Strategia  de dezvoltare locală pe perioada 2021-2027, Comuna Băița, județul Hunedoara

Cuvânt înainte

Perioada 2014 – 2020 a fost plină provocări, dar în același timp plină de realizări pentru Comuna Băița, obiectivele strategice propuse fiind atinse într-un procent considerabil, comunitatea fiind pregătită pentru o nouă etapă în vederea dezvoltării inteligente și durabile a Comunei Băița. Având în vedere realizările din perioada precedentă în calitate de  membru alături de  comunitate, care se bucură de sprijinul și încrederea acesteia  propun o nouă  viziune pentru Comuna Băița și anume să urmăm inițiativa Comisiei Europene : ,,Calea spre excelență”, deoarece având ambiții mari și rezultatele vor fi pe măsura așteptărilor. 

În acest sens, elaborarea unei strategii de dezvoltare locală integrată la nivel regional, național și european îmbunătățește semnificativ șansele de dezvoltare economică și socială durabilă, incluzivă și performantă. În contextul lipsei unei viziuni strategice pe termen mediu și lung, ar duce la creșterea vulnerabilității comunității și la apariția unor riscuri sociale și economice prin imposibilitatea de a accesa fonduri comunitare. Evitarea unor astfel de riscuri și vulnerabilități constituie un element definitoriu pentru a fi formulată o viziune strategică globală asupra procesului de dezvoltare a Comunei Băița.

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Băița pentru perioada 2021-2027 își propune să angreneze toată comunitatea , cu scopul de a lua decizii favorabile dezvoltării locale, pentru a fi valorificate toate energiile și resursele locale, pentru a se atrage finanțări guvernamentale și europene.

Primăria și Consiliul Local al comunei au rolul central de a pune în aplicare politicile de dezvoltare la nivel regional, național, european dar și responsabilitatea principală pentru implementarea acestei strategii.

Având în vedere că vom începe un drum lung și plin de provocări adresez pe această cale mulţumiri tuturor celor care prin efortul lor au contribuit la elaborarea acestei strategii de dezvoltare locală, prin idei şi opinii care au dus la identificarea problemelor și la stabilirea obiectivelor strategice. 

I Metodologie aplicată

Necesitatea evoluării spațiului românesc pentru a se alinia standardelor comunității europene se răsfrânge asupra autorității locale, fiind de datoria acesteia de a face acest lucru să fie posibil. Prezentul document strategic analizează resursele comunei atât din punct de vedere economic, social, al infrastructurii, cât și din punct de vedere al resurselor umane și ale teritoriului pentru o utilizare eficientă a acestora. Pornind de la angajamentele pe care România şi le-a asumat pentru perioada 2021-2027, strategia de dezvoltare locală a comunității îşi propune prin inițiativa ,,Calea spre excelență”, o dezvoltare inteligentă și durabilă a localităţii în contextul european. Strategia are la bază informaţii obţinute atât de la Institutul Naţional de Statistică, de la Uniunea Europeană, cât şi informaţii obţinute în urma unor studii, rapoarte, cercetări, strategii şi norme locale, județene, regionale, naţionale şi europene. A fost, de asemenea, implicată comunitatea, angajaţii din Primăria Comunei Băița, au fost realizate întâlniri cu lideri de opinie,  cu oameni de afaceri locali, societatea civilă, chestionare,sondaje, studii.

Pentru o punere în practică adecvată a strategiei, trebuie respectate următoarele condiții:

-acordul şi susţinerea din partea consiliului local şi a comunităţii;

-susținerea din partea sectorului privat și societatea civilă;

-informarea permanentă a comunităţii cu privire la progresul punerii în aplicare;

-monitorizarea permanentă stadiului atingerii obiectivelor propuse.

Cele şapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele (CS£TH M., 1993): imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru acţiune, orientare spre schimbare, orientare spre un câştig durabil. O strategie nu doar reacţionează la schimbări, prin faptul că ia în considerare influenţele diferiţilor factori interni şi/sau externi ai regiunii ţintă, dar conţine și elemente proactive, construind posibile planuri şi programe ce urmează a fi aplicate pentru diferite situaţii ce ar apărea pe parcurs. Principiul acţiunii care stă la baza unei strategii de dezvoltare se datorează faptului că ea este compusă de programe, a căror aplicare implică acţiune concretă direcţionată spre îmbunătăţirea situaţiei regiunii ţintă. Orientarea spre schimbare reiese din faptul că strategiile urmăresc elaborarea unui pachet de programe care, odată implementate, să ducă la schimbare pe plan social, la o mai bună valorificare a potenţialului local, precum şi orientarea activităţilor de dezvoltare în concordanţă cu procesele înregistrate pe plan local. Pentru a asigura eficienţa eforturilor de elaborare a Strategiei, s-a optat pentru o metodologie precisă, care a inclus elemente importante de implicare directă a comunităţii locale, prin solicitarea de puncte de vedere,sondaje, chestionare, interviuri, plecând de la premisele ca reprezentanţii şi liderii locali să aibă interesul, bazele şi cunoştinţele necesare pentru a reprezenta diversele interese locale.

Procesul de elaborare a strategiei a cuprins urmatoarele etape:

Colectarea datelor şi analiza acestora având scopul de a  determina baza economică a localităţii, identifica resursele, evalua structura şi nevoile pieţei forţei de muncă, analiza capacității instituționale, stabili un profil al populaţiei şi de a evalua tendinţele demografice din ultimii ani. Aceste informaţii au fost obţinute fie direct de la angajaţii primăriei , fie din surse statistice oficiale. Pentru această etapă principalul tip de activitate este culegerea datelor care să permită o diagnoză cât mai clară a spaţiului pentru care s-a elaborat planul de dezvoltare locală. Pentru aceasta s-au urmărit elemente fizico-geografice (forme de relief, plasare geografică, factori de risc natural, zone naturale protejate etc), populaţie (mărimea populaţiei, densitatea, evoluţia şi factori de creştere ai populaţiei), locuinţele (dotarea locuinţelor cu apă şi canalizare, vechimea şi siguranţa locuinţelor, materialele de construcţie folosite etc), echiparea localităţii în sistem centralizat (apă, iluminat public, racordarea la reţele de telefonie, acces la căile de transport publice sau private), sociale (învăţământ, comunicaţii, mortalitate infantilă etc), mediu şi ecologie (apă, aer, sol, păduri). S-a urmărit, de asemenea, şi identificarea atractivităţii localităţii din punct de vedere al turismului, a posibilităţilor de petrecere a timpului liber, s-au identificat spaţiile verzi şi evenimentele culturale anuale specifice zonei. Etapa de culegere a datelor  despre localitate va fi continuată de analiza  documentelor programatice ale Uniunii Europene și  României pentru identificarea  politicilor şi direcţiilor de dezvoltare europene şi naţionale, regionale, judeţene, precum și  identificarea fondurilor, programelor operaţionale, axelor şi măsurilor. Această activitate va reflecta o viziune asupra tendinţelor de evoluţie a mediului rural, pentru a se asigura o dezvoltare locala durabilă şi integrată, ţinându-se cont atât de bunăstarea cetăţenilor, cât şi de mediul înconjurător. În urma acestei etape,  se va stabili profilul de eligibilitate al localităţii, necesar în stabilirea surselor de finanţare nerambursabile în vederea găsirii unor soluţii pentru problemele strategice ale comunităţii. Prelucrarea datelor şi realizarea strategiei este o etapă care cuprinde mai mulți pași fiind și cea mai însemnată în cadrul demersului  formulării strategiei de dezvoltare locală, solicitând implicarea întregii comunităţi, de la membrii persoane fizice la  organizaţii publice şi private şi aleşii locali. Totodată, în această fază se va încerca prelucrarea datelor oficiale cât şi a informaţiilor operative care vin direct de la locuitorii pentru care se întocmeşte strategia. Totodată în această fază, ţinând seama de caracteristicile localităţii, se vor stabilii domeniile de interes, care vor fi supuse anchetelor în cadrul comunității sub formă de sondaj și interviuri cu actorii cu rol important în vederea dezvoltării comunității. Domeniile care pot fi considerate de interes sunt: competitivitate economică, utilităţi publice, turism/agroturism, resurse umane, sport,   tineret,           cultură, servicii sociale, sănătate, mediu asociativ, multiculturalism, transport, comunicare, mediu înconjurător, infrastructură. După identificarea domeniilor de interes se va realiza  designul strategiei. Se vor  identifica actorii implicaţi direct, indirect sau doar afectaţi de evoluţia evenimentelor de o anumită factură. Anchetele utilizând pe de o parte tehnica sondajului de opinie în rândul comunității, având ca instrument chestionarul și pe de altă parte tehnica interviului cu actorii cu rol important în vederea dezvoltării comunității având avea rolul de a putea surprinde diversitatea perspectivelor și a punctelor de vedere, conturându-se   o imagine asupra domeniilor de interes, nevoilor comunității și a obiectivelor pe temen scurt și lung. După evaluarea celor implicaţi , se face o analiza SWOT, prin care se identifică punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările celor mai importante sectoare ale vieţii socio-economice a comunităţii respective. Stabilind astfel aspectele vulnerabile ale localităţii, pasul următor este analiza nevoilor comunităţii, ceea ce înseamnă definirea situaţiei prezente şi evaluarea acesteia în raport cu ceea ce este dezirabil.  Înainte de a trece la identificarea soluţiilor de rezolvare a problemelor, mai este necesară şi o evaluare a capacităţii financiare a localităţii de a susţine dezvoltarea domeniilor stabilite. Având problemele identificate, se pot stabili obiectivele pe care primăria va trebui să le atingă într-o perioadă de 5-7 ani, să stabilească rezultate cuantificabile şi să identifice proiecte pe care să le demareze în vederea atingerii lor. Un aspect foarte important îl constituie sursele de finanţare care le pot susţine. Astfel, pe lângă luarea în calcul a utilizării fondurilor europene, naţionale sau a creditelor, trebuie analizată şi capacitatea de accesare a unor împrumuturi pentru susţinerea dezvoltării. Un proiect de planificare strategică trebuie să ia în considerare şi necesitatea unui proces de evaluare a rezultatelor atinse   atât ex-ante, cât şi post implementare. Monitorizarea derulării strategiei permite sesizarea noilor nevoi care apar pe parcursul aplicării acesteia. Construcția planurilor de acțiune presupune etapa în care se centralizează informaţiile obţinute în etapele precedente. Construcţia planurilor de acţiune pregăteşte planurile de acţiune, precizează toate resursele financiare sau de alt tip ce sunt necesare pentru finalizarea fiecărui proiect fie că este vorba de resurse din bugetul local, bugetul judeţean, naţional sau European, fie de surse financiare externe ale agenţilor economici. Deşi în fază iniţială pot fi identificate mai multe posibile scenarii de dezvoltare, în această etapă sunt alese cele care asigură comunităţii cele mai mari posibilităţi de progres şi de creştere a nivelului de trai la nivelul populaţiei. În vederea atragerii de finanțări nerambursabile, după etapa de prioritizare a nevoilor locale se va analiza modul în care obiectivele propuse se corelează cu obiectivele existente la nivelul programelor europene. Proiectele reprezintă un instrument care oferă mijloacele necesare pentru atingerea unor obiective strategice. 

ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIO-ECONOMIC, AL MEDIULUI ȘI NIVELULUI DE ECHIPARE TEHNICĂ ȘI SOCIALĂ A Comunei Băița

III CARACTERISTICI GENERALE - ELEMENTE ISTORICOGEOGRAFICE, POZIŢIE, RESURSE NATURALE

Comuna Băița este o unitate administrativ-teritorială situată în partea de nord a județului Hunedoara, mai precis în treimea nordică a acestuia, pe un teren cu un relief accidentat specific munceilor și dealurilor din componenta Muntilor Metaliferi. Băița se învecinează la Nord cu teritoriile administrative ale comunelor Crișcior și Bucureșci, la Est cu comunele Balșa și Certejul de Sus, la Sud cu comuna Șoimuș, iar la Vest cu comuna Vălișoara.

Harta Comunei Băița

III.1 Istoricul Comunei Băița

În componența comunei Băița intră 11 sate, majoritatea cu o vechime apreciabilă. Atestarea documentară a acestora este doar un punct de reper, pentru că existența unor comunități umane în zonă datează din preistorie.Dintre satele comunei, Băița este primul amintit în documentele medievale, la 1364. Băița (Bulzzy) este atestată la această dată, împreună cu satele Bobîlna și Rapoltu Mare, localități cu izvoare minerale, aflate în zonă. Băița a fost în perioada evului mediu și în epoca modernă un important târgușor de munte și centru minier.

Importante date despre satele comunei Băița avem din Urbariul Domeniului Cetății Șiria, din anul 1525. Cetatea Șiriei e pomenită pentru prima dată la 1391, sub nume de castrum. În 1439 regele Albert donează cetatea, împreună cu 110 sate, despotului sîrb Gheorghe Brancovici. La 1444 acesta o donează împreună cu domeniul, lui Iancu de Hunedoara pentru că a cheltuit multe mii de florini pentru eliberarea Serbiei și Albaniei de sub puterea turcească. La 1451 Iancu de Hunedoara, luând în considerare meritele lui Moga, voievodul Hălmagiului, l-a întărit pe acesta în voievodatul Kapolna, Hălmagiu și Băița pe care împreună cu fiii săi Mihail și Sandrin l-a avut și până aici. În 1514, cetatea Șiriei a căzut în mâinile răsculaților lui Doja, care au cuprins și Lipova și Șoimoșul . Urbariul Cetății Șiria din 1525 este deosebit de important, înainte de toate prin vechimea lui și prin faptul că se numără printre primele documente de acest fel privind teritoriul țării noastre. Între cele 121 de localități înscrise în acest document, în majoritate românești (din fostul comitat al Zarandului) figurează și satele comunei Băița. Astfel, printre cei 2037 supuși, în majoritate iobagi, la capitolul libertini sunt amintite 4 persoane – păsărari – din Ormindea, 2 din Mihăileni și 3 din Grohot. Localitatea Băița ( Kys Banyah ) deși este înscrisă în Urbariu numai cu 11 iobagi și 2 jeleri, e calificată totuși ,,oppidum”. În cadrul Domeniului Cetății Șiria se pot distinge anumite subdiviziuni, domenii mai mici din care se compune (voievodatele). Din voievodatul lui Ștefan Moga sunt amintite 48 de sate între care și Hărțăgani, Trestia și Ormindea. Se pare ca Băița era considerat un mic voievodat, tot sub stăpânirea lui Ștefan Moga din care făceau parte mai multe sate. Acest mic voievodat e socotit între apartenențele celui din Baia de Criș. Tot în acest document este amintit judele Mihai (Michael Cywdelj) din Crăciunești. Atât iobagii cât și jelerii din Șiria trebuiau să plătească anual 4 florini care se numeau ”banii simbriașilor”. E vorba de simbriașii angajati de curte (sigur cei numiți mercenari), necesari în economia domeniului și pe care locuitorii îi plăteau pentru a fi scutiți de anumite munci agricole de arătură și de cărăușii mai ales. Băița aducea venit anual și obisnuit, deci cens, 8 florini . Data atestării satelor componente: Băița la 1364, Căinelul de Sus la 1427, Crăciunești, Hărțăgani, Ormindea, Săliște și Trestia  la 1439, Lunca la 1440, Fizeș și Peștera la 1453, Barbura la 1805.

Numeroase vestigii arheologice au fost descoperite pe teritoriul comunei Băița , începând încă din preistorie, ceea ce demonstrează că acest spațiu a oferit condiții deosebit de prielnice prezenței omului încă din zorii civilizației umane. În majoritatea satelor componente ale comunei au fost făcute asemenea descoperiri, de la omul peșterilor până la începuturile evului mediu.  Importante vestigii, care aparțin perioadei preistorice, au fost descoperite în hotarul localității. Între materialele arheologice aparținătoare culturii Coțofeni s-au descoperit și materiale ceramice specifice bronzului timpuriu (grupul cultural Șoimuș), remarcându-se un vârf de lance din bronz. 

Fragmente de ceramică 

descoperite în grohotișul de sub 

Peștera Zidul de Sus

În punctele Măgura și Cornet, din hotarul localității s-au descoperit si importante urme romane. Aici se află un centru minier, de extracție și administrativ (circa 20 de construcții, canale și un bazin de colectare a apei de ploaie). Din aceeași perioadă romană sunt și minele de aur din vatra satului. Barbura – Într-un loc neprecizat din hotarul localității s-a descoperit, în anul 1951, un tezaur monetar format din 83 de piese de epoca romană. Căinelul de Sus – Au fost descoperite mine de aur din epoca romană, aflate în zona Muntilor Metaliferi. Crăciunești – În mai multe peșteri din acest sat au fost descoperite importante materiale arheologice, mărturii ale prezenței omului în aceasta zonă. În Peștera Balogu sau Peștera Szabo Jozsef, cavitate care se află în Munții Metaliferi – carstul din Valea CăianuluI, Măgura Feredeului, au fost descoperite materiale arheologice care aparțin perioadei musteriene. Din punct de vedere cronologic și cultural, ceramica aparține culturii Starcevo – Cris, dar și culturii Coțofeni, bronzului timpuriu și culturii Wietenberg. Într-o altă peșteră – Peștera Șura de Jos – care se află în Munții Metaliferi, carstul Valea Căianului, Măgura Băiței, au fost descoperite materiale din paleolitic, iar ceramica găsită aici aparține mai multor perioade: epoca timpurie a bronzului, culturii Wietenberg și perioadei medievale timpurii (sec. VII-IX ). Materiale ceramice din epoca timpurie a bronzului au fost descoperite și în Peștera Csurok. În masivul calcaros Măgura din satul Crăciunești, în Peștera cu Trei intrări sau Șura de Mijloc, au fost descoperite vestigii arheologice care aparțin culturii Coțofeni, Hallstattului timpuriu și evului mediu timpuriu. Într-o altă peșteră situată în Valea Căianului, Măgura Feredeului-Peștera Groapa Lupului, sau Gura Lupului – s-au descoperit oase de Ursus spelaeus cu urme de prelucrare și trei așchii de cuarțit . Resturi de fauna paleolitică, dar și de materiale ceramice Coțofeni și medievale târzii au fost descoperite în Peștera Zidul de Sus sau Peștera Hunfalvi Janos. Din hotarul localității provine un topor de cupru eneolitic de tip Tîrgu Ocna. Tot din antichitate datează și o verigă de aur cu secțiunea pătrată, descoperită în hotarul localității. Epoca dacică este reprezentată și ea printr-un brăzdar de plug dacic. De asemenea, în hotarul localității s-au descoperit urmele romane ale unei așezări rurale. Din aceeași perioadă romană datează și minele de aur,care au fost exploatate și în epoca medievală. Fizeș – În localitate s-au descoperit unelte din piatră neolitice, iar dintre vestigiile preistorice se remarcă un lanț din aur format din 9 verigi. În hotarul localității s-au descoperit urme romane (exploatare de aur ți locuințele minerilor ). Exploatările de aur au funcționat și în epoca medievalș. Tot din perioada romană este și mina de aur situată între dealurile Cornet și Sfredel, aproape de Băița. Dintr-un loc neprecizat s-au recoltat 11 monede de bronz din sec. IV d. Chr. (Valentinianus I sau II). Hărțăgani – În punctele Măgura Băii și Dealul Cărbunarilor s-au descoperit urme de exploatări aurifere romane, dar și din perioada medievală. Alte urme romane (de aici provine și o moneda de la Antoninus Pius) se afla în jurul galeriei Sf. Andrei, lângă care găsim și un izvor termal. De asemenea, din perioada romană s-a păstrat și o mină de aur. Lunca – În acest sat, cu ocazia construirii unei case s-a descoperit un topor de andezit al culturii Coțofeni. Săliște – Aici s-a exploatat aurul în perioada romană, dar și în cea medievală. În Săliște s-a descoperit un denar roman republican și altul imperial. Trestia – În hotarul localității s-au descoperit urme arheologice din epoca romană. Din epoca romană datează și mina de aur (trei galerii de exploatare), care a fost exploatată și în perioada medievală . 

Monede romane descoperite pe teritoriul comunei

Mineritul a fost o ocupație de bază în zona Zarandului, care s-a transmis din generație în generație, încă din antichitate. În Transilvania, pe lângă aurul scos din subsol, încă de pe vremea dacilor, spălatul aurului din aluviunile râurilor a furnizat însemnate cantități de metal prețios. În evul mediu a continuat atît procesul scoaterii aurului din subsol, dar mai ales cel al spălării nisipului aurifer. Spălarea aurului în ținutul Zarandului, îl preocupa în mod deosebit pe Iancu de Hunedoara . În exploatarea minereurilor de aici existau la sfârșitul sec. XV și începutul celui următor, mijloace tehnice destul de evoluate pentru acea perioadă. Se foloseau, pentru transportul minereului în galerii, vagoneți cu roți de lemn purtați pe șine de asemenea din lemn. Uimește, prin folosirea timpurie, schimbătorul de cale (ac și inimă) atestat pentru prima oară. Modelul acestui vagonet purtat pe șine, descoperit la Brad, a fost expus în Muzeul tehnic al căilor ferate din Berlin, fiind socotit unul din cele mai vechi vehicule purtate pe șine cunoscut până acum. După cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, mineritul din Transilvania cunoaște o nouă fază de dezvoltare. Atenția Curții de la Viena se va îndrepta în primul rând spre extragerea mercurului și a aurului, deoarece aceste ramuri miniere aduceau venituri însemnate fără să pretindă investiții costisitoare. Curtea vieneză beneficiind de sprijinul medicului Samuel Koleseri a pornit la reorganizarea mineritului. Medicul Samuel Koleseri, care vizitează minele de aur din Transilvania, printre care și cele de la Crișcior, Hărțăgani, Trestia, Băița, Ruda, Țebea și Baia de Criș, relatează că pe ,,lângă râuri există cite un scaun de spălat aurul, adică o tablă prelungă, cu un capăt mai înclinat, care în Transilvania e mai scurtă și mai lată decât în Țara Românească. Aceasta se acopera cu un țol mițos sau de cânepă, peste care se toarnă cu coșurile nisipul aurifer . În ceea ce privește extracția aurului din filoane procesul era același ca și în epoca anterioară. Se observă însă unele îmbunătățiri de ordin tehnic în ceea ce privește prelucrarea minereului aurifer. Același Koleseri prezintă date interesante, arătând că ,,aurul extras din mină se alege de pământ și dacă este sfărâmicios se zdrobeste; cel tare se calcinează sau se arde, apoi se udă cu apă, făcându-l sfărâmicios, zdrobindu-l apoi cu ajutorul râșnițelor uscate. Niște mașini mărunțesc minereul ud cu ajutorul unor săgeți prevăzute cu cap de fier”. Sunt dese cazurile când dotarea unor mine de aur se face cu șteampuri construite în atelierele de fierărie de pe domeniul Hunedoarei. În anul 1694 se consemnau în documente că din ,,puterea măriei sale principelui, pentru nevoile minei Băița, am dat la mina sa – oamenilor lui Ștefan Alexa, judele curții din Geoagiu, cinci șteampuri, două hârlețe late, mari, patru rude de otel, o bandă și un cep de fier pe care le-a făcut domnul jude al curții prin maistrul cohului Plosca, Sîrb Petru, din 3 măji și 15 funți de fier. În anul 1827, minele de aur din Băița au trecut în proprietatea lui Moldovan și Petca, cei care au fondat asociația minieră intitulată ,,Rudolf de Băița”, apoi în proprietatea bavarezului Klein, a unui grup financiar englez și în anul 1889 au fost cumpărate de Prima Societate Anonimă Auriferă Ardeleana.

Galeria Crăciunești

III.2 Localizare

Comuna Băița   se află la o distanță aproximativ egală – 25 km – de municipiile Deva, resedința județului Hunedoara, și Brad, așezarea cea mai dezvoltata din partea de N-V a județului. Cele două zone polarizeaza o parte din forța de muncă activă a localității și care furnizează, în același timp, cadre și specialiști pentru unități și instituții din comună. Teritoriul administrativ al comunei Băița este compus din 11 localități: Băița – reședința de comună – este amplasată aproximativ în centrul teritoriului administrativ, Barbura, Căinelul de Sus, Crăciunești, Fizeș, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Peștera, Săliște, Trestia.

Satul centru de comună, Băița se întinde de-a lungul DJ 706 A. Are 231 de case cu 559 camere de locuit și 497 locuitori. Aproape jumătate din locuințele din sat au instalații de alimentare cu apă potabilă.Pe dealurile “Sfredel” și “Cornet” au fost identificate galerii de epoca romană folosite la exploatarea aurului. Pe șaua dintre cele doua vârfuri de deal a fost descoperită o așezare antică de mineri cu resturile a 20 de construcții. În vatra satului, în mai multe locuri sunt identificate urmele unor spălătorii de aur foarte vechi, databile din epoca daco-romană.

Satul Băița, centru de comună

Satul Barbura este amplasat în partea de SE a comunei. Are 82 de locuințe cu 160 de camere de locuit. Numărul locuitorilor este de 200. Niciuna dintre locuințe nu are instalații de alimentare cu apă. Legătura cu satul Fizeș se realizează pe DC 23, iar cu satul Săliște, pe un drum lung de 5 km. Principala ocupație a locuitorilor a fost mineritul (pentru că din toamna anului 2006 se închide mina din localitate – ultima exploatare minieră de pe teritoriul comunei). O altă ocupație a sătenilor este creșterea animalelor.

Imagine Sat Barbura

Satul Căinelul de Sus este amplasat în partea de V a comunei, în zona centrală a unității administrativ teritoriale. Satul este străbătut de DJ 706 A prin partea sa sudică. Are 194 de locuințe cu 468 de camere. 21 dintre aceste case au instalații de apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 548. În vatra satului a fost descoperit un topor mare din andezit, fapt ce dovedește prezența culturii Coțofeni din perioada de tranziție spre epoca bronzului. În localitate există o gură de mină și două halde de steril. Principala ocupație a locuitorilor a fost mineritul. În secundar, dar care tinde să devina o ocupație prioritară, este creșterea animalelor.

Imagine Sat Căinelu de Sus

Satul Crăciunești. Este amplasat în zona centrală a comunei, pe DJ 706, între satele Băița și Fizeș, la distanșă de 2 km respectiv 3 km față de acestea. Are 130 de locuințe cu 272 de camere. Doar 11 case dintre acestea au instalații pentru apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 306. Pe teritoriul satului sunt identificate urme de exploatare a aurului din epoca romană. În masivul calcaros din dreapta satului există trei peșteri – Peștera cu horn, Peștera mică și Peștera cu trei intrări – în care au fost descoperite urme de locuire succesivă începând cu paleolitic și continuând până în perioada prefeudală. Principala ocupație a locuitorilor este mineritul și lucrul în carierele de calcar. Fiind o zonă de deal neproductivă, însă cu multe pășuni, oamenii din partea locului se ocupă de creșterea animalelor. Satul are și o rezervație naturală – Calcarele din Magura Crăciuneștilor (Cheile Crăciunești).

Imagine Sat Crăciunești

Pe teritoriul satului Fizeș au fost descoperite un tezaur ce cuprinde 11 monede de bronz, emise de Împaratul Valentinian, urme ale exploatărilor miniere și substructuri de clădiri din epoca romana. Ca și în celelalte așezări ale comunei, principala ocupație a constituit-o mineritul, însă localnicii sunt profilați și pe creșterea animalelor. Satul Fizes este amplasat în partea sudică a comunei, pe DJ 706, care străbate așezarea prin partea vestică a acesteia. Are 102 locuințe cu 207 camere. 12 dintre aceste case au instalații de apă potabilă. Populația satului este în numar de 212 persoane.

Imagine Sat Fizeș

Satul Hărțăgani are o rezonanță deosebită în istoria comunei, dar și o pondere în ceea ce privește populația. Este amplasat în zona nordică a teritoriului administrativ, pe DC 21 . Are 423 de locuințe cu un număr de 914 camere. 88 de case au instalații de apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 1108. În sat există o biserică ortodoxă nouă și una veche cu hramul “Buna Vestire” (sec. XVIII). În bisericuța veche, de lemn, la 1784 a intrat însusi Horea cu răsculații săi, îndemnându-i pe locuitori satului să îl urmeze. Pe teritoriul satului s-au descoperit urmele unor exploatări de aur ale perioadei romane în punctele “Măgura Băii” și pe Dealul “Cărbunarilor”. Se presupune că altele au existat în jurul galeriei “Sf. Andrei”, de unde provine o monedă de pe vremea lui Antoninis Pius. Primele mențiuni despre ținuturile aurifere ale Daciei, în care era inclus și Hărțăganiul le-a făcut chiar “părintele istoriei”, anticul Herodot. Se pare că romanii au cunoscut și apele minerale din zonă. Relieful localității este foarte frământat, cu văi înguste și cu versanți cu declivități mari. În sat nu există unități de producție iar ocupația de bază a locuitorilor este creșterea animalelor. Pentru acest sat există o propunere de îmbunătățire a condițiilor de circulație și anume realizarea unei legături rutiere cu DJ 741 în localitatea Curechiu de pe teritoriul comunei Bucureșci.

Imagine Sat Hărțăgani

Satul Ormindea este amplasat în partea nord-vestică a comunei fiind traversat de DJ 706 pe direcția N-S, pe o lungime de 4 km. Are 309 locuințe cu 777 camere. 8 case au instalații de apă potabilă. Populația așezării este de 700 de locuitori. Este a doua localitate din comună ca număr de case construite și ca populație. Principalele ocupații ale locuitorilor sunt creșterea animalelor, agricultura și mineritul. Relieful localității amplasate pe Valea Orminzii este constituit dintr-un versant muntos care urcă până la culmea Vălișoarei.

Imagine Sat Ormindea

Satul Peștera este amplasat pe pârâul Peștera, în partea de vest a comunei Băița, la limita acesteia cu comuna Vălișoara. Satul se leagă de localitățile învecinate – Crăciunești și Vălișoara – pe drumuri asfaltate. Are 62 de case cu un număr de 129 de camere. 8 case au instalații de apă potabilă. Populația satului este compusă din 106 locuitori. În sat nu există baze industriale, iar ocupațiile locuitorilor converg spre creșterea animalelor și minerit.

Imagine Sat Peștera

Satul Săliște  este amplasat în partea centrală a comunei, pe DC 21. Are 147 de case cu 323 camere de locuit. 33 de case au instalații de apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 340. Relieful localității este specific zonei de podiș, cu pante relativ mici față de celelalte sate ale comunei. Principalele ocupații ale locuitorilor sunt creșterea animalelor și cultivarea pământului. Parțial unii localnici mai lucrează în unități economice învecinate.

Imagine Sat Săliște

Satul Trestia este amplasat în partea estică a comunei, pe DC 22, care asigură legătura rutieră cu localitatea Săliște. Are 142 de case cu 332 de camere. 41 de case au instalații de apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 371. Pe teritoriul localității există izvoare de ape minerale. Relieful localității este accidentat, specific zonei de munte. Satul nu are zone industriale și de aceea localnicii au ca ocupații cultivarea pământului și creșterea animalelor. În această zonă, în hotarul satului, au fost descoperite urme arheologice de epoca romană. Mina de aur de la Trestia a fost exploatată din epoca romană până în perioada medievală. Chiar dacă era o așezare marginață, de la periferia Comitatului, Trestia a fost un important centru minier al acelor vremuri, cu târg săptămânal și cu curte nemeșască – cea a grofului Gyulai, care a slujit ca general în armata Împaratului Leopold al Austriei, în razboaiele contra turcilor. Revenit de pe front a deschis o mina în acest sat, mina de sub Muntele Malus, botezând-o cu numele împaratului – “Leopoldi”. Se spune că groful Gyulai a promis că dacă găsește aur în mina de la Trestia ridică o biserică pentru ortodocși. În sat se află o biserică ortodoxă cu Hramul “Buna Vestire” construită în 1674. Aici este consemnată existența celui mai vechi sediu al Protopopiatului Zarand (probabil spre începutul sec XVII).

Imagine Sat Trestia

Căi de comunicatie

               Accesul spre localitate este facilitat de o șosea asfaltată , inclusă în categoria drumurilor județene – DJ 706 A, care trece prin jumătatea vestică a teritoriului administrativ incluzînd satele aparținătoare – Lunca, Fizeș, Crăciunești, Băița, Căinelul de Sus și Ormindea. Din această șosea pornesc ramificațiile formate de drumurile comunale DC 21, DC 22, DC23, DC 20 care fac legătura cu celelalte localități ale comunei: Barbura, Săliște , Trestia, Peștera, Hărțăgani. De pe teritoriul unității administrativ teritoriale Băița se realizează mai multe legături cu sate din componența altor comune învecinate. 

1. DC 20 face legătura cu satul Stoeneasa din comuna Vălișoara
2. DJ 706 face legatura cu comuna Vălișoara (satul centru de comună)
3. DC 21 face legatura cu satul Almașu de Munte din comuna Balșa

Spre satele Șesuri și Curechiu din componența comunei Bucureșci legătura este asigurată doar de drumuri de exploatare, fără imbracaminte asfaltică și cu un acces mai dificil, cu pante și denivelări greu accesibile iarna sau pe timp ploios. 

Rețeaua de drumuri comunale și județene

1. DJ 706 A: Șoimus – Băița – Vălișoara
2. DC 20: Lunca (Băița) – Stoeneasa (Vălișoara)
3. DC 21: Hărțăgani – Săliște
4. DC 22: Trestia – Săliște
5. DC 23: Fizeș – Barbura

Aeroporturi

Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele din Oradea, Sibiu, Arad, Timișoara, Cluj – Napoca.

Stații de cale ferată

Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt în municipiile Deva și Brad, la o distanță aproximativ egală – 25 km. Spre deosebire de Brad, stația de cale ferata Deva este așezată pe o magistrala feroviară internațională – București – Arad – Viena, pe când gara din Brad este o stație terminus acum la o linie secundara – Arad – Brad. Comuna ar fi avut mai multe halte si puncte de oprire – Lunca, Pestera si Ormindea, daca nu s-ar fi închis linia de cale ferata Deva – Brad (din cauza instabilității terenului in zona Ormindea si in alte locuri cu soluri friabile – Pestera si Valisoara.

III.3 Cadru natural

Clima

          Zona are toate caracteristicile climei submontane. Este caracterizată prin lipsa de excese la regimul pluviometric și al vânturilor dominante. Clima este temperat – continentală, în general, blândă, umedă și moderatp. În ultimii ani, ca de altfel în întreaga țară, asistăm la o schimbare climatică: primăveri și toamne mai lungi, veri și ierni mai scurte. În baza datelor înregistrate de-a lungul timpului la stația meteo de la Țebea, cea mai apropiată stație de comuna Băița, rezultă că temperatura aerului are valori moderate. Media anulă este de 8,8 grade Celsius. Iarna temperature medie este de – 2 grade Celsius, – 3 grade Celsius. Vara temperatura medie oscilează între 18 și 20 de grade Celsius, iar toamna de la 15 – 16 grade Celsius în septembrie, coboară până către 5 sau 6 grade Celsius în noiembrie. În functie de altitudine temperaturile diferă cu câteva grade Celsius, fiind ceva mai mici. Diferențe de temperaturi se evidențiază și între versanții cu expunere nordică față de cei cu expunere sudică.

Hidrografia

Comuna este amplasată în bazinul hidrografic al Văii Căianului, care colectează apele de pe versanții ce înconjoară depresiunea Băița. Teritoriul administrativ al comunei este brăzdat de numeroase pâraie și torente care au săpat albii adânci.

Principalul curs de apă este Valea Căianului. Aceasta se formează pe teritoriul satului Hărțagani din confluența a trei pâraie mai importante – Duba, Carpeni și Racăș.

Alte cursuri de apă mai importante sunt:

– Troița

– Valea Mare

– Valea Ormindea

– Pârâul Căinelu.

Relieful și geologia

Este un relief accidentat, încadrându-se în specificul Munților Metaliferi, mai precis al zonelor deluroase – premontane

Specificul Muntilor Metaliferi

Munții Meteliferi constiue un masiv muntos situat în partea de S a Munților Apuseni. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. Fericeli). Muntii Metaliferi, dispusi între culoarul Deva-Ormindea și Ampoi, între Valea Mureșului și depresiunea Brad, sunt formați din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), flis cretacic, magmatite și subvulcanice neogene. De remarcat este faptul că o dată cu primul ciclu de sedimentare, se depun calcarele si se formează creasta mediană, gradul de dispersie al arealurilor carstice fiind ridicat. Cu toate că rocile calcaroase sunt dispersate, în arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, peșteri, poduri naturale). Munții prezintă frecvente forme de relief vulcanic, cu conuri distruse de eroziune. Sunt intens fragmentați de afluenții Muresului și Crișului Alb. Au numeroase depresiuni intramontane (Zlatna, Băița, Luncoiu, Visca, Ilia). Izvoarele minerale existente (Păuliș, Boholt, Hșrțăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu Bozes, Băcîia) sunt rezultatul unor complexe fenomene postvulcanice. Pe stâncăriile calcaroase se dezvoltă tufărișuri de liliac și scumpie și pajisti de stâncărie. Pantele sunt acoperite cu păduri de foioase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 4-8 grade Celsius și precipitațiile intre 1000-1200 mm/an. Fauna este reprezentată de: mistreș, iepure, căprioară, cerb, fazan, potarniche. Dintre pești se întâlnește: păstravul, lipanul, moioaga și scobarul.

Relieful specific comunei

Pe teritoriul comunei se întâlnesc versanți nu prea înalți, despărțiți de văi și depresiuni. În zonele dealurilor înalte apar culmi submontane cu altitudini ce oscilează între 500 m si 900 m. Excepție de la regulă face Dealul Setraș, cu o înălțime de 1084 m. Alte dealuri sunt Duba și Bulzu, acesta din urmă fiind un masiv stâncos. Varfurile Setraș (1084 m), Bulzu (708 m), Duba ( 969 m), Stogul (897 m), Măcrișului (972 m) Coasta Niculii (755 m), Cordurea (650 m) și Măgura Crăciunestilor străjuiesc comuna pe laturile N-V și S-V aidoma unor turnuri de apărare din zidurile unei cetăți. Zonele depresionare sunt reprezentate de arealele Băița, Căinelul de Sus, Săliște și Trestia. Zonele de văi sunt cele care includ o parte din teritoriile satelor Ormindea, Hărțăgani, Crăciunești, Peștera și Barbura.

Zonele de luncă sunt întâlnite în satele Fizeș și Lunca.

Rezervația “Calcarele din dealul Măgura”

Rezervația a luat ființă în 1988 și are o suprafață de 120 ha, încadrată la categoria “rezervații naturale de interes național”. În prezent, este inclusă în situl “Măgurile Băiței” clasificată ca arie naturală protejată, de interes european. Rezervația aparține din punct de vedere administrativ de comuna Băița, existinzându-se între localitățile Băița, Peștera și Crăciunești. Importanța peisagistică a rezervației este susținută și de numeroase specii de plante și animale ocrotite: Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Listera ovata, Vipera amodytes, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Myotis blythii. 

Geologie

Structura geologica este cea specifică Munților Metaliferi. Din punct de vedere geotehnic infrastructura terenurilor din teritoriul administrativ este dominată de roci calcaroase, bolovănișuri și argile marnoase. Spre comuna Vălișoara aceste argile își măresc concentrația în fier, devenind un pământ friabil, cunoscut sub denumirea de “terra rosa”, teren alunecos și dificil de stabilizat. Asemenea portiuni cu alunecări de teren sunt întâlnite la Hărțăgani, Greilești, Racăș, Ormindea și Peștera. Rocile calcaroase surmonteaza rocile vulcanice aflate la mare adâncime. Acestea din urmă adăpostesc zăcăminte auro – argentifere precum și neferoase ca zinc, plumb și cupru.

Solurile

În zonele depresionare ale comunei predomină solurile silvestre brune și brune gălbui mai mult sau mai puțin podzolite. În zonele de dealuri și premontane se întâlnesc solurile ruginii. În zona pădurilor de fag solurile sunt cele brune de pădure slab acide, în cea a dealurilor acoperite cu păduri de gorun sau terenuri agricole – solurile gălbui sau brun-roșcate. Pe teritoriul comunei sunt și soluri degradate ale căror cauze pot fi: tăierea nerațională a pădurilor, pășunatul practicat pe pante repezi, practicarea agriculturii pe terenuri improprii (din lipsa unor suprafețe adecvate pentru culturi). Toate acestea au dus în unele locuri la spălarea stratului fertil și, în zonele de deal, mai ales, la apariția unor formațiuni torențiale – ogașe, râpe, ravene și chiar grohotișuri.

Fauna

În zonele cu dealuri regăsim cerbul lopatar, ursul, lupul, vulpea căpriorul, mistrețul, iepurele, dihorul, veverița, râsul, pisica sălbatică și o serie de păsări (ciocănitoarea pestriță, pițigoiul, scorțarul, gaița, cinteza, cioara de semănătură, stăncuța, coțofana, grangurul, privighetoarea, sitarul, rândunica, vrabia, potârnichea, corbul, cucul, cocorii și uliul, care produce multe pagube în zonă). Fauna ihtiologica este mai puțin reprezentată datorită debitelor destul de mici și lungimilor reduse ale pâraielor și văilor. Dintre insecte amintim numeroasele specii de fluturi, greierii, lăcustele, cărăbușii, buburuzele și furnicile. Multe dintre animalele prezentate constituie și un bogat fond cinegetic, localitatea oferind condiții pentru practicarea vânătorii în consens cu prevederile legale.

III.5 Structura demografică

Populația după domiciliu a Comunei Băița era, la 1 ianuarie 2020, de 3.331 locuitori, în scădere ușoară față de efectivele înregistrat la 1 ianuarie 2018 (3.377 locuitori) și 1 ianuarie 2019 (3.346 locuitori). 

                                                                          Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Se observă o scădere  a populației cu domiciliul în Băița în ultimii 30 de ani; în anul 1992, populația stabilă la nivelul comunei era de 4.776 locuitori. Structura pe grupe de vârstă şi evoluţia acesteia în ultimii ani confirmă un uşor proces de îmbătrânire a populaţiei.

                                                                          Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Cauzele scăderii populației sunt multiple, dintre acestea cele mai importante fiind îmbătrânirea populației, creșterea migrației interne și internaționale şi sporul natural negativ. Dacă scăderea populaţiei nu reprezintă o problemă majoră în sine, evoluţia structurii pe vârste este îngrijorătoare, mai ales din perspectiva utilizării capitalului uman pe piaţa muncii, deoarece populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al unui teritoriu, astfel cunoaşterea aspectelor privind numărul, structura şi evoluţia acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor. Populația rurală reprezintă cea mai dinamică componentă a spațiului rural și o resursă potențială deosebit de importantă pentru dezvoltarea satelor, cu rol hotărâtor în definitivarea politicilor de dezvoltare rurală.  În acest context, scăderea  înregistrată în perioada analizată devine mai problematică dacă se analizează structura populației pe grupe de vârstă.

                                                                          Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

                                                                          Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Din analiza datelor furnizate de INS, se observă faptul că ponderea copiilor sub 15 ani (9%) este mult scăzută față de ponderea vârstnicilor peste 65 de ani (25%). Astfel analizând tabelul 1, procesul îmbătrânirii populaţiei este mai accentuat pentru femei, din cauza nivelului înalt al mortalităţii bărbaţilor din grupa de vârstă aptă de muncă. Din cauza numărului mare de persoane născute în perioada de început a „baby-boomului”, în anii 1967-1968, ajunse în 2020 la vârsta de 52-53 de ani, populaţia adultă, în aptă de muncă, este şi ea îmbătrânită, după cum se poate observa o pondere mare, respectiv 45% în figura 3 a populației cuprinsă în intervalul de vârstă 35-64 de ani.

Sporul natural este indicele demografic care caracterizează creşterea sau scăderea numărului unei populaţii. Acesta reprezintă diferenţa dintre valorile natalităţii, respectiv a numărului născuţilor vii şi valorile mortalităţii, respectiv a numărului persoanelor decedate, în cursul unui an.

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Mişcarea naturală, exprimată prin rata sporului natural , rezultă în solduri negative pentru seria de timp analizată. Se observă  un trend oscilant  dar care scade al mortalităţii totuși superior valoric natalităţii,natalitatea înregistrând, în intervalul analizat o evoluție oscilatorie în perioada 2015-2019, cu valorea maximă în anul 2015 de 21 născuți vii. Scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii constituie, în primul rând, efectul negativ al transferului masiv de populaţie rurală spre oraş.

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Migrația populației

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Din punct de vedere al sosirilor şi plecărilor, la nivelul comunei Băița, pentru perioada analizată (2015-2019) se constată o uşoară superioritate a celor care pleacă cu reşedinţa din comuna, comparativ cu cei care se stabilesc cu reşedinţa pe aceste meleaguri. În anul 2018 se înregistrează un număr de 30 stabiliri cu domiciliu în localitate şi 22 de plecări cu domiciliu, rezultând astfel un sold al migrației pozitiv pentru comuna analizată.

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Caracteristici demografice – etnie și religie

Conform datelor de la ultimul recensământ al populației (2011), majoritatea locuitorilor din Comuna Băița sunt români (97,39%). Principalele minorități sunt cea maghiară (0,38%) și cea a romilor (0,35%). Pentru 1,77 % din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Tabel 4: Distribuţia populaţiei Comunei Băița după etnie – 2011

Sursa: prelucrarea consultantului pe baza datelor înregistrate la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

Structura populației după religie relevă faptul că predomină credincioșii ortodocși, în pondere de 95,74% . Alte religii declarate la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011 sunt: romano-catolică (0,67%), penticostală (0,85%), reformată (0,35%), baptistă (0,16%), adventistă de ziua a şaptea (0,08%),creștină după evanghelie (0,08%) fiind prezente însă și alte religii  sau persoane care nu și-au declarat religia.

Tabel 5: Distribuţia populaţiei Comunei Băița după religie – 2011

Sursa: prelucrarea consultantului pe baza datelor înregistrate la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

III.5 Infrastructura și dotare teritorială

Infrastructură

O componentă importantă a spațiului rural și un element de prim ordin al resurselor dezvoltării rurale este infrastructura care are un impact direct asupra gradului de civilizație și de dezvoltare a satelor. În zonele rurale, drumurile locale au un rol cheie în asigurarea accesului la rutele de comunicare naționale și, prin urmare, reprezintă principalele centre economice, sociale și culturale ale județului și obiective de interes local. Dezvoltarea  durabilă a zonelor rurale depinde în mod esențial de îmbunătățirea infrastructurii rurale și a serviciilor de bază existente. În perspectiva viitorului, zonele rurale trebuie să se plaseze într‐o poziție competitivă pentru investiții, oferind în același timp populației locale standarde adecvate de viață în comunitate. Drumurile, în mediu rural, reprezintă principala cale de transport. Deși infrastructura de bază a zonelor rurale (drumurile, alimentarea cu apă și infrastructura canalizării) a fost susținută în ultimii ani atât prin fonduri naționale, cât și prin fonduri UE,  încă sunt zone care necesită investiții pentru a duce la o creștere a   calitatății vieții populației rurale. Conform datelor statistice în funcție suprafața fondului funciar în funcție de modul de folosință din totalul 11.140 Ha Căile de comunicații si căile ferate ocupă 224 Ha, rețeaua de drumuri comunale și județene fiind formată din DJ 706 A: Șoimus – Băița – Vălișoara,DC 20: Lunca (Băița) – Stoeneasa (Vălișoara),DC 21: Hărțăgani – Săliște,DC 22: Trestia – Săliște,DC 23: Fizeș – Barbura. Referitor la situația căi ferate cele mai apropiate stații de cale ferată sunt în municipiile Deva și Brad, la o distanță aproximativ egală – 25 km. Spre deosebire de Brad, stația de cale ferata Deva este așezată pe o magistrala feroviară internațională – București – Arad – Viena, pe când gara din Brad este o stație terminus acum la o linie secundara – Arad – Brad. Comuna ar fi avut mai multe halte și puncte de oprire – Lunca, Peștera și Ormindea, daca nu s-ar fi închis linia de cale ferată Deva – Brad.

Infrastructura de bază a comunei cuprinde rețele de apă, canalizare, energie electrică,  comunicații. Rețeaua de distribuție a apei potabile are o lungime de 6,7 km, cu o capacitate de 298 m3/zi conform datelor statistice din  http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/. Cantitatea de apa potabilă distribuită consumatorilor în ultimii 3 ani a rămas în jurul valorii de 46 mii m3. Rețeaua de canalizare cuprinde o lungime totală simplă a conductelor de 5.7 km2 conform datelor INS , http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/. Se dorește ca dezvoltarea rețelor de apă și canalizare pentru ca toată populația comunei să beneficieze de servicii. 

Pentru iluminatul public, există un contract de mentenanță cu un operator privat. Deși s-au realizat  îmbunătățiri în ceea ce privește serviciile de iluminat , becurile de iluminat public nu utilizează ultima generație de tehnologie LED și nu sunt înlocuite în caz de defecțiune. 

Din punct de vedere al furnizării energiei electrice către cetățeni în comuna Băița, rețeaua electrică este formată din 3   Km– înaltă tensiune,  52 Km - tensiune medie, 155  Km  – joasă tensiune.

Referitor la sistemele de încălzire în Comuna Băița, locuitorii folosesc combustibili solizi (lemn) pentru încălzirea locuințelor,   neexistând soluții pentru furnizarea energiei termice în sistem centralizat.  

În cadrul proiectului WiFi4EU, până la finele anului 2020, în Comuna Băița au fost  montate 9 puncte de acces exterioare și 2 interioare  Wi-Fi în diferite zone publice ale comunei, facilitând astfel accesul la internet al cetățenilor. Totodată la nivelul comunei Băița există operatori privați de telefonie și internet pentru a facilita accesul cetățenilor la informație.

Fondul de locuințe

În Comuna Băița, numărul de locuințe a continuat traiectoria relativ ascendentă  înregistrată în ultimii 10 ani, existând o creștere în anul 2016 față de anii precedenți. Din punct de vedere al formei de proprietate, proprietatea privată ocupă un procent considerabil pe întreaga durată a anilor analizați.

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

În graficul prezentat mai jos este redată suprafața locuibilă a  proprietății publice și private, care se află în creștere din punct de vedere al ariei desfășurate al proprietății private și în scădere al proprietății publice raportată anului 2013, urmând o perioadă constantă în ambele cazuri.

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Din punct de vedere al construcțiilor de locuințe se poate observa din tabelul de mai jos   faptul că autorizațiile de construcție emise au variat de la un an la altul, vârful fiind constituit în anul 2017 când au fost eliberate un număr de 8  autorizații. În aceeași perioadă analizată putem observa din situația locuințelor terminate faptul că  24 de locuințe au fost finalizate.  

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

III. Economia locală a Comunei Băița

Industrie și servicii

În ultimii 5-8 ani, s-au dezvoltat o serie de întreprinderi în sectorul privat, în domeniul agriculturii,comerțului , transport etc. În economia locală, o contribuție semnificativă privind  cifra de afaceri o aduce domeniul comerțului cu amănuntul, domeniul transporturilor  și agricultura unde se poate observa  în ciuda faptului ca sunt puțini angajați  tinde să se dezvolte. Potențialul Comunei Băița este unul bun, atât din punct de vedere economic, cât și turistic:  obiectivele turistice sunt atractive,  există forţă de muncă. Comuna este relativ mică şi curată, mediul este stabil, există o bună reprezentare a investitorilor străini, sunt disponibile terenuri la preţuri avantajoase. Un aspect important care contribuie la dezvoltarea comunei din punct de vedere economic a fost reprezentat de poziţia avantajoasă a comunei, respectiv amplasarea în vecinătatea reședinței de județ, Municipiul Deva, totodată este facilitat și accesul la A1. Principalele domenii economice din Comuna Băița sunt reprezentate de Agricultură, Silvicultură și Pescuit (32%),  Industria prelucrătoare (8%),  Distribuția apei; salubritate etc (4%), Comert (28%), Transport și depozitare (8%),  Informații și comunicații (4%),  Activități de spectacole, culturale și recreative (12%), Alte activități de servicii (4%).

Sursa: prelucrarea consultantului pe baza datelor înregistrate la Compartimentul Impozite și Taxe Persoane Juridice – Primăria Băița

Dezvoltarea Comunei Băița a fost influențată de o serie de factori care au influențat pozitiv economia locală:

• Ø  poziţia avantajoasă a comunei –  vecinătate cu Municipiul Deva, conexiune  cu autostrada A1;
• Ø  bună reprezentare a investitorilor străini ceea ce contribuie la sprijinirea bugetului local prin taxele colectate; 
• Ø  bună colaborare cu instituţiile publice;
• Ø  mână de lucru calificată, disciplinată;
• Ø  costuri reduse la cumpărarea/ închirierea/ concesionarea terenurilor;
• Ø  potenţial turistic şi economic.

Dinamica antreprenorială

Ca şi dinamică a volumului de afaceri, în Comuna Băița activitatea economică a cunoscut o creștere pe cei 3 ani analizați, cu o ușoară scădere în anul 2020, an în care comuna la fel ca și pe întreg mapamondul s-a confruntat atât cu o criză în sănătate fapt ce s-a reflectat asupra economiei.  Un aspect pozitiv îl reprezintă înființarea a mai multor societăți, persoane fizice autorizata și intreprinderi individuale în perioada anului 2020 fapt ce indică spiritul antreprenorial dezvoltat al locuitorilor Băița.

Sursa: prelucrarea consultantului pe baza datelor înregistrate la Compartimentul Impozite și Taxe Persoane Juridice – Primăria Băița

Agricultură și silvicultură

În ceea ce priveşte suprafaţa comunei Băița din punctul de vedere al fondului funciar și al activităţii agricole/neagricole, conform datelor INS, dintr-un total de 11.140  ha suprafaţă totală  suprafața agricolă reprezintă 3.802 ha din care 1.923 Ha teren arabil, 1.144 ha pășuni, 731 Ha fâneţe și 4 Ha livezi, terenurile neagricole constituind 7.338 Ha din care 5.709 Ha proprietate private.

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

În dezvoltarea economică a Comunei Băița, un rol important îl poate reprezenta potențialul silvic ridicat, aspect susținut de faptul că 74% din suprafața neagricolă de  7.338 ha este ocupată de păduri și alte terenuri forestiere. Aceasta face ca silvicultura să reprezinte o ramură economică importantă, ca şi industria de prelucrare a lemnului.

După modul de folosință a suprafeței agricole cea mai mare pondere o reprezintă suprafața arabilă conform figurii de mai jos.

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Condiţiile geografice şi climaterice ale zonei au determinat locuitorii sǎ practice o serie de activitǎţi predominant agricole cum ar fi: creşterea animalelor, cultivarea plantelor şi cultura pomicolǎ.

Tabel – Numărul efectivelor de animale, pe principalele categorii de animale

Sursa: date INS, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Numărul de păsări reprezentat ăn grafic este calculat este la 100 capete

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Conform graficului reprezentat privind evoluția animalelor în perioada disponibilă se poate observa faptul că sectorul bovine și păsări este în scădere, celelalte 2 sectoare fiind în creștere.

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

După cum se poate observa în tabelul care reprezintă producția agricolă animală, aceasta este în strânsă corelare cu graficul privind evoluția efectivelor de animale, creșterile sau scăderile fiind influențate de aceasta în perioada de timp analizată în baza datelor disponibile. 

Condiţiile geografice, climaterice și economice ale zonei au determinat locuitorii sǎ practice o serie de activitǎţi predominant agricole cum ar fi: creşterea animalelor, cultivarea plantelor, dezvoltând acest sector al economiei locale, respectiv agricultura de la an la an, un efect benefic avându-l și fondurile nerambursabile prin care s-au modernizat exploatațiile, aactivând în acest sector un număr însemnat de persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale.

Turism

Turismul în Comuna Băița este potențat de un cadru natural diversificat și de varietatea faunei și florei. Pitorescul zonei și varietatea elementelor de arhitectură artă populară, folclor, asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia. Deosebit de atractiv este și patrimoniul construit al Băiței - monumente istorice, biserici, case şi clădiri monumentale care constituie patrimoniul cultural de mare valoare , dar și patrimoniul imaterial, Băița fiind una din zonele de interes etnografic din județul Hunedoara. Astfel, potențialul turistic al comunei Băița se reflectă în condițiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme: turismul cultural, de agrement și recreere, istoric, ecumenic, de afaceri și de tranzit,  etc.

La nivelul comunei Băița se indentifică 1 sit de importanță comunitară (SCI) Natura 2000 - Măgurile Băiței ROSCI0110 cu o suprafață de 2,74 km2 și munții de pe teritoriul comunei respectiv Munții Metaliferi - ROSPA0132   cu o suprafață de 38,11 km2. 

Conform Repertoriul Arheologic Naţional (RAN) pe teritoriul comunei se află 57 de situri de importanță arheologică.

Infrastructura şi serviciile turistice sunt însă insuficient dezvoltate pentru a susţine o ofertă care să poată, pe de o parte, valorifica potenţialul comunei  şi pe de altă parte să genereze venituri şi activitate economică din turism.

Resurse turistice natural

Măgurile Băiței situate în nordul satului Crăciunești și străbătut de drumul județean DJ706A, care leagă localitatea Lunca de Băița, este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. 

Măgurile Băiței

Resurse turistice antropice 

Bogăția de monumentelor, a locurilor cu rezonanță similară ca și patrimoniul arhitectural, constituie o certă și permanentă sursă de atracție turistică. Principalele obiective turistice din Comuna Lugoj sunt prezentate în continuare:

Biserica Buna Vestire Băița                                         Iconostasul din interiorul Bisericii Bunei Vestiri Băița

Biserica Buna Vestire din Satul Hărțăgani                              Biserica Buna Vestire din Satul Trestia a fost ridicată la sfârșitul secolului XVIII (1793)[1]. 

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae" din satul Peștera          Biserica Buna Vestire din satul Ormindea

Muzeul Textilelor Băița

Golden Mountain Enduro Băița se desfășoară anual din anul 2018 pe teritoriul comunei și  este o competiție de enduro trei clase : profi, expert şi hobby cu participanți   din Austria, Polonia, Ungaria, Germania, Slovacia, Cehia, dar și Olanda și România, dorindu-se creșterea  numărului de participanți  de la un an la altul, pentru dezvoltarea turismului din zonă având în vedere peisajele sunt splendide, și  turiștii putând găsi nemaiauzite povești, dar și gusta și din bucatele gustoase, specifice locului. 

Structuri de primire turistică 

Conform datelor furnizate de INS, comuna Băița dispunea în anii 2015 și 2016 de 1 unităte de primire turistică, capacitatea acesteia fiind de 6 locuri, remarcându-se din datele analizate faptul că din punct de vedere al existenței structurilor de primire turistică, acestea lipsesc cu desăvârșire, fapt ce blochează dezvoltarea turismului.  

III Capital uman, infrastructură socială, educație și sănătate

Forța de muncă și structura ocupării în Comuna Băița

La nivelul comunei, în anul 2020 erau 3.321 de  persoane conform informațiilor oferite de INS. Din total, aproximativ 60%  persoane aveau vârsta cuprinsă între 18 si 64 ani, număr care constituie populația activă a localității.

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Corelând datele anterioare privind economia locală , datele existente la nivelul Primăriei Comunei Băițala, numărul de salariați 46 % din populația activă a populației este ocupată. Populația ocupată pe tipuri de activități  este reprezentată de activitățile în domeniul industriei și construcților, a serviciilor publice, a serviciilor și comerțului, existand o pondere semnificativă a populației auto angajate și liber profesioniști care activează în domeniul agriculturii.

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Analizând datele privind numărul mediu de someri, observăm o scădere, îngrijorător însă fiind aspectul legat procentul major care îl reprezintă populația neocupată în comună. Analizând  dinamica populației ocupate pe plan local  necesită conturarea unor programe de formare profesională persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sau în domediu antreprenorial.

Educație și infrastructura educațională existentă

Conform datelor  primăriei localității la nivelul anului 2020 în comuna Baita, funcționează Școala Gimnaziala Baița, unitate de învățământ preunivesitar de stat în cadrul cărei funcționând și Scoala Primara Hărțăgani. Școala Gimnazială Baița funcționează în comuna Baița având 10 săli de clase pentru elevi, cu următoarele nivele de învățământ: primar și gimnazial. Activitatea didactică  se desfașoară în două clădiri distincte, la cursuri participă un număr de 134 de elevi, din care 74 elevi – învățâmânt primar, 60 elevi - învățământ gimnazial, fiind susținută de un număr de 17 cadre didactice. Cele doua locații distincte sunt următoarele: școala Gimnazială Baița (2 cladiri) – 9 săli de clasa – 67 elevi în ciclul primar, 60 elevi în ciclul gimnazial; școala Primară Hărțăgani  1 sala de clasa – 7 elevi in ciclul primar. În prezent în comuna Băița, transportul şcolar este asigurat de 3 microbuze școlare care transportă elevii. 

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Unităţile de învăţământ au o bază materială (săli de clasă, biblioteci, laboratoare), respectiv umană (cadre didactice) care asigură în bune condiții desfășurarea actului educațional, dar necesită diferite investiții atât în privința dotării cu tehnică de calcul modernă, cât și în ceea ce privește pregătirea continuă a cadrelor didactice în vederea adaptării la cerințele pieței, inclusiv la nivel local, prin specializările prevăzute în oferta educațională.

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Infrastructură socială și protecție socială

Primăria Comunei Băița ia  măsuri prin care serviciile oferite să  raspundă  nevoilor   sociale în general. Asistența socială presupune un ansamblu complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependența pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții. Pe plan local, rezultatele activității în domeniul asistenței sociale sunt bune, urmărindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primăriei Băița. Din punct de vedere al infrastructurii sociale aceasta este deficitară, necesitând a fi soluționate 2 nevoi la nivel de comună , prima ar fi reprezentată de  evoluția populației îmbătrânite se dorește a veni în sprijinul acestora prin creeare unui cămin pentru persoanele vârstnice și un centru de zi pentru acestea, cea de-a doua reprezentând-o sprijinirea tinerilor în a obține o locuință, ceea ce ar necesita o construcție de tip ANL, reușind astfel să se diminueze migrația acestora. 

Sănătate

Din punctul de vedere al unităților sanitare, în Lugoj există 1  cabinet medical de familie și o farmacie,ambele private.

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

Populația deservită este predominant săracă și îmbătrânită, printre principalele probleme identificate cu care se confruntă în prezent comunitatea: aparatura existentă este în mare parte nefuncțională, personal este insuficient , venituri proprii insuficiente, distanța relativ mare în cazuri de urgență față de Spitalul Județean de Urgență Deva, un  centru de permanență medicală fiind o necesitate care ar rezolva cazurile mai puțin grave și ar fi la îndemâna comunității.

Cultură,culte 

Comuna Băița adăpostește o serie de obiecte de patrimoniu arhitectural, monumente și ansambluri, încadrate ca monumente istorice de valoare națională și universală (clasă A) sau ca monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul culturale local (clasă B).

1. Biserica de lemn „Buna Vestire" din satul Hărțăgani, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
2. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae" din satul Peștera
3. Biserica ortodoxă „Buna Vestire" din satul Băița
4. Biserica ortodoxă „Buna Vestire" din satul Trestia
5. Biserica romano-catolică Băița
6. Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Băița
7. Biserica ortodoxă din Ormindea
8. Rezervația naturală „Calcarele din Dealu Măgura"

La nivelul comunei Băița există x cămine culturale în cadrul cărora sunt desfășurate diverse activități atât pentru tineri cât și pentru populație. Un aport mare asupra culturii o au asociațiile din comună, dintre care amintim Asociația Tinerii Zărăndeni care desfășoară activități culturale, sociale , ecologice, sportive, precum și Asociația Țara de Piatră care organizează și desfășoară activități pentru copii din comună. Una din asociațiile comunei care este cunoscută nu doar la nivel local, aceasta trecând granițele este Asociația Ritmuri Zărăndene alcătuită atât din tineri cât și din vârstnici din comună care cu multă dragoste și pasiune își consacră timpul lor liber pentru cântec și joc – dans tradițional , realizând multe spectacole de o elevată ținută artistică, bucurându-se de aprecierile publicului spectator. Un alt aspect care aduce un mare plus activității culturale la nivelul comunei îl reprezintă păstrarea tradițiilor  de Crăciun, Paște, alte sărbători importante precum și organizarea evenimentelor anuale, ca Zilele Comunei Băița, Târgul de toamnă. Toate aceste fac din comuna Băița să fie un etalon cultural în regiune în ceea ce privește conservarea și promovarea moșterii rurale.Un alt punct cultural de importanță mare atât pentru comună cât și pentru județul Hunedoara este Muzeul Textilelor cu o colecție impresionantă de textile produse de a lungul istoriei în toată lumea fiind deschis publicului larg. Din punct de vedere al bibliotecilor conform datelor statistice de pe portalul INS, la nivelul comunei exista o biblioteca

Infrastructura de agrement. Tineret și sport

În momentul de față Rezervația Măgurile Băiței permite practicarea unor trasee turistice, alpinism, speologie însă se  remarcă  o nevoie de dezvoltare a unor zone de recreere, de activități sportive și de agrement pentru locuitori și pentru atragerea turiștilor Sportul este bine reprezentat la nivel de comună, existând o echipă de fotbal, respectiv Șoimul Băița care a înregistrat performanțe notabile la nivel județean desfășurându-și activitatea pe un teren modern în raport cu alte echipe din județ. Totodată comuna dispune și de un teren sitetic unde se desfășoară anual diverse competiții atât pentru copii, tineri dar și pentru cei mai în vârstă.

III V Mediu

Având în vedere factorii ce determină  schimbările climatice , comunele contribuie oarecum în acest sens,  în primul rând calitatea aerului caz în care încălzirea cu combustibil solid care afectează, singura variantă a locuitorilor, aspect ce afectează în primul rănd prin tăierea din păduri și în al doilea rând emanațiile de la sistemele de încălzire, motiv pentru care aceste problemă trebuie soluționată.  Din punct de vedere al calității apei populația comunei depinde în mare parte de izvoare forate, fiind necesare investiții în acest sens. Principalii factori de mediu care au afectat în mod semnificativ solul sunt   compactare primară a solului, compactare secundară a solului datorată lucrărilor agricole necorespunzătoare (talpa plugului), sărăturarea solului și excesul permanent de apă. Inundaţiile ca   alt factor ce determină schimbări climatice, sunt posibile pe tot parcursul anului, acestea având ca sursă revărsări naturale ale precipitaţiile abundente, topirea zăpezilor.

Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate. Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate.

Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate şi Directiva Păsări şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei Natura 2000 şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea sau regiunile biogeografice respective.

Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal din care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii.

Printe siturile de importanţă comunitară, reamintim Măgurile Băiței desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operații și monitorizarea depozitelor de deșeuri după închiderea lor. Deșeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viață al unui produs (intervalul de timp între data de fabricație a produsului și data când acesta devine deșeu). În comuna Băița a existat o societate care desfășura toate aceste activități până în prezent, activități care au fost preluate de un operator regional care implementează un proiect privind sistemul integrat de management al deșeurilor în județul Hunedoara.

Standardele referitoare la suprafața aferentă spațiilor verzi prevăd obligația autorităților publice locale de a asigura o suprafață de minim 26 m2 spații verzi / locuitor23. În categoria spațiilor verzi se încadrează atât spațiile verzi publice cu acces delimitat (parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate) cât și spații verzi publice de folosință specializată (ex. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber etc), spații verzi pentru agrement, pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă, păduri de agrement, pepiniere și sere, comuna dorindu-și în viitor să investescă și să dezvolte parcuri repspectiv alei, spații verzi, amenajarea peisagistică, ansambluri de joacă pentru copii.

IIICapacitate administrativă și mediul asociativ

Capacitate administrativă

Relaţia dintre administraţia publică și cetăţeni a fost întotdeauna una bună existând totuși așteptări care nu au fost întotdeauna satisfăcute de cealaltă parte. Dacă așteptările cetățenilor sunt legate de eficiența serviciilor publice, așteptările aparatului administrativ sunt legate de implicare activă a cetățenilor în viața comunității. În ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice se are în vedere ca obiectiv digitalizarea administrației locale. Site-ul Primăriei conține și secțiune de birou online care vine în ajutorul cetățenilor prin   facilitând accesul la programul de lucru și audiențe,contact online, actele necesare, formulare online, autorizări și documente de urbanism,stare civilă,  asistență social. Din punct de vedere al siguranței și ordinii publice la nivelul comunei nu sunt semnalate probleme, însă din punct de vedere al siguranței cetățenilor sunt semnalate probleme legate de iluminatul public. Din punct de vedere al bugetului comunei acesta din datele transmise de compartimentul financiar al pimăriei observăm o creștere urmată de o scădere, fapt ce ar pute avea effect direct asupra  investițiilor propuse.

Sursa datele compartimentului financiar contabil al primăriei Băița

În ceea ce privește capacitatea administrativă de implementare a strategiei proiectate pentru dezvoltarea locală, din analiza proiectelor propuse pentru perioada 2016 – 2020 se remarcă preocuparea pentru domeniile infrastructură edilitară, educație și cultură. Au fost realizate 40% din proiectele propuse în strategia de dezvoltare iar 20% au fost realizate parțial sau se află în diverse stadii de implementare, în special din domeniile infrastructura edilitară,  cultură și turism. În domeniile infrastructura de afaceri și mediul de afaceri nu s-a realizat niciunul din proiectele propuse. Principala problemă întâmpinată în implementarea actualei strategiii a fost legată de lipsa fondurilor, ceea ce reprezintă o provocare și pentru perioada următoare. În măsura în care se dovedesc a fi în continuare necesare pentru dezvoltarea comunei, vor fi transpuse în strategia pentru perioada 2021 – 2027.

În cadrul Primăriei, activitatea de implementare a proiectelor cu finanțare nerambursabilă este realizată de compartimentul pentru fonduri europene, dintre proiectele finanțate prin fonduri nerambursabile, aflate în implementare în anul 2020 amintim Constuire sediu unitate de intervenție ISU și construire vestiare și refacere împrejmuire teren de sport.

Mediul asociativ 

În comuna Băița sunt înregistrate oficial 13 asociații care își desfășoară activitatea predominant în domeniul cultural. Nu există o structură asociativă a mediului de afaceri în parteneriat cu administrația publică locală. În privința colaborării, una din nevoile exprimate de mediul de afaceri se referă la implicarea mai activă a administrației publice locale pentru atragerea forței de muncă. Ca structuri asociative unde Comuna Băița este reprezentată menționăm : Asociația Intercomunitară Țara Zarandului LEADER GAL, Asociația Comunelor din România.

IV Analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunități), Threats (riscuri sau amenințări). Primăria Comunei Băița trebuie să-și însușească și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă dezorganizată în cadrul căreia se pot rata oportunități și se pot consuma irațional resurse prețioase.

Procesul de planificare strategică  a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 7 ani. Etapele metodologice principale a procesului de planificare strategică au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic. Principiile care au stat la bază, au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului. Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare a comunei, în cadrul limitărilor impunse de resursele locale disponibile şi pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027. Punctele forte şi cele slabe sunt legate de Comuna Băița şi de strategiile acesteia, de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona, în general, nu are niciun control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul şi în ce condiţii. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

Calitatea vieții locuitorilor

Capacitatea administrativă

Economia locală

IV Context general și viziunea 2027

Obiectivul Strategiei Europa 2020 a fost acela de a se asigura că redresarea economică a Uniunii Europene (UE) în urma crizei economice și financiare este susținută de o serie de reforme în vederea punerii unor baze solide pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă până în 2020. Pentru realizarea acestei ambiții, UE și-a stabilit 5 mari obiective de atins până în 2020 cel târziu, obiective susținute de 7 inițiative emblematice la nivel european și în țările UE: Uniunea inovării, Tineretul în mișcare, agenda digitală pentru Europa, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială adaptată erei globalizării, strategia pentru noi competențe și noi locuri de muncă și Platforma europeană de combatere a sărăciei. La nivel european, piața unică, bugetul UE și politica externă europeană constituie instrumente suplimentare pentru  îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Strategia Europa 2020 este pusă în aplicare prin orientări generale pentru politicile economice ale țărilor UE și ale UE în ansamblu. Țările UE au fost invitate să transpună obiectivele Europa 2020 în obiective naționale. Comisia Europeană este responsabilă cu monitorizarea progreselor. Obiectivele 2020 au fost stabilite și preluate în ultimii ani de toate țările membre UE și reeșalonate spre obiective mai noi și mai ambițioase către un orizont de timp mai mare 2030 și se referă la o nouă strategie de eficientizare energetică. În iulie 2019, Institutul European de Inovare și Tehnologie, organism independent al UE, creat în 2008, care consolidează capacitatea de inovare a Europei, a propus obiectivele pentru Strategia de inovare pentru perioada 2021-2027, a căror implementare va fi urmărită prin următorul program al UE de cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027)48:

 Obiectiv 1: Creșterea impactului regional al comunităților de cunoaștere și inovare

 Obiectiv 2: Stimularea capacității de inovare a învățământului superior

 Obiectiv 3: Lansarea noilor CCI-uri (Comunități de cunoaștere și inovare)

Strategia europeană pentru tineret 2019 – 202749 recunoaște că tinerii sunt dornici să își ia în mâini propriile destine, să stabilească relații cu ceilalți și să le acorde sprijin și că ar trebui acordată o atenție deosebită tinerilor care riscă să fie marginalizați pe baza potențialelor surse de discriminare, cum ar fi originea etnică, genul, orientarea sexuală, handicapul, religia, convingerile sau opinia politică ale acestora.

Au fost definite 11 obiective europene pentru tineret care prezintă o viziune pentru o Europă care le permite tinerilor să își realizeze pe deplin potențialul și identifică domenii intersectoriale care afectează viețile tinerilor și indică care sunt provocările care trebuie abordate:

1 - O Uniune Europeană mai conectată cu tinerii / Connecting EU with Youth

2 - Egalitate pentru toate genurile / Equality of All Genders

3 – Societăți incluzive / Inclusive Societies

4 - Informare și dialog constructiv / Information and Constructive Dialogue

5 – Sănătate mintală și bunăstare / Mental Health and Wellbeing

6 – Dezvoltarea tinerilor în mediul rural / Moving Rural Youth Forward

7 – Locuri de muncă de calitate pentru toți / Quality Employment for All

8 – Învățământ de calitate / Quality Learning

9 – Spații ale tinerilor și participare pentru toți / Space and Participation for All

10 – O Europă verde și durabilă / Sustainable Green Europe

11 – Organizații de / pentru tineret și programe europene / Youth Organisations and European Programmes

48 Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_19_3849 

49 Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C456 din 18 decembrie 2018  

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Politica de Coeziune a Uniunii Europene propune 5 priorități investiționale:

• Ø  O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii
• Ø  O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice
• Ø  O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale
• Ø  O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate
• Ø  O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

La nivel național, România a realizat primele analize pe baza Raportului de Țară 2019 – Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, pe marginea cărora au fost trasate și prioritățile naționale pentru finanțarea din Fondurile Europene post 2020. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 203050 include 17 obiective de dezvoltare durabilă, cu ținte clare pentru 2030:

Sursa: Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, 2018

50 Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 a fost adoptată de Guvernul României în ședința din 9 noiembrie 2018, prin HG nr. 877/2018  

Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 ani, 2016 – 203551 se bazează pe 11 (+3) proiecte interdisciplinare:

 Proiect 1: Școala și educația în viziunea Academiei Române

 Proiect 2: Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare

 Proiect 3: Securitatea și eficiența energetică. Alocarea resurselor energetice necesare în evoluția și dezvoltarea sistemului energetic pentru dezvoltarea României în perioada 2017 – 2037

 Proiect 4: Siguranța informatică – protecția cibernetică, protecția proprietății intelectuale în proiecte și în publicarea electronică

 Proiect 5: Securitate și siguranță alimentară

 Proiect 6: Economia și calitatea vieții

 Proiect 7: Sănătatea – de la biologia moleculară la medicina personalizată de vârf în România – repere pentru următoarele decenii

 Proiect 8: Proiectul european al Dunării / Strategia Națională a Dunării

 Proiect 9: Cultura românească între național, localizare în zona proximă și universal – Europa multilingvistică, cultura electronică

 Proiect 10: România – societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are

 Proiect 11: România în era globalizării – spațiu și tradiție de întâlnire a civilizațiilor, de echilibru și moderație

 Proiect 12: Politici financiare și monetare – Echilibru și adăugarea unei dezvoltări durabile

 Proiect 13: Instituții publice stabile, respectate și durabile – stabilitatea Statului Român

 Proiect 14: Strategia de apărare a României

51 Sursa: Academia Română – Strategia de dezvoltare a României în urmatorii 20 ani, volumul I, 2015  

Politica agricolă a UE urmărește posibilitatea de a reacționa mai bine la provocările actuale și viitoare, continuând, în același timp, să sprijine nevoile acute ale fermierilor europeni.rin stabilirea unei politici mai intuitive și mai inovatoare, Comisia urmărește să garanteze că PAC este în măsură să sprijine în continuare agricultura europeană, facilitând crearea unor zone rurale prospere și asigurând o producție de alimente de înaltă calitate în anii următori. Obiectivele Politicii Agricole Comune pentru perioada 2021 – 2027: 

1. Reechilibrarea lanțului alimentar

 2. Combaterea schimbărilor climatice 

3. Managementul durabil al resurselor 

4. Conservarea peisajelor și a biodiversității

 5. Sprijinirea reînoirii generaționale 

6. Dezvoltarea zonelor rurale 

7. Siguranța alimentară și bunăstarea animalelor 

8. Venituri echitabile pentru fermieri 

9. Creșterea competitivității

Strategia pentru Dezvoltare Regională pentru perioada 2021-2027 reprezintă principalul instrument care orientează dezvoltarea pe termen mediu și lung a Regiunii Vest și baza strategică pentru fundamentarea programelor cu finanţare din fonduri europene sau externe, naţionale sau locale. În contextul în care, în perioada 2021-2027, pentru prima dată Regiunea Vest va avea propriul Programul Operațional Regional, elaborat la nivel regional de către ADR Vest în calitate de Autoritate de Management, Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest împreună cu Strategia Regională de Specializare Inteligentă RIS 3 Vest devin principalele instrumente care vor fundamenta accesul la fondurile europene alocate prin Politica de Coeziune la nivel regional. Aceste documente strategice trasează direcțiile majore de dezvoltare ale Regiunii Vest în toate domeniile de dezvoltare și vizează reducerea disparităților inter-regionale și intra-regionale și dezvoltarea echilibrată, durabilă și incluzivă a Regiunii Vest. De asemenea, reprezintă baza pentru elaborarea altor documente strategice sectoriale sau locale. ca urmare a analizei socio-economice și

parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada 2021-2027, au fost identificate

7 domenii majore de intervenție - PILONI în care trebuie să se concentreze investițiile.

Aceste domenii sunt strâns interconectate, atingerea viziunii regionale depinzând de

progresul fiecăruia:

Sursa : Strategia regională pentru Dezvoltare 2021-2027 REGIUNEA VEST

Nota: Având în vedere că în perioada curentă sunt în curs de elaborare sau de aprobare o serie de strategii sectoriale sau regionale, se recomadă actualizarea semestrială a Strategiei de dezvoltare locală a Comunei Băița, pentru asigurarea intercorelării cu noile strategii care vizează inclusive Comuna Băița.

Așadar, prezenta strategie include cele mai bune măsuri pentru dezvoltarea durabilă a comunității, aplicând principiile Politicii Agricole Comune, Politicii de coeziune și ale altor politici europene dar și naționale și contribuind la obiectivele acestora prin măsurile propuse.

În scopul asigurării coerenței și conformității , în identificarea obiectivelor și a proiectelor propuse s-au avut în vedere:

- corespondența cu planurile și strategiile la nivel comunitar și național precum:

- Strategia Națională pentru Dezoltare Durabilă a României

- Strategia de Dezvoltare teritorială a României

- Strategia de dezvoltare a României în urmatorii 20 ani

- Programul Național de Redresare și Reziliență 

- Program de Mediu și Climă 

- corespondența cu programele și strategiile regionale, județene și locale:

- Strategia de dezvoltare Regională pentru Dezvoltare 2021-2027 REGIUNEA VEST

- Strategia de dezvoltarea a Județului Hunedoara

- Strategia Asociației Intercomunitare Țara Zarandului LEADER GAL 

Plecând de la viziunea comunității locale pentru 2027, s-au conturat următoarele direcții de dezvoltare prioritară stabilindu-se obiective strategice aferente acestora în concordanță cu planurile și strategiile la nivel comunitar și național și asigurând corespondența cu programele și strategiile regionale, județene și locale astfel:

Direcția de dezvoltare 1 Creșterea calității vieții este privită prin prisma regenerării și dezvoltării rurale, având ca rezultat un mediu de viață curat și civilizat, ofertant pentru petrecerea timpului liber, susținut de o infrastructură modernă și de accesul la servicii publice de bună calitate.

Obiectivul strategic nr. 1.1 Dezvoltarea serviciilor de bază și îmbunătățirea accesibilității concomitent cu creșterea siguranței de deplasare din comuna Băița

Obiectivul strategic nr. 1.2 – Reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea accesului la sistemul educațional și sprijin pentru formare și învățare pe tot parcursul vieții

Obiectivul strategic nr. 1.3 - Dezvoltarea unei comunități locale prietenoase cu mediul

Obiectivul strategic nr. 1.4 - Dezvoltarea serviciilor sanitare și sociale

Direcția de dezvoltare 2 Dezvoltarea și modernizarea administrației publice locale presupune întărirea capacității locale de planificare și de punere în practică a planurilor, măsurilor, proiectelor de dezvoltare

Obiectivul strategic nr. 2.1 – Dezvoltare tehnologică și digitalizare

Obiectivul strategic nr. 2.2  – Creșterea capacității instituționale

Obiectivul strategic nr. 2.3  - Dezvoltarea cooperării și asocierii

Direcția de dezvoltare 3 Dezvoltarea economiei locale este înțeleasă ca rezultatul relației sistemice dintre: consolidarea mediului de afaceri existent, diversificarea mediului de afaceri, mai ales in domenii care pot utiliza resursele locale (turism si industrie adiacenta, servicii, etc.) și de creștere a calității educației, inclusiv stimulare a inovării și progresului tehnologic.

Obiectivul strategic nr. 3.1 - Dezvoltarea echilibrată a economiei locale 

Obiectivul strategic nr. 3.2 - Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară

Obiectivul strategic nr. 3.3  – Teritoriu local atractiv pentru turism, cultură și sport

Fiecare dintre aceste direcții presupune parcurgerea unui set de obiective strategice care pot fi realizate, prin  intervenții și măsuri specifice, respectiv proiecte, de a căror prioritizare, planificare și mod de concretizare, depinde implementarea în condiții optime a strategiei și atingerii obiectivelor propuse.

Orientarea spre aceste direcții de dezvoltare   intenționează să contribuie la creșterea calității vieții locuitorilor comunei dar și diversificarea și extinderea ofertei de servicii de calitate și a oportunităților de a realiza venituri în schimbul contribuției comunității locale la dezvoltarea durabilă a Comunei Băița.

Astfel, pentru materializarea acestei viziuni, este propusă urmărirea a 3 direcții de dezvoltare : dezvoltarea economiei locale strâns legat de educație, creșterea calității locuirii, modernizarea infrastructurii, serviciilor, ofertelor pentru timp liber, dar și ca argument complementar care adaugă beneficii celor care muncesc sau contribuie la veniturile publice ale comunei precum și dezvoltarea și modernizarea administrației publice locale .

Obiectivele strategice vor include tipuri concrete de intervenții într-un anumit domeniu. Aceste intervenții pot fi: proiecte, măsuri, planuri, intervenții etc., a căror realizare vor conduce la atingerea obiectivului vizat și la dezvoltarea domeniilor strategice. În activitatea de selectare, prioritizare și planificare a intervențiilor, se va avea în vedere contribuția la realizarea cu prioritate a obiectivelor strategice, dar și rezultatele multiplicative și din alte planuri, cât și resursele disponibile. Intervențiilor enunțate în cadrul Strategiei de dezvoltare le vor fi alocate un cod de proiect iar în Portofoliul de proiecte din ultima parte a Strategiei, vor fi dezvoltate cele mai importante intervenții la nivel de fișă de proiect, fișa măsurii, etc. indicându-se responsabilii de implementare și de monitorizare ale acestora.

VI Identificarea soluțiilor de dezvoltare durabilă

Direcția de dezvoltare 1 urmărește creșterea calității vieții împreună cu creșterea atractivității Municipiului Lugoj, toate acestea conducând la diminuarea tendinței de relocare a tinerilor către orașele mari, reducerea gradului de îmbătrânire a populației și nu în ultimul rând atragere și menținere a forței de muncă pe plan local.

Obiectivele strategice subsumate Creșterii calității vieții , sunt:

Obiectivul strategic nr. 1.1 Dezvoltarea serviciilor de bază și îmbunătățirea accesibilității concomitent cu creșterea siguranței de deplasare din comuna Băița

Obiectivul strategic nr. 1.2 – Reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea accesului la sistemul educațional și sprijin pentru formare și învățare pe tot parcursul vieții

Obiectivul strategic nr. 1.3 - Dezvoltarea unei comunități locale prietenoase cu mediul

Obiectivul strategic nr. 1.4 - Dezvoltarea serviciilor sanitare și sociale

Pentru fiecare dintre aceste obiective strategice au fost identificate proiecte și intervenții, care să permită atingerea acestora și care sunt prezentate în continuare:

Direcția de dezvoltare 2 Dezvoltarea și modernizarea administrației publice locale presupune întărirea capacității locale de planificare și de punere în practică a planurilor, măsurilor, proiectelor de dezvoltare

Obiectivele strategice subsumate ale Direcției 2 de dezvoltare sunt:

Obiectivul strategic nr. 2.1 – Dezvoltare tehnologică și digitalizare

Obiectivul strategic nr. 2.2  – Creșterea capacității instituționale

Obiectivul strategic nr. 2.3  - Dezvoltarea cooperării și asocierii

Direcția de dezvoltare 3 Dezvoltarea economiei locale  urmărește să dezvolte o comunitate cu un grad crescut de prosperitate, cu o populaţie activă economic, ale cărei nevoi cu privire la mediul de muncă și locuit sunt satisfăcute. Un grad crescut de prosperitate va fi atins prin crearea de oportunităţi pentru mediul de afaceri și prin valorificare mai bună a resurselor existente.

Obiectivele strategice subsumate ale Direcției 3 de dezvoltare sunt

Obiectivul strategic nr. 3.1 - Dezvoltarea echilibrată a economiei locale 

Obiectivul strategic nr. 3.2 - Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară

Obiectivul strategic nr. 3.3  – Teritoriu local atractiv pentru turism, cultură și sport

VII SIstemul de implementare

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Băița 2021-2027 depinde de capacitatea administraţiei locale de a atrage fondurile europene şi naţionale în exerciţiul bugetar 2021-2027, pentru a putea fi finanţate acţiunile şi proiectele selectate. Absorbţia acestor fonduri depinde, pe de o parte, de eligibilitatea acţiunilor, iar pe de altă parte, de capacitatea instituţională a adminsitraţiei locale de a iniţia proiecte, dar şi de a lucra în parteneriat cu mediul de afaceri şi societatea civilă, pentru atingerea obiectivelor strategice.

Strategia de Dezvoltare Locală 2021-2027 reprezintă un document legal de lucru al Consiliului Local Băița. Documentul are un caracter normativ şi prospectiv şi este supus la o permanentă reevaluare şi optimizare a opţiunilor de dezvoltare a comunităţii pentru a fi în concordanţă cu realităţile economice şi sociale.

Procesul de implementare va cuprinde următoarele activităţi:

-Elaborarea planurilor anuale de acţiune, şi aprobarea acestor planuri prin hotărâre de consiliul local;

-Identificarea, selectarea şi dezvoltarea proiectelor strategice de la nivelul localităţii (fişe de proiecte identificate, analiza şi corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale şi strategice, precum şi cu dezvoltarea teritorială, impactul estimat al proiectului local), în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru atingerea obiectivelor şi priorităţilor locale propuse;

- Urmărirea calendarului de implementare a proiectelor strategice;

- Implementarea prin realizarea acţiunilor, activităţilor, măsurilor şi proiectelor concrete de dezvoltare;

Monitorizarea progreselor realizate;

- Evaluarea implementării prin analiza indicatorilor prevăzuţi în strategie;

-Analiza impactului prin care se apreciază dacă proiectul răspunde politicilor formulate şi cum influenţează criteriile de performanţă privind dezvoltarea eficientă a comunei.

Planificarea acţiunilor şi monitorizarea trebuie să fie realizate anual, prin prezentarea în cadrul consiliului local a progreselor înregistrate şi a problemelor întâmpinate. Această monitorizare anuală va avea în vedere proiectele strategice implementate sau în implementare ori care urmează a fi implementate la nivel local şi efectele pe care le produc la nivelul comunei.

Odată aprobată în şedinţă de consiliu, strategia exprimă opţiunea Consiliului Local Băița de a aborda integrat fenomenul economic, social şi de protecţie a mediului şi de a se deschide spre parteneriatul constant cu societatea civilă şi cu comunitatea mediului economic.

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală este un proces complex, care necesită un management şi control adecvat, realizat de o structură organizatorică, un proces unitar de implementare şi evaluare a rezultatelor obţinute. Pentru a implementa Strategia, se va constitui un Grup de Acţiune ale cărei funcţii constau în: 

- Urmărirea şi conducerea procesului de implementare; 

- Analizarea şi aprobarea planurilor anuale de implementare;

 - Propuneri de completare periodică a strategiei; 

- Analizează şi aprobă bugetul anual de implementare .

Etapa de implementare, monitorizare şi control reprezintă etapa de realizare a proiectelor, a programelor şi politicilor prevăzute de strategie, de recoltare şi raportare a informaţiilor asupra desfăşurării proiectelor şi asupra succesului şi impactului acestora la dezvoltarea comunei.

XI Monitorizarea şi evaluarea strategiei de dezvoltare locală

Scopul monitorizării şi evaluării implementării Strategiei de Dezvoltare Locală este:

- Evaluarea atingerii obiectivelor în timp util şi în bugetul local;

- Constatarea dacă proiectele implementate sunt durabile;

- Succesul realizării Strategiei depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare şi monitorizare a acesteia.

În procesul implementării prezentei Strategii vor fi implicaţi mai mulţi actori, fiecare respectând responsabilităţi bine determinate, îndeplinind rolul de implementator sau de control al proiectelor planificate. În plan instituţional, principalii actori ai implementării strategiei vor fi:

o Administraţia publică locală –Primarul, Consiliul Local, Primăria;

o Agenţii economici;

o Investitorii;

o Societatea civilă.

Performanţa implementării strategiei va fi evaluată pe baza unor rapoarte strategice, elaborate de Unitatea Administrativ Teritorială Băița. În elaborarea raportului strategic se va avea în vedere includerea de date relevante pentru evaluarea eficacităţii şi eficienţei măsurilor aplicate. Aceste rapoarte strategice vor fi realizate în 2022, 2025 şi 2027, fiind prezentate în cadrul şedinţelor de Consiliu Local şi date publicităţii. În cadrul rapoartelor vor fi evidenţiate situaţia şi evoluţia socio-economică la nivel local; realizările, problemele şi perspectivele în ceea ce priveşte implementarea strategiei; propunerile de modificare, completările şi adaptările strategiei la noile realităţi sociale şi economice. Rapoartele vor sintetiza evoluţiile relevante în implementarea strategiei, deficienţele şi întârzierile constatate, recomandările privind ajustarea strategiei şi a planurilor anuale de acţiune, fiind supuse aprobarii Consiliului Local Băița.

Evaluarea finală a implementării Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Băița va urmări modul de folosire a resurselor financiare şi umane; realizarea indicatorilor propuşi; eficienţa intervenţiilor. Vor fi evidenţiaţi factorii de succes şi de eşec, dar şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactul strategiei.

INITIATOR,

PRIMAR

Damian  Diniș