PLANUL DEANALIZĂ 

ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

SECȚIUNEA 1-a

Definiție, scopuri, obiective

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din comuna Baciu, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivel local, măsurile, acțiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopul PAAR este acela de a permite autorităților publice locale şi celorlalți factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la:

- prevenirea riscurilor;

- amplasarea şi dimensionarea unităților operative;

- stabilirea concepției şi elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență;

- alocarea resurselor (forțelor şi mijloacelor) necesare.

Obiectivele PAAR sunt:

- crearea unui cadru unitar şi coerent de acțiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență;

- asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc;

- cunoașterea, de către toți factorii implicați şi de către populație a sarcinilor şi atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariția unei situații de urgență;

- optimizarea resurselor (forțelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situațiilor de urgență.

Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informațional care să integreze toate informațiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum.

SECTIUNEA a 2-a.

Responsabilități privind analiza şi acoperirea riscurilor

Responsabilitățile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale, inspectoratul județean pentru situații de urgență, CLSU alte organe şi organisme cu atribuții în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmește de către comitetul local pentru situații de urgență şi se aprobă de către consiliul local.

Primarul asigură condițiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii.

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfășurării activității de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi /sau instituție în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuțiilor ce-i revin.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmește într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Porolissm” al județului.

Personalul din inspectoratul județean pentru situații de urgență, precum şi cel al celorlalte forțe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situații de urgență are obligația să cunoască în părțile care îl privesc conținutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Responsabilitățile cetățenilor

Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale şi a fiecărui cetățean. Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunității şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență.

Obligația primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor.

Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în balanță a gravității şi probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării.

Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru:

- informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viața şi proprietatea şi a concetățenilor;

- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijențelor din conduită;

- dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală;

- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței şi anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;

- respectarea, cunoașterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuții şi responsabilități in gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență;

- participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate de situațiile de urgență, precum şi la acțiunile de intervenție şi de refacere;

- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;

- cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor;

- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situațiilor de urgență.

Consiliul local şi primăria

Autoritățile administrației publice locale trebuie sa fie pregătite să facă față gestionării situațiilor de urgență prin comitetele județene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenția altor autorități şi structuri.

Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualității, astfel că deciziile inițiale trebuie luate la acest nivel, context în care creșterea capacității de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esențială.

Principalele lor responsabilități, pe fazele dezastrului, sunt:

a) în faza pre – dezastru:

- instituie măsurile de prevenire a situațiilor de urgență, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfășurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia;

- aprobă organizarea activității de apărare împotriva situațiilor de urgență la nivelul unității administrativ- teritoriale;

- hotărăsc înființarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, aprobă regulamentul de organizare şi funcționare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanțarea cheltuielilor de întreținere şi funcționarea acestuia în condiții de operativitate şi eficiență în conformitate cu criteriile minime de performanță;

- aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situațiilor de urgență;

- elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărțile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentații;

- determină necesitățile comunității locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre;

- asigură mobilizarea populației la acțiunile de apărare împotriva situațiilor de urgență şi organizează exerciții şi aplicații, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenției operative;

- asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acțiunile de salvare-evacuare a populației afectate de dezastre.

b) pe timpul dezastrului:

- desfășoară activitățile cuprinse în legislația în vigoare privind managementul situațiilor de urgență;

- menține în stare de funcționare drumurile şi accesele în zonele calamitate;

- coordonează acțiunile de ajutor;

- înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcția de transmitere a avertizării individuale a cetățenilor în cazul în care sistemele de înștiințare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situației de urgență;

- asigură condițiile necesare pentru acordarea asistenței medicale;

- asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condițiile corespunzătoare de trai, evidența populației evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuați, recepția şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate;

- coordonează acțiunile pentru asigurarea necesităților esențiale ale persoanelor sau comunităților izolate.

c) post dezastru:

- participă la acțiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuințelor şi gospodăriilor afectate de dezastre;

- coordonează acțiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuințe temporare;

- asigură condițiile pentru asistența sanitară;

-coordonează activitățile de reconstrucție şi restaurare a activității normale;

- organizează activități de ajutor financiar.

Instituții şi operatori economici

Instituțiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce privește prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanșare a unei situații de urgență.

Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase, operatorii economici au următoarele obligații:

- să notifice autorităților competente inventarul de substanțe;

- să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate;

- să elaboreze un plan de urgență internă;

- să informeze imediat autoritățile competente în cazul producerii unui accident major;

- să informeze corect şi complet populația din zonele de planificare la urgență;

- să desfășoare exerciții de verificare a planurilor şi pregătire a forțelor proprii de intervenție;

- să permită inspecția autorităților competente;

- să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătății populației şi a calității mediului.

Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituțiile publice şi operatorii economici au următoarele obligații principale:

- monitorizarea radioactivității mediului;

- întocmirea prognozelor şi predicțiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populației din zonele potențial contaminate;

- notificarea autorităților asupra accidentului;

- elaborarea planurilor de protecție şi intervenție în caz de accident nuclear / radiologic;

- desfășurarea de exerciții de urgență pe şi în afara amplasamentului.

Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituțiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligațiile prevăzute în legislația specifică şi în Normele generale de apărare împotriva incendiilor.

Acte normative de referință

- Legea nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă;

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

- Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

- Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activității de evacuare în situații de urgență;

- Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situațiilor de Urgență;

- H.G nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcționarea Comitetului Naţional pentru Situații de Urgență;

- H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea şi atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste;

- H.G nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;

- Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare şi alarmare a populației;

- H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcționarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre;

- Legea apelor nr. 107/1996;

- Ordinul comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației şi Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice şi poluări accidentale;

- H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundațiilor;

- Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural;

- H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren;

- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic;

-Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor şi Turismului şi al Ministerului Administrației şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic;

      - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase;

      - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaționale destinate populației în situații de urgență.

CAPITOLUL II

Caracteristicile unității administrativ – teritoriale

SECŢIUNEA 1

Amplasare geografică şi relief

a) suprafață, vecinătăți

Comuna Baciu se întinde pe o suprafață de 8751 ha fiind așezată în Podișul Someșan, în regiunea dealurilor Clujului la o distanță de 10  km de municipiul Cluj- Napoca.      
             Comuna Baciu se învecinează cu următoarele unități administrativ-teritoriale:

- comuna    Sânpaul la nord-vest 

- comuna Chinteni    la nord și est

- comuna  Gârbău la vest

- comunele Florești și Gilău la sud

- municipiul Cluj -Napoca la sud-est

            Relieful comunei Baciu  este format din dealuri erozive, pe-alocuri cu vârfuri formate din tufuri vulcanice, dealuri cu o altitudine medie 600 - 650 m.

            Dealurile sunt despădurite şi acoperite cu o vegetație preponderent ierboasă. În zonele împădurite predomină specii de stejar, gorun, cer, carpen, mesteacăn, plop, alun, ulm, paltin si frasin.
             Suprafața împădurită reprezintă circa 2000  ha. adică 22,8 % din suprafața comunei.
 Zona este prielnică pomiculturii, se cultivă cu rezultate bune: pruni, meri, peri, cireși, vișini şi nuci. De asemenea există o evidențiere în domeniul apiculturii, pășunat şi fânețe. Locuitorii se ocupă în cea mai mare parte cu creșterea bovinelor, ovinelor, porcinelor şi păsărilor.

Suprafața teritorial administrativă a comunei Baciu este de 8751 ha, din care:

• Intravilan: 1675 ha
• Extravilan: 7076 ha 

    b) forme de relief, specificități, influențe

Comuna Baciu este așezată în partea de N-V a județului Cluj, pe lunca   și terasa Văii Nadășului, precum și pe   versanții cu expoziție sudică și sud-vestică a dealului Viilor, la altitudini cuprinse între 600-650 m.

Teritoriul comunei Baciu face parte din Platforma Someșană, amplasată între Munții Apuseni și Carpații Orientali.

    c) caracteristicile pedologice ale solului

Datorită varietății formelor de relief, vârstei și compoziției rocilor mamă, afectate de procesele de eroziune în zonă, sunt prezente o mare  varietate de soluri  și anume: soluri negre podzolite pseudorendzive, soluri negre argiloase, rendzine roșii sau brune, cernoziomuri levigate, regosoluri, soluri coluviale, lacoviști cu apă freatică la suprafață.

Fenomenele de eroziune a solurilor sunt frecvente și puternice ( gradul I- IV ) datorită  reliefului frământat și gradului redus de împădurire.

SECŢIUNEA a-2-a

Caracteristici climatice

a) regimul climatic, specificități, influențe

Zona Baciului are o climă temperat-continentală moderată, determinată de circulația maselor de aer dinspre nordul Oceanului Atlantic, fiind puțin influențată de masele de aer din partea de sud-vest, dinspre Marea Mediterană în anotimpul cald. Iarna predomină invaziile de aer maritim – polar din nord-vest.

Clima este plăcută. Fără oscilații mari de temperatură.

Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, de obicei în a doua decadă a lunii aprilie.

Verile sunt plăcute, călduroase, uneori cu temperaturi caniculare.

Toamna este caracterizată prin precipitații moderate, ploi calde și uneori se prelungește până în luna noiembrie.

Iarna apar inversiuni de temperatură, datorită așezării pe culoarul Someșului, fiind lipsită de regulă de viscole și zăpezi care să perturbe circulația.

            Media anuală a umezelii relative a aerului este de 74%.

Nebulozitatea atmosferică medie anuală se situează între valorile 5.5 – 6.0 %.

b) regimul precipitațiilor 

Precipitațiile medii multianuale prezintă valori cuprinse în intervalul 600-700 mm. În regimul precipitațiilor s-au înregistrat următoarele oscilații: 360,3 mm în anii secetoși, respectiv 1215 mm în anii cu activitate ciclonică intensă, repartizate în general astfel: 15% iarna, 26% primăvara, 42% vara și 17% toamna.

Frecvența anuală a zilelor cu precipitații este de 120-130. Cantitatea maximă înregistrată în 24 ore este 70 mm.

c) temperaturi 

Regimul termic în zona Baciului se prezintă astfel:

- Temperatura medie anuală + 8,2 grade C

- Temperatura medie ianuarie – 4 grade C

- Temperatura medie iunie + 18,9 grade C

- Temperatura medie vara + 18 grade C\

- Temperatura medie iarna – 7 grade C

- Amplitudini termice anuale – 23 – 25 grade C

- Numărul anual de zile de vară 50 - 70

d) fenomene meteorologice extreme - furtuni, tornade etc.

Deși zona Baciului este ferită de fenomene meteorologice extreme de tipul furtuni, tornade, etc., în ultima perioadă a fost lovită de câteva vijelii în perioada caldă a anului. Astfel, s-au înregistrat pagube produse de rafale de vânt la mijlocul lunii septembrie din 2017 și începutul lunii septembrie din 2022.

SECŢIUNEA a-3-a

Rețea hidrografică

Cursurile de apă de pe teritoriul comunei Baciu aparțin bazinului hidrografic al Someșului Mic, Valea Nadasului tributară râului Someșul Mic și afluenții acestuia, dintre care amintim v. Popești, v. Suceagu, p. Mera, p. Corușu.

Văile au un curs leneș cu albii largi , supuse periodic inundațiilor.

Debitul mediu al văii Nadăș este de 1,1 mc/ sec cu variații importante în cursul anului.  Scurgerea medie este influențată de cantitatea precipitațiilor și ritmul de topire a zăpezilor.

Pe teritoriul administrativ al comunei Baciu există o unitate lacustră antropică, lacul de la Suceagu ( pe valea Suceagului) și un mic lac natural, Tăul de la Gura Baciului, aparținând ariei protejate, Cheile Baciului.

SECŢIUNEA a-4-a

Populație

Conform rezultatelor comunicate până în prezent ale recensământului din 2021 și unor statistici locale, comuna are o populație de  13922  de persoane. Satele aparținătoare comunei cu populația aferentă sunt următoarele:

            - Sat Baciu – 8818 locuitori

                        - Sat Corușu – 730 locuitori 

                        - Sat Mera – 1346 locuitori 

                        - Sat Popesti – 1205 locuitori 

                        - Sat Rădaia– 186 locuitori

                        - Sat Săliștea Nouă - 209 locuitori 

                        - Sat Suceagu – 1428 locuitori.

Componența etnică a comunei Baciu se prezintă astfel:

• Români 61,52%
• Maghiari 29,02%
• Romi 6,38%
• Necunoscută 2,87%
• Altă etnie 0,18%

Componența confesională a comunei Baciu se prezintă astfel:

•  Ortodocși 58,77%
•  Romano-catolici 7,6%
•  Reformați 22,48%
•  Penticostali 2,01%
•  Greco-catolici 1,84%
•  Baptiști 1,27%
•  Necunoscută 3,37%
•  Altă religie 2,61%

Densitatea populației este de 115 loc./kmp, mai mare în localitatea Baciu care concentrează  peste 50 % din locuitorii comunei. Există o aglomerație de tip urban la intrarea în comuna Baciu (zona blocurilor nou construite – cartierul Tineretului) și zona blocurilor de locuit de pe strada Magnoliei.

SECŢIUNEA a-5-a

Căi de transport

Prin comuna Baciu sunt desfășurate activități de transport însemnate de tranzit, datorită în principal poziției geografice, respectiv proximitate față de reședința de județ, municipiul Cluj-Napoca. Căile de comunicație sunt reprezentate prin căi ferate și drumuri rutiere de nivel local, județean, național și internațional.

• ·         Căi rutiere:

Rețeaua de circulație a comunei Baciu este alcătuită din DN 1F (E 81) – artera principală de circulație, respectiv un drum județean, patru drumuri comunale și străzi de circulație locală racordate la DN 1F. 

Traseul DN în teritoriul intravilan este de aproximativ 3 km. Circulația rutieră este preponderent de tranzit, pe traseul DN 1F, care face legătura între centrul Transilvaniei și zona de N și N-V a României. 

Circulația locală este generată de activități economice care se desfășoară în principal în zona industrială Baciu, inclusiv Baciu – Triaj, deplasări de mărfuri și persoane spre și dinspre municipiul Cluj – Napoca.

Circulația de agrement este cu flux redus în zona Cheile Baciului.

DN 1F traversează localitatea Baciu și tangent satele Suceagu, Mera și Rădaia.

Drumul este modernizat (1999- 2011) cu amenajări corespunzătoare și permite accesul și transportul oricăror tipuri de autovehicule. Frecvența vehiculelor este medie spre ridicată. Pe șosea sunt transportate în mod frecvent materiale periculoase: carburanți, substanțe chimice, etc.

Satele aparținătoare comunei sunt străbătute de un drum județean (DJ 105T) și drumuri comunale (DC141, DC141B, DC142B și DC144) modernizate sau în curs de modernizare.

• ·         Căi feroviare:

Circulația feroviară este reprezentată de magistrala 300 linie dublă electrificată, care asigură legătura București – Cluj Napoca – Episcopia Bihor, având traseul prin partea de S-V a localității Baciu și tangențial prin satele Suceagu, Rădaia și Mera.

În vecinătatea localității Baciu funcționează o zonă importantă pentru triaj marfă, iar localitățile traversate de linia ferată au halte pentru călători. Mărfurile transportate sunt de mare volum.

SECŢIUNEA a-6-a

Dezvoltare economică

Dinamica economiei din ultimii ani a influențat evoluția dezvoltării economice a comunei Baciu, astfel la data elaborării prezentului plan, operatorii economici industriali se încadrează în domeniile prezentate în cele ce urmează. 

Zone industrializate/ramuri

Principalele activități economice în comuna Baciu sunt: 

- Producția agricolă cu cele două componente – producția vegetală şi creșterea animalelor 

- Activitățile meșteșugărești cu pondere în prelucrarea lemnului, a metalelor şi servicii 

- Construcții şi activități conexe 

- activități extractive şi de prelucrare 

- activități de cazare şi alimentație publică 

- activități reparații auto 

- Fabricarea de confecții metalice 

- Fabricarea de medicamente homeopate şi naturiste 

- Fabricarea de tonere și cartușe imprimante 

- Activități de logistică şi depozitare 

- Fabricarea de piese mobilier 

- Fabricarea produselor de morărit şi panificație 

- Fabricarea produselor lactate

Tabelul de mai jos conține principalii operatori economici de pe raza comunei Baciu și domeniile lor de activitate.

Fond funciar-terenuri agricole, suprafețe împădurite

Comuna Baciu dispune de o suprafață agricolă de 5647 ha din care: 

- arabil 2137 ha 

- pășuni 725 ha 

- fânețe 2185 ha 

- livezi 500 ha 

- grădini familiare 100 ha 

Producția agricolă înregistrată în comuna Baciu la nivelul ultimului an a fost de (tone/ hectar): 

- Grâu – 210 

- Fasole – 170 

- Porumb – 750 

- Castraveți - 260 

- Roșii - 350 

- Ceapă - 250 

- Cartofi - 120 

- Usturoi - 50 

- Varză - 800 

- Rădăcinoase - 220 

- Ardei - 230 

- Plante de nutreț - 14100 

- Orzoaică de primăvara - 210

Suprafața neagricolă a comunei este de 3013,73 ha, din care: 

- păduri: 2000 ha 

- ape: 85 ha 

- drumuri: 219 ha 

- curți şi construcții: 185 ha 

- teren neproductiv: 461.73 ha 

Pădurile cuprind specii de foioase: fag, carpen, stejar, gorun, cer, mesteacăn, plop, alun, ulm, paltin, frasin etc.

Creșterea animalelor

Un număr însemnat de animale și păsări sunt crescute în gospodăriile populației, produsele fiind valorificate prin societățile de profil și pe piața agro-alimentară.

Locuitorii comunei Baciu dețin (capete): 

- bovine - 822 

- porcine – 1295 

- ovine – 9144 

- caprine - 76

- păsări – 9000 

- cabaline - 200

Turism/capacități de primire turistică

Comuna Baciu poate fi vizitat cu ușurință, fiind accesibil atât pe cale ferată, cât și pe cale rutieră.

Turismul rural este un instrument important pentru rezolvarea problemelor sociale, deoarece dă speranță populației rurale și motivare pentru cooperare, șansa de a trăi o viață plină și fericită în satul natal. Investițiile în patrimoniul local au un impact pozitiv asupra conservării şi promovării specificului local şi a dezvoltării turismului rural.

Obiectivele Turistice ale Comunei Baciu sunt: Muzeul Bivolului din satul Mera, Situl Fosilifer din satul Corușu, Muzeul Satului din Mera,   Cheile Baciului, Pădurea Hoia, Biserica Reformată din Mera, Biserica Ortodoxă Suceagu, Biserica Reformată Suceagu, Biserica Ortodoxă Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir Baciu, Biserica Ortodoxă Sfânta Treime Baciu, Biserica Reformată Baciu, Biserica Romano Catolică Baciu, Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică Preasfânta Treime Baciu, Biserica Creștină Baptistă Nr.2 Baciu, Biserica Apostolică Penticostală Baciu, Biserica Ortodoxă Popești, Biserica Greco Catolică Română Unită cu Roma Parohia Popești, Biserica Ortodoxă Corușu, Biserica Greco Catolică Unită cu Roma Corușu, Biserica Apostolică Penticostală Corușu, Biserica Ortodoxă Săliștea Nouă,  Biserica din lemn Nașterea Sf. Ioan Botezătorul Săliștea Nouă, Biserica Greco Catolică Săliștea Nouă, Biserica Creștină Baptistă Nr. 1 din Săliștea Nouă

Cele mai însemnate spații de cazare pe teritoriul comunei Baciu sunt:

• Sungarden Golf & Spa Resort, la 4 km de localitatea Baciu – 140 locuri 
• Pensiunea Bonanza din localitatea Rădaia – 40 de locuri
• Pensiunea DiaLand amplasată în apropierea pădurii Baciu – 19 locuri
• Pensiunea Seara pe Deal, sat Corușu
• Mera Hills House, sat Mera
• Vila Lucia, sat Mera

În comună există mai multe restaurante și terase, locații în care pot fi degustate mâncăruri și băuturi pregătite după rețete tradiționale specifice zonei. 

SECŢIUNEA a-7-a

Infrastructuri locale

Instituții publice - cultură, ocrotirea sănătății etc. Cultură

În comuna Baciu în fiecare dintre satele componente există câte o casă de cultură. 

Există evenimente culturale pe care le găzduiește comuna Baciu, cum ar fi:

• Concert de colinde – Cuvânt și Colind de Suflet Românesc
• Mera - World Music Festival
• Zilele Recoltei
• Balul Strugurilor în localitățile Baciu, Mera și Suceagu
• Zilele Merei
• Zilele Satului Suceagu

Ocrotirea sănătății

Sănătatea populației este asigurată de cabinetele individuale ale medicilor de familie, cabinete de stomatologie și farmacii.

În comuna Baciu, satul Suceagu există un spital privat, fostul spital Polaris Medical, preluat la începutul anului 2022 de grupul Medicover. Odată cu schimbarea denumirii în Spitalul Medicover Cluj, s-au realizat și o serie de investiții și modernizări, în noua structură chirurgicala prin amenajarea blocului operator și a sălilor de operație dotate cu echipamente de ultimă generație. Spitalul continuă sa le ofere pacienților săi și servicii de recuperare, axate în special pe recuperarea post-operatorie imediată.  

Instituții de învățământ

În comuna Baciu funcționează doar instituții de învățământ preuniversitar:,. Grupele de grădiniță sunt integrate în structura școlilor, acestea fiind:  

• Școala Gimnazială Baciu “Constantin Brâncoveanu”, la care sunt arondate școlile generale cu clasele pr.-VIII din satele Baciu și Suceagu, precum și grădinițele din satul Baciu, Suceagu și Corușu
• Școala Gimnazială "Tamás Gyula" Mera, care are în componență școala generală cu clasele pr.-VIII și grădinița din Mera
• Școala Gimnazială Specială Transilvania, administrată de Consiliul Județean Cluj.

Rețele de utilități

Alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat prin Compania de Apă Someș în toate localitățile comunei Baciu, dar se folosesc și sisteme individuale de alimentare.

Canalizarea există în localitatea Baciu și este în deferite stadii de lucru în celelalte localități aparținătoare.

Alimentarea cu energie electrică este realizată în toate localitățile din comuna Baciu.

Alimentarea cu gaze naturale este realizată în localitățile Baciu, Popești, Corușu și Săliștea Nouă.

Telefonie fixă, telefonie mobilă, internet și televiziune prin cablu există în toate localitățile din comuna Baciu.  

În comuna Baciu funcționează un oficiu poștal în localitatea de reședință de comună și agenții poștale în satele Suceagu și Mera.

SECŢINEA a-8-a

Vecinătăți, influențe, riscuri transfrontaliere

Comuna Baciu se învecinează cu următoarele unități administrativ-teritoriale:

- comuna   Sânpaul la nord-vest 

- comuna Chinteni   la nord și est

- comuna  Gârbău la vest

- comunele Florești și Gilău la sud

- municipiul Cluj -Napoca la sud-est

      Având în vedere stadiul avansat de dezvoltare în regiune, reprezintă un pol de atracție pentru locuitorii localităților învecinate din mai multe puncte de vedere: locativ, medical, ocupațional, etc. 

CAPITOLUL III

Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

Cunoașterea mecanismelor şi a condițiilor de producere, a amplorii şi a efectelor posibile a acestora, permite o analiză a riscurilor pe tipuri, pe baza datelor şi evidențelor statistice – studii, prognoze etc. pe raza comunei.

SECTIUNEA I

Analiza riscurilor naturale

Fenomene meteorologice periculoase

Inundații

Inundația reprezintă acoperirea temporară a unui teren cu apă provenită din revărsarea cursurilor de apă, din ploile abundente sau topirea bruscă a zăpezii, din accidente la construcții hidrotehnice (rupere) și care prin amploarea, intensitatea şi durata sa are impact negativ semnificativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural şi activității economice.

Viiturile reprezintă momente de vârf în evoluția scurgerii apei unui râu caracterizate prin creșteri rapide, uneori extraordinare, ale nivelului apei și implicit ale debitului, până la atingerea unui maxim, după care urmează scăderea, parametrii revenind la valorile normale de scurgere.

Deși antrenează volume foarte mari de apă, viiturile se deosebesc de faza de „ape mari” a regimului hidrologic prin intervalul scurt de manifestare. Acestea se produc adesea pe fondul perioadelor cu ape mari, dar pot avea loc și la niveluri/debite scăzute, ca urmare a unor ploi torențiale foarte intense sau a topirii bruște a zăpezii.

Viituri rapide sunt viituri cu timp de creștere de până la 6-9 ore și care se produc în general, în bazine hidrografice cu suprafețe mai mici de 500 kmp, dar nu mai mari de 2000 kmp.

Furtuna

Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forțate sa se ridice si sa producă fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torențială, vânturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Într-o furtuna, se produce mișcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata.

Vânturile din urma unei furtuni la suprafața ajung la 80 km/h. Pietrele grindinei pot cauza pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitațiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundațiile sunt asociate cu acest tip de precipitații.

Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care amenință vieți si locuințe omenești. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scara larga a activităților zilnice oamenilor şi operatorilor economici.

La acest tip de risc nu se execută evacuarea populației.

Tornada

Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele temperate şi tropicale şi au efecte catastrofale: smulg acoperişuri de case, arborii din rădăcini şi ridică de la sol oameni, animale şi autovehicule. Viteza de rotație poate depășii chiar şi 500 de km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele

pot fi însemnate.

Seceta

Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitații sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa apa este luata dintr-un rezervor decât cea adăugata. Acesta este de obicei rezultatul unei combinații de persistenta a presiunii mari într-o regiune, care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru activitățile umane. Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole , micșorarea calității si existentei apei de băut si micșorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populația e in continua creștere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicațiile secetei devin din ce in ce mai serioase.

De asemenea, vegetația moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenințând locuințe, lanuri de culturi agricole si vieți. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de apă pentru nevoile imediate.

Zăpada și gheața

Înzăpezirile, de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecție, în sensul că acest gen de riscuri cu rare excepții, se formează într-un timp mai îndelungat și există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetățenilor aflați în zonă, să se informeze permanent asupra condițiilor meteorologice și să rămână în locuințe, asigurându-se necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, lopată etc. Ele îngreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în gospodăriile populației şi a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie şi gaze, precum şi telecomunicațiile. Zăpada poate fi umedă, cauzând condiții de apă și inundații sau solidă, în combinație cu ploaia cauzând polei. Zăpada solida duce la ger și viscol, combinată cu vânturile înalte. În zonele montane, avalanșele sunt un hazard comun provocat de zăpada.

Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfășoară în baza „ Programului de măsuri pentru perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliul local.

Pentru conducerea intervenției în caz de înzăpeziri, se desfășoară următoarele acțiuni:

- recunoașterea locului și estimarea urmărilor

- organizarea dispozitivului de acțiune și repartizarea echipajelor și mijloacelor pe puncte de lucru şi urgențe

- stabilirea căilor de acces și asigurarea legăturilor între diferite formațiuni și punctele de lucru, stabilirea legăturilor cu cei surprinși de înzăpezire, organizarea corectă a lucrărilor de salvare și evacuare a acestora, asigurarea protecției împotriva degerăturilor şi înghețului.

Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităților economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni, practic întreaga populație aptă, operatorii economici şi asociațiile de proprietari au obligația participării la activitatea de deszăpezire.

Sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:

- 40 cm strat zăpadă nou depus

- 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi

Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulație, pagube materiale, modificări ale configurației căilor de circulație.

Incendii de vegetație uscată și incendii de pădure

Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreună trei elemente: aerul, căldura şi combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de vegetație uscată și de pădure apar atunci când este secetă şi cald. Pădurea trebuie considerată în integralitatea sa un combustibil potențial. Flăcările pot afecta vegetația vie (ramuri, frunze) sau moartă (plante ierboase uscate, ace, arbori uscați) precum şi gospodăriile din zonă.

Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusă suprafața minimă de un hectar şi cel puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conținut de apă al solului şi turiștii care nu respectă măsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot să favorizeze producerea incendiilor.

Influența factorilor naturali, condițiile meteo şi caracteristicile vegetației contribuie la propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului şi vegetației şi creste riscurile de propagare a incendiilor la mare distanță. De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. 

Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali şi factorii legați de activități umane.

Pe lângă amenințările normale ale flăcărilor fierbinți ce cauzează arderea materialelor, focul poate trimite cantități vaste de cenușa în atmosferă, cauzând inhibiția dezvoltării plantelor, reducând vizibilitatea și intervenind în probleme ale aparatului respirator. Poate fi și locul propice pentru instalarea alunecărilor de teren, prin distrugerea vegetației și lăsând regiunile de deal vulnerabile la căderi masive de precipitații după ce focul s-a stins.

Fenomene distructive de origine geologică

Cutremurele sunt evenimente imprevizibile, care apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul mișcărilor tectonice. Ele sunt cele mai întâlnite de-a lungul limitelor plăcii tectonice dar pot apărea aproape oriunde. Majoritatea acestora își au originea în zona Vrancei, altele în zonele subcarpatice şi mai puțin în părțile de nord - vest ale țării. 

După adâncimea la care se produc, cutremurele pot fi de suprafață (50- 250 km.) sau la adâncime(250- 700km).

Mărimea cutremurului(magnitudinea), care evaluează energia eliberată prin deplasarea rocilor tectonice, se măsoară pe scara Richter, iar amploarea distrugerilor produse(intensitatea) se măsoară pe scara Mercalli. Chiar daca de obicei durează câteva secunde, cutremurele pot cauza pagube pe arii extinse clădirilor, țevilor de apa si gaze, liniilor de curent electric si comunicații si șoselelor. Focul cauzat de țevile de gaze si de căderea liniilor de curent este o

 cauza primara de pagube.

Alunecări de teren

Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanții dealurilor, prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale(ploi torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri grote sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea plantațiilor etc). Astfel de fenomene includ căderea pietrelor si avalanșe.

Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru căile de transport, proprietăți agricole si locuințe. Ele se pot declanșa şi urmare altor hazarde precum cutremurele, ploile torențiale. 

Masurile planificate pentru prevenire, protecție si intervenție in cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare excepții, nu se desfășoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfășura cu viteze de 1,5 – 3 m/s, iar in unele situații si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel de situații. In aceste condiții, un rol important revine acțiunilor de observare a condițiilor de favorizare a alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populației in timp util realizării protecției.

SECŢIUNEA a-2-a

Riscurile tehnologice – cuprind totalitatea evenimentelor datorate acțiunii umane, involuntare sau intenționate, care conferă elementelor infrastructurii probabilitatea de a funcționa în limite cuprinse între normal și periculos până la dezastre, cu efecte distructive asupra siguranței cetățenilor, bunurilor materiale și a valorilor de patrimoniu.

Pe teritoriul comunei Baciu operatorii economici care folosesc în procesul de producție substanțe periculoase sunt stațiile de carburanți care comercializează și depozitează produse petroliere (Benzină, motorină, uleiuri, etc.).

Aceste substanțe periculoase, mai sus amintite, pot produce riscuri tehnologice de tipul accidentelor chimice, avarii majore ca urmare a unor incendii, explozii, etc.

Transportul rutier 

Căile rutiere din categoria celor naționale sunt reprezentate de către DN 1F (E 81), care străbate comuna Baciu pe valea Nadășului și face legătura între centrul Transilvaniei și zona de N și N-V a României.

Satele aparținătoare comunei sunt străbătute de un drum județean (DJ 105T) pe valea Popești și drumuri comunale (DC141, DC141B, DC142B și DC144) modernizate sau în curs de modernizare.

Pe rețeaua rutieră a comunei, mai sus amintită, datele statistice nu arată accidente majore privind transportul substanțelor periculoase, dar sunt posibile.

Transportul feroviar 

Circulația feroviară este reprezentată de magistrala 300 linie dublă electrificată, care asigură legătura București – Cluj Napoca – Episcopia Bihor, având traseul prin partea de S-V a localității Baciu si tangențial prin satele Suceagu, Rădaia și Mera. Momentan magistrala se află în renovare. 

În vecinătatea localității Baciu funcționează o zonă importantă pentru triaj marfă, iar localitățile traversate de linia ferată au halte pentru călători. Mărfurile transportate sunt de mare volum.

Pe rețeaua feroviară a comunei, datele statistice nu arată accidente majore privind transportul substanțelor periculoase, dar sunt posibile.

Momentan magistrala, respectiv tronsonul care traversează comuna Baciu, se află în renovare.

Poluarea apelor – sursele de poluanți pentru apele de suprafață sunt operatorii economici de pe raza comunei.

Activitățile care se desfășoară în comuna Baciu, duc la o stare de disconfort a formelor de viață prin poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, poluare fonică, depozitare de deșeuri).

Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare se va realiza prin:

• schimbarea conductelor de apă cu durata de serviciu depășită, afectate prematur de coroziune;
• schimbarea tronsoanelor de rețele de canalizare cu secțiuni necorespunzătoare, cu canale dimensionate în așa fel încât să preia toate debitele de apă uzate și pluviale de pe raza comunei;
• igienizarea cursurilor de apă de suprafață cel puțin pe tronsoanele existente pe raza comunei;
• curățarea periodică a căminelor și a șanțurilor de scurgere a apelor meteorice;
• plantarea de arbori pe malurile cursurilor de apă ce străbat comuna și igienizarea corespunzătoare a acestora, cu asigurarea decolmatării lor periodic, astfel încât să devină bariere ecologice între zonele funcționale.

Prăbușirea construcțiilor, instalațiilor, amenajărilor

Se analizează permanent construcțiile, instalațiile și alte amenajări aflate în stare avansată de degradare și la care există riscuri de prăbușire.

Eșecul utilităților publice

Se inventariază periodic locurile în care s-au produs sau există riscul de a se produce.

Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum și posibilele locuri de apariție a acestora.

Muniție neexplodată

Sub denumirea generală de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele si orice elemente încărcate cu substanțe explozive. In timp de pace si război un mare rol îl prezintă acțiunea de identificare a muniției si apoi neutralizarea acestora in poligoane speciale si de un personal calificat in acest domeniu. Detectarea propriu zisa (nu întâmplătoare) a muniției rămasa neexplodată se face de către formațiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performante, care pot detectă muniția la mari adâncimi.

La descoperirea oricărui tip de muniție (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate următoarele reguli:

- sa nu fie atinse, lovite sau mișcate;

- sa nu se încerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente;

- sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuințe sau grămezi de fier vechi;

- sa se anunțe imediat organele de politie, care la rândul lor anunță organele de protecții civila si care intervin pentru ridicarea muniției respective. La locul descoperirii muniției, organele de politie asigura paza locului pana la sosirea organelor de protecție civilă;

Pe teritoriul comunei Baciu, în zonele construibile sau în zonele cu lucrări agricole, se pot produce accidente în cazul depistării și manipulării imprudente a munițiilor sau elementelor de muniție rămase neexplodate din timpul războiului.

Măsuri ce se iau în cazul depistării unor astfel de elemente:

• încetarea imediată a lucrului și a activităților de orice natură în zonă;
• protejarea elementelor depistate, de surse de căldură, inclusiv de căldură solară;
• împrejmuirea locului și asigurarea pazei;
• anunțarea ISUJ Cluj.

SECŢIUNEA a-3-a

Analiza riscurilor biologice

Pe teritoriul comunei Baciu, sursele potențiale de izbucnire a unor epidemii se inventariază și se analizează permanent de către Direcția de Sănătate Publică Cluj, respectiv în cazul epizootiilor de către Direcția Sanitar-Veterinară Cluj.

Epidemia constă în răspândirea în proporție de masă a unei boli transmisibile la oameni.

Epizootia constă în răspândirea în proporție de masă a unei boli transmisibile la animale.

Cauzele epidemiilor sunt:

• Bacterii: ciuma, holera, antraxul, bruceloza
• Viruși: variola, febra galbenă, encefalitele, gripă, SARS-CoV-2
• Rickettsii: tifosul exantematic, febra aftoasă
• Ciuperci patogene: nocardioza, coccidioidomicaza
• Toxine: botulism

Bolile caracteristice epizootiilor sunt:

• pesta ovină
• pesta porcină
• pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari.

Bolile caracteristice atât epidemiilor cât și epizootiilor sunt:

• bruceloza
• febra aftoasă
• holera
• ciuma
• ornitoza-psitacoza
• morva

Principalele măsuri în aceste cazuri sunt:

• aplicarea măsurilor igienico-sanitare;
• aplicarea de inoculări preventive;
• supravegherea epidemiologică a populației evacuate;
• aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat;
• introducerea de restricții severe privind consumul alimentelor și al apei potabile.

SECTIUNEA a-4-a

Analiza riscurilor de incendiu

La nivelul comunei Baciu există mai multe categorii de pericole pentru izbucnirea unor incendii.

În primul rând există risc de incendiu la gospodăriile populației, în special la construcțiile din lemn, acoperișuri, adăposturi de animale, din cauza unor scurtcircuite la instalațiile electrice apărute în urma utilizării necorespunzătoarea aparaturii electrocasnice sau din cauza utilizării necorespunzătoare a rețelei de gaz metan pentru încălzirea locuințelor și prepararea hranei.

În cazul agenților economici, care desfășoară activități în ateliere, magazine, tâmplării, etc., se pot genera incendii din cauze precum manipularea greșită a instalațiilor, defecțiuni la instalațiile de gaz sau electricitate, respectiv depozitarea necorespunzătoare a materialelor și produselor inflamabile.

O importantă categorie de risc de incendiu se referă la acțiunile de igienizare a pășunilor sau a focului deschis în zonele din apropierea pădurilor.

Toamna și primăvara sunt anotimpurile în care pe raza comunei Baciu se produc incendii, de regulă de mică amploare, din cauza aprinderii vegetației uscate, focul propagându-se ușor și rapid sub acțiunea vântului.

Mai frecvent au izbucnit incendii în zonele Lobu Țiganilor, Pomicultura Baciu, Rădaia, Mera și Suceagu.  

SECTIUNEA a-5-a

Analiza riscurilor sociale

Potrivit Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, pe teritoriul comunei, se va asigura controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice și mișcărilor sociale posibile (în raport cu politica socială și situația forței de muncă din comună).

SECTIUNEA a 6-a.

Analiza altor tipuri de riscuri

Pe teritoriul comunei Baciu sunt posibile și se vor realiza intervenții la:

• descarcerări;
• asistență medicală și transport medical;
• deblocări de persoane;
• deszăpezirea arterelor rutiere;
• evacuarea apei din subsolurile clădirilor;
• salvări de animale, etc.

CAPITOLUL IV

Acoperirea riscurilor

SECTIUNEA 1

Concepția desfășurării acțiunilor de protecție intervenție

Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de protecție - intervenție constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile viitoare (completarea alternativelor față de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de  acțiune optime şi care recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acțiune şi stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei şi precizarea /transmiterea acesteia la structurile proprii şi celor de cooperare.

Pentru fiecare categorie de risc se întocmesc şi actualizează planuri de protecție şi intervenție ce se vor constitui anexe la prezentul plan de analiză şi acoperire a riscurilor.

La proclamarea „STĂRII DE ASEDIU” sau a „STĂRII DE URGENŢĂ” se vor executa următoarele măsuri:

- verificarea şi actualizarea documentelor de conducere;

- introducerea serviciului operativ;

- stabilirea măsurilor pentru asigurarea evacuării imediate a materialelor existente în adăposturile pentru populație;

- verificarea instalaţilor de acţionare a iluminatului public;

- verificarea şi aducerea în stare de funcţionare a aparaturii şi mijloacelor de înştiinţare- alarmare;

- completarea materialelor necesare dotării formaţiunilor de protecţie civilă;

- intensificarea pregătirii comisiilor şi formaţiunilor de protecţie civilă /SVSU

La declararea mobilizării generale / parţiale sau a stării de război se asigură capacitatea completă de protecţie civilă.

La primirea mesajului „PREALARMĂ AERIANĂ”se execută următoarele activităţi:

- alarmarea persoanelor prevăzute să ocupe punctul de comandă / conducere;

- verificarea mijloacelor de transmisiuni şi instalaţilor din punctul de

comandă;

- întărirea pazei şi apărării punctului de comandă;

- urmărirea evoluției evenimentului pentru care s-a primit mesajul;

- analizarea şi interpretarea situației;

- verificarea şi pregătirea C.L:S.U. şi S.V.S.U.

La primirea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau „DEZASTRE” se execută următoarele activități:

- transmiterea semnalului la operatorii economici posibil afectați din raza administrativă;

- introducerea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau, după caz, ”DEZASTRE” pe teritoriul localității şi respectiv în zonele posibil afectate;

- verificarea şi pregătirea pentru intervenție a formațiunilor SVSU;

-  intensificarea observării prin formațiunile de specialitate ale SVSU, centralizarea informărilor şi trimiterea sintezei lor (rapoartelor operative) la eșalonul superior;

- analizarea şi interpretarea situațiilor de la etapă la etapă;

- pregătirea acțiunilor de intervenție:

SECŢIUNEA a 2-a

Etapele de realizare a acțiunilor

Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:

a) alertarea şi /sau alarmarea serviciilor profesionist, voluntar şi private pentru situații de urgență în vederea pregătirii şi executării intervenției;

b) informarea personalului de conducere asupra situației create;

c) deplasarea la locul intervenției;

d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenție;

e) transmiterea dispozițiilor preliminare;

f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenție;

g) evacuarea, salvarea şi /sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă;

i) manevra de forțe;

j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);

k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);

l) regruparea forțelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia;

n) întocmirea procesului-verbal de intervenție şi a raportului de intervenție;

o) retragerea forțelor şi mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă;

p) restabilirea capacității de intervenție;

q) informarea primarului şi a eșalonului superior.

Măsuri pe timpul producerii dezastrului:

- salvarea (prevenirea şi protecția) populației, animalelor, bunurilor materiale şi valorilor de patrimoniu, de acţiunile distructive ale dezastrelor prin înștiințare, alarmare şi evacuare sau dispersare temporară, adăpostire, descarcerare;

- decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalaţiilor şi echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice;

- limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de utilitate publică;

- izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor;

- acordarea primului ajutor, trierea şi evacuarea răniţilor la formaţiunile medicale fixe sau mobile cele mai apropiate;

- acordarea asistenţei medicale specializate şi spitalizarea persoanelor rănite, arse, iradiate, contaminate, intoxicate;

- amenajarea unor spaţii de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de sinistraţi (refugiaţi), pentru persoanele rămase fără locuinţe;

- paza şi supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul şi distribuirea ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populația rămasă fără locuințe;

- paza şi însoțirea convoaielor umanitare;

- înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor şi participarea la refacerea condițiilor pentru reluarea, în stare de normalitate a activităților sociale şi economice;

Toate acestea se pot desfășura succesiv sau simultan în faza de producere a dezastrului precum şi după producerea acestuia (post-dezastru), în acest ultim caz, misiunile fiind împărțite în misiuni post-dezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung.

Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri naturale

Activitatea de prevenire a situațiilor de urgență generate de riscuri naturale presupune un efort conjugat şi multidisciplinar, implicând resurse umane şi materiale deosebite. Cum împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influențarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populației, bunurilor materiale şi proprietății,

prin măsuri şi acțiuni de apărare. 

Obiectivele specifice sunt:

a) identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului;

b) întreţinerea lucrărilor şi amenajărilor de apărare şi realizarea unora noi în zonele expuse riscului;

c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare;

d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situaţiilor de urgenţă determinate de manifestarea riscului specific:

1. planuri de intervenţie;

2. planuri de înştiinţare-alarmare a populaţiei;

3. planuri de evacuare a populaţiei în cazul situaţiilor de urgenţă;

4. asigurarea logistică în cazul situaţiilor de urgenţă;

e) elaborarea hărţilor de risc pentru localităţile vulnerabile;

f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc;

g) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc;

h) pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele pre-dezastru, dezastru şi post-dezastru;

i) elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze strămutarea comunităţilor din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor.

Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri tehnologice

Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv evitarea manifestării acestora prin aplicarea unor măsuri şi acțiuni încă din etapa de proiectare, continuând în fazele de exploatare şi dezafectare în condiții de siguranță.

Accidente industriale

Prevenirea accidentelor industriale reprezintă un aspect deosebit de important, fiind reglementată printr-o serie de acte normative, în conformitate cu reglementările existente la nivelul Uniunii Europene şi presupune obiective concrete şi responsabilităţi pentru toate componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 

Principalele obiective specifice sunt:

a) identificarea şi realizarea unui inventar unic cu operatorii economici care produc sau transportă substanţe periculoase pe teritoriul comunei/oraşului/comunei;

b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore şi aplicarea practică a acestora;

c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile şi retehnologizare;

d) reducerea impactului negativ asupra comunităţilor şi mediului prin politici coerente de amenajare şi utilizare a teritoriului;

e) implementarea unui sistem de management de siguranţă, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor pe amplasamente;

f) elaborarea unor planuri de urgenţă externă viabile şi care să ofere un instrument eficient autorităţilor administraţiei publice locale pentru limitarea şi înlăturarea efectelor accidentelor industriale în exteriorul amplasamentelor;

g) dezvoltarea cooperării între comunităţile locale şi operatorii economici, pentru asigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei în zonele de planificare la urgenţă;

h) elaborarea unor programe pentru conştientizarea populaţiei expuse, prin îmbunătăţirea comunicării cu publicul şi implicarea mass-media;

i) îmbunătăţirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situaţiilor de urgenţă declanşate de accidente industriale în care sunt implicate substanţe periculoase.

Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase

Prevenirea accidentelor pe timpul transportului materialelor periculoase constituie o activitate de interes naţional şi este reglementată prin legislaţie specifică, în conformitate cu acordurile internaţionale la care România este parte.

Principalele obiective sunt:

a) realizarea hărţilor de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transport în care sunt implicate materiale şi deşeuri periculoase;

b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea asigurării unei intervenţii oportune şi operative în caz de accidente;

c) elaborarea unor planuri judeţene de răspuns la accidente de transport în vederea unei gestionări adecvate.

Prevenirea incendiilor

1. Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activităţi de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor, supravegherea pieţei, recunoaşterea şi desemnarea organismelor pentru atestarea conformităţii produselor cu rol în satisfacerea cerinţei securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor fizice şi juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice şi sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii.

2. Optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcţii şi autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei esenţiale de securitate la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi ale exigenţelor utilizatorilor.

3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanţă şi a metodelor ingineriei securităţii la incendiu în domeniul proiectării şi realizării investiţilor. Totodată se va acţiona pentru cunoaşterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcţii din punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori şi proiectanţi, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele şi serviciile de proiectare naţionale.

4. Operaţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la

nivelul comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile populaţiei.

5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înfiinţării, echipării, dotării şi pregătirii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, având în vedere tendinţa dezvoltării aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în consonanţă cu iniţiativele europene de politică industrială.

6. Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a incendiilor de către Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, preponderent la instituţii publice, operatori economici cu risc mare şi foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfăşoară activităţi socioeconomice şi culturale la care participă un număr mare de persoane.

7. Elaborarea unei noi concepţii privind statistica incendiilor, bine definită şi de înaltă calitate, care va determina optimizarea măsurilor preventive şi îmbunătăţirea calităţii produselor de protecţie la incendii.

8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările europene specifice.

9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor existente şi educarea populaţiei cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea vulnerabilităţii.

10. Dezvoltarea la nivel local a unei concepţii integrate de conştientizare a publicului, precum şi a factorilor de decizie şi a celorlalţi factori implicaţi, pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepţie este necesară pentru a crea o societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabilitatea la dezastre.

11. Crearea unei mentalităţi adecvate la nivelul comunităţilor locale prin angrenarea în acest efort a celorlalţi factori educaţionali: şcoala, biserica, organizaţiile nonguvernamentale, etc.

Conducerea acţiunilor şi asigurarea cooperării:

A. Conducerea– se asigură, funcţie de situaţia creată pe teritoriul comunei, de la sediul Primăriei sau din punctul de comandă municipal, prin serviciul organizat, cu personalul de conducere al CLSU.

Conducerea acţiunilor de protecţie civilă se exercită, potrivit legii, de către autorităţile administraţiei publice, prin Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţiile de Urgenţă.

Conducerea acţiunilor de protecţie-intervenţie, în cazul producerilor riscurilor, se realizează de către Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă.

Convocarea Comitetului local pentru Situaţii de Urgenţă se va face la ordinul primarului, pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor. Conducerea forţelor şi mijloacelor fiecărui organism component al comitetului se va realiza strict de către organul de conducere al organismului respectiv.

Conducerea acţiunilor de protecţie-intervenţie se va desfăşura pe etape şi va cuprinde:

- culegerea, centralizarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor despre riscul produs:

- analiza situaţiei create:

- mărime, amploare;

- evaluarea urmărilor, pierderilor şi distrugerilor;

- evaluarea necesarului de resurse umane, materiale şi financiare;

- evaluarea nevoilor de sprijin;

- stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricţii);

- elaborarea deciziei pentru intervenţie şi transmiterea dispoziţiunilor de intervenţie (acţiune);

- coordonarea, conducerea şi controlul desfăşurării acţiunilor;

- elaborarea sintezelor şi rapoartelor pentru eşaloanele şi organismele interesate;

- elaborarea comunicatelor de informare pentru populaţie şi transmiterea lor prin mass-media;

- analiza stadiului de realizare a măsurilor stabilite.

Conducerea se va realiza atât de la nivelul Primăriei cât şi in teren, din zonele afectate.

Declanşarea sistemului de alarmare se execută în situaţia existenţei pericolului de risc, prin sistemul centralizat de alarmare, de IJSU 

Activităţi care se execută la producerea unei situaţii de urgenţă:

• Asigurea protecţiei individuale (familială sau colectiva, funcţie de situaţie)

• Deplasarea în cel mai scurt timp la Primărie

• Constituirea grupului de lucru, compus din consultanţii/experţi ai instituţilor şi operatorilor economici cu reprezentare în comitetul local

• Verificarea prezenţei

• Emiterea de ordine referitoare la situaţia de urgenţă creată

• Verificarea stadiului de activare al sistemului de acţiune:

- organismele de conducere;

- formaţiile de intervenţie;

- agenţii economici;

- sursa de risc;

- furnizorii de resurse.

• Executarea înştiinţării organismelor şi celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate.

• Culegerea şi analizarea, împreuna cu membrii comitetului, a datele şi informaţiile disponibile despre:

- caracteristicile situaţiei de urgenţă;

- urmările probabile ale acestuia şi cele cunoscute la momentul analizei.

• Elaborarea şi transmiterea ordinelor preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni de:

- cercetare-căutare şi observare;

- deconectare/întrerupere generala/parţială a distribuţiei de: electricitate, gaze, agent termic, apă.

• Culegerea datelor si informaţiilor despre urmările situaţiei produse de la:

- sistemul de cercetare-căutare, observare;

- agenţii economici;

- organisme si organizaţii din municipiu: Societatea de Cruce Roşie, Ambulanţă, Societăţi de taximetrie, transport, echipaje de poliţie din trafic, etc.

• Analiza situaţiei create, ca urmare a acţiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse:

- evaluarea caracterului, gravităţii si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube;

- distribuţia acestora pe cartiere, agenţi economici, instituţii;

- compararea cu datele din scenariile pre-dezastru, in vederea planificării intervenţiei

- înscrierea situaţiei pe planul hartă general al localitatii.

• Culegerea propunerilor pentru iniţierea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă:

- înscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie.

• Stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie, care trebuie să fie executate pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfăşurare a acestora.

• Stabilirea si repartiţia misiunilor de intervenţie la:

- Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;

- organismelor prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc:

- formaţiilor de intervenţie profesioniste şi voluntare;

• Stabilirea termenelor si duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz).

• Organizarea si desfăşurarea evacuării si cazării sinistraţilor, conform prevederilor planului de evacuare.

• Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare:

- repartiţia formaţiilor de intervenţie;

- repartiţia specialiştilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a declanşării unor dezastre complementare si/sau a declanşării şi dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie;

- repartiţia mijloacelor de intervenţie de la nivelul Comitetului Local (echipamente, aparatură, unelte, instalaţii – utilaje, mijloace de transport, etc.).

• Elaborarea ordinului pentru intervenţie

• Elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraţilor/evacuatilor

• Transmiterea ordinului către organismele si formaţiile care urmează să execute acţiuni de localizare şi înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite:

- direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru;

- telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate.

• Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor de la IJSU:

- nevoile de sprijin şi ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor şi se pot referi la:

- formaţii de intervenţie;

- mijloace de intervenţie;

- resurse logistice;

- spaţii de cazare pentru sinistraţi.

- asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile comitetului;

- contaminare NBC;

- carantină;

• Stabilirea nevoii si condiţiilor de introducere a stării de necesitate /urgentă se execută în funcţie de caracterul, gravitatea şi volumul de urmări ale situaţiei create, de capacitatea de a face faţă acestora cu resursele comitetului.

• Organizarea coordonării şi controlului referitor la:

- iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;

- evoluţia situaţiei in zonele de risc şi în zonele de intervenţie;

- supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu;

- pericolul unor dezastre complementare;

- pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie. Ca urmare a acţiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează:

- corectări şi completări ale ordinului de intervenţie;

- manevre de forţe şi mijloace ale organismelor de intervenţie.

• Organizarea cooperării:

- între formaţiile sistemului de intervenţie;

- cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor;

- cu organizaţiile neguvernamentale;

• Asigurarea logistica a intervenţiei care se refera la:

- organizarea schimburilor de lucru;

- organizarea hrănirii şi odihnei;

- asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;

- asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor;

- organizarea depanării -întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;

- asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru formaţiile de intervenţie.

• Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei acţiunilor şi pentru:

- respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate;

- diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici periculoase;

- reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare, a unor evenimente / fenomene care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei;

            - reluarea distribuţiei parţiale sau totale de utilităţi: energie electrică, gaze, apă, agent termic, etc.

• Urmărirea respectării restricţiilor si interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării:

- protecţiei victimelor, operatorilor şi a populaţiei valide din zona de intervenţie sau de risc;

- desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie;

- desfăşurării evacuării şi cazării sinistraţilor;

- stării de sănătate a populaţiei în zona de risc;

- siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.

• Organizarea acţiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii incendiilor în vederea asigurării:

• continuității şi cursivității desfășurării acțiunilor de intervenție şi de evacuare;

- protejării – siguranţei bunurilor si valorilor materiale ale victimelor şi sinistraţilor din zonele de intervenţie şi zonele de risc;

- diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau influenţa desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare:

- înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenţie;

- localizarea şi stingerea incendiilor.

• Notificarea dezastrului, se realizează de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

• Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgenţă, către Centrul Operaţional Judeţean din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă;

• Informarea populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra:

- situaţiei create;

- acţiunilor si măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară;

- evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc;

- restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora;

- modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi şi cerinţe ale populaţiei;

- nevoilor (eventuale) de participare a populaţiei apte şi instruite la realizarea unor acţiuni de protecţie şi intervenţie.

• Elaborarea unor sinteze si rapoarte, pentru IJSU şi CJSU despre dezastru, urmările lui şi acţiunile de protecţie – intervenţie realizate şi în curs de desfăşurare, despre nevoile de asistenţă, sprijin si ajutor, despre acţiunile pe termen lung.

• • Restrângerea acţiunilor de intervenţie, prin:

- încetarea activităţilor de intervenţie, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare;

- retragerea formaţiilor din zona de intervenţie;

- desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie.

• Analize, strategii si tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării

- demolării – curăţării zonelor de distrugeri;

- consolidării – restabilirii unor construcţii avariate;

- reabilitării unor activităţi economico – sociale;

- asigurării locuinţelor permanente şi a asistentei sociale pentru sinistraţi;

- asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor;

- revenirii la situaţia iniţială.

B. Cooperarea– se organizează cu scopul ducerii acţiunilor de intervenţie într-o concepţie unitară şi pentru evitarea surprinderii şi conjugarea efortului formaţiunilor de intervenţie împreună cu celelalte forţe ale sistemului naţional de apărare pentru realizarea intervenţiei conform planurilor de protecţie civilă.

Cooperarea se realizează cu:

a) Poliţia Locală (comunitară) pentru:

- asigurarea pazei şi ordinii publice, controlul şi îndrumarea circulaţiei pe

- timpul situaţiilor de urgenţă;

- executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate în urma atacului aerian sau dezastrului;

-asigurarea pazei unor obiective vitale;

-transmiterea unor comunicate către populaţie,

-sprijinirea pentru evacuarea populaţiei la punerea în aplicare a planului de evacuare;

-asanarea teritoriului de muniţia neexplodată şi identificarea cadavrelor necunoscute.

b) Detașamentul de jandarmi pentru:

-paza şi apărarea punctelor de comandă;

-paza şi supravegherea zonelor contaminate precum şi a zonelor cu muniție neexplodată;

-paza obiectivelor afectate de riscul produs;

-contracararea acțiunilor care să împiedice activitatea de intervenție

c) Filiala de Cruce Roșie pentru:

-organizarea acțiunilor de prim ajutor şi sprijinirea tehnică a formațiunilor medicale din SVSU;

-recrutarea donatorilor de sânge şi trimiterea acestora la punctele de recoltare;

 -colectarea şi distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate.

d) Detașamentul de pompieri pentru:

-participarea la acțiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor incendiilor;

-informarea reciprocă despre producerea situațiilor de urgență şi în mod special a incendiilor, stabilirea măsurilor necesare ducerii acțiunilor de intervenție;

-participarea la acțiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul transportului, cu substanțe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul localității.

-executarea intervențiilor de descarcerare

SECŢIUNEA a 3-a

Faze de urgență a acțiunilor

În funcție de locul, natura, amploarea şi de evoluția evenimentului, intervențiile serviciilor pentru situații de urgentă sunt organizate astfel:

- urgenta I - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private organizate la operatorii economici;

- urgenta a II-a - asigurată de subunitățile Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Porolissum” al județului Cluj;

- urgenta a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe;

- urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgența, în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată.

SECŢIUNEA a 4-a

Acțiuni de protecție - intervenție

Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru:

a) salvarea şi /sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice şi operatorilor economici afectați;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulației pe direcțiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea şi /sau eliminarea avariilor la rețele şi clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri şi sediile poliției, spitale şi alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, stațiile de producere şi distribuţie a energiei şi /sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

SECŢIUNEA a 5-a

Instruirea

Pregătirea forțelor profesioniste şi / sau voluntare şi private de intervenție se realizează în cadrul instituțiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență județean şi aprobate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

Prefectul, primarul şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituțiilor au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum şi de către populaţie / salariaţi, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor aprobate.

Pregătirea pentru intervenție a forțelor operaționale se va executa concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor participa la operaţiuni de sprijin şi asistență, ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la specificul fiecărei specialităţi.

Principala caracteristică a procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un nivel maxim posibil pentru fiecare componentă a forţelor de protecţie civilă. O atenţie deosebită va fi acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuinţare a tehnicii de intervenţie, punându-se accent pe însuşirea deprinderilor practice.

Sarcina prioritară a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor naţionale prin şedinţe de pregătire, convocări şi specializări, exerciţii şi aplicaţii conform programelor anuale de pregătire.

Personalul din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menţinerii deprinderilor impuse de utilizarea tehnicii de intervenţie necesară îndeplinirii misiunilor. Treptat, după încadrarea integrală a SVSU, se vor mări numărul antrenamentelor şi exerciţiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată către creşterea stării de operativitate a forţelor.

Forţele operaţionale de protecţie civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite. Acestea vor fi încadrate cu specialităţile şi necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea şi respectiv normele de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate la niveluri cât mai înalte.

SECŢIUNEA a 6-a

Realizarea circuitului informațional-decizional si de cooperare

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informațiilor şi a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire şi gestionare a unei situații de urgență.

Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecției bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.

Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea riscurilor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, şi cuprinde:

-înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă;

-înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;

-înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale şi neconvenţionale.

Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul Judeţean pentu Situaţii de Urgență Salaj”, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă. Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situaţiilor de alarmă aeriană şi încetarea alarmei şi se introduc pe baza informațiilor primite de la organismul de conducere al Forțelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens.

Mesajele de înştiinţare despre iminența producerii sau producerea unor situații de urgență vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc.

Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale şi neconvenționale vizează pericolul contaminării, direcția de deplasare a norului toxic şi se transmit pe baza datelor şi informațiilor primite de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislației în vigoare.

Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autoritățile publice locale a mesajelor / semnalelor / informațiilor despre probabilitatea producerii unor situații de urgență sau a atacurilor din aer.

Prealarmarea se realizează de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență “Avram Iancu“  Cluj.

Alarmarea populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor situații de urgență sau a unui atac aerian şi se realizează de către ISUJ sau autoritățile administrației publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înștiințării de la

structurile abilitate.

Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea populației:

- oportună – dacă asigură prevenirea populației în timp scurt şi se realizează prin mijloace şi sisteme de alarmare care să poată fi acționate imediat la apariția pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre.

- autentică – transmiterea semnalelor destinate prevenirii populației se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale președinților comitetelor pentru situații de urgență.

- stabilă – prevenirea populației şi operatorilor economici se realizează în orice situaţie creată şi se obţine prin:

- menţinerea mijloacelor de alarmare în permanenţă stare de funcţionare;

- folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice diferite de funcţionare: reţea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare;

- verificarea periodică a dispozitivelor de acţionare a mijloacelor de alarmare afectate în urma riscurilor produse;

- intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puţin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond.

Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune locale, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul comunei, la solicitarea președintelui comitetului local pentru situaţii de urgenţă

În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora. Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă 

Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se întreţine şi se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.

CAPITOLUL V. 

RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere (manifestare), amploarea și efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel:

- inspecții de prevenire;

- echipaje / grupe de intervenţie ;

- formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă ;

- echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;

- echipe de cercetare – observare;

- alte formațiuni de cooperare (Crucea Roşie, echipe slvamont, scafandri profesionişti ş.a.);

- grupe de sprijin.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

- controale şi inspecţii de prevenire

- asistenţa tehnică de specialitate

- informarea preventivă

- pregătirea populaţiei şi salariaţilor

- constatarea şi propunerea spre sancţionare a încălcărilor de la prevederile legale

Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă, mai pot acţiona: unităţile poliţiei, jandarmeriei, structurile poliţiei locale (comunitare), unitati speciale de aviaţie şi SMURD., unităţile specializate /detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situații de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local(fondurile colectate din taxa specială de protecţie civilă) , precum şi din alte surse interne şi internaționale, în scopul realizării acțiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul localităţii.

Costurile prevenirii sunt actuale, iar beneficiile viitoare. Având în vedere faptul că prevenirea este o activitate permanentă, logistica trebuie să asigure derularea tuturor etapelor apărării împotriva dezastrelor, astfel:

1) asigurarea finanţării programelor pentru diminuarea riscurilor asupra vieţii şi sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale;

2) asigurarea finanţării şi derulării programelor de îmbunătăţirea dotării pentru gestionarea dezastrelor;

3) asigurarea resurselor necesare funcţionării structurilor cu activitate în domeniul prevenirii şi gestionării dezastrelor;

4) finanţarea programelor pentru pregătirea autorităţilor şi populaţiei;

5) constituirea prin bugete, procentual faţă de prevederile acestora, de fonduri pentru intervenţie la dispoziţia autorităţilor cu atribuţiuni în managementul dezastrelor;

6) constituirea şi împrospătarea stocurilor de materiale necesare în situaţii de dezastre.

Finanţarea acţiunilor preventive, de intervenţie şi reabilitare se face, potrivit legii, prin bugetul local al comunei, precum şi ale instituţiilor şi operatorilor economici, din alte surse interne şi internaţionale.

Finanţarea măsurilor şi acţiunilor de protecţie şi supraviețuire a populației pe timpul şi după producerea situaţiilor de urgenţă se face astfel:

1. prin bugetul local, dacă situaţia de urgență s-a produs la nivelul unității administrativ- teritoriale a comunei;

2. prin bugetul de stat, dacă situația de urgență s-a produs la nivel național sau nivelul mai multor județe;

3. operatorii economici şi instituțiile publice au obligația prevederii în bugetele proprii a fondurilor necesare protecției şi supraviețuirii salariaților pentru asigurarea continuității activității pe timpul situațiilor de urgență.

Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise de către ministere pe domenii de activitate, autoritățile centrale şi locale ale administrației publice, cu avizul inspectoratului pentru situații de urgență județean. Este necesară realizarea unor baze de date şi a unor programe informatice care să fundamenteze alegerea priorităților în activitatea preventivă.

CAPITOLUL VI. 

LOGISTICA ACŢIUNILOR

Logistica trebuie să-şi adapteze capabilitățile la scopurile şi obiectivele cuprinse în strategia protecției civile, prin stabilirea priorităților necesare asigurării unui sprijin adecvat, dinamic şi oportun pentru susținerea forțelor. Sistemul logistic trebuie să asigure libertatea de acțiune atât pe timp de pace, cât şi în situații de criză sau război. Pentru susținerea participării la noi tipuri de angajamente /misiuni

multinaționale de sprijin şi asistență umanitară, acesta trebuie să fie suplu şi flexibil.

Sistemul forțelor şi mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri.

Forțele şi mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecție specifice.

Logistica acțiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile administrației publice locale, instituțiile şi operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.