CUPRINS 

CAPITOLUL I - Dispoziţii generale                                                    

Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective                                                    

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor                

2.1. Acte normative de referinţă                                                                        

2.2. Structuri organizatorice implicate                                                    

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu      

CAPITOLUL II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale                    

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief                                                     

Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice                                                          

Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică                                                         

Secţiunea a 4-a. Populaţie                                                                       

Secţiunea a 5-a. Căi de transport                                                             

Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică                                                   

Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale                                                       

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă           

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale                                                   

Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice                                       

Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice                                          

Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu                                       

Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale                                               

Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri                                        

Secţiunea a 7-a. Zone de risc crescut                                                       

 Capitolul IV - Acoperirea riscurilor                                                             

Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie    

Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor                           

Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor                                

Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie                                  

Secţiunea a 5-a. Instruirea                                                                       

Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional 

şi de cooperare                                                                                              

Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare                                  

Capitolul VI - Logistica acţiunilor                                                       

Anexe nr. 1 – nr. 9

TABELUL ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZIILOR

GLOSAR DE TERMENI

CAPITOLUL I- Dispoziţii generale

1.1.SCOPUL

Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor din localitatea Campuri  reprezinta documentul care cuprinde riscurile potentiale identificate la nivelul localitatii, masurile, actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor specifice.

Scopul Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor este acela de a permite factorilor de conducere si de decizie sa faca alegerile cele mai bune posibile referitoare la:

- prevenirea riscurilor

- amplasarea si dimensionarea unitatilor operative

- stabilirea conceptiei si elaborarea planurilor de interventie in situatii de urgenta

- alocarea (resurselor) forteleor si mijloacelor necesare 

, pentru a realiza in timp scurt, in mod organizat si printr-o concepţie unitară măsurile pentru asigurarea protecţiei populaţiei,  bunurilor materiale colectivităţilor de animale, valorilor culturale şi de patrimoniu, in situaţia producerii unor situaţii de urgenţă.

          Obiectivele Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor sunt:

          - crearea unui cadru unitar de actiune pentru prevenirea si managementulu riscurilor generatoare de situatii de urgenta;

          - realiza în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară, măsurile pentru pregătirea populaţiei şi a teritoriului, protecţia populaţiei, salariaţilor, bunurilor materiale şi a colectivităţilor de animale în situatii de urgenta.

          - realizarea unei conceptii unitare privind acoperirea riscurilor atat din punct de vedere financiar cat si logistic ;

          - dimensionarea fortelor umane si materiale in functie de tipul de riscuri cat si de amploarea acestora.  

      Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor la nivelul comunei Campuri revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

1.2. DEFINIŢII:

1.2.1. In conformitate cu Ordonanţa de urgenta  nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgentă, factorii de risc sunt definiţi ca fenomene, procese sau complexe de împrejurări congruente în acelaşi timp si spaţiu care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

1.2.2. In virtutea prevederilor aceleiaşi Ordonanţe de urgentă tipurile de risc sunt considerate următoarele: incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri in masa, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii sau amenajări, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice si determinate ori favorizate de factori de risc.

1.2.3. Dezastrele reprezintă acele fenomene de origine naturală (calamităţi) sau generate de activitatea umană (catastrofe) cu efecte distructive foarte mari în plan social, economic si ecologic.

1.3. OBIECTIVE

                    - perfecţionarea pregătirii comitetului local, centrului operativ cu activitate temporară, serviciului voluntar  pentru situaţii  de urgenţă în aplicarea măsurilor de limitare şi lichidare a situaţiilor de urgenţă de pe raza de competenţă, aplicarea principiilor managementului situaţiilor de urgenţă.              

              - perfecţionarea pregătirii serviciului voluntar  pentru situaţii  de urgenţă, echipelor specializate din compunerea acestuia în salvarea de vieţi omeneşti, bunuri materiale, valori culturale şi de patrimoniu, dezvoltarea deprinderilor în desfăşurarea acţiunilor de intervenţie în orice condiţii.

SECŢIUNEA a 2-a.

Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă.  

- OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă cu modificările şiØ completările ulterioare;  

- Legea nr.15/2005 pentru aprobarea O.U.G. Nr. 21/2004;Ø  Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

- O.U.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice, comunitare pentru situaţii de urgenţă;  

-  H.G.R. nr.1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea C.N.S.U.;

- H.G.R. nr.1490/2004 pentru aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a I.G.S.U.;

- H.G.R. nr.1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; 

- H.G.R. nr.1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; 

-  H.G.R. nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;  

-  H.G.R. nr.1040/2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; 

-   H.G.R. nr.762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă.

-  O.M.A.I. Nr. 360/2004 pentru aprobarea criteriilor de performanţă, privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă; 

- O.M.A.I. nr.75/2019 pentru aprobarea criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;  

- O.M.A.I. nr.736/2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din zona de risc, în caz deØ iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă;  

- O.MA.I. nr.886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;  

- O.M.A.I. nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, 

pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;  

-        O.M.A.I. nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi 

asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;   

-        O.M.A.I. nr.1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi 

asigurarea activităţii de înştiinţare,avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;   

-        O.M.A.I. nr.1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind 

organizarea şi funcţionarea   taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;  

-        O.M.A.I. nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi a 

structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;  

- O.I.G. Nr. 1144 /I.G./2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a 

Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste; 

-        O.I.G. Nr.1146/I.G./2008 pentru aprobarea Dispoziţiilor tehnice de 

elaborare a documentelor de pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, evaluare şi raportare a acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;  

- Regulamentul M.A.D.R. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare 

a incendiilor de pădure;

           - Ordinul nr.551/1475 din 08 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar  invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminare a culturilor agricole şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure;  

- H.G.R. nr.182/2006 privind abrogarea H.G. nr.1075/2004 pentru aprobarea 

Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme şi/sau alunecări de teren;   O.M.A.I nr.638/2005 şi O.M.M.G.A. nr.420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilorde urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale; 

- O.M.A.I şi O.M.T.C.T. nr.708/923, privind comunicarea principalelor 

caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure;  

-        OMAI 1160/2006 şi OMTCT 1995/2005 pentru aprobarea Regulamentului

privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgentă specifice riscului la cutremure si/sau alunecări de teren; 

- Ordin comun al M.A.I. şi M.C.T.I. nr.1149/470/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri din domeniul de competenţă al M.C.T.I.;  O.U. nr.244/2000, republicată privind siguranţa barajelor.

-  Ordin nr.116/289/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea 

stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023; 

-        Ordin nr.114 /2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi 

certificarea corpului de experţi pentruØ evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B - NTLH-014 şi a Procedurii de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă C şi D - NTLH-015;  

-        Ordin nr.661/2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al 

documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor;  

-        Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele 

transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 (M.O. 220/02.04.2003);   Directiva 105/2003/EC (Seveso III) pentru amendarea Directivei 96/82/EC privind Controlul hazardelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase;  H.G.R. 804/2007 privind Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;  

- Ordinul M.M.D.D. nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare 

a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 191/04.03.2004); 

- Ordinul M.A.P.A.M. nr.1084/2003 privind aprobarea Procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse (M.O. 118/10.02.2004);  

- Ordinul M.M.D.D. nr.251/2005 pentru Organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 298/11.04.2005);  

- Ordinul comun M.A.I.-M.M.D.D. nr.520/2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 522/16.06.2006);

H.G 557/2016   privind managementul tipurilor de risc.

2.2. Structuri organizatorice implicate

La elaborarea planului, precum şi pentru punerea acestuia în practică sunt implicate următoarele instituţii cu atribuţii în managementul tipurilor de risc identificate la nivelul localitatii CAMPURI: 

- Instituţia Prefectului - Judeţul Vrancea; 

- Consiliul Judeţean Vrancea; 

- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Vrancea; 

- Inspectoratul Judeţean de Poliţie Vrancea, sectia Panciu ; 

- Structura teritorială pentru probleme speciale Vrancea

- Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Vrancea;

- Direcţia de Sănătate Publică Vrancea;

- Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea ; 

- Garda Naţională de Mediu 

– Comisariatul Judeţean Vrancea; 

- Agenţia de Protecţie a Mediului; 

- Secţia de Drumuri Naţionale Focsani;

- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea;

- R.N. Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică Vrancea ;

- A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Bacau , SGA Vrancea;

- Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea; 

- Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vrancea; 

- Crucea Rosie Română – Filiala Vrancea 

- C.L.S.U. Campuri

- C.L.S.U. de la unităţile administrativ-teritoriale invecinate ;

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţiuni în domeniu. 

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Campuri care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. 

Primarul unităţi administrativ-teritoriale răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor. 

După elaborare şi aprobare, PAAR se pune la dispoziţia secretariatului tehnic permanent ale CLSU Campuri , iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. 

Operatorii economici, instituţiile publice şi alte structuri din comuna Campuri au obligaţia de a pune la dispoziţia C.L.S.U. Campuri  toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor . 

Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Campuri, prin Centrul Operaţional Local, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţa.

CAPITOLUL II- CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE 

1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ŞI DEMOGRAFICE

1.1. GENERALITĂŢI

Ø Zonă   montană cu dealuri in suprafaţa totala: 8827 ha,din care:

                        - 467 ha arabil intravilan

                        - 317  ha arabil extravilan

                        - 5.327 ha fond forestier;

                        - 1.160 ha pasuni

                        - 459 ha altele

Ø Populaţia: 3615 locuitori,1506 gospodarii  

Numărul populaţiei active este de 2547

Pe naţionalităţi, populaţia comunei este formata din : 

-        români – 3615

                       După religie, populaţia comunei este formata din : ortodocşi  93%, adventişti de ziua.a şaptea 2% şi 5% alte religii.

           Localitatea este amplasata intre dealurile subcarpatice ,la poalele Rachitasului si intinsa pe circa 10 km de-a lungul Susitei ,pe D.N.2 L ce face legatura între oraş Panciu si comuna Soveja ,învecinându-se cu localităţile :

                           - la  S.-comuna Vizantea-Livezi aprox- 10 km

                           - la V.-comuna Soveja-  5 km

                           - la E - comuna Răcoasa- aprox.-3 km.

                             - la N -Judeţul Bacău – 9 km.

Prin localitate trece   D.N.2 L,    D.J 115 F si   D.J. 205 E,  drumuri comunale 24,06 km

Localitatea   dispune de următoarele utilităţi publice:        

        - reţele de alimentare cu energie electrică cu 6 staţii de transformare

        - reţele de telefonie si cablu tv.

        - retea alimentare apa ( 17,6 km)

        - rețea canalizare (6,6 km)

1.2.AŞEZAREA GEOGRAFICĂ 

Comuna Cimpuri este cuprinsă între coordonatele geografice de 45 grade şi  23 minute şi 46 grade şi 11 minute latitudine nordică şi 26 grade şi 23 minute şi 27 grade şi 32 minute latitudine estică.

                  Relieful . Comuna Cimpuri  este situata intr-o zona colinara in care gasim numeroase culmi impadurite format din dealuri subcarpatice cu versanti avind inclinati intre 10-30%, din platforme usor inclinate, precum si din albii ale unor piruri, unele cu maluri abrupte .

                         Caracteristica generală a reliefului o constituie denivelarea puternică spre est a acestor forme componente, cu aspect de măguri, ale căror altitudini oscilează între 960 – 1783 m. Ele formează Munţii Vrancei, munţi de încreţire, care domină printr-o diferenţă de nivel de 300 – 600 m, un prelung uluc depresionar situat la vest de linia ce uneşte localităţile. În zona montană predomină procesele fluvio-torenţiale pe suprafeţele despădurite creându-se în acest fel condiţii pentru alunecări de teren si scurgere de pe versanti.

                        La sud pe culmile înalte   se desfăşoară zona subcarpatică, cu alternanţe de dealuri şi depresiuni cu altitudini de 960 – 1650 m terenurile în pantă sunt puternic erodate, cu ravene şi ogaşe  sau afectate de alunecări de teren.

                       Localitatea situata in bazinul hidrografic Valea Susitei ce strabate comuna, adunind aici mai multi afluienti,unii chiar destul de importanti ca debit ,pot aparea revarsari.

.

ECONOMIA

 Ramura cu ponderea cea mai mare o reprezintă cresterea animalelor, silvicultura şi agricultura existând si mici întreprinzători cu activităţi de comerţ .

                        Suprafaţa agricola a comunei Cimpuri reprezintă 77,45 km.p din suprafaţa agricolă a judeţului,din care: 

-                 26,72 arabil;

-                 50,73 fond forestier;

CAPITOLUL III 

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

SECŢIUNEA   I  ANALIZA RISCURILOR NATURALE

 Pe teritoriul comunei Campuri  au fost monitorizate, depistate si înscrise în baza de date următoarele tipuri de risc natural:

1.1.seisme ( cutremure de pământ ) şi alunecări de teren

1.2. inundaţii si fenomene meteorologice periculoase

1.3. înzăpeziri, viscole, îngheţuri

1.4 incendii de masa

1.5. epidemii 

1.6. epizootii

1.7. accidente pe cai de comunicatii in care sunt implicate substante periculoase

1.8. căderi de obiecte cosmice

1.9. avarii la   utilitatile  publice

Localizarea riscurilor

1. cutremure:

      In ceea ce priveste fenomenul seismic, este de notat faptul ca majoritatea cutremurelor sunt de natura tectonica, cele mai puternice putand afecta tot teritoriul judetului. Caracteristica generala a cutremurelor din Romania este aceea ca, in general, sunt cutremure de adancime medie, cel mai adesea cu epicentrul in zona de curbura a Carpatilor, la confluenta placii geologice Est-europene si respectiv a stratului sub-geologic Moesian si Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situeaza la 100-150 km. adancime, cu magnitudini de pana la M=7 pe scala Richter, intensitati de pana la VII-IX pe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik).       Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau intermediare (h=60- 150...220 km), în funcţie de adâncimea focarului. Zona în care se produc cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă un mare interes datorită particularităţilor sale specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism focal, activitate seismică după şocul principal, ciclicitate etc.).

            Datele statistice arata ca periodicitatea cutremurelor de mare amploare in VRANCEA este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismica intensa. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epicentrul in VRANCEA sunt de notat cele din  182 ,1940, 1977, 1986. 

Datele  campurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidentiaza urmatoarele aspecte:

- cutremurul din 26.10.1802 s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrala I₀ = IX-X.

- cutremurul din 10.11.1940 s-a caracterizat printr-o zona de intensitati I = IX MSK (relativ restransa).

- cutremurul din 4.03.1977 s-a caracterizat printr-o zona de intensitati I = VIII de o 

extindere moderata la curbura Carpatilor la care trebuie adaugate amplificarile cu I = VIII de la Bucuresti, Zimnicea si Iasi intr-un cuantum total de 5-10 % din teritoriu. Aproape 45 % din teritoriu a fost afectat de intensitati I = VII MSK.

 - izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 si respectiv 30/31.05.1990 arată că la seismele de magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I = VIII raman concentrate in jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este importanta, iar zona de grad VI este extinsa catre S-V. In Moldova, Transilvania si Dobrogea zonele de grad  V sunt importante, dar comparabile cu cele de grad  IV, III si II MSK. 

În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I₀³VII MSK, M³6,7), pe baza experienţei evenimentelor istorice se pot remarca următoarele caracteristici: 

- izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940, 1977) dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie perpendiculară faţă de aceasta (de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice);  seismele sunt resimţite la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul);

- uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-300 km; 

procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3 şocuri principale) planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40^o E şi scufundat 70^o către NV, sub Muntii Carpati;

- şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M₀ - M₁³1,9; cele mai mari post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă;

- ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea seismica este mai intensă (pe ansamblu anii 5 ±; 35 ±; 80 ± din fiecare secol); conform mai multor autori, următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului XXI;

- ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în cazul cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M³7,0 si intensităţi I³VII MSK, pe mai mult de 50% din suprafaţă: cutremurele de adancime intermediara de Vrancea in sud-estul tarii (cca.50% din teritoriu ) ;

- pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990 au fost remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost între 0,2 g şi 0,3 g. În aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice 30 august 1986 (M = 7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1). 

Dupa anul 1977, in urma studiilor intreprinse si tinand cont de ciclicitatea cutremurelor din zona Vrancea s-au intreprins masuri privind disciplina in constructii, de la proiectare si pana la executie dupa normative care au luat in considerare microzonarea seismica si izoseistele.

În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin cutremur se înţelege, mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Toate localitatile urbane din judet sunt expuse la o intensitate seismica cuprinsa intre VII grade pe scara MSK si IX grade pe aceeasi scara

                       Activitatea seismică în zona VRANCEA este dominata de seisme cu adâncime intermediara, subcrustale cu focarul la adâncimi de 70 .. 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km.

           Zona seismică este o sursa activa şi persistentă de cutremure de pământ cu caracter specific.

           În zona VRANCEA există şi focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km . 

           Proiecţia verticala a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenţiază două zone seismice:

-   o zona situată în scoarţa terestra cu o grosime de 38 km şi înclinaţie 55 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14-45 km 

-   o zonă situată în mantaua superioară cu o grosime de 44 km şi înclinaţie de 68 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

   Exista şi o lacună seismică, o zona cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între 40-70 km Analiza riscului seismic stabileşte că:

-      există probabilitatea de 90% ca în regiunea seismică VRANCEA să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maxima de cel puţin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2011 

( conform I.N.F.P. , Radu C., Enescu D., Marza V. ) ;

-      localitatea Cimpuri este  inclusă în zona B de intensitate maximă ;

-      În urma producerii unui cutremur cu magnitudinea de 7,3 pe scara Richter în comuna Cimpuri se prognozează a se produce următoarele situaţii de urgenţă;

                     - 300 de case particulare în satul CIMPURI  pot fi avariate în proporţie de 60-70 fiind construite din paiantă.

                     - 60 de case particulare în satul ROTILESTI -MARI  pot fi avariate în proporţie de 60-70 fiind construite din paiantă.

                      - 25 case din paiantă în zona ROTILESTI-MICI

                      - 66 de case particulare în satul FETESTI  pot fi avariate în proporţie de 70-80 fiind construite din paiantă.

                       - 70 de case particulare în satul GURA-VAII  pot fi avariate în proporţie de 60-70 fiind construite din paiantă.

                        - 780  răniţi .

                      - 4 obiective sociale poate fii afectate în proporţie de 70% -Şcoala Generală nr.2  Tei si 4 Fetesti,bisericii.

1. INUNDAŢIILE

Prin inundaţii definim o creştere deosebită a cantităţilor de apă sau altfel de lichid capabil de a produce revărsări sau viituri care în cele mai multe situaţi  pleacă de la cota de umplere al unor cursuri de apă.

Cota de revărsare  generatoare de inundaţii  poate fi de două tipuri, respectiv de suprafaţă sau freatică, când masa de apa în exces se "revarsă" de jos în sus. Cunoscând aceste date menţionăm că cea mai distructivă formă de inundaţie este cea mixtă care constă în inundaţia de suprafaţă, plus aceea a maselor de apă subterane care duc la periclitarea gravă a fundaţiilor caselor, podurilor, barajelor etc, prin fluidizarea balastului pe care sunt fixate acele edificii aparent indestructibile şi care pot glisa schimbându-şi locaţia fixă datorită forţei de împingere şi dislocare care au la bază Legea lui Arhimede (... un corp este împins de jos în sus cu o forţă egală cu lichidul ...)                 Pot fi definite ca acoperiri cu apă, prin revărsare, a unor întinse suprafeţe de teren. Şi inundaţiile ca şi celelalte tipuri de calamităţi se pot datora unor fenomene naturale cât şi unor activităţi umane (inundaţii accidentale).

Cele mai frecvente inundaţii sunt însă cele datorate revărsării apelor curgătoare respectiv râul Susita ,Cremenet  sau  ca urmare  a unor ploi abundente sau torenţiale, de scurtă sau lungă durată ce poate afecta satele Cimpuri ,Rotilestii- Mari ,Rotilestii –Mici,Fetesti si Gura -Vaiii, topirii rapide a straturilor de gheaţă, blocării cursurilor de apă de către îngheţuri sau creării unor baraje .                                     

   Ploile torenţiale şi topirea zăpezilor creează condiţii pentru creşterea nivelului râului SUSITA  şi revărsării acesteia peste albie, revărsare care poate cuprinde suprafeţe întinse de teren, putând afecta locuinţele din satele  Cimpuri, Rotilestii  Mari ,   Rotilestii  Mici,diguri de aparare, poduri si podete.  Acest fenomen conduce la crearea unui front de apă – “undă de viitură” – a cărui amploare depinde de cantitatea şi durata precipitaţiilor, precum şi de distribuţia acestora în cadrul  bazinului hidrografic. Undele de viitură pot transporta cantităţi foarte mari de apă, de câteva sute de ori chiar ,decât în mod obişnuit. De obicei oamenii se aglomerează pe zonele înalte şi sigure, împreună cu animalele domestice. Sprijinul oferit populaţiei afectate de inundaţii de către serviciile specializate ale autorităţilor şi de voluntari încă din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, într-o primă fază, salvarea vieţii oamenilor aflaţi în condiţii de risc maxim prin acţiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor şi a serviciilor de asistenţă de bază, iar în măsura posibilităţilor, salvarea bunurilor materiale ale acestora. În faza următoare, se acţionează pentru asigurarea asistenţei victimelor în ceea ce priveşte accesul la apa potabilă, alimente de bază, adăpost, salubritate, îngrijiri medicale de baza, prevenirea apariţiei şi răspândirii epidemiilor, refacerea infrastructuri,diguri si gabioane . Evacuarea populatiei se face prin traseie stabilite de primar si CLSU . In cazul revasari pr.  Cremenet  sunt posibile   innundatii  la   47  locuinte aflate in zone inundabile si 20 in diferite zone din Fetesti si Gura -Vaii

3.   ÎNZĂPEZIRI ŞI VISCOLE

Clima comunei corespunde cu cea a zonei subcarpatice ,cu ierni lungi si geroase, ambundente in zapezi,cu vinturi dominante din vest si sud-vest, pot afecta circulatia pe drumurile comunale,drumul D.N.2L ce strabate comuna si D.J.115 F Fetesti - Gura Vaii ,datorita viscoliri zapezii. Find in zona montana cladiriile nu sint inalte cu acoperisuri tuguiate ce permite alunecarea depunerilor de zapada.

           Furtunile însoţite de căderi masive de grindină sunt fenomene meteorologice care din motive obiective  şi   subiective (despăduriri, desfiinţarea barierelor de protecţie) au căpătat aspecte de constantă, afectând în special zonele pomicole existente pe raza de competenţă.

SECŢIUNEA a II-a  analiza riscurilor TEHNOLOGICE

Daca se constata de catre cetatenii ca rîul care strabare comuna este afectat de poluare de la sonda din zona Gura Vaii ,vor fi luate masuri pentru limitarea pagubelor ce pot fi produse de scurgerea de petrol ce a poluat apa.

Pe timpul transportului

SECŢIUNEA a III-a  analiza riscurilor  BIOLOGCE

1.   EPIDEMII

In comuna Câmpuri acest fenomen poate apărea pe timpul unor dezastre de mare amploare sau  de lungă durată sau din cauza neaplicării măsurilor profilactice. 

In ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul localităţii sunt:

-        meningita acută virala cu virusul West-Nile;

-        boala diareica acută la copii din colectivităţi;

-        hepatita acută epidemică;

-        rujeola la adolescenţi.

-        SARS-CoV-2  și COVID 19

Aceste boli au fost în creştere dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor ferme întreprinse de către cadrele specializate din cadrul dispensarului comunal.

În cazul producerii unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei următoarelor boli care dacă nu sunt oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.

Acestea sunt: holera, hepatita acuta de tip B, febra tifoida, leptospiroza, trichineloza.

Având în vedere posibilităţile multiple de apariţie şi evoluţie rapidă a bolilor care pot deveni epidemii s-a întocmit la nivel judeţean Planul de protecţie si intervenţie în caz de epidemii care cuprinde principalele măsuri profilactice şi de intervenţie iar la nivelul localităţii Cimpuri măsurile profilactice sunt puse în aplicare de către Centrul de Permanenţă şi grupa medicală din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă.

Planul de protecţie şi intervenţie este gestionat de către Direcţia de Sănătate Publică VRANCEA, prin specialistii din compunerea acestora, echipa mobila antiepidemica, centrele locale permanente de asigurarea asistentei medicale.

2.   EPIZOOTII

Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii sunt asigurate de Direcţia Sanitar-Veterinară VRANCEA.

Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului şi a comunei Cimpuri sunt:

-        tuberculoza bovină;

-        leucoza enzootică bovină;

-        anemia infecţioasa a solipedelor.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia anemiei infecţioasa a solipedelor) dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit prompt şi operativ.

De asemenea evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporţii de lungă durată pot apărea şi evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:

-        febra aftoasă;

-        antraxul.

-        Boala aviară

Direcţia Sanitar-Veterinară VRANCEA  a întocmit Planul de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii, în care sunt stipulate măsurile profilactice şi de intervenţie în special pentru a stopa fenomenul de evoluţie al acestor boli în faza incipienta, care sunt puse în aplicare de către specialiştii veterinari din cadrul localităţilor.

In colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal la om.

In ultimii 10 ani nu s-au produs epizootii pe arii extinse care sa poată fi considerate risc si care sa necesite masuri special.

SECŢIUNEA a IV-a  ANALIZA RISCULUI LA INCENDIU 

Prin „incendiu” se înţelege acel proces de combustie complexă, cu evoluţie aleatorie, definit de următoarele elemente:  

-        existenţa materialului combustibil şi acţiunea unei surse de aprindere (de iniţiere a 

incendiului);  

-        iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi în timp a unei arderi şi scăparea ei de sub 

control;

-        producerea de pierderi materiale şi/sau umane în urma arderii;

-          necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere, cu scopul întreruperii şi

lichidării procesului de ardere. 

Apariţia unui incendiu este direct proporţională cu existenţa „riscului de incendiu” care reprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţă între probabilitatea globală de iniţiere a unui incendiu şi gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. De regulă, relaţia este exprimată prin produsul celor doi parametri enunţaţi anterior. Datorită faptului că fiecărei construcţii i se stabileşte un risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc indicativ P 118-99, s-a determinat ca „risc de incendiu acceptat” acel nivel limită al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv. 

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:  

-        factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau 

propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior);   

-        agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz 

de incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;  

- nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie);  

-        nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a 

incendiilor,  starea de funcţionare şi performanţele acestora;

-        factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de 

instruire); 

-         alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui 

incendiu. 

Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:  

-surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură, flacără închisă);  

-surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);  

-surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică); 

- surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare);

 -surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet);

- surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimiceexoterme);  

-surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;

surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).

 Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza

iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe: 

-instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;

  -receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;

- sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;

            -contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la

sistemele de încălzire; 

- jocul copiilor cu focul;

- fumatul în locuri cu pericol de incendiu;

-sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice deP.S.I.;  

- reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;

- folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase;  

- neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;  

- scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;

- defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;

- defecţiuni tehnice de exploatare;

- nereguli organizatorice;

- explozie urmată de incendiu;

- trăsnet şi alte fenomene naturale;

- acţiune intenţionată ("arson");

- alte împrejurări.

 Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs. 

Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate. 

Pe raza localităţii Cimpuri riscurile la incendiu sunt generate de sobele existente în gospodăriile cetăţenilor ,nu sînt curaţate,  amplasate necorespunzator ,cele  puncte de distribuire a buteliilor, buteliile din locuinţele cetăţenilor, suprafeţele mari de fond forestier existente pe teritoriul localităţii şi focul nesupravegheat la resturile vegetale mai ales în anotimpurile de primăvară toamnă. 

Intervenţia la incendiu se realizează pe baza Planului de apărare împotriva incendiilor şi se pune în aplicare de către Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă constituit la nivelul localităţii, şi serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă (Detaşamentul de pompieri Soveja)din oras Panciu

SECTIUNEA a V-a  ANALIZA RISCULUI SOCIALE

In cadrul comunei Campuri au loc patru targuri traditionale si trei prin hotararea consiliului local.

Cele patru targuri traditionale au loc pe urmatoarele date:

                - 29 iunie(Sf.Apostoli Petru si Pavel)

                - 29 august(Taierea cinstitului cap al Sf.proroc Ioan Botezatorul)

                - 14 octombrie(Sf.Cuvioasa Parascheva de la Iasi)

                -  8 noiembrie(Soborul Sf.Arhangheli Mihail si Gavriil)

Iar cele trei targuri stabilite prin hotararea consiliului local au loc pe urmatoarele date:

                - 21 mai(Sf.Mari Imparati Constantin si mama sa-Elena)

                - 20 iulie(Sf.Slavit Proroc Ilie Tesviteanul)

                - 14 septembrie(Inaltarea Sf.Cruci).

     In ceea ce priveste adunarile cetatenesti,acestea se desfasoara la Caminul Cultural si scolile gimnaziale,sunt spontane sau stabilie de catre primar sau organele abilitate.  

 SECTIUNEA a VI-a  ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI 

Se constată o creştere importantă a numărului de autovehicule ce se deplasează pe o infrastructură ce nu asigură un trafic fluent şi în condiţii de securitate. Teribilismul şi nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice au dus la creşterea numărului de accidente de circulaţie, având ca rezultat decesul conducătorilor auto şi a ocupanţilor autovehiculului şi în cel mai fericit caz rănirea şi încarcerarea acestora. 

La solicitarea I.S.U. Focsani , personalul S.V.S.U. Campuri (in limita competentelor profesionale) a participat la o parte dintre actiunile desfasurate in urma producerii diferitelor accidente.

 Datorită precipitaţiilor abundente căzute, a incapacităţii sistemului de canalizare de a 

prelua apa sau a ne decolmatari acestora, în foarte multe situaţii S.V.S.U. Campuri  a fost solicitat pentru a evacua apa din subsolurile clădirilor ( beciurii ), la decolamtarea santurilor de canalizare  ce asigura  preluarea ape i pluviale care  poate pune in pericol de inundare curtile si subsolurile imobilelor.. 

Zone de risc crescut

-        Fond forestier :  Ocolul Silvic Soveja.

-        SC PECO

CAPITOLUL IV 

ACOPERIREA RISCURILOR

SECŢIUNEA NR a-I-a . CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE

1.               Aplicarea planului de analiză si acoperire a riscului este determinată de tipul de risc identificat   pe teritoriul comunei CIMPURI .

În funcţie de tipul şi urmările produse, primarul comunei CIMPURI declară cu acordul prefectului judeţului Vrancea - STAREA DE ALERTĂ – pe teritoriul comunei CIMPURI

2.           Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în plan, se execută la ordinul Comitetului Judeţean                         

            pentru Situaţii de Urgenţă, ce va fi transmis de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă     

            „ANGHEL SALIGNY” al judeţului Vrancea sub forma unei expresii astfel: 

           "SUNT ____________________ DE LA INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE     

  URGENŢĂ „ANGHEL SALIGNY” AL JUDEŢULUI VRANCEA, S-A PRODUS LA   ________________________________________________________________________ 

PUNEŢI ÎN APLICARE PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR.

3.         La primire mesajului se verifică autenticitatea acestuia la telefon : 611212; 112.        

            Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în plan se execută fără a primi alt ordin, la       localităţile afectate direct, imediat după identificarea pericolului, sau după producerea acestuia.

4.     Despre locul, natura, data şi ora producerii evenimentului, urmările şi măsurile luate pe teritoriul comunei se va raporta imediat la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea_____________ tel: 611212; 625701- 613030 fax;  112.

5.               Măsurile de protecţie şi intervenţie se aplică în funcţie de următorii factori de risc ce pot afecta comuna :

v cutremur de pământ _________ caracteristice zonei seismice de gradul VII precum şi alunecări de teren

v satele şi gospodăriile ce pot fi afectate.

v inundaţii datorate precipitaţiilor, scurgerilor de apă de pe versanţi;

v epidemii epizootii;

v căderea unor obiecte cosmice.

CONCEPŢIA  PENTRU LIMITAREA ŞI ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR

Limitarea şi înlăturarea situaţiilor de urgenţă se execută de către serviciul propriu pentru situaţii de urgenţă, salariaţi şi populaţie în cooperare cu poliţia şi alte formaţiuni primite în sprijin (detaşamente C.R., serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenta, unităţi militare M.A.I. şi M.Ap.N.)

Conducerea acţiunilor de intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă se asigură de către comandantul acţiunii care trebuie să desfăşoare următoarele activităţi:

Ø  înştiinţarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (Centrul Operaţional) despre situaţia creată la telefon 611212, telefon special 112, precum şi a altor instituţii cu atribuţii.

·                                     Sistemul de gospodărire a apelor Vrancea – tel 227800 fax 227899

·                                     Inspectoratul de protecţie a mediului Vrancea - tel 216812 fax 239548

·                                     Direcţia de Sănătate Publică – tel 225979

·                                     Direcţia Sanitar - Veterinară – tel 614546

Ø  Înştiinţarea şi avertizarea instituţiilor publice şi obiectivelor economice ce pot fi afectate:

 SCOALA GIMNAZIALA NR 1,2                                      

Ø  Alarmarea populaţiei despre pericolul creat prin sirena electrică de 5,5 KW  instalată la Primarie,cladirea CONSUMCOP ,Şcoala Gimnaziala nr 2 şi prin cele  5  clopote de la bisericile din satele componente .

Ø  Verificarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenta şi darea misiunilor pe specialităţi;

Ø  Executarea cercetării şi recunoaşterii în zona afectată în vederea obţinerii informaţiilor asupra evoluţiei fenomenului şi a urmărilor produse de acesta;

Ø  Acordarea primului ajutor medical, transportul şi spitalizarea răniţilor;

Ø  Executarea acţiunilor de intervenţie specifice în funcţie de situaţia creată;

Ø  Asigurarea pazei şi ordinii în zona afectată;

Ø  Combaterea panici şi zvonurilor;

Ø  Organizarea şi executarea evacuării ( la nevoie);

Ø  Organizarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi a decontaminării (la nevoie);

Ø  Asigurarea măsurilor de profilaxie medicală;

Ø  Asigurarea logistică a acţiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor, a odihnei şi hrănirii personalului de intervenţie se asigură de Consiliul Local al comunei ,conform legislatiei in vigoare.

SECŢIUNEA a II-a ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR

Predezastru 

- desfăşurarea de activităţi preventive, identificarea şi monitorizarea tuturor riscurilor ce se pot manifesta pe teritoriul localităţii, realizarea unor baze de date, analize, prognoze, încheierea de convenţii, întocmirea planurilor de cooperare, a planurilor de intervenţie pentru fiecare tip de risc identificat pe raza de competenţă, pregătirea populaţiei, salariaţilor ,elevilor prin organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii de înştiinţare- alarmare, exerciţii de intervenţie pe diferite tipuri de riscuri, asigurarea bazei materiale pentru intervenţie în cazul producerii unor situaţii de urgenţă.

- verifică spaţiile de cazare şi hrănire a evacuaţilor, introduce serviciul de permanenţă, constituie    grupe operative.

- înştiinţează- alarmează populaţia despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă , ia măsuri de evacuare a populaţiei dacă situaţia impune

Pe timpul dezastrului - identifică dezastru produs pe raza de competenţă, echipele de cercetare cercetează zona afectată, raportează preşedintelui Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă dimensiunea situaţiei de urgenţă , pagubele produse, la ordinul primarului se alarmează  Serviciul Voluntar şi ia măsuri în consecinţă pentru salvarea de vieţi omeneşti, bunuri materiale, limitarea şi lichidarea urmărilor produse de situaţia de urgenţă ce sa manifestat pe teritoriul administrativ.

-        stabileşte comandantul acţiunii pentru coordonarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie

-        raportează despre producerea situaţiei de urgenţă la Centrul Operaţional şi Comitetul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, măsurile întreprinse, forţele şi mijloacele solicitate pentru a veni în sprijin, conform modelelor de rapoarte informative.

-        Pune în aplicare Planurile de cooperare.

-        Pune în aplicare Planul de intervenţie specific tipului de risc ce sa manifestat.

Postdezastru 

-        execută evaluarea proprie a pagubelor produse de situaţia de urgenţă pe raza administrativ teritorială şi o înaintează la Centrul Operaţional al ISUJ Vrancea şi Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, întocmeşte procese verbale de constatare a pagubelor.

-        Aplică măsurile din plan pentru reabilitare şi intrarea în stare de normalitate, solicită sprijin la eşaloanele superioare atunci când nu poate face faţă cu forţele avute la dispoziţie..

-        Stabileşte persoanele îndreptăţite să fie despăgubite conform legislaţiei în vigoare.

SECŢIUNEA a III-a FAZELE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR

-        Urgenţa I-a – alarmarea populaţiei, a comitetului local şi centrului operativ cu activitate termporară, a Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă a localităţii, organizarea şi executarea evacuării populaţiei , animalelor, bunurilor materiale.

-        Urgenţa II-a- organizarea intervenţiei formaţiunilor specializate, pentru salvarea de vieţi omeneşti, acordarea primului ajutor

-        Urgenţa III- a- organizarea activităţii de reabilitare a zonelor calamitate.

SECŢIUNEA a IV-a ACŢIUNILE DE PROTECŢIE INTERVENŢIE

A          MĂSURI DE PREVENIRE:

1.               Înştiinţarea instituţiilor şi operatorilor  economici din raza de responsabilitate

2.               Aducerea la sediul Primăriei a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi a altor persoane din conducerea primăriei.

3.               Alarmarea  şi aducerea la sediul propriu a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă a localităţii.

4.               Alarmarea populaţiei şi salariaţilor despre pericol.

5.               Organizarea serviciului de permanenţă la punctul de conducere (sediul primăriei).

6.               Pregătirea organelor de conducere şi serviciul de urgenţă voluntar privind modul de acţiune în raport cu natura factorilor de risc.

7.               Informarea oportună a populaţiei şi salariaţilor asupra modului de comportare şi urmărilor ce pot fi produse.

B        MĂSURI DE PROTECŢIE:

1.               Asigurarea protecţiei individuale şi colective a populaţiei prin :

·       adăpostirea în spaţii autorizate;

·       asigurarea mijloacelor de protecţie individuală:

-        5-M.C.G. pentru personalul de conducere;

-        5-M.C.G. pentru servicii de urgenţă voluntare;

-        0-M.C.G. pentru populaţie (contra cost):

-        65-mijloace de protecţie improvizate;

2.               Evacuarea populaţiei, animalelor, şi bunurilor materiale din zonele ce pot fi afectate iminent.

3.               Asigurarea asistenţei materiale de specialitate şi introducerea măsurilor de profilaxie necesare în zona afectată.

4.               Asigurarea cazării sinistraţilor, hrănirii şi asistenţei medicale a acestora.

5.               Introducerea restricţiilor de circulaţie şi de consum a apei. alimentelor şi furajelor în zonele afectate.

6.               Asigurarea pazei şi ordinii în zonele afectate.

7.               Informarea oportună şi periodică a populaţiei şi salariaţilor despre modul de evoluţie a evenimentelor, a distrugerilor produse şi a măsurilor luate de organele locale în vederea protecţiei populaţiei, limitării şi înlăturării urmărilor produse  în vederea combaterii panicii.

C.              MĂSURI PENTRU LIMITAREA ŞI ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR

Limitarea şi înlăturarea situaţiilor de urgenţă se execută de către serviciul propriu pentru situaţii de urgenţă, salariaţi şi populaţie în cooperare cu poliţia şi alte formaţiuni primite în sprijin (detaşamente C.R., serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenta, unităţi militare M.A.I. şi M.Ap.N.)

Conducerea acţiunilor de intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă se asigură de către comandantul acţiunii care trebuie să desfăşoare următoarele activităţi:

Ø  înştiinţarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (Centrul Operaţional) despre situaţia creată la telefon 611212, telefon special 112, precum şi a altor instituţii cu atribuţii.

·                                          Sistemul de gospodărire a apelor Vrancea – tel 227800 fax 227899

·                                          Inspectoratul de protecţie a mediului Vrancea - tel 216812 fax 239548

·                                          Direcţia de Sănătate Publică – tel 225979

·                                          Direcţia Sanitar - Veterinară – tel 614546

Ø  Înştiinţarea şi avertizarea instituţiilor publice şi obiectivelor economice ce pot fi afectate:

SCOALA GIMNAZIALA  NR 1,Scoala Rotileștii Mari, Grădinița Fetești.                                          

Ø  Alarmarea populaţiei despre pericolul creat prin sirena electrică de 5,5 KW   instalată la Primarie, 

Ø  Verificarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenta şi darea misiunilor pe specialităţi;

Ø  Executarea cercetării şi recunoaşterii în zona afectată în vederea obţinerii informaţiilor asupra evoluţiei fenomenului şi a urmărilor produse de acesta;

Ø  Acordarea primului ajutor medical, transportul şi spitalizarea răniţilor;

Ø  Executarea acţiunilor de intervenţie specifice în funcţie de situaţia creată;

Ø  Asigurarea pazei şi ordinii în zona afectată;

Ø  Combaterea panici şi zvonurilor;

Ø  Organizarea şi executarea evacuării ( la nevoie);

Ø  Organizarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi a decontaminării (la nevoie);

Ø  Asigurarea măsurilor de profilaxie medicală;

Ø  Asigurarea logistică a acţiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor, a odihnei şi hrănirii personalului de intervenţie se asigură de Consiliul Local al comunei, conform legislatiei in vigoare.

SECŢIUNEA a V- a INSTRUIREA

     Instruirea membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, Centrului Operativ cu activitate temporară, a membrilor Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, a populaţiei, salariaţilor şi elevilor se desfăşoară conform Planului de pregătire pe linia situaţiilor de urgenţă, prin convocări, instructaje, exerciţii de înştiinţare- alarmare, exerciţii de protecţie civilă pe tipuri de riscuri, desfăşurate de către C.L.S.U ,I.G.SU, IJSU, Centrul de pregătire Bacău, Centrul Naţional al Managementului Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani.

SECŢIUNEA a VI – a          REALIZAREA CIRCUITULUI

                           INFORMAŢIONAL – DECIZIŢIONAL ŞI DE COOPERARE

TABEL NOMINAL CU ÎNŞTIINŢAREA ŞI ADUCEREA PERSONALULUI CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA DIN COMUNA CIMPURI

v Un exemplar din anexa nr. 1 se lasă în plic sigilat la Ofiţerul de Serviciu de la primărie

FLUXUL INFORMAŢIONAL LA DEZASTRE

SCHEMA DE ALARMARE LA SITUAŢII DE URGENŢĂ

            În cazul primirii informaţiilor despre iminenţa producerii unei situaţii de urgenţă ce afectează comuna CIMPURI, Primarul ordonă alarmarea comunei atât prin sistemul de alarmare al protecţiei civile, clopotele bisericilor din Parohia comunei, cât şi prin alte mijloace de alarmare cum sunt fluiere, claxoane, etc.

v Despre introducerea semnalului de alarmare pe teritoriul comunei se va raporta imediat  la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea

CAPITOLUL NR V- RESURSE UMANE, MATERIALE, FINANCIARE

FORŢE ŞI MIJLOACE DE INTERVENŢIE 

CUTREMUR

INCENDII DE MASA  ŞI EXPLOZII

ALUNECARI DE TEREN

INUNDATII

ACCIDENTE CHIMICE  PE CĂILE DE COMUNICAŢII

INZAPEZIRI, VISCOLE SI INGHET

CAPITOLUL VI-   LOGISTICA ACŢIUNILOR

 Asigurarea financiară şi materială pentru asigurarea pregătirii şi intervenţiei comitetului local, centrului operativ cu activitate temporară, serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă se asigură prin Planul bugetului propriu aprobat de către consiliul local conform HG nr 1490/2004

         Asigurarea mijloacelor de intervenţie, a spaţiilor de cazare şi hrănire se asigură pe baza convenţiilor încheiate cu instituţii publice, operatori economici, persoane fizice , din timp de normalitate.