NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Privind necesitatea și oportunitatea investiției

„Dotarea și punerea în funcțiune a centrului de monitorizare în timp real a situației din Comuna Băița și a sistemului de supraveghere a domeniului public, cu funcții avansate și achiziționarea de mobilier urban inteligent” cu includerea în proiect a achiziționării și amplasării pe domeniul public al comunei, a 2 stații de reîncărcare (4 puncte de reîncărcare) pentru vehicule electrice

1. Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.)

În data de 10.05.2022, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 bis, Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 999/2022 pentru aprobarea Ghidului specific – Condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta C10 – Fondul local.

Potrivit prevederilor Ghidului specific, în cadrul Componentei C10, este prevăzută posibilitatea depunerii de proiecte pentru 4 investiții, din care investiția I.1. „Mobilitate urbană durabilă” conține subinvestiția I.1.2. „Asigurarea infrastructurii pentru transport verde – ITS/ alte infrastructuri TIC”. 

            U.A.T. COMUNA BĂIȚA se situează în județul Hunedoara, fiind formată din localitățile componente satele Barbura, Băița (reședința), Căinelu de Sus, Crăciunești, Fizeș, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Peștera, Săliște și Trestia. Ținând cont de specificul finanțărilor disponibile prin PNRR – Fondul local, s-a constatat posibilitatea accesării unei finanțări în vederea achiziționării și punerii în funcțiune a unei infrastructuri TIC compusă din elemente de mobilier urban inteligent. 

2. Necesitatea și oportunitatea investiției pentru care se aplică

2.1. Necesitatea și oportunitatea înființării sistemului de supraveghere video și a mobilierului urban inteligent

Necesitatea înființării unui sistem performant pentru supravegherea domeniului public este impus în primul rând din considerentele care țin de îmbunătățirea climatului de siguranță în comună, pentru prevenirea, descoperirea, documentarea și sancționarea faptelor antisociale. 

            Prin implementarea investiției, se urmărește înființarea unui centru de monitorizare și realizarea unui sistem profesional de supraveghere video. De asemenea, prin achiziționarea de mobilier stradal inteligent (stație de autobuz smart, băncuță stradală cu afișaj electronic, băncuță cu funcții de încărcare a dispozitivelor electronice), se asigură îmbunătățirea calității vieții și digitalizarea spațiului public. 

Investiția este necesară și oportună în principal din perspectiva creșterii gradului de siguranță a persoanelor și bunurilor. Totodată, crearea unui climat sigur, contribuie la creșterea dezvoltării localității, prin atragerea de afaceri și implicit crearea de noi locuri de muncă. 

2.2. Necesitatea și oportunitatea punerii în funcțiune a stațiilor de reîncărcare electrice 

Transporturile generează aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. Gazele cu efect de seră s-au dublat începând cu anul 1970, vehiculele rutiere reprezentând 80% din această creștere. Procesele de ardere a combustibililor fosili reprezintă sursele de emisii GES având contribuția cea mai importantă din totalul emisiilor globale, aproximativ 57% din totalul emisiilor de CO2 la nivelul anului 2004 – date preluate din „Raportul IPCC 2007”. În anul 1989, ponderea emisiilor aferente acestui domeniu din totalul emisiilor de GES a crescut de aproximativ 3 ori, reprezentând 8,8% la nivelul anului 2009. În anul 2010, la nivel global sectorul transporturilor a fost responsabil pentru aproximativ 23% din totalul emisiilor de dioxid de carbon. Potrivit estimărilor prezentate în Inventarul Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră elaborat în anul 2012, acestea au crescut în domeniul de transporturi cu aproximativ 155%, comparativ cu emisiile din anul 1989. Începând cu anul 2014, emisiile au început să crească din nou, implicit acest sector devine una dintre principalele provocări în raport cu obiectivele globale de decarbonizare. 

În ultimii 20 de ani, este prezentă o creștere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră din activitatea de transport, fiind necesară implementarea și promovarea metodelor alternative de transport mai prietenoase cu mediul înconjurător. Este esențială adoptarea măsurilor corespunzătoare care să conducă la decuplarea emisiilor de GES din sectorul transportului față de creșterea economică, cu scopul asigurării unei dezvoltări durabile. Evoluția acestui sector de activitate economică prezintă o considerabilă creștere a numărului de vehicule înmatriculate în România.

Emisiile provenite din transportul rutier influențează calitatea aerului în orașe, unde inhalăm mai mult aer poluat decât în aer liber. Emisiile din transportul rutier influențează calitatea aerului. Un număr mare de analize epidemiologice și studii toxicologice au asociat calitatea și poluarea aerului urban inclusiv cu microparticule, cu efecte adverse asupra sănătății manifestate în ultimele decenii. Reducerea emisiilor de CO2 provenite din transport rutier trebuie să combine inovația din domeniul tehnologiei de propulsie a autovehiculelor și utilizarea biorcarburanților cu eforturile depuse de factorii de decizie și consumatorilor privind adoptarea unei noi atitudini în ceea ce privește dezvoltarea acestui sector economic. Pentru a se realiza echilibrul între nevoia de mobilitate și cerințele de protecție a mediului, trebuie să se țină cont de factorii tehnici și financiari, de competivitate și nu în ultimul rând, de impactul social. 

Utilizarea autovehiculelor prietenoase cu mediul reprezintă o soluție ce trebuie susținută pe termen lung. Vehiculele electrice produc un impact redus asupra mediului în raport cu autovehiculele echipate cu motoare convenționale care utilizează benzină sau motorină. Îmbunătățirea eficienței combustibilului pentru autovehicule este un element cheie al reducerii emisiilor din transport atât timp cât autovehiculele personale vor rămâne o opțiune importantă pentru mobilitatea de transport. Necesitatea dezvoltării adecvate a infrastructurii rutiere este un factor important care ajută la implementarea unui stil de viața nepoluant prin reducerea gazelor cu efect de seră din sectorul transportului. Un rol foarte important în realizarea reducerilor de emisii de GES din transportul rutier îl joacă aplicarea prevederilor Directivei 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, a Regulamentului (CE) 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehicule ușoare, vizând emisiile de CO2 provenite de la autoturismele noi, care prevede un obiectiv de atingere a unei medii a emisiilor la nivelul anului 2020 de 95 g CO2/km și a Regulamentului (UE) 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanță pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele ușoare, vizând emisiile de CO2 provenite de la vehiculele ușoare noi, care stabilește un obiectiv de atingere a unei medii a emisiilor în anul 2020 de 147 g CO2/km.

La sfârșitul anului 2019, Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere de abordare cu privire la provocările legate de climă și de mediu sub forma unei strategii de creștere, cu obiectivul de a transforma UE într-o societate echitabilă. În perioada 2020-2021 CE și-a propus revizuirea acquis-ului comunitar în domeniu, cu scopul de a asigura îndeplinirea obiectivului UE de a deveni primul continent neutru din punct de vedere al climei la orizontul anului 2050. Strategia orientează și fundamentează poziționarea României în raport cu aceste propuneri de reformă. Strategia prezintă, prin obiectivele operaționale și acțiunile prioritare, opțiunile strategice de intervenție a statului român în sectorul energetic. Un aspect important în cadrul Pactului Ecologic European îl reprezintă asigurarea unei tranziții energetice echitabile din punct de vedere social și economic. În acest sens, CE va introduce Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, inclusiv un Fond pentru o tranziție echitabilă, care se vor concentra asupra regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziție, deoarece acestea depind de combustibilii fosili sau de procese cu emisii semnificative de dioxid de carbon. Sprijinul se va concentra asupra încurajării activităților cu emisii reduse de dioxid de carbon și reziliențe la schimbările climatice. Comisia va colabora cu statele membre în vederea punerii în aplicare a planurilor teritoriale de tranziție.

La nivelul anului 2030 se preconizează o reducere cu 20% a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră) comparativ cu nivelul înregistrat în anul 2008, și cu 60% în anul 2050, comparativ cu nivelul de emisii din anul 1990, conform documentului Cartea Albă a Transporturilor 2050 - Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor, elaborată de Comisia Europeană. Astfel, față de valorile înregistrate în anii 1900, Uniunea Europeană dorește ca până în anul 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 60%. 

La nivel național, conform Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, au fost stabilite țintele ce se doresc a fi atinse până în anul 2030: 

• extinderea rețelelor de transport și distribuție pentru energie electrică și gaze naturale în vedea asigurării accesului consumatorilor casnici, industriali și comerciali la surse sigure de energie la prețuri acceptabile;
• asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a rețelelor de producție, transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale;
• creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibilului cu conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili alternativi;
• asigurarea unui cadru de reglementare stabil și transparent în domeniul eficienței energetice în vederea atragerii investițiilor;
• susținerea strategică a ponderii energiei electrice în totalul consumului casnic, industrial și în transporturi prin stabilirea unor norme de performanță pentru instalații și aparatură.

            Nu în ultimul rând, Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, propune ținte concrete, stabilește direcții clare și definește reperele prin care România își va menține poziția de producător de energie în regiune și de actor activ și important în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional. Viziunea Strategiei Energetice a României este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate, creștere economică și accesibilitate, în contextul implementării noului pachet legislativ Energie curată pentru toți

europenii 2030, cu stabilirea țintelor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice precum și cu perspectiva implementării de către România a Pactului Ecologic European 2050.

Este evident, astfel, că pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din domeniul transporturilor, trebuie să realizăm tranziția la autovehiculele electrice. Printre principalele avantaje ale utilizării acestora, enumerăm:

• au poluare zero pe țeava de eșapament, noxele eliminate de acestea în timpul deplasării fiind nule;
• pot fi reîncărcate chiar și la o simplă priză de acasă, deci realimentarea autoturismului cu energie electrică este foarte facilă pentru utilizator;
• prezintă risc mult mai redus de incendiu/explozie în caz de accident, datorită lipsei de combustibili ca benzina/motorina, care sunt foarte inflamabile;
• autoturismele electrice pot fi alimentate de la rețeaua electrică;
• costurile de întreținere și alimentare sunt mai mici decât în cazul combustibililor clasici;
• zgomotul produs în mers este mult mai redus decât în cazul mașinilor clasice;
• timpul de reîncărcare al bateriilor este mai mic dacă operațiunea se realizează într-o stație specială pentru autovehicule electrice.

În privința stațiilor de reîncărcare, volumul tot mai mare al mașinilor, coroborat cu transportul public periurban insuficient dezvoltat, contribuie semnificativ la creșterea gradului de poluare, atât prin emisiile de noxe cât și prin poluarea fonică a zonei rurale, care cândva era recunoscută pentru liniștea oferită. Mașinile electrice generează mai puține emisii și sunt mult mai eficiente. 95% din energia generată de către o mașină electrică este destinată punerii în mișcare a autoturismului. Comparativ, mașinile cu combustie internă sunt eficiente în proporție de numai 30%, restul energiei fiind pierdută prin zgomot și căldură. La nivel global, în 2019 au fost înmatriculate 2,1 milioane de exemplare, iar în România, vânzările au crescut cu peste 25% în primele patru luni ale anului 2020.

Comisia Europeană a stabilit obiective ambițioase pentru eliminarea treptată a vehiculelor cu combustibili convenționali din mediul urban și pentru a reduce dependența noastră de importurile de petrol, cât și pentru a reduce gazele cu efect de seră și poluarea aerului și fonică locală. Cartea Albă 2011 solicită reducerea la jumătate a utilizării de mașini cu alimentare convențională în transportul urban până în 2030 și eliminarea completă până în 2050.

Politica și legislația europeană dezvoltă standarde de mediu mai ridicate pentru orașe, fapt ce afectează planificarea transportului. Vehiculele curate și eficiente din punct de vedere energetic care au un rol important de jucat în politica climatică și energetică a Uniunii Europene și electrificarea transportului (elector-mobilitatea) reprezintă priorități pentru strategiile europene climatice și de eficiență energetică.

În acest context amplasare de stații de reîncărcare a mașinilor electrice este un pas important în realizarea dezideratelor de reducere al gazelor cu efect de sera.

Afectate semnificativ de pandemie, UAT-urile din România au o scădere semnificativă a veniturilor proprii. Această situație duce la o reducere semnificativă a investițiilor în infrastructura locală.

Ținând cont că, într-o perioadă de criză economică, veniturile locale sunt și mai reduse, este nevoie de suport financiar suplimentar pentru asigurarea bunăstării populației și garantarea unor servicii publice de calitate în perioada imediat următoare, cu accent pe tranziția verde și digitală.

3. Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local

Nu este cazul.

4. Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local

Nu este cazul.

5. Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare

            Nu este cazul.  

6. Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții

Prin implementarea proiectului, se vor concretiza următoarele rezultate:

• Creșterea gradului de siguranță a persoanelor și bunurilor;
• Prevenirea faptelor antisociale;
• Scăderea gradului infracționalității;
• Posibilitatea de descoperire a faptelor antisociale, de documentare a acestora și identificarea autorilor;
• Prevenirea poluării prin reducerea aruncării gunoaielor pe domeniul public;
• Îmbunătățirea calității vieții, prin modernizarea stațiilor de autobuze, care vor fi dotate cu funcții inteligente;
• Îmbunătățirea comunicării publice prin instalarea unor panouri cu afișaj electronic pentru comunicarea informațiilor de interes public;
• Asigurarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice.

7. Modul de îndeplinire a condițiilor aferente investițiilor

             Infrastructura TIC creată prin intermediul proiectului se circumscrie condițiilor prezentate în Ghidul specific, investiția I.1.2. Asigurarea infrastructurii pentru transport verde – ITS/ alte infrastructuri TIC. U.A.T. COMUNA BĂIȚA îndeplinește toate condițiile pentru depunerea cererii de finanțare, iar activitățile avute în vedere, sunt eligibile în condițiile aceluiași ghid.

            De asemenea, în conformitate cu dispozițiile Ghidului specific, fiind vorba despre prima cerere de finanțare depuse de U.A.T. COMJNA BĂIȚA, în cadrul acesteia, se cuprinde achiziționarea a 2 stații de reîncărcare de vehicule electrice (4 puncte de reîncărcare). 

8. Descrierea procesului de implementare

În cadrul proiectului, după semnarea Contractului de finanțare, se vor efectua demersurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice necesare implementării și obținerea avizelor și autorizațiilor necesare. 

            Totodată, se vor demara procedurile necesare atribuirea contractului de achiziție publică.

            Pe perioada realizării lucrărilor, se va urmări modul de conformare a acestora cu documentațiile tehnice, urmată de recepția lucrărilor. 

            Procesul de implementare va fi în concordanță cu prevederile Ghidului specific. Achiziția stațiilor de reîncărcare pentru vehiculele electrice se face în mod centralizat în cadrul parteneriatului cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, astfel cum este prevăzut în cadrul ghidului de finanțare privind Componenta 10 – Fondul local.

U.A.T. COMUNA BĂIȚA, în calitate de beneficiar va asigura:

• terenul necesar amplasării punctelor de încărcare a vehiculelor electrice - în domeniul public;
• capacitatea minimă de funcționare a stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice;
• respectarea prevederilor proiectului tip.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,                               CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE

Florin – Nicolae   RADU                                     SECRETARUL GENERAL AL COMUNEI BĂIȚA,

                                                                                                              Olga CLEJ