Anexă la H.C.L. al comunei Cernești nr. 69 din 28.10.2021

2021

Capitolul I: PRINCIPII GENERALE

Capitolul II: ÎNTINDEREA ȘI DELIMITAREA TERITORIULUI COMUNEI CERNEȘTI

Capitolul III: EVOLUȚIA ISTORICĂ

Capitolul IV: DATE DEMOGRAFICE

Capitolul V: RANGUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE

Capitolul VI: AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Capitolul VII: PRINCIPALE INSTITUŢII DIN COMUNĂ ŞI SERVICIILE PUBLICE LOCALE

Capitolul VIII: ECONOMIA LOCALĂ

Capitolul IX: PATRIMONIUL PUBLIC ȘI PRIVAT AL COMUNEI

Capitolul X: PARTIDELE POLITICE

Capitolul XI: ACORDAREA DE TITLURI ȘI CERTIFICATE

Capitolul XII: CONSULTAREA CETĂȚENILOR

Capitolul XIII: COOPERAREA SAU ASOCIEREA

Capitolul XIV: MODALITATEA DE ATRIBUIRE SI SCHIMBARE A DENUMIRILOR DE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL

Capitolu XV: PROGRAMELE ȘI ACTIVITATILE  FINANȚATE DIN BUGETUL LOCAL, PRIN CARE SE PROMOVEAZA ELEMENTE DE IDENTITATE LOCALA DE NATURA CULTURALĂ, ISTORICĂ, OBICEIURI ȘI TRADIȚII

Capitolu XVI:ÎNSEMNELE SPECIFICE ALE  LOCALITATII ȘI MODALITĂȚILE DE UTILIZARE  A ACESTORA

Capitolul XVII: DISPOZIȚII FINALE

Capitolul I: PRINCIPII GENERALE

Art.1. În conformitate cu prevederile art. 36, alin.(3), litera „a" din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul- cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 96/2003, Consiliul local al comunei Cernești aprobă Statutul propriu al comunei Cernești.

Art.2. Comuna Cernești, ca unitate administrativ-teritorială a judetului Maramureș, este persoana juridică de drept public cu deplină capacitate juridică, care posedă un patrimoniu

 şi are iniţiativa în tot ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitându-şi autoritatea, în condiţiile legii pe teritoriul delimitat prin lege.

Art.3. Comuna Cernești este unitate administrativ – teritorială de bază, care cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitate de interese şi tradiţii. Comuna este alcătuită din 7 sate, după cum urmează : Izvoarele, Trestia, Ciocotiș, Fânațe, Cernești, Măgureni, Brebeni.

Orice modificare a limitei administrativ – teritoriale se poate efectua numai în temeiul legii.

Localitatea Cernești este reşedinţă, în care îşi au sediul autorităţile administraţiei publice locale şi sunt grupate celelalte autorităţi şi instituţii publice reprezentative pentru comună.

Colectivitatea asupra căreia îşi exercită autoritatea consiliul local, primarul comunei şi primăria, cuprinde totalitatea locuitorilor care trăiesc şi au domiciliul stabil în comuna Cernești, sau îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei.

Art.4. Comuna Cernești este localitatea comună a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere, de origine socială, de locul naşterii sau de satul în care locuiesc. Pe teritoriul comunei Cernești îşi poate stabili domiciliul sau reşedinţa orice persoană sau familie care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţia României şi de legile ţării.

Art.5. Calitatea de cetăţean al comunei Cernești se dobândeşte, se păstrează sau se pierde

 în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

 Art.6. Autorităţile publice locale îşi exercită atribuţiile legale privind evidenţa populaţiei, starea civilă, autoritatea tutelară prin compartimentele de

specialitate, care se află în subordinea secretarului comunei.

Autorităţile publice locale sprijină menţinerea şi întărirea legăturilor comunităţii cu toţii fii

 ei care trăiesc şi muncesc în alte localităţi din ţară sau din străinătate şi care contribuie la promovarea valorilor locale şi naţionale, la integrarea europeană şi la schimbul internaţio-nal de valori.

Art.7. Comunitatea locală este organizată pe principiul constituţional al pluralismului, care reprezintă condiţia de bază şi garanţia economiei de piaţă, a democraţiei sociale şi politice,

 a libertăţii membrilor săi.

Art.8. Organizaţiile locale ale partidelor politice îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare contribuind la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi la împlinirea aspiraţiilor şi idealurilor acestora, cu respectarea suveranităţii naţionale, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept, a principiilor democraţiei şi ale autonomiei locale.

Art.9. Comuna Cernești poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi 

cu persoane fizice, în condiţiile legii

Art.10. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice ale comunei Cernești (Primar sau Consiliul local) şi autorităţile de nivel judeţean sau central se bazează pe principiile autonomiei locale, descentralizării competenţelor, legalităţii, responsabilităţii, solidarităţii

 şi cooperării, în condiţiile şi în limitele stabilite de legislaţia în materie şi de normele 

Uniunii Europene.

Art.11. Toate relaţiile pe care comuna Cernești şi autorităţile sale reprezentative le stabilesc, întreţin şi dezvoltă cu alte comunităţi, autorităţi, instituţii şi alte persoane juridice trebuie să slujească interesul şi binele general al colectivităţii locale şi să se întemeieze pe respectul şi încrederea reciprocă dintre părţi, pe asumarea răspunderii şi asigurarea legalităţii înţelegerilor şi actelor încheiate.

Art.12. Comuna Cernești are dreptul la resurse financiare suficiente, proporţionale cu responsabilităţile şi atribuţiile pe care autorităţile publice le au stabilite prin lege. Sumele necesare care exced veniturile proprii ale bugetului local se asigură din bugetul de stat sau din bugetul judeţului Maramureș.

Art.13. Actele autorităţilor publice locale (hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului) care se emit în exercitarea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor pe care le au la nivelul unităţii administrativ–teritoriale trebuie să respecte Constituţia României şi legile ţării.

Capitolul II: ÎNTINDEREA ȘI DELIMITAREA TERITORIULUI COMUNEI CERNEȘTI

  Art.14. Teritoriul comunei Cernești, în suprafaţă totală de 9604 kmp este unitar, reprezentând 1,5% din suprafaţa totală a judeţului Maramureş, ceea ce situează comuna pe locul 19 din 76 de comune şi oraşe ale judeţului.  Aproape 65% din această suprafaţă, respectiv 6225 ha teren agricol, iar 35% din suprafața totală, respectiv 3379 ha teren neagricol. Intravilan avem o suprafață de 1107 ha, acesta este indivizibil şi inalienabil.

    Cea mai mare parte a terenurilor agricole este reprezentată de păşuni (2.505 ha - locul 9 în judeţ), urmate de fâneţe (2.305 ha - locul 22 în judeţ) şi livezi ( 308 ha - locul 5 în judeţ, după Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini şi Remetea Chiorului), în timp ce suprafaţa arabilă este de sub 20% din suprafaţa agricolă, respectiv 1.107 hectare (locul 28 în judeţ). Terenurile neagricole, care ocupă puţin peste 35% din suprafaţa comunei, sunt reprezentate mai ales de păduri întinse pe 3.008 ha, reprezentând 31,3% din suprafaţa comunei, ceea ce situează Cerneştiul pe locul 26 în judeţ. Suprafeţele ocupate cu construcţii (166 ha), căi de comunicaţii (114 ha), ape şi bălţi (54 ha) şi terenuri degradate (37 ha) sunt relativ reduse şi ocupă fiecare sub 2% din suprafaţa comunei. De aici se conturează posibilitatea dezvoltării unor avantaje competitive importante ale comunei Cerneşti în ceea ce priveşte pomicultura şi creşterea animalelor, punând astfel în valoare înzestrarea naturală a acesteia.

   Limitele teritoriului administrativ al comunei Cernești sunt cele stabilite prin legile ţării iar modificarea lor nu se poate realiza decât dacă este aprobată prin referendum local organizat în condiţiile legii.

   Delimitarea intravilanului satelor, evidenţa proprietăţilor şi a folosinţei terenurilor, disciplina şi modul de amplasare a construcţiilor se stabilesc prin planul de amenajare a teritoriului, Planul Urbanistic General şi Regulamentul local de urbanism, cadastrul general şi celelalte documente sau forme de evidenţă stabilite prin lege, întocmite prin grija compartimentelor de specialitate şi aprobate de către autoritățile publice locale potrivit competenţelor legale.

     Comuna Cerneşti este situată în partea de sud-est a judeţului Maramureş, în Depresiunea Copalnicul, cu localitatea reşedinţă pe DN 18 B Baia Mare-Târgu Lăpuş, la o distanţă de 30 km de reşedinţa judeţului, Baia Mare şi la 14 km de Târgu Lăpuş. În partea de est are contact cu dealul Pietriş,  şi în sud Masivul Preluca, fiind aşezată între următoarele coordonate geografice: 47°06' - 47°08' latitudine nordică şi 23°66' - 23°69' longitudine estică.

Vecinătăţile la SE, S şi SV Târgu Lăpuş cu satele aparţinătoare, la NV Comuna Copalnic Mănăştur, la NE şi N oraşul Cavnic.
Comuna ,cu toate satele componente ( Cernesti-centrul de comuna, Finate, Brebeni, Magureni,Ciocotis, Trestia si Izvoare) se întinde spre est pâna la Dealul Pietrişului, în sud este strajuită de Masivul Preluca iar înspre nord pâna la Izvoarele Bloajei și munți Gutâi.
    Aşezarile vecine comunei Cerneşti sunt: Copalnic -Mănaştur în sud cu satele: Preluca Veche, Ruşor si Vad,în vest comuna Şişeşti şi comuna Copalnic-Mănăştur cu satele Plopiş respectiv Lăschia şi Făureşti, la nord oraşul Cavnic şi com. Baiuţ, în est satele Costeni şi Cupşeni iar înspre sud –est Inăul,Borcutul şi Cufoaia care aparţin de Tg.Lapuş.

    Dintre cele șapte localităţi din componenţa comunei, cinci dintre ele; Izvoarele, Trestia, Ciocotiș, Fânațe, Cernești s-au dezvoltat pe valea râului Bloaja, având o formă alungită, longitudinală, “mulată” pe valea apei. Localitatea Brebeni se află în partea de sud-est a comunei, și se întinde pe valea Brebului. Localitatea Măgureni este în partea de sud a comunei, la poalele dealului Măgura.

Capitolul III: EVOLUȚIA ISTORICĂ

Art.15.Prima atestare documentară a localitații Cernești a apărut în anul 1424 sub numele de Charnakapolnok.
Numele localitatii provine din cuvantul „cerne” din limba slavona, care inseamna apa noroioasa , de la un izvor cu apa minerala din zona a carui mal are o culoare inchisa.
Dupa 1424 numele localitatii va cunoaste unele schimbari:
1424- Charnakapolnok
1427-Csernatopoly
1475-Chernakapol
1553-Cernica Kapolnok
1566-Chana Kapolnok
1567-Chiarna Kapolnok
1583-Chyarnafalva
1602-Czarnafalva
1603-payus Csyarna Kapolnok
1609-Chiernes Charnafalva
1630-Czyernefalva
1650- Csenefalva
1733-Csernafalu
1750-Csernesty
1800-Csernefalva, Cernesti
1808-Csernesty
1850-Csernyesti
1854- Csernefalva, Cernesti
In anul 1566 Cernestiul a fost mentionat ca o localitate apartinatoare domeniului Cetatii Chioarului, o localitate romaneasca, dupa cum arata textul Urbariului . In anul 1876, cand districtul romanesc al Chioarului a fost desfiintat, localitatea Cernesti a trecut in cadrul plasei Copalnic Manastur, judetul Satu-Mare.
    Subzistenta asigurata de produsele propriei gospodarii a reprezentat trasatura esentiala a societatii feudale romanesti. Din acest motiv ocupatiile locuitorilor unui sat erau diverse. Intalnim in lumea rurala medievala agricultori, crescatori de animale, apicultori si mestesugari. Locuitorii satului Cernesti se inscriu si ei in acest spectru ocupational.  

    La sfarsitul sec. al VI-lea si in sec. al VII-lea intalnim in aceasta localitate : agricultori(graul ocupa primul loc in cadrul cerealelor cultivate), crescatori de animale, lemnari, rotari, dulgheri, pietrari, blanari, cojocari, tesatori, morari...
Instaurarea dominatiei habsburgice a adus in Transilvania si implicit in Cernesti importante modificari de ordin economic, social, politic si cultural. In primul rand-datorita unor necesitati economice sporite-au crescut si contributiile supusilor , incalcand astfel sumele fixate de Diploma Leopoldina din 1691.Diplomati dar si strategi, austriecii au intuit ca in Transilvania, unde religia si biserica detineau un rol important in viata social-culturala a comunitatii, o modalitate de instaurare si mentinere a stapanirii lor, poate fi atragerea romanilor ortodocsi la catolicism, metoda aplicata cu succes si in alte regiuni subordonate. In acest context Cernestiul este mentionat la sfarsitul sec.al VIII-lea ca apartinand grofului Teleki Karoly.
Situatia locuitorilor dar si complexitatea structurii sociale a localitatii Cernesti in sec. al XVIII-lea este ilustrata de recensamantul efectuat la 1784-1787. Conform acestui recensamant, din 344 barbati, 168 erau tarani iobagi si jeleri, 108 nobili.
Tot din acest document aflam ca in Cernesti erau 139 case , 140 familii, 732 locuitori. Satul avea 2 preoti si nici un functionar.
Pentru acest secol, in majoritatea satelor romanesti putini erau cei care stiau sa scrie si sa citeasca. De cele mai multe ori preotul era singurul stiutor de carte.
In contextul reformelor initiate in sec. al VIII-lea in Imperiul habsburgic interesul pentru educatie este in crestere. Cu toate acestea, in lipsa unor dovezi sau documente istorice abia un secol mai tarziu, respectiv in anul 1836 apare o prima mentiune despre existenta unei scoli la Cernesti. Aceasta scoala era frecventata de un numar de 45 elevi. Peste un deceniu si jumatate s-a construit si primul local de scoala prin contributia satenilor. Aceasta cladire era compusa dintr-o sala destinata tinerii cursurilor si doua incaperi folosite drept locuinta de invatator.
Teodor Bota, primul invatator mentionat, a functionat la aceasta scoala intre anii 1882-1929. Elevilor le erau predate cunostinte din discipline ca : religia, istoria biblica, „cetitul”, gramatica, calculatiunea, istoria patriei.
Conditiile in care se desfasura activitatea de predare- invatare erau vitrege, materialul didactic era redus sau inexistent.
Secolul al XIX-lea a adus cu sine pe langa criza feudalismului si tendintele Curtii de la Viena de a-si intari dominatia economica , politica si culturala asupra Transilvaniei.Inceputa cu secolul trecut , odata cu Inochentie Micu-Klain, continuata apoi cu miscarea Supllexului si Scoala Ardeleana, lupta de eliberare nationala a romanilor transilvaneni a continuat si in sec. al XIX-lea si a gasit aderenti si intre locuitorii Cernestiului. Un important rasunet au in zona Revolutia romana de la 1848-1849 dar si evenimentele premergatoare acesteia.In aceasta perioada premergatoare revolutiei au circulat si au fost citite poporului manifeste precum „Fratilor romani”, „Proiectul de Constitutiune”, „Provocatiunea” lui Barnutiu, „Chemarea ”lui Aron Pumnul la Adunarea de la Blaj. Comuna Copalnic Manastur a trimis ca delegat pe preotul Ioan Dragomir.
In septembrie 1848 Regiunea Chioarului s-a transformat intr-un punct de sprijin al romanilor din comitatele vecine. La 2 km de localitatea Cernesti, in satul Finate, s-au adunat conducatorii revolutionari locali in 4 octombrie pentru a hotari autonomia districtului. Confruntarea cu autoritatile a devenit iminenta. Aceasta confruntare s-a incheiat abia la 3 noiembrie cand apararea Chioarului cedeaza, ultima pozitie de aparare fiind Dealul Pietris.
Urmarile Revolutiei de la 1848 au afectat in mod pozitiv si localitatea Cernesti. Datele pe care le avem din anii care au urmat revolutiei indica un progres mai mare sau mai mic in agricultura , mestesugarie dar mai ales in domeniul demografic. La recensamantul din anul 1900 populatia Cernestiului atingea cifra de 924 locuitori.
Structura ocupationala a populatiei Cernestiului la inceputul sec. XX se prezinta astfel: 403 tarani,13 persoane lucrau in industrie,13 persoane in domeniul creditului si a comertului, liberi producatori erau amintite 3 persoane,11 slugi de casa, 1 arendas , 3 zilieri,197 mici proprietari, 16 muncitori, 1 fierar, 2 cizmari, 6 morari, 2 carciumari.
Din punct de vedere confesional , situatia este oarecum in acord cu situatia intregii Transilvanii: 878 greco-catolici, 1 ortodox si 45 iudei.
A fost o perioada prospera pentru locuitorii Cernestiului, afirmatia fiind sustinuta de faptul ca din cele 229 case existente la 1900, una singura era din chirpici, restul din lemn, si tot in aceasta perioada a fost construita si biserica din sat din piatra si calcar.
A urmat apoi primul razboi mondial in contextul adancirii crizei din Imperiul Austro-Ungar. Mersul razboiului nemultumea masele populare care luptau contra fratilor romani.In primul razboi mondial din Cernesti au participat peste 50 tarani, dintre care 7 nu s-au mai intors. Media de varsta a celor jertfiti a fost de 27 ani. Acestia au fost : Zahan Vasile, Craciun Timofie, Bota Chelement, Cozmuta Ioan, Pinte Alexandru, Vasutiu Alexandru, Onise Ioan.
Dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar si aparitia oportunitatii unirii tuturor romanilor au fost evenimente cu aplomb pozitiv pentru romani in anul 1918. La 30 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul National Roman Central, ca organ central care sa coordoneze activitatea in scopul unirii romanilor.
Dupa ce la 3 noiembrie 1918 s-a dat ordinul infiintarii Consiliilor Nationale Comunale si a garzilor nationale locale la 21 noiembrie 1918 in ziarul „Romanul” era publicata convocarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia.
Au loc din nou adunari in care se desemneaza delegati pentru Marea Adunare.La Tirgu-Lapus a avut loc in 25 noiembrie o astfel de adunare. Printre delegatii desemnati s-a numarat si Pintea Simion a lui Partenie din Cernesti. Desi proclamata Unirea, autoritatile maghiare potrivnice acesteia i-au asteptat pe delegatii lapuseni cu arme si gloante . Nu a fost un caz singular in Transilvania.
Unirea a insemnat nu numai formarea statului national roman ci si schimbarea cadrului social, economic, politic si cultural pentru romani.
Dupa razboi, localitatea Cernesti avea in continuare o economie preponderent agrara, situatia grea a taranilor s-a ameliorat abia prin reforma agrara din 1921. Prin aceasta reforma pamantul mosierilor era numai partial expropiat, s-au acordat loturi de pamant numai unei parti a taranilor si s-a mentinut o masa mare de tarani nevoiti sa munceasaca pe marile exploatari agricole.
In satul Cernesti improprietaririle si exproprietaririle s-au facut pe baza legii de reforma agrara din Transilvania, Banat si Maramures (30 iulie 1921).
In perioada interbelica ocupatiile de baza ale locuitorilor Cernestiului au fost: cultura plantelor, cresterea animalelor, cultura pomilor fructiferi si chiar albinaritul.
Prin Dictatul de la Viena , 30 august 1940, partea de nord-vest a Transilvaniei era anexata Ungariei hortyste. In acest teritoriu se instaureaza administratia maghiara. Cea mai aberanta masura a acestei administratii a fost introducerea obligativitatii limbii maghiare in administratie, scoala si in institutiile publice.
Pentru a creiona situatia localitatii Cernesti in aceasta perioada, in lipsa materialului arhivistic, s-a folosit marturia orala a localnicilor. Conform acestor marturii satul s-a aflat sub ocupatia trupelor ungare si germane erau cazate la scoala si in casele mai mari. Populatia era cea care contribuia la intretinerea trupelor stationate aici. Contributia cetatenilor consta in livrarea cerealelor si in special a cailor pentru armata.
La sfarsitul anului 1944 „ armata eliberatoare” ajunge si in Cernesti.Dupa eliberare si aici incepe procesul de reorganizare a satului pe baze noi: politia este reorganizata insa refacerea economica era cu mult mai greu de realizat. Mentinerea armatei hortyste a diminuat capacitatea economica a satenilor. O noua reforma agrara initiata in martie 1945 conduce la urmatoarea situatie: 45 gospodarii cu sub 1 ha pamant, 57 gospodarii care aveau 1-2 ha , 29 gospodarii cu 2-3 ha, 29 gospodarii cu 3-4 ha, 20 gospodarii cu 4-5 ha, 53 gospodarii cu peste 5 ha.
    Deși anevoioasă la început, reabilitarea economica a sătenilor va progresa treptat.

Capitolul IV: DATE DEMOGRAFICE

  Art.16. Evoluţia populaţiei comunei Cernești, este determinată de evoluţia indicatorilor demografici: natalitatea, fertilitatea şi mortalitatea, precum şi de cea a fenomenului de migraţie. Acesta din urmă a avut un rol esenţial, atât prin prisma relaţiilor stabilite cu centrele urbane aflate în proximitate şi cu comunele învecinate, cât şi sub aspectul migraţiei externe.

    Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cernești se ridică la 3.741 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.814 locuitori, reprezentând 1,8% din populaţia rurală a judeţului Maramureş şi 0,7% din populaţia totală. Astfel, comuna se află pe locul 34 între unităţile administrativ - teritoriale ale judeţului, fiind în acelaşi timp a douăzeci şi doua comună a judeţului după numărul de locuitori.

    Majoritatea locuitorilor sunt români 3516, reprezentând 94%, cu o minoritate de rromi 115, reprezentând 3,07%, maghiari 4 reprezentând 0,11%, germani 1, reprezentând 0,03%.  Pentru 2,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. 

     Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, 87% dintre locuitorii comunei aparţinând acestei religii. Restul populaţiei aparţine cultului penticostal 11%, şi greco - catolic 1%, şi doar 1% din populaţie aparţine celorlalte culte, precum cel romano - catolic, baptist, adventist de ziua a şaptea, creştin după evanghelie sau martorii lui Iehova şi fără religie

Capitolul V: RANGUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE

  Art.17 Potrivit prevederilor Legii 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national-sectiunea a IV-a “Reteaua de localitati”, localitatea  Cernești este localitate de rangul IV, iar  satele Izvoare, Trestia, Ciocotis, Fanate, Brebeni si Magureni sn localitati de rangul V.

Capitolul VI: AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE  LOCALE

  Art.18. Autorităţile reprezentative ale colectivităţii locale din comuna Cernești sunt: consiliul local şi primarul.

   Primarul şi consilierii locali se aleg prin votul liber exprimat, egal, direct şi secret al cetăţenilor care au domiciliul stabil în comună, din rândul cetăţenilor care ndeplinesc condiţiile prevăzute de Constituţie şi de legile în vigoare.

  Organizarea alegerilor pentru funcţiile de demnitate publică locale şi espectiv validarea mandatelor de consilier local şi de primar sunt reglementate prin legislaţia în vigoare.

  Art.19. Consiliul local al comunei Cernești este autoritatea deliberativă, fiind format din consilieri locali, aleşi prin vot universal, egal, secret, direct şi liber exprimat de către cetăţenii comunei Cernești şi constituit în conformitate cu prevederile legale.

  Art. 20. 1. Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale, exercitând următoarele atribuţii:

1. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
2. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
3. atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
4. atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
5. atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

  2. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(1) lit.a), consiliul local:

   a) aprobă statutul comunei, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;

1. aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
2. exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.
3. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(1) lit.b),consiliul local:
4. aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
5. aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
6. stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
7. aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
8. aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
9. asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
10. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit.c), consiliul local:
11. hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilorproprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
12. hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
13. aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
14. stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
15. aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
16. aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
17. asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
18. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(1)lit.c), consiliul local:
19. hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilorproprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi aserviciilor publice de interes local, încondiţiile legii;
20. hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
21. avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare ateritoriului şi urbanism ale localităţilor;
22. atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective deinteres public local.
23. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(1)lit.d), consiliul local:
24. asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
25. educaţia;
26. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
27. sănătatea;
28. cultura;
29. tineretul;
30. sportul;
31. ordinea publică;
32. situaţiile deurgenţă;
33. protecţia şi refacerea mediului;
34. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi dearhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
35. dezvoltare aurbană;
36. evidenţa persoanelor;
37. podurile şi drumurile publice;
38. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;
39. activităţile de administraţie social-comunitară;
40. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
41. alte servicii publice stabilite prin lege;
42. hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor               facilităţi,          potrivit    legii, personalului sanitar şi didactic;
43. sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
44. poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de intereslocal;
45. aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi autilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
46. poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.
47. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(1)lit.e), consiliul local:
48. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
49. hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
50. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese  comune.
51.   Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
52.   Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

  Art.21. Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Local Cernești se stabileşte prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a acestuia. În funcţie de necesităţi şi de evoluţiile înregistrate în plan legislativ, regulamentul va putea fi modificat, completat şi actualizat în condiţiile legii.

  Art.22.Dizolvarea consiliului local şi suspendarea mandatului de consilier local pot avea loc în situaţiile şi cu respectarea cerinţelor stabilite prin Legea administraţiei publice locale, Legea privind Statutul aleşilor locali şi prin alte acte normative care reglementează în materie.

  Art.23. Locuitori satelor care nu au consilieri aleşi în consiliul local vor fi reprezentaţi la şedinţele acestuia de către un delegat sătesc al cărui statut este stabilit prin lege.

  Art.24. Funcţia de autoritate publică executivă la nivelul comunei Cernești este exercitată de către primar în condiţiile legii.

  Art.25. Înlocuitorul de drept al primarului, subordonat  acestuia, este viceprimarul comunei, care este ales în condiţiile stabilite de lege.

  Art.26. Primarul şi viceprimarul, la fel ca şi consilierii locali, depun în faţa consiliului local următorul jurământ:

„Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei Cernești. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

Art.27.(1)Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică şi exercită, lanivelul comunei Cernești, următoarele atribuţii:

a) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

b) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actelenormativeprevăzutelaalin.(2),primarulbeneficiazădeunaparatdespecialitate,pecareîlconduce.

c) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimentefuncţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia suntîncadratecufuncţionari publicişipersonal contractual.

1. Primarul conduce serviciile publice locale.

  Art.28.(1) Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine,precum şi în justiţie.

2)Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României.

3) Eşarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.

1. Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărârea Guvernului.

Art. 29 (1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

 b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; 

c) atribuţii referitoare la bugetul local;

 d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;

 e) alte atribuţii stabilite prin lege. 

(2) În temeiul alin. (1) lit. 

a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege. 

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul: 

 a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;

 b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări; 

c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.

 (4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul: 

a) exercită funcţia de ordonator principal de credite; 

b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;

 c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale; 

d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar. 

(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:

 a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;

 b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d); 

d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale; 

e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; 

f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora; 

g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;

 h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

 (6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean. 

(7) Numirea conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de management.

 Art.30 (1) În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales.

 (2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate. 

Art. 31 Atribuţiile de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară pot fi delegate şi secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii. 

Art. 32 (1) Primarul comunei poate angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal.

 (2) Primarul poate delega pe întreaga durată a mandatului sau pe o perioadă determinată prin dispoziţie scrisă, viceprimarului, dintre atribuţiile legale care îi revin, viceprimarul comunei Cernești având următoarele atribuţii : 

a). Inlocuieşte primarul în lipsa motivată a acestuia ;

 b). Controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate ; 

c). Urmarirea si asigurarea intretinerii si reabilitarii drumurilor publice proprietate a comunei, a instalarii semnelor de circulatie, a desfasurarii normale a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii si formularea de propuneri corespunzatoare in acest sens ; 

d). Constată şi aplică sancţiunile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 36/1996, cu modificările şi completările ulterioare, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice ; 

e). Supravegherea targurilor, pietelor, oboarelor, a locurilor si parcurilor de distractie si luarea de masuri operative pentru buna functionare a acestora;

 f). supravegheză inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat al comunei 

g). participarea la elaborarea masurilor de prevenire si limitare a urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului si asigurarea executarii masurilor stabilite in planurile de protectie si interventie pe tipuri de dezastre; 

h) luarea de masuri si asigurarea controlului depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor, cursurilor de apa de pe raza comunei Cernești, precum si pentru decolmatarea vailor locale si podetelor, pentru asigurarea scurgerii apelor;

 i). Răspunde de buna gospodărire , întreţinere şi curăţenie a comunei, mobilizează cetăţenii pentru buna gospodărire, asigurarea curăţeniei şi înfrumuseţarea comunei ;

 j). Răspunde de păstrarea, apărarea şi valorificarea la un nivel superior a bunurilor aflate în administrarea Consiliului local al comunei şi gospodărirea patrimoniului privat al Consiliului local ;

 k). Răspunde de modul de gospodărire şi folosire a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al comunei , precum şi modul de încasare a texelor pentru folosinţa acestora ; 

l). Asigură respectarea dispoziţiilor legale privind folosirea păşunilor, întreţinerea şi gospodărirea păşunilor aflate în administrarea comunei,; 

m). Răspunde de protecţia mediului înconjurător, luând măsuri de înlăturare a fenomenelor de poluare a mediului înconjurător, constată contravenţiile şi aplică sancţiunile prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr-. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare ;

 n). Ia măsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea normelor de protecţia muncii în cadrul instituţiilor publice ale comunei şi cele subordonate acestora ; 

o). Ia mãsuri pentru buna functionare a iluminatului public ; 

p). Rãspunde si ia mãsuri pentru alimentarea cu combustibil în vederea asigurãrii încãlzirii Primăriei Cernești şi a unităţilor de învăţământ în sezonul rece ;

 r). Răspunde de conducerea , instruirea şi controlul pazei bunurilor publice şi ale cetăţenilor , fiind împuternicit în vederea constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor privind nerespectarea sau încălcarea prevedrilor Legi nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulteriore ;

 s). Constată contravenţiile şi aplică sancţiunile conform legislaţiei în vigoare ; ş). Răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţilor ce se realizează prin contribuţia în muncă a persoanelor beneficiare de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat ; 

 t). Răspunde de activitatea Comitetului local pentru situaţii de urgenţa , a Centrului operativ cu activitate temporară pentru situaţii de urgenţă şi a Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă din cadrul comunei Cernești, judeţul Maramures şi se preocupă de aprovizionarea cu carburanţi, lubrefianţi şi alte materiale necesare bunei funcţionări a acestora. 

ţ). Răspunde de funcţionarea în bune condiţii a instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare din comună ; 

u). Viceprimarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de primar, Consiliul local sau prin legi speciale . 

(3) Pentru neîndeplinirea atribuţiilor şi obligaţiilor stabilite în sarcina sa potrivit aliniatului precedent, viceprimarul răspunde politic, administrativ, disciplinar, material sau penal, suportând şi eventualele prejudicii aduse comunităţii din această cauză.

 (4) Primarul comunei Cernești exercită pe lângă competenţele sale de autoritate executivă, atribuţiile de factor de echilibru şi mediere între forţele politice, sociale, culturale, educaţionale, economice şi administrative, între acestea şi cetăţeni, între autorităţi şi comunitate urmărind armonizarea relaţiilor interinstituţionale şi interumane şi garantând pacea socială la nivelul comunităţii. 

(5) Mandatul primarului şi al viceprimarului începe, durează, se exercită, se suspendă sau încetează în condiţiile stabilite prin Legea administraţiei publice locale sau alte acte normative incidente. 

(6) Pe durata mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local. Art.33 Consiliul local şi primarul sau viceprimarul (pentru atribuţiile delegate) îşi exercită atribuţiile şi răspunderile legale prin intermediul aparatului de specialitate, al instituţiilor şi serviciilor publice de interes local care sunt înfiinţate, funcţionează, sunt gestionate şi finanţate şi se organizează în conformitate cu legislaţia în vigoare, ţinându-se cont de particularităţile şi condiţiile specifice ale comunei Cernești.

 Art.34 (1) a) Aparatul de specialitate al primarului cuprinde funcţii publice de execuţie sau de conducere si personal contractual, conform statului de funcţii. Numărul de personal, statul de funcţii şi organigrama primăriei se aprobă prin hotărâri ale consiliului local, la propunerea primarului, cu luarea în consideraţie a necesarului de resurse umane şi a fondurilor alocate, prin bugetul local, pentru acoperirea cheltuielilor de personal;

 b) Dintre funcţiile publice, următoarele sunt funcţii de conducere: 

- secretar 

- şef Birou financiar-contabil .

 c) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale a căror configuraţie se stabileşte anual prin organigrama propusă de primar şi aprobată de către consiliul local. 

d) Numirea, promovarea, evaluarea, salarizarea şi acordarea celorlalte drepturi pecuniare, eliberarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac în conformitate cu Legea nr. 188/1999 republicată privind Statul funcţionarilor publici, respectiv Legea nr. 53/2003- Codul Muncii şi celelalte acte normative aplicabile. 

e) Modul de organizare si funcţionare, obiectivele, sarcinile si responsabilităţile ce revin fiecărui compartiment funcţional din cadrul primăriei se stabilesc, potrivit legii, de către primar, cu avizul consiliului local; f) Sarcinile ce revin fiecărui funcţionar public sau angajat pe bază de contract de muncă se stabilesc prin fişele posturilor care se întocmesc de către fiecare şef de compartiment care are şi competenţa de a evalua, stimula, propune sancţiuni etc. pentru activitatea desfăşurată de aceştia. Personalul contractual şi funcţionarii publici exercită obligatoriu toate atribuţiile şi sarcinile date prin lege, hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului. 

g) Şefii de compartimente din cadrul primăriei, au obligaţia de a întocmi, prezenta şi susţine rapoartele de specialitate la proiectele de hotărâri ale consiliului local, răspunzând de exactitatea şi de corectitudinea informaţiilor furnizate, de respectarea normelor tehnice şi juridice aplicabile cu privire la punctele de vedere exprimate şi soluţiile propuse. Prezenta acestora la şedinţele de comisie sau de plen ale consiliului local în vederea susţinerii rapoartelor este obligatorie, invitaţiile de participare făcându-se în scris de către secretarul comisiei, respectiv de către secretarul comunei. Pentru proiectele de hotărâri iniţiate de către primar sau de către viceprimar solicitarea şi depunerea rapoartelor, respectiv prezenţa şefilor de compartimente şi a administratorului public la şedintele de comisie sau de plen în vederea susţinerii punctelor de vedere şi propunerilor făcute se asigură prin grija acestora. 

(2) a) Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului formează primăria comunei Cernești care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. 

b) Primăria comunei Cernești îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului de ordine interioară aprobat de către consiliul local.

Capitolul VII: PRINCIPALE INSTITUŢII DIN COMUNĂ ŞI SERVICIILE PUBLICE LOCALE

  Art.35 a) Instituţiile de interes local se află în slujba comunităţii şi au ca scop fundamental al activităţii lor slujirea nevoilor, aspiraţiilor şi valorilor individuale sau colective ale oamenilor ”cetăţii” prin furnizarea serviciilor specifice. 

b) Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea, gestionarea patrimoniului şi finanţarea instituţiilor publice de interes local se realizează cu respectarea legislaţiei în vigoare. 

c) Raporturile dintre autorităţile publice locale (primar sau consiliu local) şi instituţiile publice de interes local, dintre acestea şi cetăţeni, precum şi relaţiile dintre ele, au la bază principiile respectului şi încrederii reciproce, ale responsabilităţii şi legalităţii, ale solidarităţii, cooperării şi acţiunii convergente pentru întărirea unităţii şi înfăptuirea binelui comunităţii locale şi al tuturor membrilor săi. 

d) Comunitatea şi autorităţile publice locale sprijină şi se implică direct în asigurarea unor condiţii optime de funcţionare a instituţiilor publice de interes local şi colaborează cu autorităţile şi instituţiile de specialitate de la nivel judeţean sau central pentru soluţionarea problemelor specifice, în limitele competenţelor legale şi ale resurselor asigurate. 

e) Şefii instituţiilor publice de interes local prezintă în faţa comunităţii locale şi a autorităţilor ei reprezentative informări sau rapoarte cu privire la activitatea desfăşurată, rezultatele obţinute şi problemele întâmpinate pe linia realizării obiectivelor specifice. Aceştia răspund în condiţiile legii de modul în care folosesc fondurile şi gestionează patrimoniul care face parte din domeniul public sau privat al comunei Cernești, şi a celorlalte bunuri pe care le au în administrare. 

Art.36 a) Serviciile publice locale reprezintă acele activităţi şi prestaţii pe care autorităţile publice locale sau instituţiile publice de interes local le desfăşoară sau le oferă cetăţenilor în scopul satisfacerii nevoilor lor. Principalele servicii necesare a fi prestate la nivelul comunei Cernești, sunt cele prevăzute de art.36 alin.2 din Legea administraţiei publice locale. 

b) Pentru prestarea serviciilor care nu intră în sfera de competenţă a instituţiilor publice specializate a consiliului local din comuna Cernești, are obligaţia de a stabili prestarea acestora în sarcina compartimentelor specializate ale primăriei sau de a înfiinţa servicii publice de sine stătătoare. 

c) Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea, gestionarea şi finanţarea serviciilor de utilitate publică locală se reglementează prin hotărâri ale consiliului local, cu respectarea legislaţiei în vigoare. 

d) Pentru prestarea serviciilor publice cu excepţia celor care, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt asigurate gratuit, consiliul local al comunei Cernești  va stabili taxe speciale prin care să se asigure acoperirea cheltuielilor făcute în acest scop. Taxele speciale instituite se vor percepe numai de la beneficiarii serviciilor. Consiliul local poate hotărî, pentru a menţine taxele la un nivel acceptabil, ca o parte din cheltuielile realizate pentru funcţionarea unor servicii să fie acoperite prin subvenţii de la bugetul local. 

e) Agenţii economici, instituţiile şi cetăţenii din comuna Cernești sunt consultaţi de către autorităţile publice locale în legătură cu actele de autoritate ce urmează a fi adoptate pe linia înfiinţării, gestionării, funcţionării şi finanţării instituţiilor şi serviciilor publice de interes local pe care au obligaţia de a le respecta şi aplica în funcţie de nevoile şi condiţiile specifice.

Art.37. (1) În comuna Cernești funcționeaza trei instituții școlare: Şcoala cu clasele I-VIII Cerneşti cu personalitate juridică,  Şcoala cu clasele I-VIII Ciocotiş și şcoala cu clasele I-VIII  Trestia, acestea din urmă fiind arondate școli Cernești, și sunt fără personalitate juridică. Patru grădiniţe cu program normal în localitățile: Trestia, Ciocotiș, Fânațe și Cernești

• (2)   Serviciile medicale sunt asigurate de către două cabinete medicale de familie, în localitățile Cernești și Ciocotiș, cu două cadre medicale, și două farmacii.
• (3)   Alte servicii pentru deservirea populației sunt asigurate prin: o agenție poștală, un post de politie, trei camine culturale, o bibliotecă comunala, un cabinet veterinar, 12 magazine comerciale, 12 lăcașe de cult ( 8 ortodoxe, 1catolică, și 4 penticostale).

• (4)   Pentru susținerea activităților sportive există un stadion în localitatea Cernești.

Capitolul VIII: ECONOMIA LOCALĂ

Art. 38. (1) În Comuna Cernești se desfășoară următoarele activități economice:

 a). Prelucrarea lapteluiși fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor ecologice de o mare calitate.
b).Tâmlărie PVC
c). Ferme pentru creșterea aimalelor
d). Exploatații apicole
e). Transport persoane
f). Activități comerciale
 g). Exploatarea în carieră de piatră

h). Păstrăvărie

 i). Prelucrare finită a lemnului, tâmplărie

j). Sere de legume ecologice mai mici (afacere de familie), dar avem și cea mai mare și mai  modernă seră de legume ecologice din județ.

 (2) Căile de comunicație care străbat comuna Cernești sunt: rutiere 

(3) Comuna Cernești e strabătută de DN 18 B, acesta asigurând legătura cu municipiul Baia mare şi municipiul Târgu Lăpuș. Localitatea e străbătută de o retea de drumuri de interes local în lungime de 50 km aparținand domeniului public al comunei.

Art.39. (1) Autorităţile administraţiei publice locale încurajează şi susţin, prin măsuri ce ţin de competenţa lor, dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, a zootehniei, a serviciilor şi comerţului, a turismului şi a tuturor activităţilor economice care aduc beneficii familiilor, agenţilor economici şi comunităţii. Ele asigură egalitate de şanse, tratament nediscriminatoriu pentru toţi întreprinzătorii care îndeplinesc condiţiile legale si normele U.E. de a investi şi a desfăşura activităţi economice în comuna Cernești.

2) Activităţile economice locale s-au dezvoltat în concordanţă cu potenţialul şi resursele locale. Datorită pășunilor întinse din zonă, predomină creșterea ovinelor, bovinelor și cabalinelor, dar și a porcinelor. Zona dispune de numeroase păduri de stejar și fag, având peisaje de o rară frumusețe. În această zonă deluroasă cu climă blândă, pomicultura a cunoscut o mare înflorire încă din feudalism. Pomii fructiferi cultivați în zonă sunt: prunul, mărul, părul, cireșul. Pe suprafețe mai mici se cultivă: vișini, gutui, piersici, caiși, nuci. În ultimii ani au apărut pensiuni turistice, foarte cochete, oferind turiștilor tot confortul.

Oportunități:

1) Toate satele sunt electrificate, iar iluminatul public este modernizat printr-o tehnologie de vârf cu leduri. 

2) Nivelul crescut de calificare a populației prin participarea la programe de instruire și formare profesională, primează în ocuparea locurilor de muncă mai bine plătite, și duce la bunăstarea comunități. 

3) Produse agricole ecologice ale micilor fermieri, pot fi valorificate corespunzător atât la mari procesatori cât și în piețele agroalimentare.

4) Infrastructura este într-o continuă modernizare.

5) Potențialul natural deosebit și expertiza locală deja devenite tradiție, constituie o oportunitate deosebită, pentru cei care doresc să investească în pomicultură.

Art.40. 1).Obiective turistice, resurse și muzee:

a). La Valea Babei - băi având ape cu proprietăți curative;

b). Zona râului Bloaja, de un farmec deosebit, având un mare potențial pentru dezvoltarea agroturismului. Aici în acest areal de vis, s-au contriuit și se construiesc pensiuni și păstrăvării. Localizată în inima Maramureșului, zona turistică Izvoarele (Bloaja) îmbină perfect natura virgină și nepoluată cu o tradiție și arhitectură unică. Orice investiție în activitățile turistice în acest spațiu poate fi o poveste de succes.

c). Fondul de vânătoare pe Bloaja: mistreț, urs, căprior…

d). Muzeul artiștilor contemporani ,,FLOREANʺ.

e). Dealul Măgura

f). Muntele Șatra (Șatra Pintii)- reprezinta o prelungire sud-vestica a Munților Lapușului, care separă  Depresiunea Lapușului de Munții Gutâi si Depresiunea Copalnic. Conform legendelor și baladelor populare, aici a avut vestitul haiduc, Pintea Viteazul, una din resedințe. În apropierea platoului Piemontului Șatra, în partea sudica se afla peștera Șatra Pintii. Tot aici se mai află Izvorul Pintii și Manastirea Șatra. În partea nord-vestică se gasește Fântâna Pintii și Schitul Șatra. Datorită celor două lăcașuri monahale și a izvoarelor de apa tămăduitoare care ies din piatră, credincioșii locului denumesc Masivul Șatra, Muntele Sfânt.

g). Ape minerale sulfuroase, satul Brebeni

h). Calcedomia albastră (piatră semiprețioasă), satul Trestia

i). Biserica de lemn Sfântul Ioan Evanghelistul din Izvoarele

j). Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva din Izvoarele

k). Biserica Sfinții Arhangheli din Trestia, Maramureș

Capitolul IX: PATRIMONIUL PUBLIC  ȘI PRIVAT  AL COMUNEI

  Art.41. (1) Potrivit Legii Administratiei Publice Locale nr. 215/2001, patrimoniul comunei e alcatuit din bunurile mobile si imobile aflate in proprietatea publica si in proprietatea privata ale acesteia, precum si obligatiile cu caracter patrimonial.

(2) Bunurile care apartin comunei sunt supuse inventarierii anuale.

(3) Inventarul bunurilor unitatilor administrativ-teritoriale se constituie într- o anexa la statut, care se actualizeaza anual.

(4) Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Comunei Cernești se întocmeşte şi se actualizează de către comisia specială, constituită în conformitate cu prevederile Legii 213/1998 şi cu normele metodologice de aplicare a acesteia şi se însuşeşte prin hotărâre a consiliului local.

(5) Bunurile care alcătuiesc domeniul public al comunei Cernești sunt imprescriptibile, insesizabile şi inalienabile.

 (6) Cresterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificata pentru fiecare caz,

în note explicative anexate la inventar.

(7) Consiliul local hotaraste la cumpararea de bunuri, în funcție de alocația bugetară și în conditiile legiii.

(8) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, potrivit prevederilor legale.

(9) Hotărârile pe care consiliul local le ia cu privire la administrarea sau operaţiunile privind bunurile care alcătuiesc domeniul public sau privat al comunei, se adoptă cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

(10) Fiecare persoană fizică sau juridică este obligată să-şi declare şi să probeze proprietăţile pe care le deţine pe raza comunei Cernești,  pentru a fi inregistrate în evidenţele fiscale şi agricole ale primăriei. Orice modificare survenită cu privire la regimul juridic al proprietăţilor va fi, de asemenea, adusă la cunoştinţă şi probată cu acte, compartimentelor de specialitate ale administraţiei publice locale pentru a fi operate corespunzător. Proprietaţile deţinute în alte unităţi administrativ teritoriale se declară la primăriile respective, asupra acestora fiind informată şi primăria locală.

(11) În comuna Cernești proprietatea privată dobândită licit este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Caracterul licit al dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor şi altor imobile în condiţiile aplicării eronate a legilor proprietăţii poate fi constatat numai de către instanţa de judecată sau, după caz, de către autoritatea care a emis actul de proprietate în cauză.

Capitolul X: PARTIDELE POLITICE

Art.41. (1) Comunitatea locală este organizată pe principiul constituţional al pluralismului, care reprezintă condiţia de bază şi garanţia economiei de piaţă, a democraţiei sociale şi politice, a libertăţii membrilor săi.

   (2) Organizaţiile locale ale partidelor politice îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare contribuind la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi la împlinirea aspiraţiilor şi idealurilor acestora, cu respectarea suveranităţii naţionale, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept, a principiilor democraţiei şi ale autonomiei locale.

   (3) Partidele politice care iși desfășoară activitatea în comuna Cernești sunt:

- Uniunea Salvați România (USR)

- Partidul National Liberal (P.N.L.)

- Partidul Social Democrat (P.S.D.)

- Partidul Ecologist Român (PER)

   (4) Numarul membrilor consiliului local se stabileste prin ordinul prefectului, conform Legii Administratiei Publice Locale nr. 215/2001, republicata, cumodificarile si completarile ulterioare. Consiliul local al comunei  Cernești este format din 13 consilieri, cu următoarea apartenență politică: 4 consilieri aparținând USR, 4 consilieri aparținand P.S.D., 4consilieri aparținând PNL şi 1 consilier aparținand P.E.R..

Capitolul XI: ACORDAREA DE TITLURI ȘI CERTIFICATE

Art.42. Persoanele născute în comuna vor primi la implinirea vârstei de18ani titlul și certificatul de fiu/fiica a comunei în cadrul unei festivitati ce va fi organizată prin grija primarului comunei.

Art.43. (1) Se poate acorda titlul de cetațean de onoare unor persoane fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan economic, politic, social, cultural sau altor persoane importante reprezentative pentru comuna Cernești, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.

(2) Titlul de cetatean de onoare se poate pierde sau retrage în cazul în care persoanele carora le-a fost conferit desfășoară activitați contrare intereselor comunei.

(3) Drepturile şi obligaţiile cetățenilor de onoare sunt stabilite în regulamentul de acordare a titlului aprobat prin hotărârea Consiliului local.

Capitolul XII: CONSULTAREA CETĂȚENILOR

  Art.44. (1) Locuitorii comunei Cernești sunt consultati, în condițiile legii, asupra problemelor de interes deosebit, prin referendum.

(2) Referendumul local se organizeaza și se desfașoară potrivit prevederilor Legiinr.3/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunei se înainteaza Parlamentului spre adoptare, numai dupa consultarea prealabila a cetățenilor prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie. Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale, la propunerea primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali. Obiectul și data referendumului local se stabilesc și se aduc la cunostiință publica cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua desfășurarii acestuia. Referendumul local se va organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

  Art.45. (1)Cetațenii pot fi consultați și prin adunări cetațenești, organizate.

• (2)    Convocarea și organizarea acestora se fac de catre primar, la inițiativa acestuia, ori a unei treimi din numarul consilierilor în  funcție.
• (3)    Convocarea adunarii se face prin aducerea la cunostiință publică a scopului, datei și a locului unde urmează să se desfașoare aceasta.
• (4)    Adunarea cetațeneasca e constituită valabil în prezența majoritații reprezentanților familiilor și adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenți.
• (5)    Propunerile se consemnează într-un proces-verbal și se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima sedință, învederea stabilirii modalitaților concrete de realizare și de finanțare, dacă este cazul.
• Soluția adoptată de consiliul local se aduce la cunostința publica prin grija secretarului comunei.

Art.46. (1) Prin dispozitia primarului se stabilește responsabilul primariei, pentru relația cu societatea civila și atribuțiile acestuia conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizionala în administratia publica.

(2) Consiliul local si primaria comunei Cernești au obligatia de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative și la minutele ședintelor publice.

Capitolul XIII: COOPERAREA SAU ASOCIEREA

  Art.47. (1) Consiliul local hotaraște, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizatii neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local.

(2) Deasemenea, hotărăște înfrațirea comunei cu unitati administrativ-teritoriale similare, din alte țări, cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale din țara sau din strainătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autoritaților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

1.  Comuna Cernești este membru al:

 - Asociația Comunelor din România;

- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara - ADI – MARAMURES, Deșeuri

- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara - ADI – MARAMURES, Apă și Canal

- Asociatia Microregionala GAL Mara-Natur

Capitolul XIV: MODALITATEA DE ATRIBUIRE SI SCHIMBARE A DENUMIRILOR DE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL

  Art.48. (1) Proiectele de hotarâri ale consiliului local, având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură, ori schimbare a unor astfel de denumiri, vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri județeană.

(2) Hotărârile consiliului local adoptate fără solicitarea avizului comisiei de atribuire de denumiri, sunt nule de drept.

Capitolu XV: PROGRAMELE ȘI ACTIVITATILE FINANȚATE DIN BUGETUL LOCAL, PRIN CARE SE PROMOVEAZA ELEMENTE DE IDENTITATE LOCALA DE NATURA CULTURALA, ISTORICA, OBICEIURI SI TRADIȚII

Capitolu XVI: ÎNSEMNELE SPECIFICE ALE LOCALITATII ȘI MODALITATILE DE UTILIZARE A ACESTORA

Art.49. Pe teritoriul comunei Cernești se folosesc, în condiţiile legii, următoarele simboluri:

             Naţionale:

- Drapelul României (tricolor)

- Ziua Naţională a României – 1 Decembrie

- Imnul Naţional al Românie – „Deşteaptă-te române”

- Stema ţării – stabilită prin lege organică

             Europene:

- Drapelul Uniunii Europene

- Stema Uniunii Europene

- Imnul Uniunii Europene

- Ziua Uniunii Europene

              Locale:

- Ziua comunei Cernești

- Stema comunei Cernești

Capitolul XVII. DISPOZITII FINALE

Art.50. Nerespectarea prevederilor prezentului statut, atrage dupa sine aplicarea sancțiunilor prevazute de legislația în vigoare.

Art.51. Prezentul statut poate fi modificat, completat sau revocat prin hotarari ale consiliului local.

Art. 52. La data intrării în vigoare a prezentului statut se abrogă orice alte dispoziţii ale actelor de autoritate locale care contravin acestuia.