JUDETUL NEAMŢ

                                    PRIMĂRIA COMUNEI  BODESTI                                   

                               SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nr. 201 din 13.01.2023      

                                             APROB

                                                          PRESEDINTE AL C.L.S.U.

                                                        PRIMAR BARNA MARINEL

PLANUL DE ANALIZĂ
 ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

= BODESTI =

2023

 CAPITOLUL I
 Dispoziţii generale

SECTIUNEA I 

Definiţie, scop, obiective

1.     ACTE NORMATIVE DE REFERINTĂ

Ø Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; republicată;

Ø Legea 481/2004 privind protecţia civilă, republicată;

Ø O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

Ø O.U.G. nr. 1 din 29.01.2014 privind unele măsuri în domeniul situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 21 din 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

Ø O.U.G. nr. 89 din 23 decembrie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor;

Ø Ordonanţa Guvernului nr. 88 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, cu modificările ulterioare;

Ø H.G.R. nr. 547/09.06.2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă;

Ø H.G.R. 548/21.05.2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;

Ø H.G.R. 923/07.08.2007 privind aprobarea Programului de măsuri pentru elaborarea Strategiei naţionale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu şi lung;

Ø H.G.R. nr. 1854/22.12.2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii;

Ø H.G.R. nr. 762/16.07.2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă;

Ø H.G.R. nr. 557/03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc;

Ø H.G.R. nr. 1491/09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

Ø Hotărârea nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, in funcţie de tipurile de riscuri specifice;

Ø Ordin comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 551 din 8 august 2006/1475 din 13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure;

Ø Ordin comun al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 1.995 din 18 noiembrie 2005/1160 din 30.01.2006, pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

Ø Ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Apelor şi Pădurilor nr. 78 din 28 iunie 2019 / nr. 459 din 7 martie 2019, pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;

Ø O.M.A.I. nr. 1184/06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

Ø O.M.A.I. nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

Ø O.M.A.I. nr. 267 din 9 noiembrie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Planului-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1;

Ø O.M.A.I. nr. 181 din 12 august 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgentă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei si Internelor;

Ø O.M.A.I. nr. 89 din 18 iunie 2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate.

2. STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE

         a) Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă 

b) Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

CAPITOLUL II
 Caracteristicile unităţii administrativ – teritoriale

      II. 1.Descrierea zonei de competenţă

Administrativ-teritorial, comuna Bodesti aparţine judeţului Neamţ (satul de reşedinţă    aflându-se la o distanţă de aproximativ 20 km faţă de municipiul Piatra Neamţ) şi are în compunere următoarele sate: 

-Bodesti

-Bodestii de Jos

-Corni

-Oslobeni           

             II.2. Amplasare geografică şi relief

Comuna Bodesti se întinde pe o suprafaţă de 6314  ha (intravilan =1209  ha, extravilan = 5105 ha), din care:

- Proprietate publică =133 ha

- Proprietate privată = 1066  ha

Este situată în partea nordica a judeţului Neamţ limitându-se: la nord cu teritoriul comunei Grumazesti ,Petricani ,Tibucani la sud cu teritoriul comunei Dobreni si Girov în partea de est cu teritoriul comunei Razboieni si Stefan Cel Mare iar la vest cu teritoriul comunei Negresti, Cracaoani si Ghindaoani.

Nota dominantă a reliefului este cea depresionară, dată de extinderea teraselor la confluenţa raului Cracau şi deluroasă subcarpatică având formele cele mai predominante:      -deal si zone netede.

II.3. Caracteristici climatice

A. Regimul climatic

În ansamblu, comuna Bodesti prezintă o climă temperat - continentală, cu particularităţi specifice zonei de est a ţării. Caracteristicile climei sunt determinate de particularităţii circulaţiei atmosferice, de formele şi fragmentarea reliefului dar şi de valea râului Cracau unde se produce efectul de foen datorită ascensiunii forţate a aerului umed fără transfer de căldură.

Influenţa "barajului" muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense

Vara predomină timpul senin, uscat şi călduros, cu evaporaţie intensă, cu fenomene de secetă şi uscăciune accentuate, întrerupte de căderi de precipitaţii torenţiale, însoţite de grindină, furtuni şi vijelii, accentuate de convecţia termică locală foarte activă. Influența de aer rece şi foarte rece de origine polară sau artică, determină la începutul şi sfârşitul sezonului rece îngheţuri, brume şi ninsori, timpurii sau târzii.

           B. Regimul precipitaţiilor

Zona este larg deschisă circulaţiei atmosferice din est, faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor, creând, destul de frecvent, furtuni de intensitate medie cu ploi în averse locale şi iarna cu viscole puternice care provoacă înzăpeziri.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46 % din totalul anual, iar cele mai mici iarna, între 9 şi 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 şi 107. Menţionăm că datele privind clima  sunt într-o continuă schimbare. Regimul precipitaţiilor se situează cu valori medii anuale de 611,2 litri/m 2 , iar valoarea maximă de precipitaţii s-a înregistrat la data de 21 aprilie 1991 de 132 litri/m2 . În medie, comuna Bodesti are 121 de zile cu precipitaţii, anual. Ca fenomene meteorologice extreme, s-au semnalat vijelii, cu viteze ale vântului de peste 40 m/sec, averse de ploaie cu 50 - 65 litri/m2 , viscole cu troiene de 1,5 – 2,5 m şi grindină cu diametrul maxim de 2 – 4 cm. La altitudini medii, sistemele atmosferice de joasă presiune sunt responsabile pentru producerea fenomenelor meteorologice extreme, care, însă, nu se manifestă cu violenţă deosebită. Nu s-au înregistrat pe teritoriul comunei Bodesti tornade, însă furtuni însoţite de intensificări puternice ale vântului sunt fenomene care se produc în fiecare an, mai ales în perioada mai – august, după perioade de temperaturi foarte ridicate (peste 30o C). O altă caracteristică a localitatii o reprezintă şi producerea precipitaţiilor sub formă de ploaie, în cantităţi mari, în intervale scurte de timp (peste 50 l/m2 , în 15 – 45 minute). Rezultatul acestui fenomen îl reprezintă producerea inundaţiilor, ca urmare a creşterii bruşte a debitelor pe torenţi sau pe principalele cursuri de apă. Zonele afectate sunt in toate satele componente , gospodariile amplasate la baza pantelor si zona adiacenta albiei raului Cracau.

 C. Regimul termic

 Valorile extreme ale temperaturii aerului sunt destul de semnificative, indicând importanţa factorilor locali în modificarea vremii şi se prezintă astfel, din înregistrările efectuate: maxima +36,6°C şi minima -28,5°C. Temperatura medie anuală este 8,8^°.

Luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai călduroasă iulie.

În ultimele decenii se constată o creştere a temperaturilor medii anuale în raport cu media multianuală, ceea ce confirmă tendinţa de încălzire globală a climei. Anii 2000, 2007 şi 2012 sunt consideraţi a fi cei mai călduroși ani din ultimele două decenii, media multianuală fiind depăşită  cu 1,2 – 2,3°C.

                                                     III. REŢEA HIDROGRAFICĂ

III.1. Apele curgătoare

Precipitaţiile relativ bogate şi morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea reţelei hidrografice cu un regim de alimentare de tip pluvial-moderat.

Cel mai important curs de apă este raul Cracau, cu o lungime totală de 66 km, din care 10  km străbate teritoriul comunei  , cu un debit mediu anual de 0.5 mc/s şi un debit maxim de 100 mc/s.

Valorile hidrometrice inregistrate in posturile pluviometrice MAGAZIA =662 l/mp si BODESTI=638 l/mp

 Suprafaţa bazinului hidrografic =447 kmp.

Paraiele sunt amenajate hidrotehnic pe malul drept, pe lungimea satului Bodesti   , cu diguri împotriva inundaţiilor şi eroziunii malurilor construite din pamant si întarite cu rachiti.

În ceea ce priveşte relieful mai trebuie menţionat caracterul tipic piemontan al reţelei hidrografice, în special al râului Cracău. Pe sectorul montan, deşi destul de scurt, pantele mai mari şi rocile cu o duritate medie permit eroziuni active şi transportul unor mari cantităţi de aluviuni (în special târâte) cu depunerea acestora în special în zona cursului inferior respectiv Bodeşti – Slobozia (Roznov). La ieşirea în depresiune, pantele scad brusc şi odată cu acestea competenţa râului. Se produc aluvionări intense cu materiale grosiere (resurse balastiere) în zonele amintite anterior.

Cele mai mari creşteri ale debitului s-au înregistrat la inundaţiile din 1971 când râurile au ieşit din matcă provocând inundaţii în toate satele riverane.

Alte cursuri de apă:

-Burloaia

-Zahorna

-Bereasa

In fiecare an, în urma averselor şi ploilor de lungă durată, se produce umflarea apelor peste limitele normale care provoacă inundaţii ale unor gospodării precum şi eroziuni de maluri.

III.2. Apele stătătoare

-un iaz in zona Bisericii de la Bodestii de jos 

           -2 iazuri silvice (capul dealului) Bodestii de jos

       III.3.  Amenajări hidrotehnice – diguri, baraje                             

Amenajare albie râu Cracău la Bodeşti, judeţul Neamţ

Lucrarea hidrotehnică are ca rol reducerea riscului de inundaţii pe râul Cracău, protejarea împotriva inundaţiilor a locuitorilor, obiectivelor socio – economice, infrastructurii de transport şi de telecomunicaţii, a reţelelor de utilităţi din satele Oşlobeni şi Bodeştii de Jos, com. Bodeşti.

Conform STAS 4273/83 şi 4068/87, lucrările de construcţii se încadrează în clasa a IV-a de importanţă, debitul de calcul actualizat este Q 5 %, iar conform prevederilor H.G. 846/2010 se asigură protecţia obiectivelor socio-economice la debitul cu probabilitatea de 1%. Construcţia se încadrează în categoria de importanţă C (NORMALĂ).

Lucrările executate constau în:                                                                                                        

Ø diguri de protecţie a localităţii Oşlobeni (pe malul drept) şi a localităţii Bodeştii de Jos (pe malul stâng), L total = 4435 m;

Ø consolidări de mal în zona localităţii Oşlobeni în zonele de concavitate, acolo unde eroziunile de mal pun în pericol stabilitatea malului, L = 500 m;

Zona Oşlobeni:

Ø dig de apărare pe malul drept, în lungime de 2006,20 m;

Ø lucrări de consolidare a malului stâng al râului Cracău, cumulând o lungime de 500 m;

Ø 2 subtraversări din tuburi Dn 800 mm, prevăzute cu clapetă antiretur în aval şi vanetă de lemn în amonte.

Zona Bodeştii de Jos:

Ø dig de apărare situat între podul rutier din localitatea Bodeştii de Jos şi pârâul Burloaia,  în lungime de   1178,80 m;

Ø dig de apărare situat între pârâul Burloaia şi zona de terasă înaltă a satului, în lungime de 1250m;

Ø 3 subtraversări din tuburi Dn 800 mm prevăzute cu clapetă antiretur în aval şi vanetă de lemn în amonte.

IV. POPULAŢIA

IV.1. Evoluţia şi structura populaţiei UAT BODEȘTI

            4.1. POPULAŢIA STABILĂ PE SEXE ŞI GRUPE DE VÂRSTĂ – RECENSĂMÂNT NOIEMBRIE 2012

            4.2. POPULAŢIA STABILĂ DUPĂ ETNIE

           4.3. POPULAŢIA STABILĂ DUPĂ RELIGIE

            4.4. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 2009 - 2012

            4.5. POPULAŢIA ŞI DENSITATEA POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 2009 - 2012

V. CĂILE DE TRANSPORT

V.1. Căile de transport rutiere

V.2. Căile de transport feroviare nu sunt pe raza UAT Bodești

V.3. Căi navigabile nu sunt pe raza UAT Bodești

V.4. Reţele de conducte magistrale de gaz metan nu sunt pe raza UAT Bodești

VI. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Ocupaţiile locuitorilor sunt mai ales agricultura şi creşterea animalelor şi într-o mai mică măsură legumicultura.

VI.1.AGENŢI  ECONOMICI DE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV

      De asemenea exista un numar mare de mici intreprinzatori in domeniul comertului ce functioneaza in spatii aferente gospodariei.

VI.2. SOCIETĂTI SPECIALIZATE ÎN DOMENIUL AGRICOL

VI.3. Fondul funciarSOCIETĂTI SPECIALIZATE ÎN CRESTEREA ANIMALELOR

                       Efectivele de animale din UAT BODEȘTI, la 01 martie 2021

Fondul funciar: 6314 ha

Teren agricol = 4224 ha

 - terenuri arabile = 2033 ha 

 - păşuni = 700 ha 

 - fâneţe = 1449 ha

  - livezi, vii = 42 ha (gospodarii)

Teren neagricol 

               - păduri = 1729 ha 

               - ape  =   56 ha

          - drumuri =134 ha

         - curţi şi construcţii = 17 ha      

               - terenuri neproductive = 154 ha

 VI.4. Turismul

Bisericile care sunt monumente istorice

  VI.5. Resursele naturale

           Pe raza UAT Bodești în satul Corni se găsesc depozite de nisip și pietriș.Alte rezerve sunt fie prea puţin cercetate şi analizate, fie nerentabile din punct de vedere economic la ora actuală.

VII. INFRASTRUCTURI LOCALE

VII.1. Instituţii publice

                                        Infrastructuri locale

VII.2.Infrastructura sistemului medical

- 2cabinete medicină umană particulare -2 medici, 3 asistenţi; - - 1 cabinet stomatologic - 1 medic

- 1 farmacie - 4 farmacisti

- 1 cabinet veterinar - 1medic veterinar,1 asistent   

VII.3.Centrele de copii /bătrâni instituţionalizaţi

- 1 centrul de Îngrijire şi Asistenţă Oşlobeni – adulti

- 1 fundația Creștină Ioan

Mijloace de informare publică locală

- telefonie fixă - asigură legătura cu toate satele comunei  -   - societate de  televiziune prin cablu la Bodesti  

- Oficiul Postal - în localitatea  Bodesti     

- internet site –urile oficiale (primarie,scoala)

Mijloace de transport în comun

- linii de transport persoane prin autobuze şi microbuze ce asigură legătura municipiului reşedinţă de judeţ cu toate localităţile, mai puţin satul   Corni       .

Reţeaua de alimentare cu energie electrică = 0,4 KV

Alimentarea se face de la reţeaua de 20 KV de pe traseul Izvoare, Bodesti, Oslobeni,  prin posturile de transformare din fiecare localitate.

VII.2. Reţelele de utilităţi

VII.2.1. Alimentarea cu apă potabilă

Compania Judeţeană APA SERV S.A. Neamţ operează serviciul de alimentare cu apă , respectiv:

a.    Sistemul zonal de alimentare cu apă Bodeşti – Dobreni are în componenţa sa o captare subterană de apă brută care alimentează cu apă localităţile:

Ø Bodeşti;

Ø Dobreni.

b.   Sistemul zonal de alimentare cu apă Stefan cel Mare - Bodești are în componenţa sa o captare subterană de apă brută care alimentează cu apă localităţile:

Ø comuna Ştefan cel Mare; 

Ø sat Corni, Com Bodeşti

Surse de  apă:

Populația deservită de rețelele de alimentare cu apa administrate CJ APA SERV S.A.

        Capacitate rezervoare apă

          Lungimi reţele de alimentare cu apa şi canal administrate de CJ Apa Serv SA

            VII.2.2. Sistemul de canalizare nu există pe raza UAT Bodești

VII.3. Infrastructura sistemului de distribuţie a energiei electrice

Reţeaua de alimentare cu energie electrică = 0,4 KV

Alimentarea se face de la reţeaua de 20 KV de pe traseul Izvoare, Bodesti, Oslobeni,  prin posturile de transformare din fiecare localitate.

VII.4. Infrastructura sistemului de distribuţie a gazelor nu există pe raza UAT Bodești

            VII.5. Taberele de sinistraţi

      În situaţii de urgenţă determinate de dezastre, de regulă evacuarea persoanelor sinistrate se face local, în prima fază, de regulă în sediul Căminelor Culturale existente în toate satele componente dar şi în multe alte aşezări rurale. De asemenea, în primă urgenţă, evacuarea se poate face şi în sediile unităţilor de învăţământ. Pentru aceste faze, nu se organizează puncte de adunare, evacuarea decurgând conform Hotărârii Comitetelor Locale Pentru Situaţii de Urgenţă. Ulterior Comitetele Locale amenajează spaţii pentru sinistraţi în funcţie de posibilităţile localităţii sau solicită în acest sens sprijinul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

În situaţia producerii unor dezastre majore care impun evacuarea sinistraţilor în locaţii special amenajate, la nivelul  localităţii se amenajează locuri de adunare a sinistraţilor, de regulă pe stadioane, terenuri de sport, spaţii publice deschise, puncte de îmbarcare în apropierea acestora unde infrastructura rămasă funcţională, permite desfăşurarea acestor acţiuni. Evacuarea se face în afara localităţii afectate sau în tabere de sinistraţi special organizate. 

Organizarea acestor activităţi, puncte, raioane, tabere şi algoritmele sunt prevăzute în Planurile de Evacuare existente la  Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă.

VIII. SPECIFIC REGIONAL

Datorită distanţei relativ mici faţă de municipiul  reşedinţă de judeţ comuna Bodesti are asigurate avantaje privind transporturile, activităţile de aprovizionare, învăţământul, cultura etc.

IX.  ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

IX.1. RISCURI  NATURALE

         IX.1.1. Furtunile şi viscolul

Viscolul

Datorită viscolului care spulberă zăpada proaspăt căzută, pe toate căile rutiere din UAT se circulă în condiţii de iarnă, carosabilul fiind acoperit, cu gheaţă şi zăpadă frământată şi tratată cu material antiderapant. Ca urmare a intensificărilor de vânt se formează blocaje ale circulaţiei pe diferite sectoare. 

Căderile de grindină

Căderi de grindină se semnalează de obicei pe timpul furtunilor, iar cele mai relevante fenomene manifestate la nivelul localității, au fost în anii 2015 şi 2016:

           IX.1.2. Inundaţiile               

IX.1.2.1.Inundaţiile ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea bruscă a stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor produse de gheţuri sau de plutitori(deşeuri şi material lemnos), alunecări de teren, aluviuni şi avalanşe de zăpadă, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe versanţi

Pe raza comunei inundaţiile se produc ca urmare a ieşirii din matcă a apelor curgătoare în urma ploilor de lungă durată sau averselor şi în urma topirii rapide a zăpezilor de pe versanţi.

Aluviunile transportate în timpul viiturilor puternice devin o ameninţare pentru om, acoperind culturile şi căile de comunicaţii.

Elementele principale vulnerabile şi inventarul elementelor expuse :

 Lucrări hidrotehnice cu rol de apărare şi starea tehnică a acestora

Riscuri complementare :

- deteriorarea sau distrugerea digurilor şi lucrărilor de amenajare existente ;

- surparea malurilor pe r. Cracau în special în satele  Bodesti , Bodestii de Jos si Oslobeni.   

Ca o concluzie, inundaţiile datorate ploilor abundente au loc, în medie, odată la 2- 3 luni, anual, în general sunt monitorizate şi gestionate corespunzător, iar cele mai grele situaţii sunt create de scurgerile de pe versanti si acumulari in zone joase şi mai puţin de râul Cracau care, urmare lucrărilor de amenajare hidrotehnica din amonte,  situaţiile de urgenţă de acest tip au fost ţinute sub control. Aceasta nu înseamnă că împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, toate problemele sunt rezolvate, dimpotrivă, este necesar în continuare sa se asigure măsuri de prevenire şi protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor distructivă. 

     Cu toate că raul Cracau este in parte regularizat , pentru combaterea viiturilor pe acest râu se impune amenajarea complexă a întregului bazin hidrografic   . În prezent regularizarea realizată are o serie de „puncte slabe” care prezintă încă riscuri de inundare a satului Bodesti - Zonele îndiguite nu sunt în concordanţă cu cerinţele normelor de specialitate. Este recomandat să se acţioneze pentru realizarea unui studiu de ecologizare şi igienizare a albiei prin folosirea aceloraşi fonduri de protecţia mediului; pe baza acestui studiu se pot realiza etapizat lucrări, care să ducă la înbunătăţirea aspectului peisagistic.

IX.1.3. Tornadele

Pe teritoriul judeţului Neamţ nu s-au înregistrat tornade, însă furtunile însoţite de intensificări puternice ale vântului şi descărcări electrice sunt fenomene care se produc în fiecare an, mai ales în lunile iulie şi august după perioade de temperaturi foarte ridicate (peste 30^oC).

IX.1.4. Seceta

           - Seceta hidrologică Caracterizată prin micşorarea accentuată a debitelor pe cursurile de apă, din care unele sunt afectate intermitent sau prelungit de fenomenul de secare. Lipsa debitelor pe cursurile de apă afectează consumatorii de apă care au staţii de captare în bazinele unor astfel de cursuri de apă

- Seceta pedologică La nivelul UAT BODEȘTI, în ultimii 5 ani nu s-au manifestat pagube datorate secetei pedologice. Efectele secetei pedologice se resimt cu precădere la culturile care se recoltează în toamnă, deficitul de precipitaţii şi temperaturi mai ridicate comparativ cu mediile lunare multianuale înregistrându-se în lunile iulie – august.

 IX.1.5. Temperaturile extreme

1.Depunerile de gheaţă, chiciură, îngheţuri timpurii sau târzii 

În ultimii ani, în UAT BODEȘTI nu s-au înregistrat fenomene meteorologice extreme (vijelii, furtuni, viscole).

Chiciura sau promoroaca este un produs de sublimare dar şi de îngheţ, fiind constituită ca o depunere albă-cristalină de gheaţă, fărâmicioasă cu aspect de zăpadă, structurată fin, ce se depune pe arbori şi pe anumite obiecte (conductoare electrice aeriene). Chiciura se poate forma şi în condiţiile advecției aerului maritim arctic peste aerul cald, determinând producerea aerului cețos sau ceţii. Condiţiile de formare sunt: timp calm, fără ploi, cu vânt slab sub 1 m/s, cu temperatură sub 0,0ºC. Chiciura tare – granulară este o formă de depunere solidă care poate provoca pagube importante în agricultură, în transportul energiei electrice prin ruperea conductoarelor electrice supraterane datorită greutăţii, precum şi prin posibilitatea formării fenomenului de givraj la aeronave.

Îngheţul este un fenomen natural care se manifestă la o temperatură mai joasă de zero grade, prin trecerea apei în stare de gheaţă. Fenomenul de îngheţ, timpuriu sau târziu, este specific zonelor de climă temperată, având loc în anotimpurile reci de toamnă târzie şi iarnă, putând provoca pagube în agricultură precum şi accelerarea fenomenelor de eroziune a solului.

2. Poleiul

Poleiul apare atunci când picăturile de apă sau burniţă, în mişcarea lor descendentă, traversează un strat de aer cu temperaturi negative, la care contribuie şi vântul rece, prin favorizarea îngheţării rapide. Poleiul reprezintă un fenomen periculos cu impact mare în zonele intens populate, deoarece generează frecvente accidente rutiere precum şi accidentări ale persoanelor însoțite de fracturi.

3. Canicula

Canicula este un fenomen meteorologic resimţit de corpul uman ca dogoreală, fierbinţeală, înăbuşeală, năduf, toropeală, zăpuşeală şi care apare tot mai frecvent în procesul de încălzire globală. 

Temperaturile extreme înregistrate la staţiile meteorologice, de la înfiinţare şi până în prezent sunt: 

Ø la staţia meteorologică Piatra Neamţ – maxima absolută: 38,3º C, în 24.07.2007 şi în 07.08.2012;

Ø la staţia meteorologică Târgu Neamţ – maxima absolută: 38.4º C, în 25.08.2012;

IX.1.6. Incendii de vegetaţie

IX.1.6.1. Incendii la fondul forestier

Suprafeţele împădurite care prezintă cel mai ridicat risc de producere a incendiilor de pădure sunt reprezentate de zonele limitrofe aşezărilor urbane şi cele împădurite cu arboret care deţine în componenţa sa mai mult de jumătate răşinoase şi care sunt răspândite pe toată aria de competenţă a Direcţiei Silvice Neamţ.

Posibilitatea producerii incendiilor de pădure este relativ ridicată, mai ales în perioadele secetoase şi în zonele perimetrale aşezărilor umane. 

Principalele cauze care pot conduce la producerea incendiilor de pădure sunt:

a)    Naturale:

Ø trăsnetul;

Ø autoaprindere (incendiile subterane de turbă);

b)    Accidentale:

Ø arcurile electrice la rețelele de medie și înaltă tensiune, produse în perioadele cu vânt puternic;

Ø scântei produse de defecțiunile la autovehiculele sau de incendiile la acestea;

Ø defecțiuni ale instalațiilor și mijloacelor utilizate în exploatarea sau întreținerea pădurilor;

Ø defecțiuni sau erori în procesele economice care utilizează focul în zona pădurilor pentru diferite scopuri (producerea mangalului etc.);

Ø muniții trasoare, incendiare sau de iluminare care ajung în zona pădurilor ca urmare a tragerilor în poligoane, în perioadele secetoase etc.;

c)     Neglijența:

Ø aprinderea focului în pădure, pentru diverse scopuri, fără respectarea normelor de prevenire a incendiilor:

Ø igienizarea pășunilor, a miriștilor sau a zonelor de pe care s-a exploatat masa lemnoasă folosind focul deschis și propagarea incendiilor la fondul forestier;

Ø țigări aruncate la întâmplare;

Ø lampioane, focuri de artificii și pocnitori utilizate cu scop recreativ etc.;

d)    Acțiunea intenționată 

Perioadele în care se produc incendiile de pădure sunt: în lunile martie – aprilie, pe toată perioada verii (dacă sunt veri secetoase) şi în perioada august - septembrie. În ultimii ani, pe raza UAT BODEȘTI nu au existat incendii de padure. În general, acestea afectează litiera, fără a se extinde la vegetaţia lemnoasă.

În cazul producerii unor incendii la fondul forestier se acţionează conform Concepţiei Naţionale de Răspuns în caz de incendii de pădure, gradual, atât cu personal din cadrul Ocoalelor Silvice, Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, personal al altor instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU) cât şi cu voluntari din cadrul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă şi cetăţeni.

      Suprafata fondului  forestier de pe teritoriul localitatii Bodesti este de   1445,5 ha din care  1247,5 ha constituie fond forestier proprietatea statului  iar suprafata de  198 ha constituie fond forestier proprietate privata a cetatenilor. Fondul forestier atat cel propritatea statului cat si cel proprietatea privata a cetatenilor este administrat de Ocolul Silvic Garcina.

       Poate fi luat in calcul datorita faptului ca pe raza comunei se afla paduri  de foioase cat si de rasinoase acestea invecinande-se cu miristile si islazurile comunale unde  de obicei vegetatia uscata mai este eliminata prin foc , sau se invecineaza cu drumuri de unde pot aparea surse de foc.

       La evaluarea riscului de incendiu in padurile  de pe teritoriul localitatii BODESTI in functie de care trebuie sa adoptam masurile de prevenire,s-au avut in vedere conditiile specifice si anume:

       -       Existenta  tuturor categoriilor de specii,astfel:

                     -rasinoase  7%

                    -foioase 93% din care fagul 30%,stejarul 35%,diverse   tari 28%

                    ceea ce determina o viteza diferita de propagare a incendiilor precum si abordarea complexa a actiunilor de interventie

       -      Aparitia in ultimii ani a unor perioade foarte secetoase, anormale ,cu temperaturi ridicate creand vulnerabilitate ridicata la incendiu

       -       Dezvoltarea ca intindere, in ultimii ani a localitatii, prin construirea de noi case precum si intensificarea activitatilor din/ si in preajma fondului forestier, care favorizeaza aparitia cauzelor de incendiu de natura umana, datorate neglijentei cetatenilor in utilizarea focului deschis

        -       Ignorarea,in mare masura in ultimii ani, a regulilor de comportament ale cetatenilor in zona padurii indeosebi utilizarea focului in vecinatatea fondului forestier

IX.1.6.2.  Incendii la vegetaţie ierboasă şi/sau arbustivă

În ultimi 6 ani, în zona de competenţă a UAT Bodești au avut loc incendii de vegetaţie uscată, astfel:

            în anul 2021 - 1 incendiu;

            în anul 2020 - 11 incendii

            în anul 2019 - 4 incendii;

            în anul 2018 - 1 incendiu;

            în anul 2017 – 4 incendii;

            în anul 2016 - 2 incendii;

Se constată o scădere a acestora până în anul 2018 iar ulterior o creştere accentuată, această fluctuaţia fiind datorată în mare parte perioadelor secetoase din ani coroborate perioadele în care cetăţeni desfăşurau activităţi de curăţare a tenurilor şi a păşunilor.

IX.1.6.3. Incendii la culturi de cereale păioase

La nivelul UAT Bodești în ultimii 5 ani nu s-au semnalat  cazuri de incendii la culturile de cereale păioase.

IX.1.7. Avalanşele

Nu poate fi considerat factor de risc în teritoriul comunei. 

IX.1.8. Alunecările de teren

Relieful judeţului Neamţ este foarte variat. Acesta se suprapune parţial peste Carpaţii Orientali, Subcarpaţii Moldovei şi Podişul Moldovei. Aceste forme de relief se dispun de la vest la est formând trepte cu înălţimi care scad dinspre Carpaţi spre Podişul Moldovei.

Pantele cele mai favorabile alunecărilor pe aceste roci sunt cuprinse între 20 – 30%. Unităţile manageriale (construcţii, livezi, plantaţii, căi de comunicaţii) dezvoltate pe aceste terenuri pot fi afectate de alunecări în proporţie de 70%.

Conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, teritoriul UAT BODEȘTI nu se incadreaza cu riscuri de  alunecări de teren

           IX.1.9.  Cutremurele de pământ

Teritoriul UAT BODEȘTI poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea, în apropierea comunei Vrâncioaia, situată la cca. 150 Km depărtare. Deşi au fost înregistrate mişcări seismice cu epicentrul în zona Tazlău, probabilitatea de apariţie a unor astfel de mişcări cu epicentrul în cadrul judeţului Neamţ este redusă.

Comuna  Bodesti este situată în zona  seismică în care cutremurele ating o

magnitudine maximă de 7 grade Richter şi o ciclicitate de 40 - 50 ani.

Din punct de vedere seismic, teritoriul comunei Bodesti este afectat de ”cutremurele moldovice”, ale caror focare sunt situate in zona Vrancei, si pot fi simtite maxim până la 7 grade pe scara Richter.

Cutremurele de pământ produse în anii precedenţi nu au produs pagube

materiale sau victime în rândul populaţiei de pe teritoriul comunei, dar poate fi luat in calcul ca factor de risc secundar datorita existentei cladirilor de locuit tip blocuri cu P+2 niveluri.

          Obiectivele afectate în cazul producerii unui cutremur de proporţii sunt următoarele :

1)   populaţia, precum şi bunurile mobile şi imobile;

2)   construcţiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ şi social culturale, sediul poliţiei, cabinetul medical uman, dispensarul sanitar-veterinar, biserici, operatorii economici din comuna;

3)   căile de comunicatii rutiere :

     -D.N.15 C, D.J.155 B, D.J. 155 G;

     -străzile comunale şi drumurile sateşti,

4) reţelele de alimentare cu energie electrică ;

5) reţelele de alimentare cu apa ;

6) reţelele de telecomunicaţii ;

7) mediul natural: păduri, intravilanul localităţii ;

8) activităţile social-economice.

X. RISCURI TEHNOLOGICE

X.1. Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice

Pe raza UAT BODEȘTI, nu s-au înregistrat accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie sau prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice. 

X.2. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse periculoase

Nu este cazul

          X.3. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport

a.      Terestre

Accidentele majore pe căile de comunicaţii rutiere reprezintă fenomenele de întrerupere bruscă şi nedorită a deplasării mijloacelor de transport, însoţite de victime în rândul participanţilor la trafic sau al celor aflaţi în apropierea căii de rulare, avarierea sau distrugerea mijloacelor de transport sau a căii de rulare, producerea de pagube materiale importante.

Principalele cauze ale accidentelor pe căile de comunicaţii sunt:

Ø greşeli de circulaţie;

Ø greşeli în exploatarea mijloacelor de transport;

Ø condiţii de vreme nefavorabile;

Ø defecţiuni ale mijloacelor de transport;

Ø abaterile săvârşite de pietoni;

Ø viteza neadaptată la condiţiile de drum sau viteza neregulamentară;

Transportul se realizează în baza Hotărârii Guvernului României nr. 1175 din 26 septembrie 2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România şi a Hotărârii Guvernului României nr. 1326 din 2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România.

Elementele principale vulnerabile:

- o parte din satele  Bodesti ,Oslobeni  anume locuintele situate de-a lungul drumului   DN 15 C cu circulaţia cea mai intensă de vehicule şi implicit a celor care pot transporta substanţe periculoase, îndeosebi produse chimice sau petroliere pentru aprovizionarea staţiilor de alimentare cu combustibil.

Cele mai frecvente accidente de circulaţie se produc pe DN 15 C,  cu o medie de 10 - 12 pe an.

Pe drumurile judeţene şi comunale frecvenţa este de 4 - 5 accidente pe an. 

b.      Aeriene

În judeţul Neamţ nu există aeroporturi. În spaţiul aerian aflat deasupra teritoriului judeţului Neamţ se află culoare de zbor pentru diferite zboruri de aeronave. Singurul risc asociat transportului aerian este reprezentat de posibilitatea prăbuşirii unor aeronave ca urmare a unor accidente aviatice. Este imposibil să se calculeze probabilitatea producerii, periodicitatea sau gravitatea unui astfel de eveniment, deoarece nu se poate stabili momentul sau locul în care acestea vor avea loc. Locul în care se poate prăbuşi o aeronavă poate fi, teoretic, orice amplasament de pe teritoriul judeţului, atât în câmp deschis, cât şi pe amplasamentul unor operatori economici sau aglomerări urbane/gospodăriile populaţiei.

X.4. Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice

În teritoriul administrativ al comunei nu se găsesc obiective nucleare. Populaţia poate fi afectată de urmările unor accidente produse la CNE Cernavodă cât şi de către cele transfrontaliere produse la CNE Kozlodui - Bulgaria, Pecs - Ungaria.

Transmiterea datelor necesare înştiinţării populaţiei despre producerea acestor accidente revine în sarcina Agenţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie, Agenţia de Protecţie a Mediului Neamţ şi ISU „Petrodava" al Judeţului Neamţ 

Este considerat ca factor de risc secundar.

X.5. Poluări de ape

Poluarea accidentală a apelor - orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produsă prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijenţe ori calamitaţi naturale şi în urma căreia apa devine improprie folosirii posibile înainte de poluare. Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori, de intensitate mare şi de scurtă durată.

Substanţele cu potenţial poluator sunt substanţe solide sau lichide cu proprietăţi toxice, care în anumite condiţii create, pot genera poluarea apelor.

Pot fi cauze ale poluărilor accidentale pierderile de: materiale semifabricate, intermediari pe faze tehnologice, produse finite, combustibili, ape uzate sau alte substanţe solide sau lichide care prin antrenare în reţele pluviale, reţele de alimentare cu apă, canalizare, în sol sau evacuări directe în receptor natural.

X.5.1. Poluări de ape care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic şi obiective majore de alimentare cu apă

Nu este cazul.

X.5.2. Poluări de ape cu impact major transfrontalier

Nu este cazul.

X.5.3. Poluări accidentale ale cursurilor de apă

Nu există surse punctiforme de poluare a apelor, în teritoriul administrativ al comunei, amplasate în zona albiilor apelor

X.5.4. Poluările marine în zona costieră

Nu este cazul.

X.5.5. Poluările marine

Nu este cazul.

X.6. Prăbuşirile de construcţii, instalaţii sau amenajări

Nu este cazul

            X.7. Eşecul utilităţilor publice

- distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale;

Avarii ale liniilor de electricitate

Se pot produce în toate localităţile, în urma furtunilor puternice şi averselor de ploaie cu descărcări electrice şi se încadrează în gradele 2,3 = mici consumatori industriali, consumatori casnici.

Măsuri:

Se anunţă companiile de electricitate şi se iau măsuri de asigurare a pazei eventualelor cabluri electrice căzute la pământ.

Avarii ale liniilor de telefonie fixă

Se pot produce îndeosebi în localităţile Bodesti si Oslobeni unde reţelele sunt instalate pe stâlpi din lemn cu o mare vechime şi care la vânt puternic se pot prăbuşi. Avarii ale reţelelor de alimentare cu apă

Se pot produce la captările de apă, la reţeaua de aducţiune şi la reţelele de distribuţie din localităţi.

De asemenea se are în vedere şi oprirea alimentării cu apă a populaţiei la producerea unor inundaţii sau poluări.

X.8. Căderile de obiecte din atmosferă şi din cosmos

- pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi, meteoriţi sau comete;

Se iau măsuri urgente de asigurare a zonei respective pentru a interzice accesul persoanelor neautorizate.

X.9. Muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare

Amplele acţiuni militare desfăşurate în cele două războaie mondiale pe teritoriul judeţului au lăsat cantităţi impresionante de muniţii neexplodate din motive tehnice sau ca urmare a situaţiilor schimbătoare de pe front se pot descoperi elemente de muniţie neexplodată în urma executării unor săpături sau lucrări agricole.

Riscurile pe care le implică muniţia neexplodată sunt reprezentate de accidentele cauzate de:

Ø neglijarea de către adulţi şi copii a anunţării imediate a organelor administraţiei locale, Poliţiei şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă despre descoperirea muniţiilor neexplodate;

Ø lipsa de supraveghere şi educare a copiilor în acest sens;

Ø lipsa totală sau insuficienţa cunoştinţelor despre măsurile ce trebuie luate la descoperirea muniţiilor neexplodate din partea cetăţenilor;

Ø curiozitatea deosebită manifestată atât de adulţi cât şi de copii la descoperirea unor astfel de muniţii;

Ø diferite improvizaţii folosind muniţie neexplodată (ornamente, maiuri, nicovale);

Ø publicitatea scăzută în mass-media referitor la muniţia neexplodată şi accidentele cauzate de aceasta.

Categorii de muniţii rămase neexplodate şi descoperite pe teritoriul judeţului:

Ø proiectile de artilerie de diferite calibre;

Ø grenade de mână ofensive şi defensive;

Ø mine antiinfanterie;

Ø lovituri antitanc;

Ø bombe de aruncător;

Ø bombe de aviaţie;

Ø elemente de muniţie (focoase artilerie, cartuşe de infanterie, capse).

XI. RISCURILE BIOLOGICE

XI.1. Epidemiile

            Epidemiile apar ca efect al mişcării permanente a populaţiei şi se extind în cadrul comunităţilor în funcţie de condiţiile locale (temperatură, gradul de urbanizare, dezvoltarea şi utilizarea utilităţilor publice etc.), de capacitatea sistemului medical pentru aplicarea măsurilor profilactice de organizare a răspunsului imediat şi eficient (diagnosticare, vaccinare, informare, educare) şi nu în ultimul rând de instituirea carantinei în unităţile spitaliceşti. Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăvirea în masă a populaţiei, datorită unor agenţi patogeni cum sunt viruşii, rickettsiile, bacteriile, fungii şi protozoarele. Epidemiile sunt favorizate de: sărăcie (lipsa de igienă), infestarea apei, aglomerarea gunoaielor menajere, înmulţirea şobolanilor şi a câinilor comunitari. Sursele potenţiale pentru izbucnirea unor epidemii sunt diverse: secţiile de boli contagioase din cadrul spitalelor, cetăţenii care au călătorit în medii contaminate sau au luat contact cu persoane bolnave.

Obiectivele sursă de risc pentru apariţia epidemiilor sunt reprezentate, în general, de locurile cu aglomerări de persoane (şcoli, gări, autogări, spitale etc.).

Gripa constituie principala epidemie care se manifestă sezonier , iar epidemiile create prin infectarea tubului digestiv pot apărea ocazional şi sunt cu caracter local

1. Gripa obişnuitã- Apare în fiecare an în timpul iernii şi poate afecta până la 10% din populaţie. Pentru cei mai mulţi, ea reprezintă o infecţie neplăcută, dar care nu duce la deces atunci când este tratată la timp. Grupul cu risc de îmbolnăvire gravă îl constituie copiii, bătrânii şi bolnavii cronici. Persoanele cu risc de îmbolnăvire gravă au posibilitatea de a se vaccina anual cu medicamente antivirale. 

1.1   Gripa - O pandemie poate apărea sporadic în anotimpul rece a anului şi poate afecta în jur de 25% din populaţie.  Poate reprezenta o infecţie gravă pentru oricine, iar in stare de risc de îmbolnăvire gravă se află persoanele de orice vârstă. Imediat după izbucnirea pandemiei nu este disponibil nici un vaccin potrivit, de îndată ce acesta este produs şi pus în circulaţie, se imunizează întreaga populaţie.  

1.2   Covid 19 -O pandemie aparuta sporadic în orice perioadă a anului şi a afectat în jur de 25% din populaţiea mondiala.  Reprezinta o infecţie gravă produsa de un virus tip corona din clasa SARS , iar in stare de risc de îmbolnăvire gravă se află persoanele de orice vârstă. Imediat după izbucnirea pandemiei nu este disponibil nici un vaccin potrivit, de îndată ce acesta este produs şi pus în circulaţie, este necesara imunizarea a cel putin 70% din populaţie. Medicamentele antivirale sunt stocate în număr mare înainte de izbucnirea pandemiei; ele urmează să fie folosite în cel mai eficient mod, în funcţie de evoluţia bolii. Tratamentul cu medicamente antivirale poate reduce simptomele gripale şi durata bolii, dar nu poate opri transmiterea bolii de la o persoană la alta.

Elementele principale vulnerabile:

- şcolile şi grădiniţele de copii,

- comunitatea familiilor de rromi de pe raza comunei.

Protecţia personalului este asigurată, în primă urgenţă, de personalul Cabinetelor medicale din comună : 2 medici şi 3 asistenţi și un asistent comunitar

         XI.2. Epizootii/zoonoze

Epizootiile apar în anumite condiţii bio - sanitare şi se extind îndeosebi în mediul rural, la fermele zootehnice şi în gospodăriile cetăţenilor, în funcţie de context la toate categoriile şi speciile de animale, păsări, comunităţi apicole etc. Statistic, bolile şi aspectele patologice specifice faunei reprezentate în judeţ sunt: rabia, Trichineloză, leucoza bovină, holera aviară, rujet, anemia infecţioasă la cabaline, gălbeaza la ovine, bruceloza la bovine etc.

Gripa aviară înalt patogenă (HPAI) determinată de unele subtipuri de virus gripal A în populaţiile de animale, în special la găini, reprezintă un nou şi continuu risc global pentru sănătatea publică umană. Apariţia în România a pericolului A/H5N1 pentru oameni şi aparenta endemicitate a acestui subtip la păsările domestice impune o atenţie crescută pentru dezvoltarea capacităţii de diagnostic rapid a infecţiilor gripale atipice.

Pe lângă aceste boli virotice şi bacteriene, este posibilă infectarea personalului cu alte boli transmisibile de la animale vii la om (zoonoze) din grupa micozelor (Aspergiloza, Dermatomicoza) şi parazitozelor (Toxoplasmoza,Teniaza).

În caz de calamitaţi naturale (inundaţii, cutremure, accident nuclear, incendii) personalul acestui serviciu intervine pentru efectuarea de tratamente profilactice, vaccinări profilactice, ecarisarea teritoriului şi efectuarea DDD.

De asemenea intervine în controlul potabilităţii apei, a igienei şi salubrităţii furajelor.

Elementele principale vulnerabile:

- ferma de păsări     - nu sunt ferme de pasari;

- ferma de animale  - micii  crescatori de taurine cu un numar mai mare de animale        

  - stânele de ovine şi caprine din fiecare localitate cu minim  200 capete.

Supravegherea se face de către personalului cabinetului veterinar Bodesti : 1 medic, 1 asistent.

XII. RISCUL RADIOLOGIC

Pe teritoriul UAT BODEȘTI nu se regăsesc  halde sau mine în exploataţie radioactivă 

XIII. RISCUL DE INCENDIU

Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a nivelurilor de risc de incendiu (pentru clădiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru construcţii de producţie şi depozitare), în anumite împrejurări, în acelaşi timp şi spaţiu, pe baza următorilor parametri:

a) densitatea sarcinii termice şi destinaţia/funcţiunea, la clădirile civile;

b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice, pentru construcţiile de producţie şi depozitare;

c) sursele potenţiale de aprindere existente.

În raport de parametrii enunţaţi mai sus există, conform reglementărilor tehnice, următoarele niveluri de risc de incendiu, respectiv categorii de pericol de incendiu:

a) risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, asociat pericolului de explozie, respectiv categoriile A şi B de pericol de incendiu;

b) risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/m²; spaţii pentru arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje pentru autoturisme etc.), respectiv categoria C de pericol de incendiu;

c) risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/m² < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/m²; centrale termice, bucătării, oficii pentru prepararea mâncărurilor calde etc.), respectiv categoria D de pericol de incendiu;

d) risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/m²), respectiv categoria E de pericol de incendiu.

           Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu, clădiri (civile, de producţie şi/saudepozitare, cu funcţii mixte) sau instalaţii tehnologice şi se precizează în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie.                           

          Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului asociat unui risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, precum şi de comparare a acestuia cu un nivel limită prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.

          La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:

a) factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior);

b) agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;

c) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie);

d) nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora;

e) factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire);

f) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:

a) surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură; flacără închisă);

b) surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);

c) surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică);

d) surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice,frecare);

e) surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet);

f) surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice exoterme);

g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;

h) surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).

              Condiţiile (împrejurările) preliminare care pot determina şi/sau favoriza iniţierea,

dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:

                         a) instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;                     

                          b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;

                         c) sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau  nesupravegheate;

d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire;

e) jocul copiilor cu focul;

f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu;

.                 g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de P.S.I.;

h) reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;

i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase;

j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de

reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare; k) scurgeri (scăpări) de produse inflamabile; 

1) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;

m) defecţiuni tehnice de exploatare;

n) nereguli organizatorice;

o) explozie urmată de incendiu;

p) trăsnet şi alte fenomene naturale;

q) acţiune intenţionată ("arson");

r) alte împrejurări.

Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.

Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.

Cuantificarea probabilităţii de iniţiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode specifice, a băncilor de date autorizate privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numărul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.

În absenţa unor bănci de date autorizate probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativă, potrivit următoarelor calificative asociate evenimentelor respective:

             a) improbabile;

             b) extrem de rare;

             c) rare;

             d) probabile, dar nu frecvente;

             e) frecvente.

Nivelul riscului de incendiu acceptat poate fi stabilit, după caz, de către:

a) proiectanţi, prin documentaţiile tehnice elaborate;

b) patron, prin strategia de apărare împotriva incendiilor, adoptată în

interiorul unităţii sale;

c) autorităţile abilitate să elaboreze şi să emită reglementări tehnice în domeniul apărării împotriva incendiilor.

În situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire (reducerea factorilor de risc), respectiv prin măsuri de limitare, localizare şi lichidare a incendiului, precum şi de limitare şi înlăturare a consecinţelor acestuia.

Pentru evaluarea riscurilor de incendiu, în raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluării (proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare) şi de funcţiile acestuia (civilă, de producţie, mixtă etc.), se pot utiliza următoarele tehnici, procedee şi metode. 

Ø  metode matematice de evaluare a riscului de incendiu - constau în determinarea unei valori numerice ataşate sistemului supus evaluării;

Ø  metode analitice de evaluare a riscului de incendiu - constau în identificarea şi analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul supus evaluării şi a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu;

Ø  metode grafice de evaluare a riscului de incendiu - se bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcţie de 2 parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de acceptabilitate.

Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi organizatorice destinate menţinerii (reducerii) riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite. În ordinea adoptării lor măsurile sunt: stabilirea priorităţilor de acţiune, implementarea măsurilor de control, gestionarea şi monitorizarea riscurilor.

Persoanele fizice şi juridice care, potrivit legii, examinează sistemele constructive, dispozitivele, echipamentele şi instalaţiile tehnologice în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu trebuie să fie calificate şi atestate în acest sens, pe baza standardelor ocupaţionale.

Analiza statistică a incendiilor la nivelul UAT BODEȘTI– anul 2021:

       Cauzele cele mai frecvente care au generat incendii în ultimii ani au fost: 

    - instalaţii electrice defecte sau improvizate;

- foc deschis;

- coş de fum defect sau necurăţat;

- fumat;

- jocul copiilor cu focul;

 - acţiuni intenţionate;

 - mijloace de încălzire defecte, improvizate sau necurăţate. 

         Elementele principale vulnerabile:

      - anexele gospodăreşti

      - spaţiile de locuit sau pentru  preparat hrana

      - podurile şi acoperişurile caselor

      - bisericile 

      - agenţi economici:            

      - staţia PECO         

      - punctele de desfacere a buteliilor de gaz metan.

      - depozite de furaje;

XIV. SITUAŢII DETERMINATE DE ATACUL ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE PLANTELOR

Atacul organismelor dăunătoare îmbracă aspecte specifice în funcţie de planta gazdă şi de condiţiile de mediu. În situaţii deosebit de favorabile organismului dăunător pe fondul lipsei monitorizării sale şi a intervenţiei, pot apărea evoluţii deosebite. Analizând din punct de vedere fitosanitar situaţia existentă la nivelul judeţului Neamţ, în ultimii 10 ani nu au fost situaţii deosebite care să impună un risc major pentru siguranţa persoanelor, mediului ambiant sau bunurilor materiale. Atacul organismelor dăunătoare este avertizat de către Staţiile de Prognoză şi Avertizare locale din cadrul Oficiului Fitosanitar Neamţ (ce aparţine de Direcţia Fitosanitară, Autoritatea Naţională Fitosanitară a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) prin transmiterea persoanelor fizice şi juridice a buletinului de informare. 

Organismele dăunătoare (agenţi patogeni ai bolilor, dăunători şi buruieni), pe parcursul activității vitale în cadrul lanțurilor trofic ce, hrănindu-se cu diferite părți ale plantelor agricole şi din flora spontană, dereglează echilibrul lor funcţional, ceea ce se exprimă prin diminuarea cantităţii şi calității recoltelor agricole, reducând considerabil productivitatea plantelor de cultură și rentabilitatea ramurii, în general. Organismele dăunătoare, atacând toate culturile agricole, provoacă pierderi colosale, ce constituie 25-30% din recoltă, iar la dezvoltarea epifitotică a agenţilor patogeni şi invazională a dăunătorilor, le compromite totalmente.

Organismele dăunătoare au apărut, au evoluat, s-au dezvoltat şi s-au răspândit împreună cu plantele  de cultură. Pe parcursul evoluţiei îndelungate, plantele de cultură, fiind ameliorate în direcţia sporirii productivităţii, au devenit mai sensibile şi vulnerabile la acţiunea organismelor dăunătoare decât strămoşii lor din flora spontană. Dezvoltarea comerţului şi schimbul de produse vegetale, inclusiv cu material săditor, au favorizat considerabil răspândirea organismelor dăunătoare, ceea ce a dus la introducerea şi extinderea permanentă a arealului de răspândire a agenţilor patogeni ai bolilor, dăunătorilor şi buruienilor.

Actualmente este greu de conceput obţinerea recoltelor înalte fără utilizarea metodelor profilactice şi curative de protecţie a plantelor, care includ măsuri complexe de diminuare a impactului organismelor dăunătoare: legislative şi de carantină fitosanitară, ameliorare şi implementare a soiurilor rezistente, agrotehnice, metode şi mijloace fizico-mecanice, biologice, chimice, de prognoză şi avertizare.

În scopul asigurării integrităţii recoltei şi reducerii pierderilor cauzate de organismele dăunătore sunt elaborate şi se implementează sisteme de protecţie cu aplicarea măsurilor complexe atingând un număr impunător de tratamente chimice, care în livezile de tip intensiv ajung până la 18-20 într-o perioadă de vegetaţie. Implicaţiile rezultate în urma aplicării, uneori iraţionale, a pesticidelor, manifestarea frecventă a fenomenelor de poluare a mediului înconjurător şi apariţia formelor rezistente de agenţi fitosanitari au sporit şi mai mult impactul organismelor dăunătore. Drept răspuns, specialiştii din domeniul protecţiei plantelor au fundamentat necesitatea elaborării strategiei prietenoase mediului de combatere a organismelor dăunătoare, care s-a cristalizat în conceptul de protecţie integrată.

                                                                XV. RISCUL SOCIAL

Analiza riscurilor sociale

Se pot produce evenimente sociale manifestate prin nemulţumiri ale populaţiei ca urmare a creşterii preţurilor la produsele de strictă necesitate, creşterii impozitelor pe terenuri şi locuinţe, preţuri scăzute la produsele proprii ce urmează a fi comercializate mai ales cu ocazia adunarilor si aglomerarilor de populatie la biserici, adunari obstesti, targuri oboare.

Elementele principale vulnerabile:

Hramurile bisericeşti:

 -Biserica BODESTI  - 6 decembrie

 -Biserica BODESTII DE JOS – 6 noiembrie

      -Biserica OSLOBENI – 1 octombrie

      -Biserica CORNI – 8  mai si 26 septembrie

      -Manastirea Dumbravele – 30 iunie

      -Manastirea Sf. Vasile cel Mare – 30 august

Festivitatile organizate cu ocazia zilei comunei  penultima duminica din luna august.

Excepţie a făcut anul 2020, când, în urma manifestării riscului de contaminare cu virusul SARS-COV-2, la nivel naţional au fost impuse o serie de măsuri privind restricţionarea desfăşurării unor activităţi cu implicarea unui public numeros.

                   XVI.CLASIFICAREA LOCALITĂŢILOR, INSTITUŢIILOR, OPERATORILOR ECONOMICI

             DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIILE DE RISCURI 

LOCALITĂŢI

INSTITUŢII

         LEGENDA:  c-cutremur,id-inundatii,ach-accident chimic,an-accident nuclear,atp-accident pe caile de transport,eup-esecul utilitatilor publice,ed-epidemii,ez-epizootii,s-seceta,ip-incendiu de padure