1)Atribuțiile Echipei mobile pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică la nivelul comunei Bărcănești, județul Prahova :
a)verifica semnalarile de violenta domestica efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale institutiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgenta, altele decât numarul unic de urgenta la nivel national (SNUAU) - 112;
b) realizeaza evaluarea initiala a gradului de risc din perspectiva acordarii serviciilor sociale, pe baza Fisei pentru evaluarea gradului de risc si stabilirea masurilor de siguranta necesare pentru victimele violentei domestice, prevazute în anexa care face parte integranta din prezenta procedura;
c) acorda informare si consiliere victimelor violentei domestice;
d) sprijina victimele violentei domestice, prin orientarea acestora catre serviciile sociale existente pe raza localitatii/judetului, adecvate nevoilor acestora;
e) informeaza, consiliaza si orienteaza victima în ceea ce priveste masurile de protectie de care aceasta poate beneficia din partea institutiilor competente: ordin de protectie provizoriu, ordin de protectie, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.;
f)asigura masurile de protectie sociala necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilitati sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protectie provizoriu sau ordinul de protectie, si pastreaza confidentialitatea asupra identitatii acestora;
g) colaboreaza cu serviciile de asistenta medicala comunitara în situatia în care identifica probleme medicale privind victimele si/sau copiii lor;
h) realizeaza demersurile necesare pentru depasirea riscului imediat, dupa caz, acestea putând consta în:
(i) transport la unitatea sanitara cea mai apropiata în situatiile în care victima necesita îngrijiri medicale de urgenta sau, dupa caz, sesizarea numarului unic pentru apeluri de urgenta 112;
(ii) sesizarea organelor de urmarire penala, sesizarea organelor de politie pentru emiterea unui ordin de protectie provizoriu, sesizarea instantelor judecatoresti în vederea emiterii ordinului de protectie;
(iii) orientarea catre SPAS sau, dupa caz, catre furnizorii privati de servicii sociale, acreditati în conditiile legii, în vederea gazduirii în centre rezidentiale adecvate nevoilor si aplicarii managementului de caz pentru victime si, dupa caz, pentru agresori;
i) intervine în cazurile de violenta domestica, la solicitarea organelor de politie, atunci când prin ordinul de protectie provizoriu s-a dispus masura evacuarii temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urma a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidential.
2)FIȘA pentru evaluarea gradului de risc si stabilirea masurilor de siguranta necesare pentru victimele violentei domestice:
A. Chestionar pentru evaluarea gradului de risc
I. Istoricul violenţei | |||||||
Nr. crt. | Factor de risc | Categorie de risc/descriere | Observaţii | DA | NU | Nu răspunde. | |
1. | Cu cine locuieşte victima? | ||||||
2. | Unde se află agresorul în momentul discuţiei? | ||||||
3. | Există minori sau persoane aflate în îngrijire? Unde sunt în momentul discuţiei? | Pentru fiecare persoană aflată în îngrijire se va preciza vârsta. | |||||
4. | Descrieţi ultimul incident de violenţă. | Ce s-a petrecut, tipul de violenţă, tipul de lovituri, dacă este cazul, dacă s-au folosit obiecte sau arme. Vă rugăm să precizaţi unde se aflau copiii în timpul incidentului şi dacă au fost abuzaţi, sub ce formă. | |||||
5. | Au existat acte de violenţă domestică anterioare? | În toate studiile despre factorii de risc în violenţa domestică, violenţa anterioară este considerată cel mai comun factor de risc. Poate fi luată în considerare orice formă de manifestare a violenţei domestice (a se vedea art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), indiferent dacă aceasta poate fi sau nu dovedită printr-un document: de exemplu, certificat medico-legal, ordin de protecţie, plângere prealabilă, certificat medical. | |||||
6. | Au existat acte de violenţă asupra copiilor/altor membri ai familiei? | În mod frecvent, violenţa domestică se poate extinde şi spre alţi membri ai familiei, inclusiv copii vârstnici/persoane cu dizabilităţi. Preocupările iniţiale legate de siguranţa unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot dezvălui un tipar de violenţă mult mai extins în familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folosiţi/folosite de agresor ca metodă de manipulare emoţională şi control asupra victimei. Există dovezi că riscul pentru copiii afectaţi de violenţă nu este conştientizat în mod real de către victimă. Drepturile copilului şi măsurile care să le asigure protecţia sunt preocupări care trebuie avute în vedere concomitent de către practicianul implicat în evaluarea riscului. | |||||
7. | Agresorul a manifestat comportament violent generalizat faţă de terţi (în afara familiei)? | Agresorii implicaţi în situaţii de violenţă domestică manifestă adesea atitudini şi comportamente generale antisociale şi folosesc violenţa şi în afara sferei domestice. Violenţa în afara familiei indică tendinţa generală de a manifesta un comportament violent şi asupra oricăror altor persoane şi poate spori riscul atât pentru victimă, cât şi pentru specialiştii care intră în contact cu agresorii. | |||||
8. | În trecut a fost emis un ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie pe numele agresorului? | În cazurile în care se constată de către instituţiile abilitate că există dovezi privind confirmarea situaţiilor de violenţă domestică, pentru asigurarea protecţiei imediate sau pe termen mediu a victimei împotriva agresorului poate fi emis un ordin de protecţie provizoriu de către organele de poliţie/ordin de protecţie de către instanţa judecătorească competentă. | |||||
9. | Agresorul a încălcat, în trecut, un ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie? | Încălcarea ordinului de protecţie provizoriu/ordinului de protecţie emis de către instituţiile competente se manifestă prin nerespectarea de către agresor a interdicţiilor/măsurilor dispuse faţă de persoana acestuia (interzicerea contactului cu victima, menţinerea unei distanţe de apropiere faţă de victimă etc.), reprezintă un factor de risc şi este asociată cu o creştere a riscului de violenţă în viitor. | |||||
II. Formele şi tiparul violenţei | |||||||
Nr. crt. | Factor de risc | Categorie de risc/descriere | Observaţii | DA | NU | Nu răspunde. | |
10. | Actele de violenţă sunt mai severe şi/sau se manifestă mai frecvent? | Pe parcursul unei relaţii, frecvenţa şi severitatea actelor de violenţă pot creşte gradual. Creşterea severităţii şi frecvenţei actelor violente este unul dintre cei mai importanţi factori de risc de agresiune care poate conduce la vătămări grave şi la un potenţial deces. | |||||
11. | În actele de violenţă agresorul a folosit arme/ameninţarea cu arme? | Utilizarea armelor sau ameninţarea cu arme reprezintă un factor semnificativ de risc de violenţă severă şi cauzatoare de deces. În violenţa domestică trebuie luate în considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau arme albe (cuţite, topoare, furci etc.) şi alte obiectele periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care provoacă vătămări. Deţinerea unei arme de foc de către agresor prin prisma profesiei pe care o desfăşoară reprezintă un alt factor de risc major care trebuie să fie luat în considerare. | |||||
12. | Agresorul a manifestat comportament de control şi de izolare a victimei? | Comportamentul prin care agresorul exercită control asupra victimei (verificarea în mod repetat a telefonului personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor, relaţiilor cu familia şi prietenii, modului cum se îmbracă, locurilor frecventate, îngrădirea posibilităţii de a avea un loc de muncă, acte de gelozie etc.) este perceput ca un factor semnificativ de risc de violenţă repetată şi posibil deces. Izolarea victimei este o strategie comună majorităţii agresorilor şi poate lua forme severe mergând până la privarea de libertate (sechestrarea victimei în locuinţă). | |||||
13. | Victima a fost urmărită/hărţuită? | Urmărirea/Hărţuirea victimei este asociată violenţei grave şi letale împotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din proximitatea acestora şi împreună cu atacuri fizice este asociată în mod semnificativ cu vătămări grave şi foarte grave, cum ar fi tentativa de omor şi omorul. | |||||
14. | Au existat manifestări de violenţă sexuală (viol sau viol marital) asupra victimei? | Violenţa sexuală este parte a violenţei domestice împotriva femeilor. În cazul femeilor care sunt agresate sexual există probabilitate mai mare de rănire severă şi de abuz repetat. | |||||
15. | Victima a fost ameninţată cu moartea? Au existat forme de şantaj/constrângeri? | Experienţa practică arată că violenţa severă este adesea precedată de ameninţări care pot viza viaţa victimei, a persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de companie. Constrângerea poate lua forme diferite, inclusiv căsătoria forţată. | |||||
16. | Au existat tentative de strangulare, sugrumare asupra victimei? | Strangularea şi sugrumarea sunt forme foarte periculoase de violenţă domestică; statisticile internaţionale arată că aproximativ jumătate din victimele femei decedate ca urmare a violenţei domestice au fost supuse la o tentativă de strangulare/sugrumare în anul anterior morţii lor. | |||||
III. Factori de risc legaţi de comportamentul agresorului | |||||||
17. | Agresorul prezintă probleme legate de dependenţa de alcool, droguri, medicamente, jocuri de noroc/video? | Deşi numeroase dependenţe ale agresorilor, cum ar fi dependenţa de droguri, alcool, medicamente, jocuri de noroc/video, nu reprezintă cauze şi nici justificări pentru violenţa domestică împotriva femeilor, acestea pot constitui factor de risc crescut a agravării violenţei. | |||||
18. | Agresorul manifestă comportament de posesivitate, gelozie extremă, alte atitudini dăunătoare? | Gelozia şi posesivitatea extremă sunt, de asemenea, asociate cu violenţa severă. În plus, comportamentul autoritar şi atitudinile patriarhale/tradiţionale ale agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre onoarea masculină sau onoarea familiei şi sentimentul de posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra riscului. | |||||
19. | Agresorul are probleme legate de sănătatea mentală, au existat ameninţări cu suicid din partea agresorului? | Problemele de sănătate mentală ale agresorilor, diferite boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc crescut de violenţă repetată şi severă. Ameninţările cu comiterea de suicid şi starea de sănătate mentală problematică sunt factori de risc în cazuri de ucidere a femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile internaţionale arată că în 32% dintre cazurile de omor cu victime femei agresorul comite suicid după fapta de omor. | |||||
20. | Agresorul prezintă manifestări de stres economic? | Schimbările în starea financiară a agresorului şi şomajul acestuia sunt puternici factori de risc în cazuri de omor cu victime femei şi au legătură cu conceptele despre masculinitate şi rolul tradiţional de întreţinător al familiei. | |||||
IV. Percepţia victimei asupra riscului | |||||||
21. | Victimei îi este frică pentru propria persoană şi pentru alţii? De ce anume se teme? | Cercetările arată că există o corelaţie puternică între autoevaluarea riscului de către victimă şi utilizarea în fapt a violenţei de către agresor. Cu toate acestea, unele victime pot minimaliza şi subestima violenţa domestică. Într-un studiu despre uciderea femeilor victime ale violenţei domestice realizat de către Campbell et al (2003) aproximativ jumătate dintre victime nu percepuseră existenţa riscului ca agresorul să le omoare. | |||||
V. Factori agravanţi | |||||||
22. | A intervenit separarea/divorţul sau, după caz, au existat discuţii prealabile cu privire la acestea? | Separarea/Divorţul sau, după caz, existenţa discuţiilor prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori de risc semnificativ pentru vătămare severă şi omor. | |||||
23. | Părintele agresor are contact cu copiii/Se menţin relaţiile personale ale copilului cu părintele agresor? | După separare/divorţ, conflictele legate de contactul cu copiii de către părintele agresor/menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu părintele agresor sunt frecvente şi adesea prezintă un risc crescut de repetare a violenţei atât pentru femeie, cât şi pentru copii. | |||||
24. | Există integrat/integraţi în familie copil/copii provenit/proveniţi din alte relaţii/căsătorii? | Factorii de risc de violenţă domestică includ prezenţa copilului/copiilor provenit/proveniţi din alte relaţii/căsătorii. | |||||
25. | Au existat acte de violenţă în timpul sarcinii? Dar ulterior, asupra copiilor? | O pondere importantă din cazuistica de violenţă domestică îşi are debutul în timpul sarcinii. Exercitată în timpul sarcinii, violenţa prezintă risc de vătămare severă şi mortală atât pentru femeia victimă, cât şi pentru copilul nenăscut. Femeile însărcinate sunt supuse unui risc mai mare, atât în ce priveşte violenţa minoră, cât şi în ceea ce priveşte violenţa gravă, decât femeile care nu sunt însărcinate. | |||||
VI. Suport social | ||||
Nr. crt. | Identificare | Descriere | Observaţii | |
26. | Familia | Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depăşirea unei situaţii de risc şi vulnerabilitate (de exemplu, mamă, tată, frate, soră, veri, unchi, mătuşi, copii majori). | ||
27. | Vecini/Prieteni | Identificarea persoanelor-resursă din vecinătatea locuinţei victimei/prietenilor | ||
VII. Recomandări de urgenţă privind planul de siguranţă personală | ||||
Nr. crt. | Măsuri | Descriere | Observaţii | |
28. | Siguranţa locuinţei | Dacă victima nu mai locuieşte cu agresorul, măsuri de securizare a accesului, de monitorizare a locuinţei etc. | ||
29. | Siguranţa copiilor, măsuri de siguranţă pentru prevenirea răpirii copiilor de către agresor, precauţii legale pentru siguranţa copiilor | Măsuri concrete în funcţie de specificul situaţiei: asigurarea unui mediu securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile în care copiii pot fi în pericol | ||
30. | Siguranţa la locul de muncă | Identificarea unor persoane-resursă care să fie informate şi care să aibă un scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la şi către locul de muncă | ||
31. | Siguranţa în alte locuri - şcoală, grădiniţă | Identificarea unor persoane-resursă la şcoală/grădiniţă care să fie informate şi care să aibă un scenariu de risc pentru protejarea minorului: diriginte, învăţător, paznic | ||
32. | Siguranţa în cazurile în care femeia continuă să locuiască împreună cu partenerul abuziv | În cazul în care nu s-a dispus emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, victimei i se vor prezenta posibile soluţii de prevenire a riscului de repetare a situaţiei de violenţă domestică (de exemplu, construirea unui scenariu privind solicitarea de ajutor din partea unui/unei vecin/prieten/rude/poliţiei). | ||
33. | Siguranţa în cazurile în care femeia părăseşte agresorul | Victima va fi informată în legătură cu etapele necesare pregătirii pentru separare: menţinerea secretă a intenţiei de a părăsi agresorul faţă de acesta şi faţă de rude/prieteni, identificarea unui adăpost sigur, identificarea unui alt loc de muncă, identificarea unor soluţii de continuitate a educaţiei copiilor, pregătirea unui bagaj de siguranţă şi a documentelor personale ale victimei/copilului acesteia. | ||
34. | Siguranţa în situaţii periculoase | Victima va fi informată în legătură cu minime măsuri de siguranţă în situaţii de pericol: | ||
35. | Solicitarea unor măsuri legale de protecţie | Victima va fi informată cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie, servicii sociale destinate victimei (servicii de zi cu diferite tipuri de consiliere, servicii rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată), măsuri/servicii destinate agresorului. | ||
Factori de risc legaţi de victimă |
Ce doreşte victima să facă? Implicare activă |
Observaţii/Recomandări |
Data: | Numele: | Semnătura |
B. Stabilire factori de risc şi măsuri aferente
Istoricul violenţei | Formele şi tiparul violenţei | Factori de risc legaţi de comportamentul agresorului | Percepţia victimei asupra riscului | Factori agravanţi | ||
Factori de risc vizibili | Număr răspunsuri afirmative | Număr răspunsuri afirmative | Număr răspunsuri afirmative | Număr răspunsuri afirmative | Număr răspunsuri afirmative | |
Pentru evaluarea gradului de risc al victimelor violenţei domestice din perspectiva acordării serviciilor sociale se va lua în considerare încadrarea în următoarele categorii de risc: | ||||||
Există minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările de la pct. 7, 11 şi 17? | Există minimum 5 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21. | Pentru nivelul de risc crescut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea şi orientarea victimei în ceea ce priveşte serviciile sociale existente pe raza localităţii/judeţului adecvate nevoilor acesteia în vederea furnizării serviciilor necesare pentru protecţia acesteia. | ||||
RISC MEDIU - minimum 4 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 şi 17. | Pentru nivelul de risc mediu, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea şi orientarea victimei în ceea ce priveşte măsurile de protecţie de care aceasta poate beneficia din partea instituţiilor competente: ordin de protecţie provizoriu, ordin de protecţie, formularea unei plângeri prealabile, eliberarea unui certificat medico-legal, consiliere juridică în vederea separării de agresor. | |||||
RISC SCĂZUT - minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 şi 17. | Pentru nivelul de risc scăzut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea victimei cu privire la drepturile şi măsurile de care poate beneficia potrivit Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în special în ceea ce priveşte serviciile sociale de informare şi consiliere a victimei în vederea prevenirii şi combaterii violenţei domestice. | |||||
Intervenţie/ Plan general/ Măsuri de urgenţă | ||||||