NOTĂ  DE  FUNDAMENTARE

privind necesitatea și oportunitatea investiției

„EXTINDEREA RETELEI DE CANALIZARE IN COMUNA  BAITA, JUDETUL HUNEDOARA”  

Program PNRR –  PNRR/2022/C1/2–, COMPONENTA C1 – MANAGEMENTUL APEI INVESTIȚIA 2 - Colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate

1.Informatii generale privind obiectivul de investitii propus

1.1. Denumirea obiectivului de investitii

Extinderea retelei de canalizare in comuna Baita, judetul Hunedoara

1.2.Ordonator principal de credite/investitor

Comuna Baita, judetul Hunedoara

1.3.Beneficiarul investitiei

Comuna Baita, judetul Hunedoara

2. Necesitatea si oportunitatea obiectivului de investitii propus

Planul National de Redresare si Rezilienta are scopul de a oferi sprijin pentru investitii si reforme esentiale in vederea redresarii sustenabile si pentru ameliorarea rezilientei economice si sociale a stetelor membre UE.

Necesitate si oportunitatea investitiei a fost fundamentata pe baza nivelului actual al dezvoltarii economico sociala si urbanistica a comunei Baita. Dezvoltarea economica si sociala durabila a fiecarei localitati din aceasta comuna depinde in mare masura de amploarea echiparii edilitare a acesteia, de asigurarea tuturor utilitatilor necesare desfasurarii activitatii potentialilor investitori sau consumatori, prin ridicarea standardului de viata.

Realizarea acestui tip de investie este oportuna si prin faptul de a fi complementara cu masuri si actiuni realizate prin programe de finantare structurale.

2.1.Scurta prezentare privind:

a) deficiente ale situatiei actuale;

In prezent comuna Baita dispune de un sistem centralizat de canalizare, doar in satul de resedinta Baita.

Reteaua de canalizare a localitatii Baita, este construita in sistem separativ, apele uzate menajere sunt transportate la statia de epurare gravitational prin tuburi de PVC avand dn=250-315 mm, lungimea totala a retelei de canalizare este de 5.710 m.

Pe traseul retelei de canalizare sunt prevazute camine de inspectie, camine de vizitare si camine de spalare pentru buna functionare a acesteia.

Statia de epurare este amplasata pe malul drept al paraului Caian, la o distanta de cca. 25 m de parau, in zona neinundabila.

Cu toate ca dispune de terenuri agricole fertile, utilizabile pentru cultura cerealelor, pentru horticultura si pentru cresterea animalelor, potentialul agricol al comunei Baita nu este valorificat corespunzator. Cauza principala a acestei situatii este imbatranirea si scaderea numarului locuitorilor ca urmare a migrarii populatiei spre localitatile urbane.

Locuitorii folosesc apa preluata din fantani individuale amenajate in gospodarii. Fantanile existente nu au in permanenta debite de apa suficiente iar in perioadele secetoase seaca. In majoritatea situatiilor, zonele de protectie sanitara ale fantanilor nu pot fi asigurate. Deoarece haznalele existente nu sunt amenajate corespunzator, exista in permanenta riscul infectarii panzei de apa freatica din care se alimenteaza fantanile.

Lipsa posibilitatii de asigurare a unui trai civilizat, este unul din factorii care impiedica revigorarea si  revenirea populatiei tinere de la oras.

Necesitatea acestor lucrari este oportuna pentru asigurarea unor conditii minime de trai pentru populatia localitatilor, in contextul alinierii tarii la standardele Uniunii Europene si crearea unor conditii propice investitorilor astfel avantajand dezvoltarea localitatii.

Realizarea obiectivului se va concretiza intr-o serie de avantaje:

• imbunatatirea substantiala a nivelului de servicii catre populatie
• imbunatatirea semnificativa a standardelor de mediu;
• dezvoltarea economica si sociala

Avand in vedere, ca in situatiile reale din teren s-a constatat ca in lipsa canalizarii, toate dejectiile lichide (in special urina si dejectiile lichide rezultate din spalarea pluviala a gunoiului de grajd) se infiltreza in straturile superficiale ale solului si implicit in sursele de alimentare cu apa a populatiei si animalelor, apa ce contine un procent ridicat de noxe, este absolut necesara realizarea unui sistem de canalizare menajera a acestui sat. 

Necesitatea investitiei de infrastructura de canalizare, rezulta din urmatoarele cauze obiective: 

• locuitorii comunei se confrunta cu probleme economice si sociale majore, iar dezvoltarea economica a satelor componente comunei, precum si dezvoltarea umana este foarte redusa;
• gradul redus de dezvoltare a comunei, impun realizarea de investitii in infrastructura de canalizare;
• proiectul propus urmareste imbunatatirea situatiei sociale, economice si o dinamica a dezvoltarii umane a populatiei, importanta, pentru urmatorii 30 de ani. 

In majoritatea gospodariilor, apa uzata menajera este evacuata in natura necontrolat. Aceste gospodarii nu pot fi supravegheate de organele locale si de specialitate (Agentia de Mediu si Apele Romane), motiv pentru care este un pericolul de poluare a solului si a apelor subterane. 

Astfel se impune realizarea unor investii care pot fi finantate prin Planul National de Redresare si Rezilienta - Componenta C1 – Managementul apei, Investitia 2: Colectarea apelor uzate in aglomerarile mai mici de 2000 de l.e. care impiedica atingerea unei stari bune a corpurilor de apa si / sau afecteaza arii naturale protejate (PNRR/2022/C1/2) dupa cum urmeaza:

• Extinderea sistemelor centralizate de colectare a apelor uzate pentru satele Baita, Saliste, Trestia, Hartagani, Cainelu de Sus, Ormindea, Pestera, Craciunesti, Fizes, Barbura si Lunca, asigurand epurarea apelor colectate in statia de epurare existenta in satul de resedinta Baita.

b) efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investitii;

• Cresterea gradului de acoperire a populatiei cu sisteme de gestiune a apei uzate;
• Cresterea nivelului de racordare a populatiei echivalente la sisteme adecvate de colectare si epurare a apelor uzate;
• Cresterea nivelul de epurare a apelor uzate;

c) impactul negativ previzionat in cazul nerealizarii obiectivului de investitii.

In cazul in care nu sunt accesate aceste fonduri din Programul PNRR, UAT Comuna Baita nu dispune de alte surse de finantare. Acest fapt conduce la imposibilitatea realizarii acestor lucrari. De asemenea nu se va asigura cresterea gradului de acces al populatiei din zonele rurale, la un serviciu public de apa si canalizare conform cu cerintele legislatiei Uniunii Europene si asigurarea accesului tuturor categoriilor sociale la serviciile de alimentare cu apa si canalizare.

2.2. Prezentarea, dupa caz, a obiectivelor de investitii cu aceleasi functiuni sau functiuni similare cu obiectivul de investitii propus, existente in zona, in vederea justificarii necesitatii realizarii obiectivului de investitii propus

In prezent in comuna Baita, satul Baita exista retea de canalizare menajera si statie de epurare a apei uzate menajere care poate prelua apele uzate menajere.

2.3. Existenta, dupa caz, a unei strategii, a unui master plan ori a unor planuri similare, aprobate prin acte normative, in cadrul carora se poate incadra obiectivul de investitii propus

Referitor la modalitatea de colectare a apelor uzate de la gospodariile individuale si de la agentii economici, localitatea Baita dispune de o retea de canalizare si statie de epurare ce acopera 70% din localitate. In satele Saliste, Trestia, Hartagani, Cainelu de Sus, Ormindea, Pestera, Craciunesti, Fizes, Barbura si Lunca, nu exista retea de canalizare.

Prin urmare, obiectivul de investitii se incadreaza in strategia mai sus mentionata in obiectivul strategic 1.2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare in comuna, Masura 1.2.4 Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa, canalizare si a retelei de energie electrica.

2.4. Existenta, dupa caz, a unor acorduri internationale ale statului care obliga partea romana la realizarea obiectivului de investitii

Pentru apa uzata:

• Conformarea cu Directiva privind apele uzate urbane 91/271/CEE amendata de Directiva 98/15/EC si de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003, transpuse in legislatia nationala de HG 352/2005, care amendeaza HG 188/2002, privind colectarea si epurarea apelor uzate menajere si evitarea evacuarii apelor uzate menajere netratate, in receptori naturali;
• Imbunatatirea serviciilor de colectare a apei uzate prin cresterea gradului de acoperire la nivelul ariei de proiect, dupa implementarea proiectului si a altor proiecte asumate;
• Cresterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate in conformitate cu Directiva 91/271/CEE;
• Protejarea mediului, a calitatii apelor de suprafata si subterane;
• Reducerea riscurilor pentru sanatatea populatiei.

2.5. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei

Obiectivul global al programelor vizeaza imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu si, in acelasi timp, contribuie substantial la indeplinirea angajamentelor de aderare a Romaniei la UE cu privire la protectia mediului. Totodata, programele vizeza reducerea decalajului existent intre Statele Membre ale Uniunii Europene si Romania cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului “poluatorul plateste”.

Obiectivele specifice ale UAT Baita, judetul Hunedoara, in ceea ce priveste infrastructura de apa si apa uzata, acestea sunt in concordanta cu obiectivele specifice ale judetului Hunedoara, respectiv:  

- Obiectivul 1: realizarea conformitatii cu angajamentele de tranzitie si cu obiectivele intermediare convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea Directivei 91/271/CEE a CE cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in judetul Hunedoara.

- Obiectivul 2: realizarea conformitatii cu Directiva 98/83/CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 458/2002, cu privire la calitatea apei potabile (modificata prin Legea nr. 311/2004).

- Obiectivul 3: asigurarea imbunatatirii performantelor operatorului regional SC APA PROD SA DEVA pentru asigurarea viabilitatii financiare si operationale a acestuia, respectiv pentru dezvoltarea durabila a sistemelor de apa si canalizare.

3. Estimarea suportabilitatii investitiei publice

3.1. Estimarea cheltuielilor pentru executia obiectivului de investitii, luandu-se in considerare, dupa caz:

• costurile unor investitii similare realizate;
• standarde de cost pentru investitii similare.

Valoarea maxima eligibila a proiectului corespunde unui:

• Cost unitar de 218.400,00 euro/km, echivalentul a 1.074.418,80 lei, fara TVA, pentru investitii in retele de apa uzata;

Observatie

In cei 96,372 km, sunt cuprinse si racordurile pentru canalizare = 15,072 km

3.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentatiei tehnico-economice aferente obiectivului de investitie, precum si pentru elaborarea altor studii de specialitate in functie de specificul obiectivului de investitii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obtinerea avizelor, autorizatiilor si acordurilor prevazute de lege

Valoarea estimata a investitieii este de 21.036.972,59 euro. In aceasta valoare sunt cuprinse documentatii tehnico-economice (studiilor topografice, geologice si geotehnice, PAC, POE. PT, CS, DE ) asistenta tehnica din partea proiectantului, consultanta. La elaborarea documentatiei tehnice faza SF se vor detalia in devizul general al investitiei pe tipuri de servicii cu respectarea incadrarii in 10% din valoarea investitiei de baza

3.3. Surse identificate pentru finantarea cheltuielilor estimate (in cazul finantarii nerambursabile se va mentiona programul operational/axa corespunzatoare, identificata)

Obiectivul de investitii propus este incadrat pentru finantare din PNRR/2022/C1/2; Componenta C1 – Managementul apei, Investitia 2 - Colectarea apelor uzate in aglomerarile mai mici de 2000 de l.e. care impiedica atingerea unei stari bune a corpurilor de apa si/sau afecteaza arii naturale protejate.

4. Informatii privind regimul juridic, economic si tehnic al terenului si/sau al constructiei existente 

Investitiile se vor realiza pe domeniul public;

5. Particularitati ale amplasamentului/amplasamentelor propus(e) pentru realizarea obiectivului de investitii:

a) descrierea succinta a amplasamentului/amplasamentelor propus(e) (localizare, suprafata terenului, dimensiuni in plan);

Localitatile componente ale comunei Baita in cea mai mare parte se afla situate in depresiunea cu acelasi nume, o zona prielnica dezvoltarii societatii omenesti din cele mai vechi timpuri. Depresiunea Baita este o zona depresionara cu directia nord-vest-sud-est si uneste valea Crisului Alb cu valea Muresului. Spatiu prin excelenta rural, comuna Baita se constituie intr-o unitate geografica de o remarcabila forta de atractie stiintifica, el constituind o adevarata matrice a devenirii noastre nationale.

Dintre localitatile componente ale comunei Baita (Baita, Barbura, Cainelul de Sus, Craciunesti, Fizes, Hartagani, Lunca, Ormindea, Saliste, Trestia, Pestera) doar 8 (Baita, Cainelul de Sus, Craciunesti, Hartagani, Saliste, Trestia, Pestera si Ormindea) sunt situate in depresiunea cu acelasi nume. Depresiunea Baita constituie legatura dintre Depresiunea Bradului si valea Muresului, pe aici trecand drumul care facea aceasta legatura, inca din perioada daco-romana pana in timpurile moderne. Aceasta depresiune este situata in partea centrala a muntilor Metaliferi, care constituie din punct de vedere economic si geologic o subunitate a muntilor Muresului. Depresiunea Baita ramane una dintre cele mai pitoresti zone din cuprinsul pamantului romanesc. Ea constituie un areal geografic cu oameni harnici, locuitori din vechime, prin al caror efort s-au pus in valoare bogatiile solului si subsolului, amenajandu-se un mediu ambiant in beneficiul locuitorilor sai. Dar zona Baitei constituie, in acelasi timp, spatiul unor puternice institutii medievale romanesti, cum sunt districtele. Intre cele 9 districte din Zarand, amintite in documentele medievale din secolul al XV-lea, Baita ocupa un loc privilegiat. Aici se aflau importante mine de aur si argint, care a dus la dezvoltarea timpurie a zonei. Comuna Baita este incadrata, la sud de comuna Soimus, la vest de Valisoara, la nord de comunele Criscior si Bucuresci, la est de Balsa si la sud-est de comuna Certeju de Sus.

b) relatiile cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile;

Comuna Baita este accesibila atat dinspre valea Muresului cat si dinspre Brad. Parasind municipiul Deva, dupa iesirea din cartierul Viile Noi, se desprinde din soseaua Nationala Deva - Arad, o alta sosea modernizata Deva - Brad. In satul Bejan soseaua urmeaza paraul Caianului si dupa ce trecem prin localitatile Paulis, Chiscadaga, intram in comuna Baita. Primul sat intalnit este Lunca (fosta Nevoies) si dupa ce vizitatorul parcurge satele Lunca, Fizes si Craciunesti, ajungem in centrul de comuna Baita, aflata la o distanta de 24 de km de centrul de resedinta al judetului Hunedoara.

 Din Baita soseaua principala trece prin localitatile Ormindea si Cainelul de Sus, si in dreptul comunei Valisoara, intersecteaza din nou soseaua Deva - Brad. Distanta de la Brad la Baita este de 24 km. Pe un drum vicinal, accesul in comuna Baita se poate face si dinspre Criscior, Bucuresci, Sesuri, Hartagani. Un alt acces in comuna se poate face si dinspre soseaua Geoagiu – Zlatna, pe un drum vicinal ce trece prin Voia si Porcurea, pe langa varful Duba si ajunge in localitatea Hartagani.

c) surse de poluare existente in zona;

Nu este cazul.

d) particularitati de relief;

Depresiunea Baita se suprapune unei portiuni a bazinului tertiar Brad – Sacaramb, care se traduce in relief printr-o zona depresionara cu directia NV-SE, unind Valea Muresului cu Valea Crisului Alb si se prezinta cu caractere de unitate naturala bine definite, ca o individualitate geografica precisa fata de regiunile inconjuratoare care o domina Oct. Floca, V.Suiaga, Ghidul judetului Hunedoara, Deva, 1936, p. 134-136. Are forma unei potcoave, cu deschiderea spre vest si apare ca o insiruire de varfuri conice eruptive, rotunjite, asemenea unor clai despartite prin inseuari.

Spre nord, depresiunea este strajuita de varfurile Muncelul (776 m), Ciresata (741 m), Costernicu (752 m), Mugla (713 m), Cordurea (754 m) si Cerburea (902 m). Partea de est este stapanita de varfurile Duba (964 m), Setras (1084 m), Gemenea (972 m), Stogu (904 m), Zambrita (722 m) si Draica. Spre sud se afla varfurile Lelea (749 m), Mialu si Runcu (645), rama depresiunii fiind completata de magurile calcaroase ale Salistei, Baitei (665 m) si Feredeului (556 m) Depresiunea are o lungime de circa 9 km si o latime de peste 5 km. Limitele depresiunii se contureaza fara nici o dificultate in partea de N, E si S, unde versantii ramei muntoase indica o brusca schimbare a pantei. In partea de vest limita depresiunii este mai greu de trasat, totusi ea se poate urmari incepand de la Muncel (776 m) pana in Magura Feredeului pe o culme joasa cu directia N-S, pe sub cumpana apelor dintre valea Bobii si valea Orminzii. In limitele descrise, depresiunea are o suprafata de aproximativ 54 km si adaposteste 8 localitati: Ormindea, Cainel, Baita, Salistea, Hartagani, Trestia,Craciunesti si Pestera, dintre care Baita este cea mai importanta imprumutand numele si depresiunii „Fundamentul depresiunii este alcatuit dintr-un complex efusiv prejurasic peste care stau petece de calcare jurasice, depozite sedimentare si formatiuni eruptive tertiare. Calcarele jurasice formeaza inaltimile Magura Feredeului, Magura Baitei, Magulicea, Magura Salistei, Hulpus, apoi se mai intalnesc in petece de dimensiuni mai mici la Grelesti, Pleasa si in bazinul paraului Trestia”. Din punct de vedere geologic, conform cercetarilor intreprinse de T. P. Ghitulescu si M. Socolescu si concretizate in „Harta geologica a Muntilor Metaliferi”, rezulta urmatoarea repartitie a formatiunilor: Cretacicul este prezent la Grelesti si bazinul vaii Carpenului si este constituit din gresii, marne, gresii calcaroase. Depozitele badeniene au cea mai mare repartitie in cuprinsul depresiunii si sunt constituite din pietrisuri, alternand cu gresii si argile nisipoase de culoare rosie. Sarmatianul ocupa suprafete mai mici la Hartagani, Cainel, Ormindea si este reprezentat prin argile marnoase cu intercalatii de gresii fine si roci piroclastice.Intre masivele calcaroase Magura Baitei, Magulicea si Magura Feredeului s-au dezvoltat doua chei: una pe valea Caianului si alta pe valea Orminzii. Cheile Orminzii au versantii abrupti pana la verticala iar la baza lor sunt ingropati aproape pe toata lungimea lor de grohotisuri vii sau fixate. Cheile Baitei (Intre Pietri) prezinta versanti prapastiosi si cateva largituri (hornuri) si stramtori, fiind mai mari decat precedentele.

e) nivel de echipare tehnico-edilitara a zonei si posibilitati de asigurare a utilitatilor;

Nu este cazul.

f) existenta unor eventuale retele edilitare in amplasament care ar necesita relocare/protejare, in masura in care pot fi identificate;

Daca la executia lucrarilor de constructii vor fi descoperite diverse retele edilitare  atunci proiectantul va dispune masurile care se impun. Din avizele obtinute stabilite prin certificatul de urbanism daca rezulta ca ar exista in amplasament retele care trebuie relocate, vor fi prevazute surse financiare pentru relocarea lor.

g) posibile obligatii de servitute;

Toate amplasamentele invecinate au acces la infrastructura satului. In cazul in care nu exista acces direct la domeniul public se vor realiza acorduri notariale.

h) conditionari constructive determinate de starea tehnica si de sistemul constructiv al unor constructii existente in amplasament, asupra carora se vor face lucrari de interventii, dupa caz;

Nu este cazul.

i) reglementari urbanistice aplicabile zonei conform documentatiilor de urbanism aprobate - plan urbanistic general/plan urbanistic zonal si regulamentul local de urbanism aferent;

Conform reglementari urbanistice impuse prin PUG aprobat prin HCL.

j) existenta de monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor specifice in cazul existentei unor zone protejate.

Magurile Baitei 

Magurile Baitei este un sit de importanta comunitara (SCI) desemnat in scopul protejarii biodiversitatii si mentinerii intr-o stare de conservare favorabila a florei spontane si faunei salbatice, precum si a unor habitate naturale de interes comunitar aflate in arealul zonei protejate. Acesta este situat in sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul judetului Hunedoara.

Localizare

Aria naturala se afla in partea central-nordica a judetului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Baita (in nordul satului Craciunesti si este strabatuta de drumul judetean DJ706A, care leaga localitatea Lunca de Baita.

Descriere

Instituirea regimului de arie naturala protejata pentru situl de importanta comunitara „Magurile Baitei” s-a facut prin Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania) si se intinde pe o suprafata de 274 hectare.

Situl reprezinta o zona naturala (paduri de foioase, pajisti naturale, pasuni, zone umede cu izvoare permanente, pesteri, goluri carstice, stancarii calcaroase si grohotisuri) incadrata in bioregiunea continentala a Hunedoarei, aflata la poalele Muntilor Metaliferi (grupa muntoasa aflata in extremitatea sudica a Apusenilor, ce apartin lantului carpatic al Occidentalilor). Acesta se afla in bazinul hidrografic superior al raului Caian si include si rezervatia naturala Calcarele din Dealul Magura.

Biodiversitate

„Magurile Baitei” conserva patru habitate naturale de interes comunitar (Paduri dacice de stejar si carpen, Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene, Fanete montane si Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase) si protejaza mai multe specii din fauna salbatica si flora spontana aflate in arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor.

Fauna

Fauna sitului are in componenta o gama diversa de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica) sau aflate pe lista IUCN.

Mamifere cu specii de: caprioara (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), pisicasalbatica (Felis silvestris), nevastuica (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), viezure (Meles meles), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoava (Rhinolophus hipposideros);

Reptile si amfibieni: sarpele de alun (Coronella austriaca), sarpele orb (Anguis fragilis), soparla de camp (Lacerta agilis), guster (Lacerta viridis), soparla de ziduri (Podarcis muralis), naparca (Natrix natrix), ivorasul-cu-burta-galbena (Bombina variegata), tritonul comun transilvanean (Triturus vulgaris), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), broasca-rosie-de-padure (Rana dalmatina), broasca raioasa bruna (Bufo bufo);

Nevertebrate: melc de livada (Helix pomatia), fluturi din speciile: (Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea arion(albastrita patata), Zerynthia polyxena, Maculinea alcon.

Flora

La baza desemnarii sitului se afla stanjenelul salbatic (Iris aphylla ssp. hungarica), specie protejate prin aceeasi Directiva 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); care vegeteaza alaturi de: ruginita (Asplenium adulterinum), strasnic (Asplenium trichomanes), unghia-ciutei (Asplenium ceterach), turita mare (Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria), pesma (Centaurea atropurpurea), brandusa de toamna (Crocus banaticus), gentiana (Gentiana cruciata), gusa-porumbelului (Silene nutans ssp. dubia), soaldina aurie (Sedum hispanicum), precum si Seseli elatum ssp. austriacum, specie endemica pentru acest sit.

Cai de acces

Drumul national DN76, pe ruta: Deva - Soimus - drumul judetean DJ706A, pe directia - Paulis -Lunca de Baita - Craciunesti.

Rezervatia Naturala Calcarele din Dealul Magura

Rezervatia Naturala Calcarele din Dealul Magura se afla in comuna Baita, in sudul muntilor Metaliferi, judetul Hunedoara si este arie naturala protejata de interes national, de tip mixt.
Suprafata rezervatiei este de 120 hectare si prezinta interes peisagistic, speologic, floristic si faunistic deosebit, datorat in mare parte formatiunilor carstice - pesteri cu fauna cavernicola specifica, grote si doline cu numeroase vestigii paleolitice.

6. Descrierea succinta a obiectivului de investitii propus, din punct de vedere tehnic si functional:

a) destinatie si functiuni;

In corelare cu activitatile eligibile conform Ghidului Solicitantului comuna Baita isi propune urmatoarele obiective de investitii

Extinderea sistemelor centralizate de colectare a apelor uzate, asigurand epurarea apelor colectate in statia de epurare existenta in localitatea Baita (doar in situatii exceptionale si temeinic justificate);

b) caracteristici, parametri si date tehnice specifice, preconizate;

Date tehnice:

Satul Cainelul de Sus

Cainelul de Sus este prima localitate pomenita in documentele medievale. Intr-un act din anul 1330 se vorbeste despre un sat cu numele „Kayanthw”, „Kayantheu” sau „Kayanfew”, care nu este altul decat Cainelul de Sus. In cadrul acestor realitati istorice specifice Tarii Zarandului, cu subdiviziunea sa „tinutul Baitei”, sunt amintite in documentele evului mediu pentru prima data localitatile componente ale actualei comune Baita. Documentele ulteriore amintesc satul sub acest nume cu foarte mici deosebiri. In anul 1439, documentele vorbesc despre „Kayany”, iar la 1465 despre „poss. Kayan”. In anul 1499 localitatea este mentionata cu numele Kayanthew” iar la 1506 purta numele „Kayanwelgye”. La inceputul secolului al XVI-lea (1525) Cainelul de Sus facea parte din marele domeniu al cetatii Siria si este inscris cu numele „Keynelesth”.

Satul este inscris cu un numar de 13 supusi, intre care si Michael crainic, care locuia impreuna cu Criste care indeplinea aceeasi functie.

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Cainelu de Sus sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Baita

Localitatea Baita este cea de-a doua in ordine cronologica, amintita fiind intr-un document din anul 1427. Documentul din acest an o mentioneaza sub numele german de Pernseyfen. Inca de la primele sale mentiuni documentare Baita apare ca o localitate privilegiata, datorita bogatiilor subsolului sau ceea ce a dus la o dezvoltare accelerata a sa. Astfel in anul 1441 si 1444 Baita apare cu statutul de targ (oppidum) si poarta si doua denumiri – Kysbanyah alio nomine Medwepataka. In urbariul domeniului cetatii Siria, de la 1525, este consemnata sub numele Kysbanyah. Acum Baita avea 13 supusi, intre care 11 iobagi si 2 jeleri, dar avea si doua sesii parasite.

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Baita sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Craciunesti

Satul Craciunesti apare mentionat in documentele medievale pentru prima data in anul 1439, in acelasi an cu alte patru sate ale comunei. Prima mentiune documentara mentioneaza satul cu numele maghiarizat de Karachonfalva. Numele satului provine de la antroponimul Craciun caruia i s-a adaugat sufixul – esti. In urbariul cetatii Siria, satul apare inscris cu acelasi nume maghiarizat, ca si cel de la prima atestare „Karachon Falva”. Cu aceasta ocazie conscriptorii inregistreaza la Craciunesti un numar de 8 iobagi care traiau pe 4 sesii, cea de a 5-a fiind parasita. Apare intre supusii cetatii si un „Michael Cyudely”. 

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Craciunesti sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Hartagani

Satul Hartagani apare inscris pentru prima data in documentele medievale, tot in anul 1439 cand purta numele de „Harczegfalva”, care probabil indeplinea functia de jude al satului. Numele sau provine de la antroponimul Hartag. De altfel un cnez Herczeg este mentionat ca locuind in sat chiar cu ocazia inscrierilor supusilor sai in urbariul domeniului cetatii Siria. Conscriptia inregistreaza un numar de 25 de iobagi care locuiesc pe 9 sesii. In cadrul domeniului satul Hartagani apartinea unei subdiviziuni si anume voievodatului lui Stefan Moga, care numara 48 de sate.

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Hartagani sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Ormindea

Localitatea Ormindea este inscrisa in documentele evului mediu pentru prima data, tot in anul 1439, cand numele sau apare sub forma „Germend”. Numele sau cunoaste de-a lungul anilor diverse forme: Germend (1441)90, Hormendefalva (1444), Erwendfalva, Kurmendfalva (1464), pentru ca in anul 1525 sa se apropie de forma numelui actual Ormynde. In anul 1525 satul Ormindea numara 17 supusi, intre care 13 iobagi si 4 libertini. O persoana poseda ½ sesie, iar ceilalti numarand cate 2, 3 sau 4 capi de familiei posedau cate o sesie intreaga. Cei 4 libertini poseda tot 1 sesie. Cu aceasta ocazie se mai inscriu si 2 sesii pustii si 1 arsa.

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Ormindea sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Saliste

Satul Saliste face parte din grupul celor 5 localitati ale comunei mentionate in anul 1439. In anul 1439 satul purta numele Szelistafalva. In decursul anilor numele satului inregistreaza diferite forme ale numelui: Zelisteh (1574), Szeliste (1601), Zelistie, Also-Szelistye, Felso-Szelistye (1597), Sziliste (1601), Zelistie (1613), Szilisztie (1619), Zelistie (1633), Szelistye (1648), Selestie (1850) si Saliste (1854).

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Saliste sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Trestia

Localitatea Trestia este mentionata in documente tot in anul 1439, cand purta numele de Trestyefalva. Numele satului imbraca mai multe forme in decursul vremii: Terchye (1441), Tresthe (1464), Trezthe (1525), Trestye (1733) si Trestia (1854). Numele satului provine de la apelativul „trestie”. In urbariul domeniului cetatii Siria, din anul 1525, localitatea Trestia apare inscrisa cu 14 supusi, care folosesc 5 sesii iobagesti. Mai exista in sat si o sesie parasita. Doi dintre iobagi, Surka (probabil Jurca) si Johanes Bokor, sunt saraci (pauper), neavand nici vite, nici vie.

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Trestia sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Pestera

Satul Pestera, este consemnata in documentele medievale in anul 1534, sub numele Pesthere. Si numele sau cunoaste diferite forme in decursul evului mediu. Satul apartinea totusi domeniului cetatii Siria cand avea 1 iobag si 1 sesie parasita.

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Pestera sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Fizes

Localitatea Fizes este mentionata pentru prima data in documente in anul 1453 cand purta numele Fyzesd. In decursul existentei numele satului a suferit unele modificari neinsemnate de forma. In anul 1473 purta numele de „Fyzesth”, in 1733, Füzets, in 1750, Fizedzsi, pentru ca in anul 1850 sa se numeasca Fizesd.

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Fizes sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Barbura

Satul Barbura apare inscris in Conscriptia religioasa din anul 1805, purtand numele actual si apartinand protopopiatului Geoagiu, si avea 51 de familii ortodoxe. In decursul evului mediu populatia dependenta a satelor avea o serie de obligatii fata de stapanii feudali. La 1451 Iancu de Hunedoara, luand in considerare meritele lui Moga de Halmagiu l-a intarit in voievodatul Kapolna, Halmagiu si Baita.

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Barbura sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Satul Lunca

Indicatorii de proiect propusi pentru satul Lunca   sunt prezentati in tabelul de mai jos:

c) durata minima de functionare apreciata corespunzator destinatiei/functiunilor propuse;

Conform normativelor aflate in vigoare. 

d) nevoi/solicitari functionale specifice.

Proiectantul va prezenta Beneficiarului eventualele nevoi/solicitari functionale specifice inainte de predarea formei finale a documentatiei tehnico - economice.

7. Numarul de locuitori echivalenti pentru proiectul studiat este de 1830.

    Numarul de locuitori pentru toata comuna este de 1980.

8.Operarea sistemului:

Reteaua de canalizare va fi exploatata/intretinuta de catre operatorul regional de apa/canal S.C. APA PROD S.A. – Deva, judetul Hunedoara.