Anexa nr. 2 la Statutul Comunei Bezdead

Hidrografia, flora, fauna şi tipul solurilor

de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale

I.   Hidrografia Comunei Bezdead, judeţul Dâmboviţa este reprezentată de Pârâul Bizdidel.

a)   Bizdidelul are ca afluenţi, pe partea dreaptă, vâlcelele: Varniţă, Bălăşescu, Muşați, Poșchineşti, Valea Corbului, Valea Ciorii, Valea Curelii, Coporodul cu Valea Neagră și Valea Rogozului, Valea Macului, Valea Dedii, Valea lui Coman, Valea Leurzii și Valea Bârzii, iar pe stânga: Dumbrăiaua, Valea Bradului, Seciul, Râmata, Valea Ferigii, un izvor puternic, ţâşnind direct din mal, numit Șipot, apoi Valea Omului, Valea Întremaluri, Valea lui Cazan, Valea Sărată, Valea Morii, Valea Plopului. Un izvor foarte puternic este la Duceşti. El nu seacă niciodată.

b)   Izvorul de apă sărată este folosit pentru conservarea diferitelor produse locale şi este evaluat de membrii comunităţii drept o resursă importantă pentru activităţile ce ţin de bucătăria locală (şi nu numai), în acest sens existând idei şi iniţiative de amenajare sau valorificare.

II.   Flora comunei Bezdead, Judeţul Dâmboviţa

     Flora e tipică Subcarpaților. Comuna arată vara ca o grădină enormă, fiind acoperită total de verdeață. Păduri de fag, arin și mesteacăn predomină înconjurând comuna din toate părțile. Livezile de pruni ocupă majoritatea zonelor neîmpădurite. 

III.  Fauna de pe teritoriul comunei Bezdead, Judeţul Dâmboviţa este reprezentată, în principal, de următoarele specii: iepuri, căprioare, porci mistreți, vulpi, lupi, urși, rândunici, vrăbii, piţigoi. Ciobanii și chiar locuitorii raportează constant întâlniri cu urși: în 2001 un copil a fost atacat de un urs în partea de jos a satului (zona uliței Valea Bârzii).

IV.   Solurile comunei Bezdead

     Teritoriul comunei Bezdead se individualizează ca o unitate geologică distinctă dar și asemănătoare cu alte teritorii situate în zona Subcarpaţilor. Astfel, în „Dicţionarul enciclopedic român” se precizează că ”Subcarpaţii Prahovei, cuprinși între văile Slănicul (Buzăului) și Dâmboviţa, sunt caracterizaţi prin cea mai mare altitudine medie și cea mai adâncă fragmentare din Subcarpaţi, prin prezenţa unor muncele alcătuite din fliş, prin prezenţa cutelor diapire... și prin alternarea unor depresiuni sinclinale (Slănic-Bezdead, Drajna-Chiojd, Cislău, Mislea-Măgurele, Pucioasa-Câmpina)".

       lată o menţiune specială despre Bezdead: „Din punct de vedere geologic, zona subcarpatică în care este situat Bezdeadul este caracterizată prin formaţiuni de fliş cretacic, în partea de nord. În sinclinalul Bezdead-Buciumeni-Costeşti și la sud de linia Ursei-Berevoieşti, Vulcana de Sus sunt prezente formaţiuni paleogene. Formaţiunile miocene sunt reprezentate numai prin gresii, marne cu gipsuri conglomerate, dar acestea apar numai pe axul sinclinal Bezdead-Costeşti". 

       Solurile localităţii noastre sunt sărace:

a) argiloase, conţinând 35-100% argilă, iar restul mâl și nisip. Sunt greu permeabile, reci și se lucrează anevoie;

b) aluviale;

c) nisipoase, în care predomină particulele minerale, silicate (peste 70%); sunt soluri mobile și afânate, uşor permeabile, din care cauză sunt uscate și sărace;

d) lutoase;

e) solurile brun-roşcate de pădure, formate sub vegetaţia pădurii de foioase; ele sunt sărace în humus și slab acidulate;

f) soluri coluvionale, formate la baza pantelor repezi, ce conţin, de obicei, fragmente de rocă nealterată;

g) sărăturoase, îmbibate cu saramură (Valea Sărată).

       Stratele orizontale de fliş, dovedind înclinarea destul de mare a vadului de curgere a apelor, îngustimea văii, sunt numeroase la Bezdead: Valea-Sărată, Colţul Morii, Dumbrăiaua, Râpa-Bapciului, Malul de Răsună, Valea Ciorii, Valea Omului, Valea Nicului, Gâlma (Măgura) și, în Costişata: Râpa-Zânii, Râpa Costişeţii și Râpa Șoimului (în Coclanda).

       Aici, la Bezdead, oamenii au depus și depun permanent eforturi de fertilizare a solurilor, iar, dacă nu fac aceste eforturi, aşteaptă roade de la Mama Natură sau „ce va da Domnul!"