Sistemul național de asistență socială se compune din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale și intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale.

Conform Legii asistenței socialenr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare, sistemul național de asistență socială se întemeiază pe următoarele valori și principii generale:

1. solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport și măsuri de protecție socială pentru depășirea sau limitarea unor situații de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populație;
2. subsidiaritatea, potrivit căreia, în situația în care persoana sau familia nu își poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală și structurile ei asociative și, complementar, statul;
3. abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistență socială trebuie adaptate situației particulare de viață a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul și cauza unor situații de urgență care pot afecta abilitățile individuale, condiția fizică și mentală, precum și nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situației de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susținere adresate membrilor familiei beneficiarului;
4. focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistența socială și serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane și se acordă în funcție de veniturile și bunurile acestora.

Asistenţa socială are așadar ca și obiectiv principal protejarea persoanelor care datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială, la care se adaugă categorii sociale preponderent vulnerabile precum persoanele vârstnice, familiile monoparentale, familiile cu mulți copii, cu venituri mici sau fără venituri. În acest scop, pentru susținerea integrării și funcționării sociale a celor aflați în situație de risc sau vulnerabilitate majoră, autoritatea publică locală poate acorda diferite beneficii de asistență socială.

Conform art.9 din Legea asistenței socialenr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare – ”Beneficiile de asistență socială, în funcție de scopul lor, se clasifică astfel:

• a)             beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială;
• b)             beneficii de asistență socială pentru susținerea copilului și familiei;
• c)              beneficii de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
• beneficii de asistență socială pentru situații deosebite.”

Conform prevederilorLegii asistenței socialenr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare:

• art.15 alin. (2) ”Beneficiile de asistență socială acordate de autoritățile administrației publice centrale, direct sau prin instituțiile aflate în subordinea acestora, se stabilesc în bani sau în natură și reprezintă măsuri financiare destinate asigurării unui standard minim de viață, susținerii familiei și copilului, promovării și garantării exercitării de către persoanele cu nevoi speciale a drepturilor și libertăților fundamentale.”
• art.15 alin. (3)”Beneficiile de asistență socială acordate de autoritățile administrației publice locale se stabilesc în bani sau în natură și sunt măsuri complementare celor prevăzute la alin.(2), susținute din bugetele locale.”
• art.3 alin.(2)”Statul, prinautoritățileadministrațieipublicecentraleși locale, îșiasumăresponsabilitatea de realizare a măsurilorșiacțiunilorprevăzuteînactele normative privindbeneficiile de asistențăsocialășiserviciilesociale.

Prin prezentul raport de specialitate propunem aprobarea Metodologiei de acordare a a ajutoarelor de urgențăfamiliilor și persoanelor singure care se află în situații de necesitatecauzate de calamități naturale, incendii, accidente și alte situații deosebite,inclusiv în caz de deces în țară sau în străinătate, din sume de la bugetul local al comunei Abram

Prezentul raport de specialitate este întocmit având în vedere precizările:

• art.11, art.15, art.16, art.94 și art.129 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cumodificărileșicompletărileulterioare;
• art.83, art.84, art. 5 din Legea nr.196/2016 privindvenitul minim de incluziune, cu modificărileșicompletărileulterioare;
• art.53 – art.63 din HotărâreaGuvernului nr.1154/2022 pentruaprobareaNormelormetodologice de aplicare a prevederilorLegii nr.196/2016 privindvenitul minim de incluziune;
• art.7 alin.(3) din Legea nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• art.130 – art.132 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
• art.7, art.13 din Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• art.15 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
• art.129 alin.(1) șialin.(2) lit.d) șialin.(7) lit.b) precumși ale art.139 alin.(1) și art.196 alin.(1) lit.a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

Tipurile de ajutoare de urgență care pot fi acordate, situațiile deosebite precum și categorii de persoane care pot beneficia de acest sprijin sunt:

• A.            Ajutoare de urgență în caz de boală:

Se acordă persoanelor care suferă de boli grave, boli incurabile și urgențe medicale, boli cronice, dovedite cu acte medicale de specialitate care necesită investigații medicale la clinici de specialitate, intervenții chirurgicale, tratament medical de specialitate,procurareaunordispozitivemedicale, cu prescripțiamedicului din care sărezultestarea de urgență, în situația în care familiile au venituri reduse.

• B.             Ajutoare în cazuri de deces (excepție locul de veci), ajutor de înmormântare:

Se acordă în cazul decesului unei persoane beneficiare de venit minim de incluziune componenta ajutor de incluziune, a persoanelor fără venit sau fără locuință sau fără aparținători legali, în cazul decesului unei persoane singure, sau al unei persoane dintr-o familie ale cărei venituri pe membru de familie sunt sub limita nivelului venitului minim de incluziune pentru o singură  persoană, când persoana nua avut asigurate contribuțiile la fondul asigurărilor sociale și de sănătate, urmașii neputând beneficia de ajutor de înmormântare din partea altor instituții, în cazul decesului ambilor părinți ai copiilor minori, când aceștia sunt dați în plasament la familii cu venituri mici.

Ajutorul de deces finanţat de la bugetul de stat şi care se stabileşte anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se poate acorda doar aparţinătorilor decedaţilor doar dacă decedații erau pensionari sau salariaţi la data decesului, adică aveau drept propriu de asigurări sociale.

În aceste condiții, în baza acestei legi, categoriile de persoane vulnerabile, mai exact persoanele fără venituri sau cu venituri foarte reduse, nu beneficiază de sprijin în aceste momente dificile.

Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune prevede că în cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de ajutor de incluziune sau al persoanei singure beneficiare de ajutor de incluziune, primarii pot dispune acordarea unui ajutor financiar pentru cheltuielile de înmormântare.

Ajutorul prevăzut pentru persoanele beneficiare de ajutor de incluziunese acordă unei singure persoane care poate fi, după caz, soțul / soția supraviețuitor / supraviețuitoare, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul stabilit în condițiile dreptului comun sau, în lipsa acestora, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile cu înmormântarea.

În baza Legii nr.17/2000, republicată, privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cu modificările și completările ulterioare, ajutorul se acordă persoanei vârstnicelipsită de susținători legali sau când aceștia nu pot să își îndeplinească obligațiile familiale datorită veniturilor reduse.

• C.            Ajutoare acordate tinerilor și copiilor proveniți din centre rezidențiale sau ai căror părinți au decedat ori tinerilor și copiilor din familii defavorizate sau care se confruntă cu o situație excepțională:

Conformprevederilor art.130 alin.(1) – alin.(3), art.131 si art.132 din Legeanr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:

• Primarii acordă prestații financiare excepționale, în situația în care familia care îngrijește copilul se confruntă temporar cu probleme financiare determinate de o situație excepțională și care pune în pericol dezvoltarea armonioasă a copilului;
• Prestațiile excepționale se acordă cu prioritate copiilor ale căror familii nu au posibilitatea sau capacitatea de a acorda copilului îngrijirea corespunzătoare ori ca urmare a necesității suportării unor cheltuieli particulare destinate menținerii legăturii copilului cu familia sa;
• În funcție de fiecare caz în parte, primarul decide, prin dispoziție, cu privire la acordarea prestației financiare excepționale și cuantumul acesteia;
• Cuantumul maxim, precum și condițiile de acordare a prestațiilor financiare excepționale se stabilesc prin hotărâre a consiliului local;
• Prestațiile financiare excepționale pot fi acordate și sub formă de prestații în natură, pe baza dispoziției primarului, constând, în principal, în alimente, îmbrăcăminte, manuale și rechizite sau echipamente școlare, suportarea cheltuielilor legate de transport, procurarea de proteze, medicamente și alte accesorii medicale.

• D.            Ajutoare acordate în cazuri de violență domestică (decontarea cheltuielilor pentru obținerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenței în familie; cazare în regim de urgență, asigurare transport etc.):

Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările prevede la art.7 următoarele:

• alin. (1) Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să ia măsurile necesare pentru prevenirea violenței domestice, pentru preîntâmpinarea unor situații de încălcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenței domestice, inclusiv prin furnizarea de informații și programe de educație despre modalitățile în care se pot preveni, evita, recunoaște și raporta cazurile de violență.
• alin. (6) Autoritățile locale au obligația de a asigura în cadrul serviciilor sociale existente găzduire pentru agresori în cadrul centrelor rezidențiale pentru persoanele fără adăpost și adăposturilor de noapte, care funcționează în conformitate cu Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

La art. 13 din Legea nr. 217/2003, se menționează:

• alin. (1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
  1. să includă problematica prevenirii și combaterii violenței domestice în strategiile și programele de dezvoltare regională, județeană și locală;
  2. să acorde sprijinul logistic, informațional și material compartimentelor cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței domestice;
  3. să înființeze direct, în parteneriat public sau, după caz, în parteneriat public-privat, servicii sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și să susțină funcționarea acestora;
  4. să dezvolte programe de prevenire și combatere a violenței domestice;
  5. să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare și dezalcoolizare;
  6. să elaboreze și să implementeze proiecte în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice;
  7. să își prevadă în bugetul anual sume pentru susținerea serviciilor sociale și a altor măsuri de asistență socială pentru victimele violenței domestice și pentru alte măsuri ce vizează prevenirea și combaterea violenței domestice;
  8. să suporte, din bugetul local, în cazurile de violență domestică constatate în urma luării în evidență a victimei de către serviciile publice de asistență socială, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum și cele necesare pentru obținerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenței domestice;
  9. să suporte, din bugetul local, în cazurile de violență domestică constatate în urma luării în evidență a victimei de către serviciile publice de asistență socială, cheltuielile cu asistența medicală a victimelor violenței domestice care nu sunt asigurate medical;
  10. să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență domestică.

• E.             Ajutoare acordate pentru persoanele singure sau familiile defavorizate fără venit/cu venituri insuficiente inclusiv pentru întocmire acte de stare civilă/documente de identitate sau alte evaluări și expertize medicale etc. sau cu probleme deosebite de sănătate – inclusiv pentru persoane vârstnice:

Se acordă potrivit prevederilor art.7 alin.(3) din Legea nr.17/2000 republicată, privind asistența socială a persoanelor vârstnice, respectivîn cazul decesului persoanei vârstnice lipsite de susținători legali sau când aceștia nu pot să își îndeplinească obligațiile familiale datorită stării de sănătate sau situației economice precare, serviciile comunitare asigură înmormântarea. Serviciile comunitare sunt serviciile dezvoltate de Serviciile publice de asistență socială / Direcțiile de Asistență Socială.

Potrivit art. 94 alin.(1) din Legea nr.292/2011 - Beneficiile de asistență socială se acordă persoanelor vârstnice care se găsesc în situații de vulnerabilitate, respectiv:

1. nu realizează venituri proprii sau veniturile lor ori ale susținătorilor legali nu sunt suficiente pentru asigurarea unui trai decent și mediu sigur de viață;
2. se află în imposibilitatea de a-și asigura singure activitățile de bază ale vieții zilnice, nu se pot gospodări singure și necesită asistență și îngrijire;
3. nu au locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii;
4. se află în alte situații de urgență sau de necesitate, prevăzute de lege.

Acest paragraf se poate interpreta și în sensul acordării unui ajutor de urgență pentru persoanele vârstnice în cazul decesului unui alt membru al familiei, neasigurat în sistemul de asigurări sociale.

• F.             Ajutoare de urgență în situații de risc datorate calamităților naturale, precum și accidentelor sau alte situații ce pot apărea ca urmare a unor evenimente fortuite sau de forță majoră:

Conform prevederilor art.59 din Hotărârea Guvernului nr.1154/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, primarul poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor sau persoanelor singure aflate în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite, stabilite prin hotărâre a consiliului local.

Totodată, conform prevederilor art.15 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate -aici putând fi inclusă orice categorie de persoane aflate în extremă dificultate în urma unor evenimente fortuite sau de forță majoră.

Având în vedere cele prezentate mai sus, supunem spre analiză și aprobareConsiliului Local Abram proiectul de hotărâre privind aprobarea Metodologiei de acordare a ajutoarelor de urgență familiilor și persoanelor singure care se află în situații de necesitate cauzate de calamități naturale, incendii, accidente și alte situații deosebite, inclusiv în caz de deces în țară sau în străinătate, în forma prezentată.

Întocmit,

Inspector superior

Romelia Rugea