Anexa nr.2 la HCL nr.82/09.09.2025

PRIMĂRIA COMUNEI CIULNIȚA

COMPARTIMENT  DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ CIULNIȚA

MANUALUL DE PROCEDURI INTERNE 

CUPRINS

CAPITOLUL I. Misiunea Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița și Cadrul Juridic

CAPITOLUL II. Principii de Lucru

CAPITOLUL III. Structura Organizatorică  a Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița

CAPITOLUL IV.  Proceduri de Lucru

1. COD: PO-10-16   PROCEDURA OPERAŢIONALĂ privind PROCEDURA DE PREVENIRE A CORUPȚIEI, FRAUDELOR ȘI SPĂLĂRII BANILOR

1. COD: PO-10-17   PROCEDURA OPERAŢIONALĂ privind PROCEDURA DE ASIGURAREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE, DE RESPECTARE A NORMATIVELOR MINIME DE PERSONAL ȘI DE SELECȚIE A ACESTUIA

1. COD: PO-10-18  PROCEDURA OPERAŢIONALĂ privind PROCEDURI FINANCIAR-CONTABILE ȘI DE ACHIZIȚIE A BUNURILOR, LUCRĂRILOR ȘI SERVICIILOR

1. COD: PO-10-19   PROCEDURA OPERAŢIONALĂ privind PROCEDURA DE EVALUARE ȘI PREVENIRE A RISCURILOR

1. COD: PO-10-20   PROCEDURA OPERAŢIONALĂ privind PROCEDURA DE PREVENIRE A ABUZULUI ȘI EXPLOATĂRII DE ORICE FEL

1. COD: PO-10-21   PROCEDURA OPERAŢIONALĂ privind PROCEDURI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI EGALITĂȚII DE ȘANSE DINTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI ȘI A PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII

CAPITOLUL V. Dispoziţii finale

CAPITOLUL I.

MISIUNEA COMPARTIMENTULUI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ  CIULNIȚA ŞI CADRUL JURIDIC

        Art.1. MISIUNEA ȘI VIZIUNEA COMPARTIMENTULUI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ CIULNIȚA

Misiunea Compartimentului de Asistenţă Socială Ciulnița constă în aplicarea la nivel local a politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, domiciliate pe raza localității Ciulnița, prin acordarea beneficiilor sociale și furnizarea de servicii sociale care să răspundă nevoilor identificate. 

Scopul prioritar este de a menține funcționalitatea socială a persoanei în comunitate, urmărind prevenirea şi combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calităţii vieţii şi promovarea incluziunii sociale a acesteia. Îndeplinirea misiunii serviciului public se face cu respectarea legislației specifice administrației publice locale precum și a legislației în domeniul propriu de activitate.

Viziunea Compartimentului de Asistenţă Socială Ciulnița este de a dezvolta și diversifica servicii sociale bine organizate, coordonate şi planificate în funcție de nevoile sociale identificate în comunitate. Acest lucru va fi posibil prin folosirea eficientă a resurselor interne existente, prin conlucrarea cu alți actori sociali și instituții publice, prin valorificarea oportunităților oferite de organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul social

Art. 2. CADRUL JURIDIC

Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) s-a înfiinţat în baza Hotărârii Consiliului Local Ciulnița nr.57/10.10.2024 și este organizat şi funcţionează ca serviciu public, fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Ciulnița, având regim de Compartiment.

Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) este structură specializată în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale, cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, în conformitate cu art. 113, alin. 3 din Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale. 

Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) își desfășoară activitatea în baza prezentului Regulament de Organizare și Funcționare  și a prevederilor legale în vigoare, care va fi adaptat la nevoie conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și HOTĂRÂREA Nr. 867/2015 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale.

Durata de funcționare a Compartimentului de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS)este nelimitată în timp.

Art.3  OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE DIRECȚIEI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ CIULNIȚA:

-Asigurarea aplicării actelor normative privind activitatea de protecţie şi asistenţă socială;

-Elaborarea de programe de protecţie şi asistenţă socială şi strategii de dezvoltare socială și supunerea acestora spre aprobare Consiliului Local al comunei Ciulnița;

-Implementarea programelor de protecţie şi asistenţă socială aprobate de Consiliul Local Ciulnița;

-Crearea unui sistem eficient de servicii sociale la nivel local, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii vieţii persoanei;

-Monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale acordate;

-Aplicarea politicilor şi strategiilor de Asistenţă Socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi fizice şi psihice precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie;

-Desfăşurarea activităţilor necesare acordării beneficiilor sociale (măsuri financiare);

-Realizarea măsurilor şi acţiunilor necesare pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă oferite ca servicii sociale (măsurile nefinanciare).

Art.4  SERVICII SOCIALE FURNIZATE

 Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme diverse, în funcţie de specificul activităţilor derulate şi de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari si constau in: 

-Activităţi de identificare a nevoii sociale, individuale, familiale şi de grup;

-Activitati de informare in domeniu;

-Consiliere juridica si sociala;

-Sprijin de urgenta in vederea reducerii efectelor situatilor de criza;

-Dinamizarea grupurilor si comunitatilor;

-Promovare si cooperare socială;

În aplicarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:

 a) de realizare a diagnozei sociale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective, prin evaluarea nevoilor sociale ale comunităţii, realizarea de anchete sociale, valorificarea potenţialului comunităţii în vederea prevenirii şi depistării precoce a situaţiilor de neglijare, abuz, abandon, violenţă, a cazurilor de risc de excluziune socială etc.; 

b) de comunicare şi colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu alte instituţii care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială din alte unităţi administrativ-teritoriale, cu reprezentanţii furnizorilor privaţi de servicii sociale, precum şi cu persoanele beneficiare;

c) de promovare a drepturilor omului, a unei imagini pozitive a persoanelor, familiilor, grupurilor vulnerabile;

d) de coordonare a măsurilor de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;

e) de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi furnizarea serviciilor sociale;

f) de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale şi a planului anual de acţiune, pe care le supune spre aprobare consiliului local; 

g) de administrare a resurselor financiare, materiale şi umane pe care le are la dispoziţie;

CAPITOLUL II

PRINCIPII DE LUCRU

Art.5 PRINCIPIILE SI VALORILE CARE STAU LA BAZA FURNIZĂRII   SERVICIILOR  SOCIALE SUNT:

 a) solidaritate socială;

 b) unicitatea persoanei;

 c) libertatea de a alege serviciul social in funcție de nevoia socială;

 d) egalitatea de șanse si nediscriminarea in accesul la  serviciile sociale și în furnizarea serviciilor sociale;

 e) participarea benficiarilor la întregul proces de furnizare a serviciilor sociale;

 f) transparență si responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale: 

 g) proximitate în furnizarea serviciilor sociale; 

 h) complementaritate și abordare integrată în furnizarea serviciilor sociale; 

 i) concurență și competitivitate în furnizarea serviciilor sociale; 

 j) confidențialitate; 

 k) parteneriate între parțile implicate în procesul de furnizare a serviciilor sociale și beneficiarii acestora.

CAPITOLUL III

 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Art.6  STRUCTURA ORGANIZATORICĂ CUPRINDE STRUCTURA DE PERSONAL ŞI ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI 

Selectarea, numirea şi angajarea personalului se face conform legii şi cu respectarea condiţiilor de studii de specialitate şi de vechime.

 Personalul Compartimentului îşi desfăşoară activitatea în limitele legii şi cu respectarea atribuţiilor stabilite în fişa postului pe care-1 ocupă şi are obligaţia de a manifesta solicitudine şi profesionalism în relaţiile cu persoanele beneficiare de asistenţă socială. 

Fişa fiecărui post este întocmită de către secretarul general de comună si aprobată de către primar. După aprobare, un exemplar al fişei postului va fi înmânat, sub semnătură, persoanei care ocupă postul respectiv și un exemplar se va păstra la dosarul personal la compartimentul de resurse umane.

 Potrivit organigramei si statului de funcţii aprobate prin Hotararea Consiliului Local Ciulnița nr.52/20.06.2024, Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) are ca structură organizatorică: personal de conducere/coordonare și de execuţie, funcţionari publici și cuprinde si asistenții personali.

               Art. 7            COORDONAREA/CONDUCEREA COMPARTIMENTULUI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ CIULNIȚA (CAS) SE ASIGURĂ DE CĂTRE ASISTENTUL SOCIAL

(1) Coordonatorul asigură conducerea executivă a acestuia şi răspunde de buna lui funcţionare în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, asigură îndrumarea şi controlul compartimentelor din structura Compartimentului. Coordonatorul compartimentului are calitatea de funcţionar public.

 (2) Coordonatorul reprezintă  Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS), în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie. 

 (3) Coordonatorul compartimentului îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale: 

a) exercită atribuţiile ce revin Compartimentului de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS), în calitate de persoană responsabilă cu asistența socială; 

b) elaborează şi supune aprobării consiliului local proiectul strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale, al planului anual de acţiune;

c) elaborează proiectele rapoartelor de activitate, ale rapoartelor privind stadiul implementării strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale şi propunerile de măsuri pentru îmbunătăţire a activităţii, pe care le prezintă spre avizare primarului; 

d) controlează activitatea personalului din cadrul Compartimentului de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS); 

e) aplică  sancţiuni disciplinare, în conformitate cu prevederile legale.

f) asigură informarea permanentă a primarului, respectiv a viceprimarului orașului, în legătură cu activitatea Compartimentului de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS);

 g) în exercitarea atribuţiilor şi în aplicarea prevederilor legale, ordinelor şi instrucţiunilor de nivel superior, emite note de serviciu si decizii, în condiţiile legii, care sunt obligatorii pentru salariaţii din subordine;

h) propune Consiliului Local adoptarea de măsuri de prevenire a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială şi necesarul de mijloace umane, materiale şi financiare pentru soluţionarea urgenţelor la nivel local;

 i) evaluează anual performanţele profesionale individuale pentru angajații compartimentelor direct subordonate; 

j) aprobă  programul de efectuare a concediilor de odihnă pentru personalul direcției;

           k) reprezintă  instituţia în relaţia cu terţii; 

l) asigură  cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei de specialitate, de către întreg personalul din subordine; 

m) ia măsuri pentru a asigura şi respecta drepturile solicitanţilor;

 n) îndeplineşte orice altă atribuţie rezultată din lege, cât şi din Hotărârile - Consiliului Local şi Dispoziţiile Primarului;

o) răspunde de întocmirea la timp a datelor statistice şi a altor materiale informative în domeniu, precum şi de exactitatea acestora.

p) se va ocupa de problemele şi cererile ce nu şi-au găsit rezolvarea în cadrul compartimentelor.

 r) informează cetăţenii cu privire la drepturile şi îndatoririle pe care le au pentru a putea beneficia de prevederile legislaţiei în vigoare;

 De asemenea, îndeplinește și următoarele atribuții specifice: 

- referitoare la copii conform Legii 272/2004:

 1) Propune încheierea de convenţii de parteneriat cu reprezentanţi ai societăţii civile implicaţi în derularea programelor de asistenţă socială, pentru copii şi tineri, inclusiv cei cu dizabilităţi; 

2) Propune înfiinţarea şi organizarea de servicii sociale destinate copiilor aflaţi în dificultate, în funcţie de nevoi şi de numărul de potenţiali beneficiari;

 3) Asigură legătura cu alte Direcţii de Asistență Socială şi cu alte autorităţi şi instituţii centrale şi locale cu atribuţii în domeniu; 

4) Propune spre aprobare înfiinţarea, finanţarea sau după caz, cofinanţarea serviciilor  nou-înființate în cadrul CAS-ului evaluează activităţile desfăşurate de acestea și face demersuri în vederea licențierii lor; 

   -referitoare la persoane cu dizabilităti, conform Legii 448/2006 și persoane vârstnice, conform Legii 17/2000:

 1) Propune spre aprobare planul local de asistenţă socială pentru dezvoltarea strategiilor locale de intervenţie în sprijinul persoanelor adulte cu dizabilităţi;

 2) Propune spre aprobare stabilirea unor măsuri de prevenire a situaţiilor de marginalizare si excludere socială a persoanelor cu dizabilităţi şi încheierea de convenţii de parteneriat cu reprezentanţi ai societăţii civile implicaţi în derularea programelor destinate persoanelor cu dizabilităţi; 

3) Propune înfiinţarea şi organizarea de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice aflate in dificultate si persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de nevoi şi de numărul de potenţiali beneficiari; 

4) Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de prezentul regulament precum şi cel de ordine interioară.

-referitoare la venitul minim de incluziune, conform Legii196/2016:

 1) Propune spre aprobare planul local de asistenţă socială pentru dezvoltarea strategiilor locale de intervenţie venite în sprijinul persoanelor defavorizate. 

2) Propune spre aprobare stabilirea unor măsuri de prevenire a situaţiilor de marginalizare si excludere socială a persoanelor fără venituri şi încheierea de convenţii de parteneriat cu reprezentanţi ai societăţii civile implicaţi în derularea programelor destinate persoanelor aflate în risc de excluziune socială;

3) Propune înfiinţarea şi organizarea de servicii sociale destinate persoanelor aflate in dificultate în funcţie de nevoi şi de numărul de potenţiali beneficiari.

(4) Coordonatorul de Compartimentului îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau stabilite prin hotărâre a consiliului local.

 (5) În absenţa Coordonatorului, atribuţiile acestuia se exercită de către unul dintre angajații desemnati prin decizie a Coordonatorului, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Compartimentului de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) și aprobată de către primar. 

Numirea, eliberarea din funcţie şi sancţionarea disciplinară a coordonatorului Compartimentului de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) se face cu respectarea prevederilor legislaţiei aplicabile funcţiei publice .

Art 8.  ATRIBUŢIILE COMPARTIMENTUL  ASISTENȚĂ SOCIALĂ

1) Obiectul de activitate al Compartimentului Asistență Socială îl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor si comunităţilor cu probleme speciale aflate în dificultate, care nu au posibilitatea să îşi asigure prin resurse și eforturi propri un trai decent, cu scopul îmbunătățirii calității vieţii.

2) În vederea îndeplinirii sarcinilor, va colabora cu toate compartimentele din cadrul Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS), precum şi cu instituţiile şi organizaţiile neguvemamentale din tară şi străinătate care pot oferi sprijin logistic, tehnic, material sau financiar.

Obiectivele  Compartimentului Asistență Socială: 

1) Instituirea unor programe speciale de integrare socială a persoanelor aflate în situaţie de risc social, precum:

 -persoanele cu dizabilități;

 -persoanele vârstnice;

 -familii cu copii în întretinere; 

 -persoane marginalizate, aflate în situaţie de excludere socială. 

2) Îmbunătățirea condiţiilor de viață a persoanelor și familiilor aflate în situaţie de risc, prevenirea instituționalizării asistaţilor, creându-le condiţiile necesare pentru a rămâne în mediul natural; 

3) Îmbunătățirea nivelului de informare a beneficiarilor, a autorităților centrale și locale, a partenerilor și a opiniei publice asupra oricăror activități și servicii, derulate de către Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS); 

4) Identificarea continuă a nevoilor persoanelor vârstnice și a persoanelor cu dizabilități aflate în situaţii de risc social; 

5) Adaptarea permanentă la nevoile identificate prin diversificarea serviciilor oferite pe categorii de beneficiari; 

6) Asigurarea și menţinerea unor servicii de calitate adaptate atât nevoilor comunităţii cât și standardelor de calitate;

7) Promovarea activităților Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS), facilitarea comunicării și colaborării la nivel local, încurajarea și dezvoltarea de parteneriate viabile cu alţi furnizori de servicii, instituţii publice și ONG-uri; 

8) Asigurarea creşterii gradului de profesionalism și calificare al personalului din structura sa.

1. Atribuţii generale ale Compartimentului Asistență Socială
   • Asigură şi organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistenţă socială; 
   • Iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi; 
   •  Identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile de risc de excluziune socială; 
   • Asigură informarea şi consilierea beneficiarilor, precum şi informarea populaţiei privind drepturile sociale şi serviciile sociale disponibile; 
   • Verifică îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local, şi pregăteşte documentaţia necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de asistenţă socială;
   • Asigură consilierea și informarea comunităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu privire la modalitatea și criteriile de acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinţei;
   • Primeşte, verifică și centralizează cererile pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, actele justificative privind componența familiei, veniturile și domiciliul acestora; 
   •  Administrează baza de date, existentă la nivelul compartimentului ce cuprinde beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică şi lemne; 
   •  întocmeşte raportul statistic privind beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică şi lemne care se transmite lunar Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Ialomiţa;
   • Verifică în teren situaţiile sesizate, în vederea clarificării acestora;
   • Asigură informarea și consilierea beneficiarilor, precum și informarea populaţiei privind drepturile și prestaţiile sociale disponibile, conform legislaţiei in vigoare; 
   • Verifică îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a beneficiilor de asistență socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local
   •  Prelucrează, verifică şi gestionează plata beneficiilor sociale; 
   • Monitorizează indemnizaţiile lunare aflate în propria administrare; 
   • Participă la elaborarea și fundamentarea propunerii de buget pentru finanţarea beneficiilor de asistență socială; 
   • Întocmeşte rapoarte/ situaţii la solicitarea conducerii; 
   • Colaborează permanent cu organizaţiile societăţii civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficiari. 
   • Evaluează situaţia romilor şi identifică problemele, propune şi analizează soluţiile viabile;
   •  Colectează informaţii cu privire la comunităţile de romi, problemele cu care se confruntă comunitatea, mediază comunicarea pe aceste teme cu autorităţile; 
   • Monitorizează cazurile de discriminare a romilor şi mediază conflictele dintre membrii comunităţii şi a acestora cu alte persoane, etnii sau instituţii; 
   • Organizează conferinţe, seminarii şi dezbateri publice privind comunităţile de romi;
   • Asigură consultanţă pe probleme de administraţie locală, locuinţe, asistenţă socială, protecţia copilului, educaţie, justiţie şi ordine publică pentru etnia romă; 
   • Acordă asistenţă în vederea evaluării şi selecţionării proiectelor de implementare pentru etnia romă; 
   • Asigură colaborarea cu instituţia abilitată în vederea obţinerii documentelor de identitate şi stare civilă;
   • Participă la efectuarea anchetelor sociale, care vizeaza acordarea de prestaţii sociale pentru etnia roma;
   • Participă la implementarea, în parteneriat, a proiectelor/programelor pentru comunităţile de romi;
   • Întocmeşte dispoziţii de acordare sau, după caz, de modificare/suspendare/încetare a beneficiilor de asistenţă socială acordate din bugetul local şi le prezintă primarului pentru aprobare; 
   • Comunică beneficiarilor dispoziţiile cu privire la drepturile şi facilităţile la care sunt îndreptăţiţi, potrivit legii; 
   • Asigură şi organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistenţă socială; 
   • Iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;
   • Identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile de risc de excluziune socială; 
   • Asigură informarea şi consilierea beneficiarilor, precum şi informarea populaţiei privind drepturile sociale şi serviciile sociale disponibile;
   • Verifică îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local, şi pregăteşte documentaţia necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de asistenţă socială;
   • Pentru beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetul de stat realizează colectarea lunară a cererilor şi transmiterea acestora către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială; 
   • Urmăreşte şi răspunde de îndeplinirea condiţiilor legale de către titularii şi persoanele îndreptăţite la beneficiile de asistenţă socială; 
   • Efectuează anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de excluziune socială sau a altor situaţii de necesitate în care se pot afla membrii comunităţii şi propune măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane; 
   • Colectează, prelucrează şi administrează datele şi informaţiile privind beneficiarii, furnizorii publici şi privaţi şi serviciile administrate de aceştia şi le comunică serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul judeţului, precum şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, la solicitarea acestuia;
   • Colectează si centralizează datele statistice privind activitatea desfasurată în cadrul compartimentelor de specialitate aflate în subordinea direcției   sub forma de rapoarte statistice, situaţii, informări, analize; 
   • Elaborează sinteze şi rapoarte, statistici şi alte instrumente de lucru privind dinamica fenomenului de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor vârstnice, a persoanelor fara aparținatori, a persoanelor marginalizate excluse social, a persoanelor/familiilor/ grupurilor aflate în imposibilitatea de a-și asigura, prin eforturi proprii, un trai decent, precum și a altor categorii de persoane defavorizate; 
   • Întocmeşte diferite situaţii statistice (lunare, trimestriale, semestriale, anuale, la solicitare) referitoare la situaţia copiilor și adulţilor aflaţi în dificultate precum și indicatori în domeniul incluziunii sociale;
   • Monitorizează bazele de date privind situaţia persoanelor vârstnice, a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor fără aparținători și a altor persoane aflate în nevoie; 
   • Creează şi utilizează instrumente de colectare de date folosite în vederea evaluării nevoilor sociale ale populaţiei din unitatea administrativ-teritorială în vederea identificării familiilor şi a persoanelor aflate în dificultate, precum şi a cauzelor care au generat situaţiile de risc de excluziune socială;
   • Elaborează şi transmite rapoarte şi analize statistice la solicitarea instituţiilor publice/private, persoanelor fizice/juridice, ţinând cont de reglementările legale în vigoare; produce şi colectează indicatori sociali de la nivelul instituţiilor implicate în gestionarea problemelor sociale - calculul indicatorilor relevanţi pentru acest domeniu (indicatori de intrare, de rezultat, de consecinţă de impact) pe baza cărora se poate realiza o evaluare sistematică a eficacităţii diverselor programe de intervenţie; 
   • Colectează date privind diverse categorii sociale aflate în risc în vederea punerii în aplicare a politicilor sociale în domeniul incluziunii sociale;
   •  Aplică atribuţiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale; 
   • Monitorizează serviciile sociale aflate în propria administrare; 
   • Sprijină dezvoltarea voluntariatului în serviciile sociale, cu respectarea prevederilor Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare; 
   • Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de prezentul regulament precum şi cel de ordine interioară.
   • Colectează, prelucrează şi administrează datele şi informaţiile privind beneficiarii, furnizorii publici şi privaţi şi serviciile administrate de aceştia ;
   • Evaluează nevoile sociale ale populaţiei din unitatea administrativ-teritorială în vederea identificării familiilor şi persoanele aflate în dificultate, precum şi a cauzelor care au generat situaţiile de risc de excluziune socială;
   • Identificarea nevoilor, actualizarea obiectivelor şi măsurilor propuse în strategii şi planuri de măsuri;
   • Asigură legătura cu ONG-urile, asociaţiile si fundaţiile, organizează şi păstrează o bază de date cu activităţile şi experienţa ONG-urilor şi face recomandări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi menţinerii criteriilor de performanţă în domeniul serviciilor sociale;
   • Colaborează cu ONG-urile, asociaţiile si fundaţiile, care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului şi în domeniul protecţiei speciale a persoanelor adulte cu handicap;
   • Colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu alte instituţii care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială din alte unităţi administrativ- teritoriale, cu reprezentanţii furnizorilor privaţi de servicii sociale, precum şi cu persoanele beneficiare;
   • Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale în vigoare.

(2) Atribuţii specifice ale Compartimentului  Asistență Socială

1.   Atribuţii specifice personalului privind întocmirea, gestionarea și monitorizarea dosarelor pentru venitul minim de incluziune:

1) Asigură consilierea şi informarea persoanelor aflate în dificultate, care nu au posibilitatea să îşi asigure prin resurse și eforturi proprii un trai decent, asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora şi asupra serviciilor disponibile pe plan local; 

2) Primirea dosarelor de VMI (verificare acte depuse, solicitare acte lipsă, se vor da explicaţii privind calculul VMI-ului, cursul dosarului, modul de efectuare a zilelor de muncă), informarea beneficiarilor cu privire la actele ce trebuie prezentate periodic pentru completarea dosarului;

    3) Efectuează anchete sociale la depunerea dosarului pentru VMI;

    4)  Întocmeşte, în funcţie de situaţia fiecărui dosar, referatul privind emiterea dispoziţiilor de acordare, suspendare, repunere în drepturi, încetare, modificare cuantum. 

    5) Comunică titularului de VMI dispoziţia primarului, în termen de 5 zile de la data emiterii;

6) Reevaluează periodic sau ori de câte ori este necesar dosarele beneficiarilor, efectuând anchete sociale în vederea urmăririi respectării condiţiilor de acordare a VMI, conform cu prevederile legale în vigoare;

           7) Transmite lunar către AJPIS :

            -situaţie centralizatoare cu beneficiarii de VMI aflaţi în plată,

            -situaţia lunară privind persoanele apte de muncă și activitățile realizate de acestea conform planului de acţiuni,

            -borderoul schimbare titular/modificare cuantum/suspendare/încetare drept 

            -borderoul stabilire drepturi noi

            -raport statistic 

8) Asigură soluţionarea în termen legal a scrisorilor, sesizărilor si petiţiilor primite direct de la cetățeni sau de la autorități ale administraţiei publice de stat centrale sau locale și alte organe.

     9) Se aprobă, anual, prin HCL, planul de acţiuni sau lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă, în funcţie de solicitările primite din partea instituţiilor partenere.

     10) Întocmeşte lunar planul de lucrări și acţiuni pentru repartizarea orelor de muncă cu instituţiile unde se efectuează zilele de muncă în folosul comunității, distribuie către beneficiari bonurile de muncă și se afisează spre luare la cunoştinţă; 

           11) Eliberează adeverinţe în baza evidenței existente în dosarul de VMI, la solicitarea altor instituții;

           12) Afisează la loc vizibil tabelul cu beneficiarii de VMI privind repartizarea orelor de muncă; 

           13) Întocmeşte documentaţia privind acordarea ajutorului de înmormântare conform Legii;

           14) Asigură, prin instrumente și activități specifice asistenței sociale, prevenirea și combaterea situaţiilor care implică risc crescut de marginalizare și excludere socială, cu prioritate situaţiilor de urgență; se ocupă de identificarea persoanelor marginalizate, conform legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale și stabileşte măsuri pentru fiecare familie în parte care intră în această categorie;

           15) Pentru perioada sezonului rece, pentru beneficiarii de VMI  se întocmesc dosarele pentru acordarea ajutorului de încălzire al locuinței cu lemne sau combustibil petrolier și  se emit dispoziţiile de acordare;

    16) Întocmeşte statul de plată pentru beneficiarii de VMI care beneficiază de ajutorului de încălzire al locuinței cu lemne sau combustibil petrolier si operează datele în programul de trezorerie PRESAJ.

  17) Întocmeşte, în termene legale, răspunsuri, cu consultarea directorului, la solicitările primite de la beneficiari, instituţii publice sau private și alte persoane.

Legislaţie specifica privind acordarea venitului minim de incluziune:

1. Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare;
2. OUG 114/2022 pentru modificare și completarea Legii 196/2016 privind VMI;
3. Hotărârea Guvernului nr. 1.154/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare;   
4.  Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 B. Atribuţii specifice acordării subvenţiilor pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică și lemne pentru alte categorii de persoane, altele decât cele beneficiare de VMI:

1)  Asigură consilierea și informarea comunităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu privire la modalitatea și criteriile de acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinţei;

 2) Primeşte, verifică și centralizează cererile pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, actele justificative privind componența familiei, veniturile și domiciliul acestora; 

3)  Întocmeşte anchetele sociale în vederea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei;

4) Administrează baza de date, existentă la nivelul compartimentului ce cuprinde beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică şi lemne;

5)  Întocmeşte raportul statistic privind beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică şi lemne, care se transmite lunar Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Ialomiţa; 

6) Centralizarea și înaintarea către ENEL a listei cu beneficiarii de încălzire a locuinței cu lemne și a suplimentului pentru energie electrică;

7) Verifică în teren situaţiile sesizate, în vederea clarificării acestora;

8) Asigură păstrarea în bune condiţii în arhiva curentă a dosarelor beneficiarilor subvenţiei pentru încalzirea locuinţei. 

Legislaţie specifica acordării subvenţiilor pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică și lemne: 

1) Legea 226/2021 privind stabilirea masurile de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie;

 2) HG 1073/2021 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor     L226/2021 privind stabilirea masurile de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie;

C. Atribuţii specifice acordării alocaţiei de stat pentru copii 

1) Primeşte cererile pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copiii minori precum și actele doveditoare din care rezultă îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestui drept; 

2) Întocmeşte și înaintează lunar la AJPIS Ialomiţa borderoul privind situaţia cererilor înregistrate pentru acordarea alocaţiei de stat;

 3) Primeşte cererile și propune AJPIS Ialomiţa, pe bază de anchetă socială, schimbarea reprezentantului legal al copilului, schimbarea modalității de plată și plată a alocaţiei de stat restantă;

D. Atribuții specifice privind acordarea stimulentului financiar pentru noi născuți

1) Primeşte cererile pentru acordarea stimulentului financiar pentru noi născuți care se acordă inclusive la a doua naștere, documentele doveditoare și se întocmește dosarul;

2) Transmiterea dosarului către DGASPC Ialomița;

Legislaţie specifica acordării alocaţiei de stat pentru copii 

1) Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, cu modificările si completările ulterioare;

E. Atribuţii specifice pentru susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, conform prevederilor legale privind concediul, indemnizaţia lunară precum și acordarea stimulentului de inserţie pentru creşterea copilului până la 2, respectiv 3 ani

1) Primeşte și înregistrează cererile pentru acordarea dreptului prevăzut de lege, reprezentând indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului sau, după caz, acordarea stimulentului de inserţie;

 2) Primeşte și verifica documentele din care rezultă indeplinirea condiţiilor legale de acordare a dreptului prevăzut de legislaţia în vigoare; 

3) Cererile înregistrate și certificate de primar se transmit pe baza de borderou, în termen legal, însotite de documentele justificative, la AJPIS Ialomiţa, care le soluţionează prin decizie emisă de directorul executiv; 

4) Întocmirea anchetei sociale necesară la completarea dosarului în situația în care părinții nu snt căsătoriți.

Legislaţie specifica acordării concediului, indemnizaţiei lunare precum si acordării stimulentului de inserţie pentru creşterea copilului pana la 2, respectiv 3 ani:

1) O.U.G nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor cu modificările si completările ulterioare; 

2) H.G. nr. 52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G nr. 111/2010 privind concediul si indemnizaţia lunara pentru creşterea copiilor

F. Atribuţii specifice personalului în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului:

1) Monitorizează si analizeaza situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritoriala, precum si modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea si sintetizarea datelor si informaţiilor relevante; 

2) Orice separare a copilului de părinţii săi, precum și orice limitare a exerciţiului drepturilor părinteşti trebuie să fie precedate de acordarea sistematică a serviciilor și prestaţiilor prevăzute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de servicii; 

3) Identifică și evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii și/sau beneficii pentru prevenirea separării copilului de familia sa, întocmind planul de servicii pe care îl supune primarului spre aprobare prin dispoziţie; 

4) Asigură consilierea și informarea familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligaţiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local; 

5) Ori de câte ori este cazul, vizitează copiii la locuinţa lor și se informează despre felul în are aceştia sunt îngrijiți, despre sănătatea și dezvoltatea lor fizică, educarea, învățatură și pregătirea lor profesională, acordând, la nevoie, îndrumările necesare, întocmește referatul constatator și acolo unde este cazul propune suspendarea sau modificarea planului de servicii. 

6) Propune primarului, în cazul în care este necesar luarea unor măsuri de protecţie specială, în condiţiile legii; 

7) Urmăreşte evoluţia dezvoltării copilului și modul în care părinţii acestuia își exercită drepturile și își indeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecţie specială și a fost reintegrat în familia sa, întocmind raporturi lunare pe o perioadă de minum 3 luni; 

8) Colaborează cu Direcţia Generala de Asistență Socială și Protecţia Copilului Ialomiţa în domeniul protecţiei copilului și transmit acesteia toate datele și informaţiile solicitate din acest domeniu; 

9) Colaborează cu colectivitatea locală în vederea identificării nevoilor comunităţii și soluţionării problemelor sociale care privesc copiii;

10) Efectuează anchete sociale la solicitarea instanţelor de judecată în vederea încredinţării minorilor, precum şi cu privire la constatarea modului de îngrijire a minorilor în familie;

          11)  Efectuează anchete sociale pentru amânarea sau întreruperea pedepsei condamnaţilor care au probleme sociale;

12) Asistarea minorilor şi persoanelor vârstnice la încheierea actelor notariale şi participarea la audierea minorilor de către organele de cercetare penală;

13) Asigurarea serviciului de relaţii cu publicul în ceea ce priveşte problematica socială a persoanelor vârstnice şi soluţionarea în conformitate cu prevederile legale;

14)  Arhivează anual documentele proprii potrivit prevederilor legale. 

Legislaţie specifica protecţiei şi promovării drepturilor copilului:

1) Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările si completările ulterioare; 

2) Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, cu modificările si completările ulterioare; 

3)  Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

G. Atribuţii specifice în vederea acordării de tichete sociale si stimulării participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate:

1) Primeşte și înregistrează cererile și declaraţiile pe propria răspundere privind acordarea tichetelor sociale însoțite de acte doveditoare privind componenta familiei și veniturile realizate de membrii acesteia și le soluţionează în termen legal; 

2) Efectuează anchete sociale la domiciliu, sau după caz, la reşedinţa solicitantului pentru verificarea situaţiei ce rezultă din datele înscrise în actele doveditoare, în vederea acordării/neacordării tichetelor sociale, în termen legal; 

3) Propune, pe bază de referat, Primarului acordarea/neacordarea prin dispoziţie, după caz, a drepturilor; 

4) Comunică titularului dispoziţia primarului, în termen de 5 zile de la data emiterii; 

5) Reevaluează periodic sau ori de câte ori este necesar dosarele beneficiarilor, efectuând anchete sociale în vederea urmăririi respectării condiţiilor de acordare a drepturilor, conform cu prevederile legale in vigoare;

6) Propune, pe baza de referat, primarului, încetarea drepturilor prin dispoziţie; 

7) Întocmeşte și transmite până în data de 25 ale lunii curente la AJPIS Ialomiţa, borderoul privind beneficiarii de stimulente educaţionale, în format electronic. 

8) Eliberează tichetele valorice către beneficiar; 

9) Verifica în teren prezenta copiilor beneficiari de stimulent educaţional;

Legislaţie specifica acordării de tichete sociale in cadrul proiectului “Eu vreau sa merg la şcoala!” si stimulării participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate:

1) Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările si completările ulterioare; 

2) Legea 49 din 16 aprilie 2020 pentru modificarea și completarea Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările si completările ulterioare;

H. Atribuţii specifice privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate

1) Asigură consilierea și informarea solicitanţilor asupra drepturilor și obligaţiilor acestora în situaţia în care intenţionează să plece în străinătate; 

2) Înregistrează notificarea privind intenţia de a pleca în străinătate și desemnarea persoanei care se va ocupa de întreținerea copilului pe perioada absenței părintelui; 

3) Eliberează dovada de notificare;

4) Evaluează situaţia familială a copilului care impune acordarea de servicii și/sau beneficii pentru prevenirea separării copilului de familia sa, întocmind planul de servicii pe care îl supune primarului spre aprobare prin dispoziţie; 

5) Urmăreşte menţinerea relaţiilor personale ale copiilor cu părinţii care sunt plecaţi la muncă în străinătate; 

6) Organizează întâlniri trimestriale sau ori de câte ori este necesar cu persoanele care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copiilor, precum şi cu părintele care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului după plecarea celui de al doilea părinte la muncă în străinătate; 

7) Facilitează şi sprijină menţinerea unui contact permanent între reprezentanţii unităţii de învăţământ pe care o frecventează copilul şi persoana în grija căruia acesta a fost lăsat de părinţi;

 8) Încurajează părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul şi cadrele didactice să stabilească acorduri de învăţare, adecvate nevoilor acestora care să cuprindă în mod explicit scopurile, aşteptările şi responsabilităţile ce revin şcolii şi familiei; 

9) Sprijină părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul în utilizarea unor metode de consiliere care să faciliteze comunicarea în familie, rezolvarea problemelor etc.

I. Atribuții specifice de intervenţie în regim de urgenţă în domeniul asistenţei sociale, intervenţie în situaţii de abuz, neglijare, trafic, migraţie şi repatrieri şi violenţa în familie:

1) Preluarea sesizărilor privind cazurile de abuz, neglijare, trafic şi exploatare primite în formă scrisă şi întocmirea fişei iniţiale a cazului;  

2) Evaluarea iniţială a situaţiei existente in teren; 

3) Realizarea investigaţiilor necesare întocmirii anchetei sociale prin contactarea persoanelor fizice sau juridice care pot oferi informaţii despre caz şi găsirea unor alternative pentru reglementarea situaţiei existente (asigurarea, în caz de necesitate a unui adăpost temporar pentru copilul sau adultul abuzat / neglijat/exploatat); 

4) Evaluează în teren exactitatea datelor cuprinse în fişa de informaţii iniţiale, nevoile imediate ale persoanei în nevoie (copil/persoana adultă aflată în situaţie de criză) care necesită intervenţie de urgenţă şi asigură asistenţă şi consiliere sociala pentru depăşirea situaţiilor de criză şi soluţionarea adecvată a cazurilor semnalate;

5) Propune scoaterea copilului din familie şi instituirea măsurii de plasament în regim de urgenţă, acolo unde acest lucru se impune (cazuri de abuz, neglijare, exploatare, etc.); 

6) Colaborează cu Serviciul management de caz pentru copil din cadrul DGASPC Ialomița, căruia îi înaintează dosarul iniţial al copilului pentru desemnarea unui manager de caz şi evaluarea detaliată în vederea instituirii unei măsuri de protecţie speciala.

 7) Întocmeşte documentaţia necesară stabilirii unor măsuri de protecţie specială, acolo unde situaţia impune acest lucru şi le supune avizării de legalitate serviciului cu atribuţii în domeniul juridic;

8) In situaţia lipsei de colaborare între specialiştii Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) şi reprezentantul legal al copilului aflat în situaţie de abuz / neglijare, reprezentanţii instituţiei sesizează DGASPC Ialomiţa;

 9) Înregistrarea sesizărilor de trafic cu minori/ persoane primite din partea comunităţii sau a persoanelor juridice şi realizarea demersurilor privind implicarea instituţiilor competente în soluţionarea cauzei (Direcţia Generală Protecţia Copilului, Ministerul Justiţiei, etc.);

 10) Monitorizarea cazurilor de violență în familie din unitatea teritorială deservită; culegerea informaţiilor asupra acestora; asigurarea accesului la informaţii la cererea organelor judiciare si a părților sau reprezentanţilor acestora; 

11) Informarea și sprijinirea lucrătorilor poliției care în cadrul activității lor specifice întâlnesc situaţii de violență în familie; 

12) Identificarea situaţiilor de risc pentru părţile implicate în conflict și îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;

 13) Colaborarea cu instituţii locale de protecţie a copilului (DGASPC) și raportarea cazurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

 14) Indrumarea părților aflate în conflict în vederea medierii; 

15) Solicitarea de informaţii cu privire la rezultatul medierii; 

16) Colaborează cu Direcţia Generală de Asistență Socială și Protecţia Copilului Ialomiţa pentru copii aflaţi în dificultate pe raza comunei Ciulnița; 

17) În conformitate cu art.18 din Legea 272/2004, monitorizează la solicitarea unui părinte, relaţiile personale ale celuilalt părinte cu copilul, în cazul în care unul dintre părinţi împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte;

18) Conform art. 34 din Legea nr. 272/2004 CAS Ciulnița va lua toate măsurile necesare pentru depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi, precum și pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor și a violenței în familie;

 19) Orice separare a copilului de părinţii săi, precum și orice limitare a exerciţiului drepturilor părinteşti trebuie să fie precedate de acordarea sistematică a serviciilor și prestaţiilor prevăzute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate in baza unui plan de servicii; 

20) Colaborează lunar, cu instituţiile de învățământ în vederea identificării copiilor care se află în situaţii de risc (probleme care au ca punct de plecare condiţiile financiare, condiţiile de locuit, neînțelegerile din familie sau violență domestică) și stabilesc măsuri de prevenire și reinserție a acestora în mediul familial și şcolar; 

21) Realizeaza activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa, identifica si evalueaza situaţiile care impun acordarea de servicii si/ sau prestaţii pentru prevenirea separării copilului de familia sa; 

22) Vizitează periodic la domiciliu familiile si copiii care beneficiază de servicii si prestaţii, inainteaza propuneri Primarului in cazul in care este necesara luarea unei masuri de protecţie speciala in condiţiile legii si urmăresc evoluţia dezvoltării copilului si modul in care părinţii isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecţie speciala si a fost reintegrat in familia sa. 

23) Realizează diagnoza socială la nivelul comuna Ciulnița, prin evaluarea nevoilor sociale ale comunităţii, realizarea de sondaje şi anchete sociale, valorificarea potenţialului comunităţii în vederea prevenirii şi depistării precoce a situaţiilor de neglijare, abuz, abandon, violenţă, a cazurilor de risc de excluziune socială etc.;

Legislație specifică:

1) Legea nr. 272/2004 privind protecţia si promovarea drepturilor copilului, cu modificările si comletarile ulterioare; 

2) HG nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a savarsit o fapta penala si nu răspunde penal cu modificările si completările ulterioare. 

I.   Atribuţii specifice in domeniul asistentei sociale a persoanelor cu handicap

1) Asigură consilierea şi informarea familiilor asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora şi asupra serviciilor disponibile pe plan local; 

2) Monitorizează şi analizează situaţia persoanelor cu dizabilităţi din unitatea administrativ- teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor acestora, asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante; 

3) Identifică situaţiile de risc şi stabileşte măsuri de prevenţie şi de reinserţie a persoanelor cu handicap în mediul familial natural şi în comunitate;

 4) Identifică şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau beneficii pentru persoanele adulte cu dizabilităţi; 

5) Implică în activităţile de îngrijire, reabilitare şi integrare a persoanei cu handicap familia acesteia; 

6) Organizează şi răspunde de plasarea persoanei cu handicap într-o instituţie de asistenţă socială şi facilitează accesul acesteia în alte instituţii specializate (spitale, instituţii de recuperare); 

7) Asigură sprijin pentru persoanele cu handicap prin realizarea unei reţele eficiente de asistenţi personali; 

8) Întocmeşte dosarele pentru acordarea indemnizaţiei de insotitor persoanelor încadrate in grad de handicap grav cu insotitor; 

9) Asigură instruirea în problematica specifică persoanei cu handicap a personalului, inclusiv a asistenţilor personali; 

10) Întocmeşte o evidenta stricta a persoanelor cu handicap care beneficiază de drepturi si/sau facilitaţi;

11) Efectuează periodic (2 ori/an), Rapoarte de reevaluare pentru toţi beneficiarii de indemnizaţie de insotitor sau asistent personal, cuvenite persoanelor incadrate în grad de handicap grav; 

12) Dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaţiile neguvemamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor sociale în funcţie de realităţile locale pentru persoanele cu handicap ; 

13) Colaborează cu instituţiile publice descentralizate ale Ministerelor, în vederea dezvoltării de programe de asistenţă socială de interes local; 

14) Conlucrează cu asociaţiile de proprietari pentru determinarea persoanelor cu handicap/persoanelor vârstnice care se află în situaţii de risc şi identifica măsuri de ajutorare a acestora; 

15) Asigura includerea nevoilor persoanelor cu handicap si ale familiilor acestora in toate politicile, strategiile si programele de dezvoltare locala; 

16) încurajează şi susţine activităţile de voluntariat; 

19) Colaborează cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomița în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi transmite acesteia toate datele şi informaţiile solicitate din acest domeniu.

 II.  Evidenta si plata beneficiilor sociale către persoanele cu handicap

    1) Primeşte solicitările de acordare a prestaţiilor sociale şi a facilităţilor de transport pentru persoanele cu handicap şi asigura consilierea acestora în vederea obţinerii tuturor drepturilor care li se cuvin în virtutea reglementărilor legale în vigoare;

    2) Centralizează informaţii privitoare la acordarea prestaţiilor sociale (plati efectuate, dosare aflate in plata) persoanelor încadrate in grad de handicap grav, cu insotitor (copii si adulţi) si a facilitaţilor prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

   3) Efectuează verificări ale persoanelor cu handicap, în baza informatică a instituţiei, la solicitarea furnizorilor de servicii; 

   5) Colaborează cu Direcţia pentru Evidenţă Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date privind domiciliile/ schimbări nume/date deces/ ale persoanelor cu handicap în vederea acordării drepturilor în condiţii legale ; 

  6) Colaborează cu Casa de pensii în vederea depistării persoanelor cu handicap grav beneficiare de indemnizaţie de însoţitor şi în baza altor prevederi legale ;

  7) Colaborează cu Direcţia Generala de Asistenta Sociala si Protecţia Copilului Ialomița în vederea verificării valabilitatii Certificatelor de incadrare in grad de handicap.

III.  Legislaţie specifica in domeniul protecţiei persoanelor cu handicap 

1. Legea nr. 448/2006 privind protecţia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, actualizata cu modificările si completările ulterioare;

CAPITOLUL IV

    PROCEDURI OPERAȚIONALE

1. PROCEDURA DE PREVENIRE A CORUPȚIEI, FRAUDELOR ȘI SPĂLĂRII BANILOR

Art. 9.  1. Scop 

1.1. Procedura stabilește, documentează, implementează, menține și analizează continuu și, dacă este necesar, îmbunătățește un sistem de management anticorupție (inclusiv anti-mită) rezonabil și proporționat. 

1.2. Sistemul de management anticorupție răspunde Standardului 1 Etică și integritate al SCIM, cerințelor Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 și cerințelor SR ISO37001 sisteme de management anti-mită.

      1.3. Procedura stabilește domeniul de aplicare al sistemului de management anticorupție și optsprezece procese ce trebuie realizate în vederea implementării și dezvoltării sistemului de management anticorupție, precum și atribuțiile managementului de la cel mai înalt nivel și ale funcției de conformare anti-mită:

 i. Procesul de analiză a aspectelor interne și externe care influențează sistemul de management anticorupție. În acest sens, Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) determină aspectele externe și interne relevante pentru scopul său și care influențează capabilitatea sa de a realiza obiectivele sistemului său de management anticorupție.

 ii. Procesul de analiză a necesităților și așteptărilor părților interesate. În acest sens, Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) determină părțile interesate relevante pentru sistemul de management anticorupție și cerințele relevante ale acestor părți interesate pentru a ține cont de așteptările acestora. 

iii. Procesul de elaborare și actualizare a hărții proceselor de prevenire a corupției. În acest sens, Primarul comunei Ciulnița determină procesele necesare sistemului de management anticorupție și interacțiunile lor. 

iv. Procesul de management al riscurilor de corupție. 

v. Procesul de raportare a implementării sistemului de management anticorupție către Consiliul local. 

vi. Procesul de includere în bugetul anual al orașului a unor sume pentru dezvoltarea sistemului de management anticorupție.

 vii. Procesul de elaborare și actualizare a planului de integritate.

             viii. Procesul de consiliere etică, conștientizare și instruire.

 ix. Procesul de comunicare internă și externă relevantă pentru sistemul de management anticorupție. Procedura stabilește informațiile, frecvența, atribuțiile și canalele de comunicare între diferitele funcții și niveluri ierarhice, precum și regulile de comunicare publică, în raport cu părțile interesate în vederea asigurării unui proces de comunicare eficient pentru funcționarea sistemului de management anticorupție. 

x. Procesul de inducție anticorupție a noilor angajați.

                  xi. Procesul de prevenire a situațiilor de interdicții post-angajare (pantouflage).

            xii. Procesului de implementare a controalelor anticorupție la nivelul entităților subordonate. 

xiii. Procesul de implementare a clauzelor anticorupție în contracte. 

            xiv. Procesul de avertizare în interes public. 

            xv. Procesul de conservare a probelor de către structura de control de la nivelul instituției în cazurile de corupție. 

            xvi. Procesul de programare, efectuare și înregistrare a analizelor efectuate de management, pentru a asigura că sistemul de management anticorupție este în permanență corespunzător, adecvat și eficace.

 xvii. Procesul de audit intern a sistemului de management anticorupție.

              xviii. Procesul de raportare a neconformităților sistemului de management anticorupție și definirea acțiunilor corective; 

1.4. Procedura stabilește și regulile privind informațiile documentate aferente sistemului de management anticorupție.

Art. 10. 2. Descrierea procedurii 

2.1. Generalități

2.1.1 Prevenirea și combaterea corupției constituie o prioritate pentru societatea românească în general, pentru autoritățile administrației publice locale în special, drept pentru care se manifestă o preocupare constantă de îmbunătățire a calității actului administrativ prin introducerea unor măsuri eficiente de diminuare a fenomenului de corupție.

Informațiile documentate aferente sistemului de management anticorupție sunt păstrate ca parte a sistemului de control intern managerial (SCIM) și controlate conform regulilor SCIM. Informațiile documentate aferente sistemului de management anticorupție respectă formatul SCIM, în acord cu legislația în vigoare. Informațiile documentate aferente sistemului de management anticorupție sunt elaborate, aprobate, comunicate și arhivate doar în format electronic, potrivit Propunerii de politică publică în domeniul eguvernării.

 2.1.2 Primarul, viceprimarul și secretarul general al comunei reprezentând managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să demonstreze leadership și angajament referitor la sistemul de management anticorupție, prin: 

a) aprobarea politicii anticorupție, respectiv a agendei de integritate organizațională și a planului de integritate; 

b) asigurarea că strategia de dezvoltare locală și politica anticorupție sunt armonizate; 

c) primirea și analizarea de informații referitoare la conținutul și funcționarea sistemului de management anticorupție, la intervale planificate;

 d) solicitarea ca resursele adecvate și adaptate, necesare pentru funcționarea eficace a sistemului de management anticorupție, să fie alocate și desemnate; 

e) exercitarea unei supervizări rezonabile asupra implementării sistemului de management anticorupție și asupra eficacității acestuia.

 f) asigurarea ca sistemul de management anticorupție, inclusiv politica și obiectivele, este stabilit, implementat, menținut și analizat, pentru a trata în mod adecvat riscurile de mituire ale organizației; 

g) asigurarea ca cerințele sistemului de management anticorupție sunt integrate în procesele organizației; 

h) desfășurarea resurselor adecvate și potrivite pentru funcționarea eficace a sistemului de management anticorupție;

 i) comunicarea internă și externă referitoare la politica anticorupție;

j) comunicarea internă referitoare la importanta unu management eficace anticorupție și a conformării cu cerințele sistemului de management anticorupție; 

k) asigurarea ca sistemul de management anticorupție este conceput in mod adecvat pentru ași atinge obiectivele; 

l) orientarea și susținerea personalului pentru a contribui la eficacitatea sistemului de management anticorupție; 

m) promovarea unei culturi adecvate anticorupție în cadrul organizației; 

n) promovarea îmbunătățirii continue; 

o) susținerea altor roluri relevante de management, pentru a demonstra leadership-ul acestora in prevenirea și detectarea corupției, așa cum se aplica zonelor lor de responsabilitate;

 p) încurajarea utilizării procedurilor de raportare a cazurilor de corupție suspectate și reale; 

2.1.3 Funcția de conformare anti-mită are următoarele atribuții: 

a) supervizarea conceperii și implementării de către Compartimentul de Asistenţă Socială Ciulnița (CAS) a sistemului de management anticorupție; 

b) furnizarea de consiliere și îndrumare personalului, referitor la sistemul de management anticorupție și aspectele asociate mitei; 

c) asigurarea că sistemul de management anticorupție se conformează cu cerințele standardului ISO 37001; 

d) raportarea referitor la performanța sistemului de management anticorupție, către managementul de la cel mai înalt nivel și Consiliului local al comunei Ciulnița; 

e) alte atribuții stabilite prin prezenta procedură de sistem.

 2.1.4 Domeniul de aplicare al sistemului de management anticorupție 

a) Sistemul de management anticorupție se aplică primarului, viceprimarului, consilierilor locali, secretarului general, aparatului de specialitate al primarului și consilierilor personali.

b) Sistemul de management anticorupție nu se aplică instituțiilor subordonate;

• 2.1.5  Obiectivul specific al acestei proceduri este de a concepe și implementa un set de norme de etică și integritate la nivelul Primăriei Ciulnița, norme ce urmează a fi respectate de către personalul angajat și care în final vor conduce la creșterea integrității instituționale și prevenirea, respectiv combaterea fenomenului de corupție la nivelul autorității publice locale. 

            Această procedură vine în întâmpinarea nevoii angajaților de a cunoaște, de a-și actualiza și de a-și consolida cunoștințele referitoare la normele de etică, integritate și transparență în exercitarea sarcinilor de serviciu. De asemenea, se urmărește reglementarea normelor de conduită astfel încât prin respectarea acestora să se asigure crearea unui climat de încredere și respect reciproc între angajații instituției, indiferent cărui nivel ierarhic aparțin, între instituție și cetățeni sau diferiți utilizatori finali ai serviciilor publice, precum și creșterea prestigiului instituției prin asigurarea unui serviciu de calitate. SNA 2016- 2020 păstrează premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv întreprinderile publice şi alte instituţii aflate în coordonarea, subordinea şi sub autoritatea instituţiilor publice, a următoarelor valori fundamentale:

                  -voinţa politică - toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă, înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;

                  -integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;

                  -prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de funcţia publică pentru obţinerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;

               -transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea societăţii civile în cadrul acestui proces.

Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:

          -principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;

          -principiul răspunderii, potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor;          

          -principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;

          -principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;

          -principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti- mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. 

          Art.11

3. Domeniu de aplicare 

3.1. Intocmirea Planului de ocupare a functiilor publice la nivelul institutiei se va realizeaza de catre Serviciul Resurse Umane.

3. 2. Sarcinile derulate in cadrul acestei proceduri sunt urmatoarele: 

- Elaborarea Planului de ocupare a functiilor publice; 

- Modificarea structurii Planului de ocupare a functiilor publice.

Art.12

4.Generalități

Prin Planul de ocupare a functiilor publice se stabileste numarul de functii publice infiintate, supuse reorganizarii, rezervate promovarii si recrutarii.

Art.13 

5. Comunicarea anticorupție internă și externă 

5.1. Comunicarea internă 

5.1.1. Funcția de conformare anti-mită elaborează/actualizează anual, în luna ianuarie, un plan de comunicare internă și externă anticorupție în care stabilește conținutul comunicării, destinatarii, frecvența, fluxul și canalele de comunicare. Pentru elaborarea/actualizarea planului, Funcția de conformare anti-mită se consultă cu alte compartimente relevante.

 5.1.2. Conținutul informărilor este adaptat fiecărui tip de comunicare în conformitate cu planul anual de comunicare internă și externă anticorupție. Comunicarea internă anticorupție cuprinde fără a se limita la următoarele tipuri de informații:

   a) Noutăți și modificări ale actelor normative în legătură cu sistemul de management anticorupție;

   b) Politici, proceduri, clauze contractuale și alte documente interne referitoare la sistemul de management anticorupție adoptate sau modificări aduse acestora pe care personalul trebuie să le cunoască în activitatea proprie;

 c) Respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici întocmit de consilierul de etică; 

 d) Respectarea normelor de conduită de către personalul contractual;

 e) Activitatea de transparență decizională;

 f) Asigurarea accesului la informații de interes public;

 g) Evaluarea incidentelor de integritate; 

 h) Bunurile primite cu titlu gratuit și destinația lor;

Art.14 

5.2. Comunicarea externă anticorupție cuprinde fără a se limita la următoarele tipuri de informații: 

a) Respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici întocmit de consilierul de etică; 

b) Respectarea normelor de conduită de către personalul contractual; 

c) Activitatea de transparență decizională;

d) Asigurarea accesului la informații de interes public;

e) Evaluarea incidentelor de integritate;

Art.15

6. Raportarea neconformităților 

6.1 Atunci când apare o neconformitate, instituția trebuie:

 a) să reacționeze prompt la neconformitate și, după cum este cazul: 

 b) să întreprindă acțiuni pentru controlul și corectarea acesteia; 

 c) să se ocupe de consecințe; 

 d) să evalueze necesitatea de acțiuni pentru eliminarea cauzei (cauzelor) neconformității, cu scopul ca aceasta să nu reapară sau să nu apară în altă parte, prin: 

 e) analizarea neconformității;

 f) determinarea cauzelor neconformității; 

 g) determinarea unor neconformități similare existente sau care ar putea eventual să apară; 

 h) să implementeze orice acțiune necesară; 

 i) să analizeze eficacitatea oricărei acțiuni corective întreprinse; 

Art.16

7. Atribuții:

            7.1. Consilierul de etică

7.1.1. Desfășoară activitatea de consiliere etică, asigură caracterul confidențial al consilierii și își îndeplinește atribuțiile legale. Întocmește și gestionează Registrul de evidență a activității de consiliere etică și documentația aferentă consilierii. 

7.1.2 Elaborează anual o raportare privind implementarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al Primarului comunei Ciulnița.

 7.1.3 Întocmește un raport anual de activitate 

 7.1.4 Participă anual la programe de formare și perfecționare profesională 

 7.1.5 Participa la ședința AEM anticorupție

 7.2. Persoanele responsabile cu declarațiile de avere și de interese 

7.2.1 Participa la ședința AEM anticorupție 

7.3. Conducătorii compartimentelor 

7.3.1 Atribuții în privința comunicării anticorupție internă și externă 

7.3.2 Analizează nevoile de instruire anticorupție ale persoanelor din subordine și le comunică compartimentului responsabil cu resursele umane în vederea includerii în planul de perfecționare profesională. 

7.3.3  Atribuții în privința clauzelor anticorupție în contracte 

     7.3.3.1 Dispun sau includ, în funcție de situație, în modelele de contract de lucrări, bunuri sau servicii, clauzele contractuale anticorupție.

       7.3.3.2.Dispun sau includ, în funcție de situație, în propunerile de acord de parteneriat/colaborare clauzele contractuale anticorupție.

 7.3.4. Atribuții în privința analizei efectuată de management anticorupție 

       7.3.4.1. Transmit, în termenele fixate, informațiile sau documentele solicitate în vederea elaborării raportului anual privind funcționarea sistemului de management anticorupție 

7.3.5. Atribuții în privința neconformității și acțiunii corrective

      7.3.5.1. Transmit Compartimentului Integritate alerte de neconformitate a sistemului de management anticorupție

Art. 17

8. Personalul instituției 

8.1 Responsabilități în privința sesizării organelor de urmărire penală

8.1.1 Persoanele cu atribuții de control sunt obligate să înștiințeze organele de urmărire penală și să procedeze la asigurarea și conservarea urmelor infracțiunii, a corpurilor delicte și a oricăror mijloace de probă ce pot servi organelor de urmărire penală, în cazul constatării unor infracțiuni de corupție. 

8.2. Responsabilități în privința neconformității și acțiunii corrective

8.2.1 Informează conducătorii de compartiment (scris sau verbal) atunci când identifică o neconformitate a sistemului de management anticorupție

2.PROCEDURA PRIVIND ASIGURAREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE, DE RESPECTARE A NORMATIVELOR MINIME DE PERSONAL ȘI DE SELECȚIE A ACESTUIA

Art. 18.Scopul

Procedura stabileşte modul de realizare a activităţii de gestionare a resurselor umane şi dă asigurari cu privire la existenţa documentaţiei adecvate derulării activităţii de gestionare a resurselor umane.

Asigură continuitatea activităţii de gestionare a resurselor umane, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului.

Sprijină auditul şi/sau alte organisme abilitate în acţiuni de auditare şi/sau control, în luarea deciziei.

Art.19

1. Domeniul de aplicare

Procedura se aplică de către toţi funcţionarii din cadrul Primăriei comunei Ciulnița, conform atribuţiilor din fişa postului.

Procedura se aplică pentru personalul care lucrează în cadrul Primăriei comunei Ciulnița şi care efectuează activităţi specifice; personalul din cadrul aparatului de specialitate al primarului care efectuează activităţi/procese care au impact asupra calităţii serviciilor realizate. Reprezintă ansamblul proceselor şi procedurilor aplicate în cadrul Primăriei cu privire la:

-elaborarea organigramei şi a statului de funcţii, a ROF şi a ROI;

-perfecţionarea profesională a salariaţilor;

- evaluarea performanţelor profesionale individuale;

Art.20

1. Definiţii:

Managementul resurselor umane = ansamblu de activităţi prin care se asigură angajarea, dezvoltarea şi conservarea resurselor umane, de care are nevoie o organizaţie pentru a-şi atinge obiectivele, utilizând efficient angajaţii săi.

Funcţionar public = persoana numită într-o funcţie publică.

Funcţia publică= reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică.

Planificarea resurselor umane = metoda care asigură şi optimizează resursele umane ale Primăriei, astfel încât să fie satisfăcute necesităţile prezente şi viitoare aleinstituţiei.

Fişa postului = stabileşte condiţiile specifice, limitele de competenţă, sfera relaţionară, setul de sarcini repartizate unei anumite persoane sau care revin unei anumite poziţii din structură organizatorică şi pentru care ocupantul postului este considerat corespunzător.

Performanţa = contribuţia pe care o aduce un membru al organizaţiei la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei.

Procedura = Prezentarea formalizată, în scris, a tuturor paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor de lucru stabilite şi a regulilor de aplicat în vederea realizării activităţii, cu privire la aspectul procedura.

Competenţă = Capacitatea de a lua decizii, în limite definite, pentru realizarea sarcinii

Sarcina = Cea mai mică unitate de muncă individuală;reprezintă acţiunea ce trebuie efectuată pentru realizarea unui obiectiv primar asociat acesteia; realizarea unei sarcini fără atribuirea de competenţe adecvate nu este posibilă; de asemenea, atribuirea de sarcini presupune fixarea de responsabilităţi

Atribuţia = Ansamblul de sarcini de acelaşi tip, necesare pentru realizarea unei anumite activităţi bine definite, care se execută periodic sau continuu şi care implică cunoştinţe specializate pentru realizarea unui obiectiv specific

Activitatea = Constă în totalitatea atribuţiilor de o anumită natură, care determină procese de muncă cu ungrad de omogenitate şi similaritate ridicat, cunoştinţele necesare realizării activităţii sunt din domenii limitate, personalul utilizat putând avea astfel, o pregătire profesională sensibil unitară; activitatea cuprinde atribuţii omogene ce revin compartimentelor entităţii.

Postul = Elementul primar al structurii organizatorice; reprezintă ansamblul sarcinilor, obiectivelor,competentelor, responsabilităţilor şi procedurilor ce sunt atribuite şi trebuie îndeplinite la nivelul unui loc de muncă

Responsabilitatea = Obligaţia de a îndeplini sarcina atribuită

Funcţia= Este formata din totalitatea posturilor care au caracteristici asemănătoare din punctul de vedere al sarcinilor, obiectivelor, competentelor, responsabilităţilor şi procedurilor

Compartimentul = Constituie o subdiviziune organizatorica formată prin gruparea, pe baza unor criteriiobiective, a unui număr raţional de posturi aflate sub o autoritate unică, în cadrul căreia se realizează, în mod permanent, un ansamblu relativ omogen de sarcini, necesitând cunoştinţe specializate de un anumit tip şi utilizarea unor metode şi tehnici adecvate

Coordonatori de activitaţi = Personal cu funcţii de conducere/coordonare, coordonator de compartiment

Art.21

4. Procedura

4.1 Generalități

Munca în administraţia publică locală este îndeplinită de oameni anume pregătiţi, care au câştigat în timp un prestigiu datorită misiunii fundamentale pe care o îndeplinesc, aceea de a servi interesele cetăţenilor unei comunităţi. In acest context, personalul din administraţia publică (funcţionari publici şi personal contractual) este răspunzător de efectele deciziilor luate şi de punerea lor în aplicare. De aceea, Primăria comunei Ciulnița trebuie să creeze un climat generator de iniţiativă şi creativitate, capabil să pună în valoare toate capacităţile umane, ceea ce presupune nu numai condiţii tehnice de muncă din ce în ce mai perfecţionate dar şi o serie întreagă de acţiuni şi activităţi capabile să ofere posibilităţi permanente de afirmare a personalităţii fiecărui salariat.

Procedura cuprinde etapele ce trebuie urmate, metodele de lucru stabilite şi regulile de aplicat în vederea implementării următoarelor standarde din cadrul Ordinului nr. 600/2018: 

Standardului 2: “Atribuţii. Funcţii. Sarcini”, 

Standardul 3: “Competenţă, performanţă”, 

Standardul 4: “Structura organizatorică”,

Standardul 7 - Monitorizarea performantelor –

Standardul 13 - Gestionarea documentelor şi

Standardul 15 - Evaluarea sistemului de control intern managerial.

4.1.2. Conţinutul şi rolul documentelor

Documentele utilizate în elaborarea prezentei procedure au rolul de a reglementa modalitatea de aplicare în implementarea standardelor aferente prezentei proceduri.

Organigrama este reprezentarea schematică, redarea grafică a structurii organizatorice a Primariei comunei, a subordonării compartimentelor acestora, alcătuită din dreptunghiuri ce reprezintă posturi de conducere sau compartimente şi din linii care reflectă legăturile organizatorice de coordonare şi subordonare.

Ştatul de funcţii reprezintă ansamblul posturilor- funcţii publice şi posturi contractuale, detaliate pe compartimente şi birou, cu precizarea caracteristicilor privind nivelul de studii, gradul/treapta profesională.

R.O.F-ul reprezintă instrumentul de organizare folosit pentru descrierea detaliată a structurii rganizatorice a Primariei în vederea stabilirii responsabilităţilor fiecărui compartiment.

R.O.I.-ul este documentul care cuprinde un set de reguli care trebuie respectate de catre salariaţii primariei orașului, drepturile şi obligaţiile care le revin în cadrul raportului de serviciu/muncă;

Planul anual de perfecţionare profesională a salariaţilor cuprinde o planificare a instruirilor profesionale stabilite în funcţie de necesarul de instruire identificat de fiecare coordonator de activitate, precum şi fondurile necesare pentru realizarea lor;

Raportul anual privind formarea profesională a salariaţilor cuprinde instruirile realizate de catre salariati,reprezentând un instrument de corelare cu planul anual de perfecţionare profesională.

Instruirea profesionala a angajatiilor se realizeaza si intern in cadrul tuturor compartimentelor si este efectuata de responsabilii de proces cu privire la activitatea desfasurata pe baza procedurilor operationale sau instructiunilor existente.

4.1.3. Circuitul documentelor

- Proiectele de organigramă, stat de funcţii şi R.O.F se întocmesc de către compartimentul resurse umane, în baza propunerilor transmise de coordonatorul de activitaţi: secretarul U.A.T. Ciulnița.

- Organigrama si statul de funcţii se aproba de către Consiliul Local, la propunerea primarului, prin iniţierea de proiecte de hotărâri.

- R.O.I se aprobă de primar, prin dispoziţie.

- Proiectul de R.O.I se întocmeşte de compartimentul resurse umane în baza propunerilor transmise decoordonatorul de activităţi: secretarul U.A.T. Ciulnița.

- Planul anual de perfecţionare profesională a salariaţilor se întocmeşte de compartimentul resurse umane în baza propunerilor transmise de coordonatorii de activitaţi şi se aprobă de primar;

- Raportul anual privind formarea profesională a salariaţilor întocmit de compartimentul resurse umanecuprinde instruirile realizate de către salariaţi, acesta evidenţiind gradul de corelare cu instruirile planificate conform planului anual de perfecţionare profesională;

- Instruirea profesională a angajatiilor se realizează şi intern în cadrul tuturor compartimentelor şi este efectuată de responsabilii de proces cu privire la activitatea desfaşurată pe baza procedurilor operaţionale sau instrucţiunilor existente.

- Raportul/fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale se întocmeste de şeful ierarhic direct al salariatului şi se contrasemnează de şeful ierarhic superior al evaluatorului . În cazul secretarului U.A.T. Ciulnița, raportul de evaluare nu se contrasemnează.

4.1.4. Derularea operaţiunilor si acţiunilor activităţii

Primăria Ciulnița reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă, formată din primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Principalele documente în care se reflecta organizarea Primariei comunei sunt: organigrama, regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Regulamentul Intern. În vederea îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice ale instituţiei şi pentru utilizarea în mod optim aresurselor umane, în cadrul Primariei se desfăşoară următoarele activităţi specifice: planificarea personalului(organigrama, R.O.F, R.O.I, planul de ocuparea funcţiilor publice); analiza, identificarea şi documentarea posturilor cu ajutorul fişelor de post; formarea resurselor umane (instruirea); evaluarea performanţelor profesionale individuale .

Coordonatorii de activitaţi se îngrijesc ca toate atribuţiile, responsabilitatile şi competenţele fiecarui compartiment să se regăsească în Regulamentul de Organizare si Funcţionare al Primariei comunei.

R.O.F se elaborează / actualizează de compartimentul resurse umane, pe baza propunerilor primite de la coordonatorul de activitaţi. R.O.F este instrumentul de comunicare a misiunii Primăriei Ciulnița, obiectivelor şi atribuţiilor de realizare a acestora. Este publicat pe pagina de internet a Primăriei comunei Ciulnița. Secretarul general de comună elaborează o fişă a compartimentului care cuprinde toate atribuţiile acestuia, în conformitate cu obligaţiile prevăzute în legislaţia specială pe care o aplică, ţinând cont de dispoziţiile primarului şi de hotărârile Consiliului local pe care trebuie să le pună în aplicare.

Atribuţiile şi responsabilităţile personalului sunt separate cu scopul de a reduce riscul de eroare, frauda, încălcare a legislaţiei, precum şi riscul de a nu putea detecta aceste probleme. Prin separarea atribuţiilor se creează condiţiile ca nicio persoană sau compartiment al Primăriei Ciulnița să nu poată controla toate etapele importante ale unei operaţiuni sau ale unui eveniment.

Separarea atribuţiilor şi responsabilităţilor între mai multe persoane ale compartimentelor creează premisele unui echilibru eficace al puterilor. În cadrul Primăriei Ciulnița se elaborează Regulamentul Intern în conformitate cu prevederile Codului Muncii, prin grija compartimentului resurse umane. Fiecare şef de compartiment împarte atribuţiile pe fiecare post în parte şi apoi redactează fişele posturilor, le semnează şi le prezintă pentru avizare/contrasemnare secretarul general de comună, în calitate de şef ierarhic superior şi primarului, pentru aprobare.

Fiecare salariat are un rol bine definit în cadrul Primăriei Ciulnița prin fişa postului in care sunt stabilite conditiile specifice, limitele de competenta, sfera relationala în care sunt precizate atribuţii si responsabilităţi.

Fişa postului se aduce la cunoştinţa titularului, care prin semnare certifică însuşirea prevederilor acesteia.

Fişa postului constituie obligaţie pentru salariat de la data semnării acesteia. Conform obiectivelor stabilite de primar, calitatea serviciilor realizate în cadrul Primăriei Ciulnița este influenţată în mod esenţial de profesionalismul personalului din aparatul propriu de specialitate. Formarea unui corp profesionist de funcţionari publicise realizează prin:

- stabilirea prin fişele de post a conditiilor specifice, limitele de competenta, sfera relationala aferente fiecărei funcţii publice şi urmărirea respectării acestora de către persoana nominalizată pe un anumit post;

- îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite prin identificarea necesitaţilor de instruire a funcţionarilor publici.

- evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici prin  compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv.

Primăria Ciulnița defineşte propria structură organizatorică, prin constituirea de compartimente care sunt reflectate în organigrama şi statul de funcţii, pentru realizarea în bune condiţii de eficacitate şi eficienţă a obiectivelor Primăriei.

Competenţa, responsabilitatea, sarcina şi obligaţia de a raporta sunt atribute asociate postului; acestea trebuie sa fie clare, coerente şi să reflecte elementele avute în vedere pentru realizarea obiectivelor.

Conducerea Primăriei Ciulnița (Primarul/Secretarul U.A.T.) se ocupă de creşterea performanţelor profesionale ale salariaţilor, asigurând instruirea acestora. Conducerea (Primarul/Viceprimarul/Secretarul

U.A.T.) identifică sarcinile în realizarea carora salariatii pot fi expusi unor situatii dificile si care influenteaza in mod negativ managementul instituţiei.

4.1.5. Planificarea personalului (organigrama, R.O.F, R.O.I)

a) proiectul de organigramă

Organigrama trebuie să fie realizată în conformitate cu cadrul legislativ comunitar şi naţional precum şi cu particularităţile instituţiei.

Numărul de posturi stabilit trebuie sa asigure :

- acoperirea tuturor activităţilor necesare;

- gradul de complexitate al acestora;

- volumul de muncă necesar pentru îndeplinirea unei sarcini;

- abilităţile, competenţele personalului existent.

Întocmirea structurii organizatorice are la bază analiza efectuată de către conducerea instituţiei.

Proiectul de organigramă şi stat de funcţii se transmit la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici Bucureşti pentru avizare. După obţinerea acestui aviz, se înaintează spre aprobare Consiliului Local al comunei Ciulnița.

b) întocmire R.O.F

R.O.F reprezintă documentul de prezentare detaliată a sarcinilor şi responsabilităţilor compartimentelor din cadrul Primăriei. Descrierea compartimentelor se efectuează potrivit succesiunii din structura organizatorică.Proiectul de R.O.F se transmite, pentru consultare şi avizare, compartimentelor de resort. După obţinerea acestui aviz, se înaintează spre aprobare Consiliului Local al comunei Ciulnița.

c) întocmire R.O.I

R.O.I stabileşte dispoziţii referitoare la organizarea şi disciplina muncii, la drepturile şi obligaţiile angajaţilor şi angajatorului, în conformitate cu legislaţia în domeniul muncii. Se aprobă prin dispoziţia primarului orașului, după consultarea compartimentelor de resort.

Art.22

5. Formarea profesională

Formarea resurselor umane în cadrul Primăriei comunei Ciulnița are două componente:

a) Formarea şi integrarea debutanţilor în perioada de stagiu;

Stagiul reprezintă etapa din cariera funcţionarului public stabilită conform legii, cuprinsă între data numirii ca funcţionar public debutant, în urma promovării concursului de recrutare şi data numirii ca funcţionar public definitiv;

b) Perfecţionarea personalului reprezintă procesul continuu care conduce la îmbunătăţirea îndeplinirii sarcinilor profesionale si implicit la creşterea „productivităţii” si a eficienţei în munca.

Calitatea serviciilor realizate este influenţată în mod esenţial de profesionalismul personalului din aparatul de specialitate. Formarea unui corp profesionist are în vedere pregătirea profesională a personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Modalităţi de realizare a formării profesionale în cadrul Primăriei Ciulnița:

- participarea la programe de formare organizate şi desfăşurate de către furnizorii de formare profesională,finalizate cu certificat de participare sau, după caz,diplomă de absolvire;

- participarea la programe de formare organizate şi defăşurate în cadrul implementării de proiecte cu finanţare externă;

- schimburi de experienţă;

- instruiri privind securitatea şi sănătatea în muncă;

- instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă;

- instruiri in domeniul managementului integrat calitatemediu;

- participarea la alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege, la solicitarea angajatului.

Furnizorii de formare profesionala transmit periodic catre instituţie programe si oferte de cursuri de instruire, perfectionare si formare profesionala special destinate personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul administratiei publice locale. Ofertele si programele se transmit prin grija compartimentului resurse umane catre compartimentele din cadrul Primăriei Ciulnița, pe domenii de activitate, funcţie de solicitările întocmite la începutul anului. Responsabilul cu monitorizarea perfecţionării profesionale, în urma propunerii de participare la programul de formare, întocmeşte, după caz, un referat privind decontarea cheltuielilor aferente programului de formare, care este supus aprobării primarului. Referatul privind decontarea cheltuielilor este înaintat în vederea efectuării demersurilor necesare. După efectuarea cursului, salariații participanţi transmit la compartimentul resurse umane copii ale adeverintelor, certificatelor sau diplomelor obtinute , iar acestea se pastreaza in dosarul personal al fiecarui salariat. Evidenţa instruirilor profesionale interne se realizează la nivelul fiecarui compartiment. La încheierea exerciţiului bugetar, compartimentul resurse umane întocmeşte Raportul anual privind formarea profesională a funcţionarilor publici.

Art.23

6. Evaluarea performanţelor

Evaluarea performanţelor profesionale individuale reprezintă ansamblul proceselor şi procedurilor implementate anual, prin aplicarea criteriilor de performanţă la gradul de îndeplinire a obiectivelor

profesionale individuale, stabilite în baza atribuţiilor prevăzute în fişa postului. 

Procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici este reglementată de H.G.R nr. 611/2008 privind cariera în funcţia publică, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura deevaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual este reglementată prin Regulamentul aprobat prin dispoziţie a primarului comunei Ciulnița.

Art. 24

7.Ocuparea funcţiilor, modificarea, suspendarea sau încetarea raportului de serviciu/contractului individual de munca

Numirea în funcţie, modificarea, suspendarea sau încetarea raportului de serviciu/contractului individual de muncă este dispusă prin act administrativ de către primar. Compartimentul resurse umane întocmeşte referatele necesare emiterii actelor administrative, acestea fiind supuse avizării primarului , iar dispoziţiile se redacteaza de către secretarul comunei Ciulnița şi se avizează sau nu se avizeaza pentru legalitate de catre acesta.

Modalităţile privind numirea, modificarea, suspendarea sau încetarea raportului de serviciu/de muncă, sunt stabilite conform prevederilor legale prin statutul funcţionarilor publici, respectiv în legislaţia aplicabilă personalului contractual, Codul Muncii.

Art.25 

8. Valorificarea rezultatelor activităţii

Valorificarea rezultatelor activităţii poate fi orientată către mai multe compartimente:

- analiza gradului de realizare a indicatorilor de performanţă asociaţi activităţii;

- furnizarea datelor şi informaţiilor cu privire la rezultatele activităţii;

- identificarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii.

Art.26

9. Responsabilități

9.1. Primar

- Propune Consiliului Local al comunei spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii si numărul de personal al Primariei,

- Aprobă fişele de post;

- Aprobă R.O.I al Primariei Comunei;

- Propune Consiliului Local aprobarea R.O.F al aparat primar ;

- Aprobă Planul anual de perfecţionare profesională;

- Asigurară menţinerea competenţei pentru personalul aparatului de specialitate şi asigură resursele necesare.

9.2. Personal de conducere :

- Face propuneri pentru elaborarea organigramei, ştatului de funcţii si de personal, precum şi pentru repartizarea posturilor în cadrul compartimentelor de resort ;

- Elaborează fişele de post pentru posturile din subordine;

- Raportează primarului prin informări obiective, gradul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

- Evaluează anual performantele profesionale individuale ale personalului subordonat;

- Stabileste necesarul de instruire profesionale pentru personalul din subordine, selectează cursurile de instruire, perfecţionare şi formare profesionala şi transmite propunerile la compartimentului resurse umane;

- Gestionează fişele de post şi asigură păstrarea lor în dosarele profesionale;

- Întocmeşte, pe baza propunerilor primite de la compartimentul resurse umane, proiectul planului anual de perfecţionare profesională şi îl supune spre aprobare primarului;

- Propune decontarea cheltuielilor determinate de participarea salariaţilor la instruiri profesionale;

- Urmăreşte realizarea planului anual de perfecţionare profesională;

- Gestionează rapoartele de evaluare / fişele de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului.

9.3. Compartiment resurse umane :

- Asigură centralizarea propunerilor primite din partea compartimentului privind structura organizatorică, statul de funcţii , R.O.F şi R.O.I;

- Asigură întocmirea proiectelor de organigramă, stat de funcţii, R.O.F şi R.O.I şi a documentaţiei necesare pentru supunerea spre aprobare de catre şefii ierarhic superiori;

- Asigură păstrarea fişelor de post pentru personalul instituţiei;

- Urmăreşte realizarea Planului anual de perfecţionare profesională, în baza propunerilor primite de la compartimente şi urmăreşte desfăşurarea procesului de formare profesională;

- Asigură menţinerea înregistrărilor referitoare la competenţa personalului şi a celor rezultate în urma procesului de instruire in dosarul personal/profesional al fiecărui angajat.

9.4. Personal de execuţie :

- Transmite compartimentului resurse umane propuneri privind întocmirea organigramei, statului de funcţii, R.O.F şi R.O.I;

- Raportează şefului ierarhic superior, prin informări obiective, gradul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

- Fac propuneri pentru participarea salariatilor la instruiri;

- Propune decontarea cheltuielilor determinate de participarea salariaţilor la instruiri profesionale

3.PROCEDURI FINANCIAR-CONTABILE ȘI DE ACHIZIȚIE A BUNURILOR, LUCRĂRILOR ȘI SERVICIILOR

Art.27 .Dispoziții generale

1.Prezenta procedură proprie are drept scop stabilirea cadrului general pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru ce au ca obiect Servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, având valoare estimată fără TVA mai mică decât cea prevăzută la art. 7, alin. (1), lit. d), respectiv 3.706.625 lei fara TVA.

2.Principiile care stau Ia baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt cele prevazute la art. 2 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Art.28. Definiții

         1.In sensul prezentei proceduri proprii, următorii termeni se definesc astfel:

1. achiziție publică - dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică, definită ca autoritate contractantă, a unor servicii, prin atribuirea unui contract de achiziție publică;
2. autoritate contractantă — persoană juridică ce atribuie contractul de prestări de servicii ce are ca obiect Servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 la Legea m. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;
3. prestator de servicii - persoana juridică ce asigură servicii menționate în anexa nr, 2 la Legea 98/2016;
4. contract de achiziție publică contract, încheiat în formă scrisă, între autoritatea contractantă și prestator;
5. operator economic - ofertantul care pafticipă Ia procedură și căruia i se poate atribui contractul de achiziție publică în urma aplicării procedurii prevăzute în prezenta procedură internă;
6. contract de servicii - contract de achiziție publică ce are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii;
7. ofertant - oricare prestator care fumizează pachetul de servicii solicitat și care a depus oferta;
8. ofełtă - documentație care cuprinde propunerea tehnică, propunerea financiară și orice fomulare sau documente solicitate în documentația de atribuire;
9. garanție pentru participare - depozit valoric, titluri de credit sau alte forme de garanție acceptate de căfre autoritatea contractantă, puse la dispoziția autorității contractante de către ofeltant, înainte de deschiderea ofeltei•,
10. căi de atac - contestațiile sau acțiunile în justiție împotriva unor acte sau decizii invocate ca nelegale și prin care se solicită suspendarea, corectarea, repetarea, revocarea, modificarea sau anularea unui act, a unei decizii sau a unei proceduri aplicate de către autoritatea contractantă;
11. zi - zi calendaristică

Art.29. Descrierea procesului

• 1.      In funcție de valoarea estimată a serviciilor cuprinse în anexa 2 la Legea m. 98/2016 ce intenționează a se achiziționa se vor aplica următoarele:
  1. În cazul în care valoarea estimată a contractului de servicii este mai mică decît pragul valoric prevăzut la art. 7, alin. (5) din Legea nr. 98/2016, respectiv 135.060 lei fără TVA, achiziția poate fi inițiată direct, în conformitate cu art. 43 din H.G. nr. 395/2016 cu modificările și completările ulterioare.
  2.  In cazul în care valoarea estimată a contractului de servicii este mai mare decît pragul valoric prevăzut la art. 7, alin. (5) din Legea nr. 98/2016, respectiv 135.060 Iei fără TVA, dar mai mică sau egală cu cea prevăzută la art. 7, alin. (1), lit. d) din lege, respectiv 3.706.625 lei fără TVA, achiziția se va realiza prin publicarea unui anunț de participare. Astfel, autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura proprie, iar orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.
• In vederea asigurării transparenței, a tratamentului egal, a accesului nediscriminatoriu și a atragerii participării unui numar cât mai mare de ofertanți, autoritatea contractantă va lansa procedura proprie de atribuire a contractelor de achiziție publică/ acordurilor-cadru ce au ca obiect   serviciile sociale și alte servicii specifice care se încadrează în prevederile art. 1.2, prin publicarea pe pagina de internet a instituției www.cjialomita.ro a următoarelor documente:

- anunțul de participare la procedura proprie pentru achiziționarea de servicii sociale și alte servicii;

-documentația de atribuire, respectiv instrucțiuni către ofertanți, caietul de sarcini, proiectul de contract, formulare.

După lansarea procedurii, desfășurarea acesteia presupune, în continuare, realizarea următoarelor operațiuni:

1. publicarea solicitărilor de clarificări transmise de operatorii economici interesați cle participarea Ia procedură referitoare la documentația de atribuire și a clarificărilor formulate de autoritatea contractantă;
2. constituirea comisiei de evaluare a ofertelor;
3. primirea și înregistrarea o-črtelor și a documentelor solicitate operatorilor economici;
4. deschiderea și întocmirea procesului-verbal de deschidere a ofertelor;
5. evaluarea ofertelor în funcție de criteriile și cerințele stabilite în documentația de atribuire;
6. stabilirea rezultatelor prin întocmirea raportului procedurii;  comunicarea către toți ofertanții participanți a rezultatului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică;
7. încheierea contractului de achiziție publică;
8. urmărirea respectării obligațiilor asumate de către operatorul economic prin semnarea contractului de achiziție publică.

Art. 30. Inițierea procedurii

1. Procedura se inițiază prin publicarea pe pagina de internet a instituției a unui anunț de participare la procedura proprie pentru achiziționarea de servicii sociale și servicii specifice, însoțit de documentația atribuire aferentă.
2. In vederea respectării transparenței și a tratamentului egal, autoritatea contractantă poate publica suplimentar anuntul de participare și pe site-ul www.e-licitatie.ro, în secțiunea Anunțuri publicitare.
3. Anunțul de participare la procedura proprie pentru pentru achiziționarea de servicii sociale și servicii specifice, prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016, având o valoare estimată cuprinsă între 135.060 lei și 3.706.625 lei tără TVA, va conține cel puțin următoarele infołmații:
   • denumirea, adresa, numarul de telefon și de fax și adresa de e-mail ale autorității contractante;
   • tipul de contract;
   • denumirea serviciilor care urmează să fie prestate și codul/codurile CP V;   valoarea estimată;
   • durata sau termenul-limită de prestare a serviciilor;
   • criteriul cle atribuire a contractului de achiziție publică;
   • data-limită pentru depunerea ofertelor;
   • adresa Ia care trebuie transmise/depuse ofertele;
   • data, ora și locul deschiderii ofertelor;
   • modul de comunicare;
   • alte informații, dacă este cazul.

Autoritatea contractantă are dreptul să solicite constituirea garanției de participare și a garanției de bună execuție în condițiile art. 35-40 din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/ului- din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

1. Estimarea valorii contractului de achizitie

In vederea aplicarii prevederilor prezentei proceduri proprii, estimarea valorii contractului de achizitie de servicii sociale și servicii specifice se va face in conformitate cu regulile pentru estimarea valorii contractelor stabilite in cadrul SECTIUNEA a 4-a Domeniu de aplicare- Modul de calcul al valorii estimate a achiziției din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;

Valoarea estimata a contractului de achizitie se va determina înainte de initierea procedurii proprii si va fi valabilă în momentul transmiterii spre publicare a anunțului publicitar.

1. Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului o infołmare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.

Documentația de atribuire trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

  Strategia de contractare;

• Instrucțiunile către ofertanți;
• Caietul de sarcini;
• Proiectul de contract conținând clauze contractuale obligatorii; 
• Formulare.

Instrucțiunile către ofertanți

1.Instrucțiunile către ofertanți conțin detaliile referitoare la formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, modul în care operatorii economici trebuie să structureze informațiile ce ułmează a fi prezentate pentru a răspunde cerințelor din anunțul de participare, respectiv detalii procedurale cum ar fi precizări privind garanțiile solicitate, modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și tełmenele procedurale ce trebuie respectate și căile de atac ce pot fi utilizate.

Caietul de sarcini

1. Caietul de sarcini conține în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui serviciu să fie descris în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante.
2. Caietul de sarcini conține orice informații sau cerințe necesare întocmirii de cîtte ofertanți a propunerilor tehnice și calculării valorilor propunerilor financiare.

Art.31. Cerințe minime de calificare

Autoritatea contractantă poate stabili cerințe minime de calificare referitoare la:

1.Situația personală a ofertantului, și anume: ofertantul nu trebuie să se regăsească în situațiile prevăzute la art. 164, 165, 167 si art. 59-60 din Legea nr. 98/2016 cu modificările și completările ulterioare. Incadrarea în aceste situații atrage exfuderea ofertantului din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

              2.Capacitatea de exercitare a activității profesionale, conform certificatului constatator emis de Registrul Comerțului; alte documente care să ateste capacitatea de exercitare a activității profesionale, în funcție de specificul sau complexitatea serviciului care face obiectul achiziției, dacă au fost solicitate.

3.Lista serviciilor similare prestate în ultimii 3 ani în valoare proporțională cu valoarea contractului ce urmează a fi atribuit, calculați până la data limită de depunere a ofertelor care să conțină valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privati, însoțite în mod obligatoriu cle certificate/ documente emise sau contrasemnate de beneficiarii contractelor enumerate din care să reiesă prestarea respectivelor servicii. Neîndeplinirea cerințelor minime cât și neîncadrearea în prevederile art. 59-60 din Legea nr. 98/2016, reprezintă motive de excludere de la procedura de achiziție.

Art.32. Criteriul pentru atribuirea contractului de achiziție publică

1. Autoritatea contractantă are obligația să precizeze în anunțul de participare criteriul pe baza căruia se atribuie contractul, iar acesta poate fi:

                    Pretul cel mai scăzut;

                   Cel mai bun raport calitate-preț.

1. Odată cu menționarea criteriului de atribuire, dacă este cazul, autoritatea contractantă va menționa și factorii de evaluare, formule sau algoritmi de calcul ce vor fi utilizați la stabilirea clasamentului final al ofertelor depuse.
2. Oferta/Ofertele câștigătoare va/vor fi stabilită/stabilite în ordinea crescătoare a valorilor financiare propuse în oferte sau descrescătoare a punctajului stabilit în urma aplicării formulelor algoritmului de calcul.
3. Autoritatea contractantă nu poate schimba, în procesul de evaluare a ofertelor, criteriul de atribuire stabilit în documentație.

               Art.33. Data limită pentru depunerea ofertelor

           Autoritatea contractantă are obligația de a stabili și de a include în anunțul de participare data limită pentru depunerea ofertelor. Autoritatea contractantă are obligația de a stabili perioada de depunere a ofertelor în funcție de complexitatea contractului de achiziție publică și de cerințele specifice, astfel încât operatorii economici. interesați să beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor și pregătirea documentelor de calificare și selecție, dacă sunt solicitate prin documentele achiziției.

1. Perioada minimă între data publicării anunțului de participare la procedura de atribuire și data limită de depunere a ofertelor este de cel puțin 7 zile, în cazul atribuirii unui contract de achiziție publică de servicii sociale și alte servicii, a căror valoare estimată, fără TVA, este mai mică decat pragurile prevăzute la art. 7, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 98/2016.
2. Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi perioada stabilită ca dată-limită pentru depunerea o.fełtelor. În acest caz, autoritatea contractantă are obligația de a comunica noua dată de depunere, în scris, pe site-ul propriu, cu cel puțin 2 zile înainte de data-limită stabilită inițial.

Art.34. Participarea la procedura 

1.   Orice prestator care furnizează pachetul de servicii solicitat, are dreptul de a depune oferta, în condițiile prezentei proceduri intełme.

1. Numărul de prestatori care au dreptul de a depune oferta este nelimitat.
2.  Mai mulți operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune oferta comună, fără a fi obligați să își legalizeze din punct de vedere formal asocierea. In acest caz, operatorii economici vor prezenta un acord de asociere.

  In cazul subcontractării unor părti din contract, ofertantul are obligația de a cuprinde în oferta sa. denu.łnirea subcontractanților și datele de contact ale acestora, partea/partile din contract care umeaza a fi indeplinite de catre acestia, precum si acordul subcontractantilor cu privire la aceste aspecte.

5. Ofertantul nu are dreptul, în cadrul aceleiași proceduri:

1. să participe la două sau mai multe asocieri de operatori economici;
2. să depună oferta individuală și o altă ofertă comună;
3. să depună oferta individuală și să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte.

Art.35. Conflictul de interese

1. Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica și remedia sitiațiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenței și asigurării tratamentului egal pentru toți operatorii economici.
2. Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziției numele persoanelor cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante.

                  Art.36. Confidențialitatea

1. Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile.

Art.37. Dreptul de a solicita clarificări

A)Solicitare clarificări în interiorul termenului de depunere a ofertelor

1. Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita, în scris, clarificări privind documentația de atribuire. Clarificările vor fi transmise pe adresa de email dap@cicnet.ro.
2. Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde, în mod clar, complet și tără ambiguități, la orice solicitare de clarificări, într-o perioadă care nu trebuie să depășească, de regulă, două zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări, din partea operatorului economic, dar numai acelor solicitări primite cu cel puțin 3 zile înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor.
3. Autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsul la solicitările de clarificări cu cel puțin două zile înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor.
4. In cazul în care operatołul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul prevăzut la alin. 3, aceasta din urmă are totuși obligația de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data limită de depunere a ofertelor.
5. Autoritatea contractantă are obligația cle a publica conținutul răspunsului pe site-ul instituției, fără a dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
6. Autoritatea contractantă are dreptul de a publica clarificări la documentația de atribuire și clin proprie inițiativă, dacaă acest fapt nu afectează participarea la procedura de atribuire.

B) Solicitare clarificări ve parcursul evaluării ofertelor

1. Pe parcursul analizării și verificării prezentate, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificările și completările formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, fără însă ca răspunsul la acestea să modifice propunerea financiară/tehnică.
2. Termenul limită pentru transmiterea răspunsurilor la solicitarea de clarificări si completarile fonnale sau de confiłmare se calculează în funcție de complexitatea cerintelor din documentația de atribuire, astfel încat ofertantul să aibă posibilitatea de a formula un raspuns în intervalul stabilit, Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 1 zile lucrătoare.

                    Art.38. Elaborarea, prezentarea și evaluarea ofertei

1. Ofertantul are obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire.
2. Oferta are caracter ferm și obligatoriu, din punctul de vedere al conținutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă și trebuie să fie semnată și ștampilată pe fiecare pagină, pe propria răspundere, de către ofertant sau de către o persoană împuternicită legal de acesta.  
3. Propunerea tehnică se elaborează în concordanță cu cerințele cuprinse în caietul de sarcini, în așa fel încât să asigure furnizarea tuturor infołmațiilor necesare evaluării tehnice.
4. Propunerea financiară se elaborează în așa fel încât să asigure furnizarea tuturor informațiilor necesare evaluării financiare.
5. Operatorul economic are dreptul de a depune oferta în forma stabilită în documentația de atribuire, la adresa și până la data și ora limită pentru depunere stabilite în anunțul de participare la procedura proprie.
6. Oferta care este transmisă la o altă adresă a autorității contractante decât cea stabilită de către acesta sau după expirarea termenului limită pentru depunere va fi descalificată.

  Orice ofertant are dreptul de a-și modifica sau retrage oferta numai înainte de data-limită stabilită pentn-l depunerea ofertei.

1. Ofertantul nu are dreptul de a retrage sau de a modifica oferta după expirarea termenului limită pentru depunerea ofertelor, sub sancțiunea excluderii acesteia de la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică.
2. Ofertantul are obligația de a menține oferta valabilă pe toată perioada de valabilitate stabilită de autoritatea contractantă.

IO. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanților, în circumstanțe excepționale, înainte de expirarea perioadei de valabilitate a ofertei, prelungirea acestei perioade.

1 1. Ofertantul are obligația de a comunica autorității contractante dacă este de acord sau nu cu prelungirea perioadei de valabilitate.

12. În cazul în care ofertantul nu este de acord cu prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei, se consideră că acesta și-a retras oferta depusă.

Art.39. Comisia de evaluare

1. Autoritatea contractantă are obligația de a desemna, pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/ acordurilor-cadru, persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor și, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de evaluare.
2. În acest sens, comisia de evaluare va fi formată din cel puțin 3 membri din cadrul Serviciului de achiziții publice a autorității contractante.
3. Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare.
4. Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membłu de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-și îndeplini atribuțiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare. După producerea înlocuirii membrului al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă, calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă, care își va exercita atribuțiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.
5. Comisie de evaluare răspunde de următoarele activități:
   • deschiderea ofertelor și, după caz, a altor documente care însoțesc oferta;
   • verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentația de atribuire;
   • verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini;
   • verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice;
   • elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării ofertelor;
   • stabilirea ofertelor descalificate și a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;
   • stabilirea ofertelor admise;
   • stabilirea criteriului de atribuire;
   • stabilirea ofertei/ofertelor câștigătoare sau, după caz, propunerea de anulare a procedurii;
   • elaborarea proceselor verbale aferente fiecărei sedințe și a raportului procedurii de atribuire.
6. Membrii comisiei de evaluare semnează o declarație de confidențialitate și impałțialitate, pe propria răspundere, prin care se angajează să respecte confidențialitate asupra conținutului ofertelor, precum și asupra oricăror alte i_nfonnații prezentate de către ofertanți și prin care confirmă că nu se află într-o situație care implică existența unui conflict de interese.
7. In cazul în care unul dintre membrii desemnați în comisia de evaluare se află într-o situație de conflict de interese, atunci acesta are obligația de a solicita de îndată înlocuirea sa din componența comisiei respective cu o altă persoană.

Art.40. Deschiderea și evaluarea ofertelor

1. Comisia de evaluare are obligația de a deschide ofertele la data și în locul indicate în anuntul de participare la procedura proprie.
2. Comisia de evaluare va descalifica în cadrul ședinței de deschidere toate ofertele care nu sunt însoțite de dovada constituirii garanției de participare, dacă aceasta a fost solicitată, precum și toate ofertele depuse la altă adresă sau după termenul-limită stabilit în documentația de atribuire.
3. În cadrul ședinței de deschidere a ofertelor, comisia de evaluare verifică modul de respectare a regulilor formale de depunere și prezentare a ofertelor și a documentelor care le însoțesc.
4. Plicurile vor fi deschise de președintele comisiei de evaluare, care are obligația de a anunța următoarele informații:
   1. denumirea ofertanților;
   2. modificările și retragerile de oferte;
   3. existența garanțiilor de participare (dacă au fost solicitate în documentația de atribuire);
   4. elementele principale ale propunerilor financiare;
   5. orice alte detalii și precizări pe care comisia de evaluare le consideră necesare;
   6. toate documentele/formularele depuse în cadrul ofertei pentru achiziția de servicii solicitate de autoritatea contractantă.

Comisia de evaluare va întocmi un proces-verbal de deschidere, care trebuie să includă infom-ła!iile prevăzute mai sus și care urmează să fie semnat de membrii comisiei.

1. Comisia de evaluare va examina documentele care dovedesc îndeplinirea cerințelor minime de calificare, dacă au fost solicitate prin anunțul de patticipare, numai pentru acei ofertanți care nu au fost deja descalificați ca ułmare a neîndeplinirii condițiilor referitoare la eligibilitate și înregistrare. După verificarea îndeplinirii acestor cerințe, comisia de evaluare stabilește ofertanții calificați și, dacă este cazul, pe cei excluși.
2. Comisia de evaluare are obligația de a analiza și. verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
3. Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini. 
4. Propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv.
5. Oferta este declarată descalificată în urmatoarele situații :
   1. A fost depusă după data si ora limită de depunere sau la o altă adresă decât cea stabilită în anunțul publicitar;
   2. Oferta depusă este incompletă (lipsa propunere tehnică și/sau propunere financiară);
   3. Constituie o alternativă Ia prevederile caietului de sarcini, alternativă ce nu poate fi luată în considerare, deoarece nu a fost prevazută expres în documentatia de atribuire;
   4. Nu satisface cerintele caietului de sarcini;
   5. Ofertantul nu transmite în perioada precizată clarificarile/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente.
   6. Ofertantul modifică prin raspunsurile pe care le prezintă, continutul propunerii tehnice și/sau al propunerii financiare.  

Prin excepție, oferta va fi considerată calificată în măsura în care modificările operate de ofertant, la solicitarea comisiei de evaluare, în legătură cu propunerea sa financiară, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege 98/2016, elementele propunerii financiare ułmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofeltei, prin refacerea calculelor aferente.

1. Conține în propunerea financiară un preț care depășește valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție pub.lică în cauză;
2. Conține în propunerea financiară un preț neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi prestat, preț ce nu poate fi justificat.

Autoritatea contractantă are obligatia de a respinge toate ofertele declarate descalificate.

1. Criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică se aplică numai ofertelor declarate admise după verificarea propunerilor tehnice si financiare.

1 1. Desemnarea ofertantului câștigător în urma evaluării ofertelor se realizează prin compararea preturilor făra T. VA. a fiecărei oferte declarate calificate, în parte.

1. Dacă pe parcursul evaluării se constată că ofelt•ele declarate admise au preturi egale, autoritatea contractantă va solicita reofertarea în plic închis, în vederea departajării ofertelor.
2. Modalitatea de departajare va ține cont de conținutul propunerii financiare.
3. Contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are prețul cel mai

scăzut.

1. După finalizarea etapei de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă are obligația de a transmite în cel mult două zile tuturor ofertanților o comunicare în scris referitoare la rezultatul procedurii.
2. În cazul ofertanților a căror ofertă nu a fost declarată câștigătoare, comunicarea trebuie să precizeze motivul pentru care a fost descalificată, precum și căile de atac împotriva deciziei comisiei.
3. In cazul ofertantului/ofertanților câștigător/câștigători, comunicarea trebuie să precizeze faptul că oferta acestuia/ acestora a fost declarată câștigătoare și că acesta/aceștia va/vor fi invitat/invitați în vederea încheierii contractului de achiziție publică după expirarea perioadei legale prevăzute pentru depunerea de contestații.

Art.41. Forme de comunicare

1. Orice comunicare, solicitare, informare, notificare și altele asemenea trebuie să se transmită sub formă de document scris.
2. Orice document scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii și al primirii.
3. Orice document scris trebuie confirmat de primire, cu excepția documentelor care confirmă primirea. 
4. Documentele scrise pot fi transmise prin una dintre unnătoarele forme:
   1. prin poștă;
   2. prin curier;
   3. prin fax;
   4. prin e-mail;
   5. prin orice formă prevăzută la pct. a)-d).

Art.42. Anularea procedurii de atribuire

1. Autoritatea contractantă are dreptul cle a anula procedura proprie, respectiv atribuirea contractului de achiziție publică numai în următoarele circumstanțe:
   1. niciunul dintre ofertanți nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentația de atribuire;
   2. au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare,       respectiv oferte care:

 - sunt depuse după data-limită de depunere a ofertelor;

                   - nu au fost elaborate și prezentate în concordanță cu cerințele din documentația de atribuire; 

-conțin propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă.

1. Decizia de anulare nu creează vreo obligație autorității contractante față de participanții la selecția de ofeffe, cu excepția returnării garanției pentru participare, dacă aceasta a fost solicitată în documentația de atribuire.
2. Autoritatea contractantă are obligația de a comłmica, în scris, tuturor participanților atât hotărârea luată, cât încetarea obligațiilor pe care aceștia și le-au creat prin depunerea de oferte.

Art. 43. Încheierea, îndeplinirea și finalizarea contractului de achiziție publică

1. Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul/ofertanții ale cărui/căror ofertă/oferte au fost stabilită/stabilite ca fiind câștigătoare de către comisia de evaluare. 

2. Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică în perioada cle valabilitate a ofertelor.

1. Fără a fi încălcate prevederile art. (2), autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică după data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii respective, dar nu înainte de expirarea perioadei legale pentru depunerea eventualelor contestatii.
2. Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de atribuire în cel mult 15 de zile după emiterea raportului procedurii, anunț ce se va publica pe site-ul propriu.
3. In cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către una dintre pălți, partea lezată are dreptul de a cere rezilierea contractului de achiziție publică și de a pretinde plata de despăgubiri potrivit legii.

Art. 44. Modificarea contractului de achiziție publică

Modificarea contractului de achiziție publică se poate face în condițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 164-165 din H.G. nr. 395/2016 cu modificările și completările ulterioare.

Art. 45. Dosarul achiziției publice

1. Autoritatea contractantă are obligația de a întocmi dosarul achiziției publice.
2. Dosarul achiziției publice trebuie să cuprindă cel puțin următoarele documente:
   1. Document care conține: motivul/motivele realizării achiziției și valoarea estimată corespunzătoare necesității achiziției - referat necesitate;
   2. documentația de atribuire și dovada publicării pe site-ul propriu;
   3. procesul-verbal de deschidere a ofertelor;
   4. procesul-verbal de evaluare a ofertelor, eventuale clarificări și răspunsuirle din partea ofertanților la clarificări;
   5. rapoltul procedurii de atribuire;
   6. comunicările rezultatului procedurii aplicate;
   7. contractul de achiziție publică semnat;
   8. anunțul de atribuire (dacă este cazul) și dovada transmiterii acestuia spre publicare.
3. Raportul procedurii de atribuire se elaborează înainte de încheierea contractului de achiziție publică și cuprinde cel puțin următoarele elemente:
   1. denumirea și sediul autorității contractante;
   2. obiectul contractului de achiziție publicăa/acordului-cadru;
   3. denumirea/numele ofertanților participanți la procedură;
   4. denumirea/numele ofertanților descalifica și motivele care au stat la baza acestei decizii;
   5. denumirea/numele ofertantului/ofertanților a cărui/căror ofertă a fost declarată câștigătoare și motivele care au stat la baza acestei decizii;
   6. dacă este cazul, justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire.
4. 
   
   • Dosarul achiziției publice se păstrează de către autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achiziție publică produce efecte juridice, dar nu mai puțin de 5 ani de la data finalizării contractului respectiv.

Orice persoană juridică ce are un interes legitim în legătură cu un act sau cu o decizie emisă de comisia de evaluare a ofertelor și care suferă, riscă să sufere ori a suferit un prejudiciu, ca o consecință directă a acelui act, poate contesta decizia autorități

1. PROCEDURA DE EVALUARE ȘI PREVENIRE A RISCURILOR

Art. 47.SCOPUL

Procedura are ca scop îmbunătăţirea continuă a etapelor aferente procesului de management al

riscurilor, respectiv identificarea, evaluarea şi gestionarea acestora.

Procedura furnizează personalului Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița un instrument de lucru care facilitează gestionarea riscurilor într-un mod metodic şi eficient, pentru îndeplinirea obiectivelor entităţii publice.

În acest sens, procedura îşi propune:

1.1 Elaborarea unui tablou general cu riscurile ce pot afecta Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița conţinând, de asemenea şi o descriere a modului în care sunt stabilite, implementate şi monitorizate măsurile de control menite să limiteze posibilele ameninţări, sau să fructifice posibilele oportunităţi din mediul organizaţional;

1.2 Sprijinirea conducerii Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița în vederea desfăşurării adecvate şi la termen a etapelor privind procesul de management al riscului;

1.3 Asigurarea continuităţii procesului de management al riscului, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului.

Art.48.DOMENIUL DE APLICARE

Procedura de sistem reglementează modul în care se realizează managementul riscului în cadrul Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița.

Managementul riscului reprezintă un instrument managerial prin care se oferă o asigurare rezonabilă pentru îndeplinirea obiectivelor entităţii.

Procedura se utilizează de către toate compartimentele din cadrul Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița în vederea gestionării riscurilor care pot afecta atingerea obiectivelor specifice ale   compartimentelor.

Art.49. 3. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII SAU A PROCESULUI

3.1 Contextul organizatoric

Pentru o bună gestionare a riscurilor, conducătorul fiecărui compartiment de la primul nivel de conducere, desemnează responsabilul cu riscurile, care îl asistă în gestionarea riscurilor. Responsabilul cu riscurile pe compartiment consiliază personalul din cadrul compartimentului pentru gestionarea riscurilor.

În conformitate cu ROF-ul CM, şedinţele se organizează de către Secretariatul tehnic al

Comisiei de Monitorizare, ori de câte ori este nevoie, sau cel puţin semestrial şi sunt conduse de un preşedinte, care decide asupra ordinii de zi.

Conducătorul compartimentului de la primul nivel de conducere asigură cadrul organizaţional şi procedural pentru punerea în aplicare, de către persoanele responsabile, a măsurilor de control stabilite pe baza proceselor-verbale/minute/decizii transmise de către Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare.

Personalul din cadrul entităţii îşi identifică, evaluează, revizuieşte riscurile şi aplică măsurile de control corespunzătoare pentru riscurile activităţilor repartizate prin fişa postului,

până la sfârşitul anului şi le transmite responsabilului cu riscurile de la nivelul compartimentului.

3.2 Modul de lucru

Fluxul procesului de management al riscului este prezentat în Diagrama de proces din  Anexa nr. 8, diagramă care oferă atât conducerii entităţii publice, cât şi personalului responsabil cu managementul riscului, informaţii despre procesele desfăşurate, persoanele şi documentele implicate, dar şi relaţia dintre acestea respectiv responsabilităţile existente.

(1) Identificarea riscurilor

Conducătorii compartimentelor şi personalul au obligaţia de a identifica riscurile care afectează atingerea obiectivelor/activităţilor specifice.

1 Persoana care identifica un risc, cu sprijinul responsabilului cu riscurile, analizează

preliminar riscul identificat, procedând la:

a) definirea corectă a riscului, cu respectarea următoarelor reguli:

(a) riscul este o situație, un eveniment care poate să apară, o incertitudine şi nu ceva sigur;

(b) riscurile care nu afectează obiectivele/activităţile nu se identifică ca riscuri;

(c) problemele dificile identificate nu trebuie ignorate. Ele pot deveni riscuri în situaţii  repetitive din cadrul aceleiaşi entităţi, sau pentru alte entităţi . Riscurile nu trebuie definite prin impactul lor asupra obiectivelor. Impactul nu este risc, ci consecinţa materializării riscurilor asupra realizării obiectivelor;

(d) riscurile nu se definesc prin negarea obiectivelor;

(e) problemele care vor apărea cu siguranţă nu constituie riscuri, ci certitudini;

(f) problemele a căror apariţie este imposibilă nu constituie riscuri, ci ficţiuni.

b) prezentarea cauzelor, descrierea circumstanţelor care favorizează apariţia riscului;

c) analizarea consecinţelor, în cazul materializării riscului, asupra realizării obiectivelor.

2. În procesul de identificare a riscurilor primul pas îl reprezintă completarea Formularului de alertă la risc - Anexa nr. 2, care conţine:

a) Denumirea compartimentului în cadrul căruia s-a identificat riscul

b) Detaliile privind riscul

(a) Descrierea riscului identificat

1. Riscul identificat

2. Obiectivul specific/activitatea cărui/căreia îi este ataşat riscul

3. Cauzele

4. Consecinţele

(b) Evaluarea riscului

1. estimarea probabilităţii de apariţie

2. estimarea impactului

3. evaluarea expunerii la risc

(c) Opinie cu privire la risc: tipul de răspuns la risc (strategia adoptată), măsuri de control recomandate;

 Documentaţia utilizată pentru fundamentarea riscului identificat evaluarea expunerii la risc

d) Persoana care identifică riscul

e) Data întocmirii formularului

f) Responsabilul cu riscurile

g) Data primirii formularului de către responsabilul cu riscurile

h) Conducătorul compartimentului

i) Decizia conducătorului compartimentului de clasare, escaladare sau reţinere pentru

gestionare a riscului.

Formularul de alertă la risc se poate utiliza de entităţi publice, conform unei procedure interne si în funcţie de experienţa acumulată în managementul riscurilor.

Responsabilul cu riscurile din cadrul compartimentului analizează fiecare Formular de alertă la risc, primit de la persoanele care au identificat riscurile şi propune:

1. clasarea riscului aferent Formularului de alertă la risc, dacă riscul este nerelevant;

2. escaladarea riscului la nivelurile superioare ale managementului;

3. reţinerea riscului pentru gestionare, caz în care propune unul din tipurile de răspuns la risc (strategia adoptată): acceptarea, monitorizarea, evitarea, transferarea, tratarea.

După finalizarea acţiunii de analiză a riscurilor nou identificate, responsabilul cu riscurile transmite conducătorului compartimentului spre analiză Formularul de alertă la risc, împreună cu documentaţia aferentă, care decide asupra acestora.

3. Pe baza formularelor de alerta la risc aprobate, responsabilul cu riscurile elaborează Registrul de riscuri - Anexa nr.1, îl transmite spre aprobare conducătorului compartimentului şi apoi Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare.

Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare analizează Registrele de riscuri de la nivelul compartimentelor şi elaborează Registrul de riscuri pe entitate, care se analizează de către membrii CM şi se aprobă de către preşedintele CM.

Registrul de riscuri pe entitate cuprinde riscurile semnificative cu scopul de a se evita un volum exagerat şi necontrolat de riscuri şi de a se gestiona eficient riscurile de la nivelul entităţii.

Riscurile scăzute sunt gestionate la nivelul compartimentelor care le-au identificat.

(2) Evaluarea riscurilor:

Evaluarea expunerii la risc se realizează de către responsabilul cu riscurile/conducătorul compartimentului prin Registrul de riscuri, astfel:

1. estimarea probabilităţii de apariţie a riscului, pe o scală de trei trepte, ca fiind: scăzută, medie,  mare.

2. estimarea impactului asupra obiectivului, pe o scală de trei trepte, ca fiind: scăzut, mediu, ridicat.

3. evaluarea expunerii la risc, respectiv consecinţele, ca o combinaţie de probabilitate şi impact, pe care le poate resimţi compartimentul în raport cu obiectivele prestabilite, în cazul în care riscul se materializează. În acest sens, evaluarea riscurilor la nivelul entităţii publice se realizează pe baza unei scale de 3 trepte, scală stabilită în Anexa nr.6 la prezenta procedura.

În funcţie de experienţa celor care lucrează în procesul de management al riscurilor, se poate utiliza una din cele două tipuri de scale referitoare la evaluarea probabilităţii de materializare a unui risc.

(3) Gestionarea riscurilor

1. Identificarea, stabilirea şi implementarea tipului de răspuns la risc

În procesul de gestionare a riscurilor, pentru fiecare risc identificat şi evaluat, se aplică o strategie adoptată, respectiv tipul de răspuns la risc, considerat cel mai adecvat, de către responsabilul cu riscurile/ Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare prin registrele de riscuri, respectiv:

a) acceptarea (tolerarea) riscului, în cazul riscurilor cu expunere scăzută sau atunci când aplicarea unei strategii de răspuns la risc nu este posibilă;

b) monitorizarea permanentă a riscului, în cazul riscurilor cu impact semnificativ, dar cu  probabilitate mică de apariţie;

c) evitarea riscului, cu precizarea că aplicarea acestei strategii este limitată în cazul activităţilor care ţin de scopul (misiunea) procedurii;

d) transferarea (externalizarea) riscului, îndeosebi în cazul riscurilor financiare şi patrimoniale;

       e) tratarea (atenuarea) riscului, caz în care se identifică măsurile de control posibile ce pot fi luate astfel încât riscurile să fie controlate satisfăcător.

Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare pe baza Registrului de riscuri de la nivelul entităţii propune profilul de risc şi limita de toleranţă la risc care sunt analizate în şedinţa CM.

Profilul de risc oferă o imagine de ansamblu, cuprinzând evaluarea generală, documentată şi prioritizată, a gamei de riscuri specifice cu care se confruntă entitatea publică.

Nivelul de expunere la risc ce este asumat de entitatea publică, prin decizia de neimplementare a măsurilor de control a riscului este reprezentat prin limita de tolerantă.

Pentru tratarea riscurilor vor fi luate în considerare, obligatoriu, cele cu expunere ridicată (culoare roşie), iar în funcţie de decizia managementului (prin aprobarea limitei de toleranţă) şi riscurile medii (culoare galbenă) aflate deasupra limitei de toleranţă. Riscurile medii situate sub limita de toleranţă vor fi monitorizate la nivelul compartimentelor. În acord cu limita de toleranţă, entitatea publică îşi asumă o cantitate de risc pe care este pregătită să o tolereze sau la care este dispusă să se expună la un moment dat prin toleranţa la risc.

Astfel vor fi luate măsuri de control la nivelul entităţii publice numai pentru riscurile aflate deasupra limitei de toleranţă.

Profilul de risc şi limita de toleranţă sunt avizate de către Preşedintele CM şi ulterior sunt transmise spre aprobare conducătorului entităţii publice.

Modalităţile de reprezentare a limitei de toleranţă la risc pot fi identificate printr-o matrice, dar şi prin codarea pe culori a riscurilor (tehnica semaforului), fapt care oferă o imagine comprehensivă asupra intensităţii măsurilor de control ale riscurilor identificate pe scala de 3 trepte .

Art.50.Monitorizarea implementării măsurilor de control.

După elaborarea Registrului de riscuri pe entitate, pe baza profilului de risc şi a formularelor de alertă la risc transmise de compartimente, Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare

întocmeşte Planul de implementare a măsurilor de control (Plan de măsuri), care cuprinde riscurile situate deasupra limitei de toleranţă.

Art. 51

Planul de măsuri cuprinde:

• denumirea riscului

• măsurile de control

• termenele de implementare

• responsabilii cu implementarea măsurilor de control

După elaborarea Planului de măsuri, Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare îl transmite pentru avizare preşedintelui CM şi spre aprobare conducătorului entităţii publice.

Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare transmite Planul de măsuri aprobat  compartimentelor responsabile cu riscurile identificate pentru a implementa şi monitoriza măsurile de control aferente.

Procesul de monitorizare cuprinde stadiul implementării măsurilor de control prevăzute în Planul de măsuri prin completarea Fişei de urmărire a riscului (FUR)  care cuprinde:

ID-ul riscului (format din abrevierea compartimentului şi numărul curent al riscului)

• denumirea riscului monitorizat

• nivelul de expunere la risc

• măsurile de control propuse în Formularul de alertă la risc

• stadiul implementării măsuri de control

• dificultăţile întâmpinate

• acţiunile noi propuse

• responsabilul şi termenele

La nivelul compartimentului responsabilul cu riscurile completează Fişa de urmărire a riscului

şi o transmite conducătorului compartimentului spre analiză şi semnare.

Pe parcursului întregului an, monitorizarea implementării măsurilor include analiza stadiuluiacestora, precizarea dificultăţilor întâmpinate, acţiunile noi propuse precum şi consemnarea datei la care s-a efectuat evaluarea.

Responsabilul cu riscurile îl informează, ori de câte ori este cazul, pe conducătorul compartimentului de la primul nivel de conducere, asupra stadiului implementării măsurilor de control.

2. Revizuirea şi raportarea periodică a riscurilor

În cadrul procesului de revizuire, responsabilul cu riscurile pe compartiment, asigură analizarea stadiului implementării măsurilor de control, a eficacităţii acestora, precum şi reevaluarea riscurilor din sfera lor de responsabilitate, ori de câte ori este cazul, sau cel puţin o dată pe an, în următoarele situaţii:

a) riscurile persistă;

b) au apărut riscuri noi;

c) impactul şi probabilitatea riscurilor au suferit modificări;

d) măsurile de control sunt ineficiente;

e) modificarea termenelor pentru implementarea măsurilor de control;

f) escaladarea unor riscuri;

g) prioritizarea riscurilor;

h) riscurile tratate pot fi închise, ca urmare a:

i) constatării eliminării cauzelor care favorizau apariţia riscurilor respective;

j) renunţării la unele activităţi la care erau asociate riscurile respective;

k) alte situaţii, motivate de către conducătorul compartimentului sau de către CM;

Raportarea cu privire la procesul de gestionare a riscurilor se realizează anual la nivelul compartimentelor, prin elaborarea unui Raport privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor (Raport), 

Responsabilul cu riscurile elaborează Raportul, care cuprinde o analiză a tuturor riscurilor incluse în Registrul de riscuri de la nivelul compartimentului şi o sinteză a informaţiilor prezentate în Fişele de urmărire a riscurilor şi a Formularelor de alertă la risc pentru riscurile noi identificate.

După elaborarea Raportului, responsabilul cu riscurile îl transmite conducătorului compartimentului pentru analiză şi aprobare respectiv Secretariatului tehnic al Comisiei de

Art.52. Monitorizare spre informare.

Pe baza rapoartelor transmise de către compartimente, Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare elaborează Informarea privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor(Informare), care cuprinde o imagine de ansamblu a procesului de gestionare a riscurilor la nivelul entităţii.

Informarea se transmite preşedintelui CM pentru analiză şi avizare şi conducătorului entităţii spre aprobare.

Art.53. 4.RESPONSABILITĂȚI

La nivelul compartimentelor se parcurg următoarele etape în procesul de gestionare a riscurilor:

4.1 Persoana care a identificat un risc efectuează următoarele acțiuni:

(1) elaborarea Formularului de alertă la risc care cuprinde:

1 identificarea şi descrierea riscului aferent obiectivului/activităţii;

2 analizarea preliminară a riscului identificat;

3 identificarea cauzelor care favorizează apariţia / repetarea acestuia;

4 identificarea consecinţelor apariţiei riscului identificat;

5 evaluarea preliminară a expunerii la risc pe baza probabilităţii şi impactului riscului, în conformitate cu ’’Metodologia de management al riscurilor”;

6 propune măsuri de control necesare a fi luate pentru a controla riscul identificat;

(2) transmiterea Formularul de alertă la risc responsabilului cu riscurile pe compartiment,ataşând la cesta documentaţia utilizată pentru fundamentarea riscului;

(3) elaborarea Fișei de urmărire a riscului cu sprijinul responsabilului cu riscurile

(4) implementarea măsurilor de control aprobate în Planul de măsuri.

4.2 Responsabilul cu riscurile pe compartiment

(1) colectează Formularele de alertă la risc şi documentaţiile aferente de la persoanele care au identificat riscurile din cadrul compartimentului;

(2) analizează fiecare Formular de alertă la risc, evaluează expunerea la risc pe baza probabilităţii şi impactului riscului şi transmite conducătorului Formularele de alertă la risc;

(3) formulează o opinie cu privire la tipul de răspuns la risc (strategia adoptată) şi măsurile de control;

(4) pune în practică decizia conducătorului privind riscul identificat;

(5) elaborează şi transmite Registrul de riscuri pe compartiment conducătorului acestuia;

(6) transmite Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare Registrul de riscuri pe compartiment aprobat, în format letric şi electronic;

(7) urmăreşte stadiul implementării măsurilor de control şi contribuie la implementarea măsurilor de control;

(8) verifică Fişa de urmărire a riscului, pentru fiecare risc cuprins în Planul de măsuri aprobat şi completează măsurile de control, după caz, precum şi acţiunile noi propuse;

(9) revizuirea riscurilor, la sfârşitul anului, în vederea actualizării Registrului de riscuri pe compartiment;

(10) elaborează Raportul anual privind procesul de gestionare a riscurilor pe compartiment, pe care îl transmite spre aprobare conducătorului compartimentului.

4.3 Conducătorul compartimentului de la primul nivel de conducere

(1) desemnează responsabilul cu riscurile de la nivelul compartimentului

(2) analizează, evaluează şi decide asupra riscurilor incluse în Formularele de alertă a riscurilor;

(3) aprobă Registrul de riscuri la nivelul compartimentului;

(4)monitorizează implementarea măsurilor de control aferente Planului de măsuri, aprobat la nivelul entităţii, prin Fişele de urmărire a riscurilor;

(5) aprobă Raportul anual privind procesul de gestionare a riscurilor pe compartiment, pe care îl transmite Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare, în format letric şi electronic.

4.4 Membri CM

(1) asigură implementarea etapelor aferente procesului de management al riscurilor;

(2) analizează Registrul de riscuri pe entitate;

(3) analizează şi decid asupra profilului de risc şi limitei de toleranţă la risc;

(4) analizează rapoartele de audit, reţinându-se riscurile identificate prin acestea şi măsurile recomandate a fi implementate, funcţie de caz;

4.5 Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare

(1) elaborează Regulamentul de organizare şi de funcţionare a CM şi îl transmite preşedintelui CM, pentru aprobare;

(2) organizează şedinţele CM, în vederea analizării şi tratării riscurilor şi întocmeşte procesele verbale/decizii/minute ale întâlnirilor;

(3) analizează Registrele de riscuri de la nivelul compartimentelor şi selectează riscurile medii şi ridicate, în vederea elaborării Registrului de riscuri de la nivelul entităţii pe care îl transmite spre aprobare preşedintelui CM;

(4) propune profilul de risc şi limita de toleranţă la risc;

(5) elaborează Planul de măsuri cu riscurile situate deasupra limitei de toleranţă, îl transmite preşedintelui CM pentru avizare şi conducătorului entităţii pentru aprobare;

(6) transmite către compartimente Planul de măsuri aprobat pentru implementare;

(7) monitorizează procesul de gestionare a riscurilor;

(8) analizează şi centralizează Rapoartele anuale privind desfăşurarea procesului de

gestionare a riscurilor de la nivelul compartimentelor;

(9) elaborează Informarea privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor şi o

transmite spre avizare preşedintelui CM şi spre aprobare conducătorului entităţii.

4.6 Preşedintele CM

(1) aprobă Regulamentul de organizare şi de funcţionare a CM;

(2) emite ordinele de zi ale şedinţelor CM, conduce şedinţele şi aprobă proceseleverbale/deciziile/minutele şedinţelor;

(3) aprobă Registrul de riscuri pe entitate;

(4) avizează profilul de risc şi limita de toleranţă la risc, discutate în CM;

(5) avizează Planul de măsuri

4.7 Conducătorul entităţii publice

(1) analizează şi avizează Informarea privind desfăşurarea procesului de gestionare la risc Conducătorul entităţii publice

(2) aprobă profilul de risc şi limita de toleranţă la risc;

 (3)aprobă  Planul de măsuri;

(4) analizează şi aprobă Informarea privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor

5.PROCEDURA DE PREVENIRE A ABUZULUI ȘI EXPLOATĂRII DE ORICE FEL

Art.54. 

1. Scop

Asigurarea măsurilor de protejare a beneficiarilor, precum și a angajaților  împotriva oricăror forme de abuz (fizic, psihic, economic), neglijare, discriminare, tratament degradant sau inuman, fapte comise deliberat sau din ignoranţă. 

Art.55. 

2.Domeniul de aplicare

Prezenta PO asigură condiţii de siguranţă şi bunăstare, orice suspiciune sau acuzaţie de abuz fiind rezolvată prompt şi corect de către întreg personalul, conform cu legislaţia în vigoare. Primăria Ciulnița elaborează și aplică propria procedură privind cazurile de abuz. Se ia în considerare orice formă de abuz (fizic, psihic, economic) și orice forma de neglijare a persoanei sau de tratament degradant la care poate fi supus beneficiarul de către personalul angajat, alți beneficiari, eventual membri de familie/reprezentanți legali. Listarea principalelor activităţi de care depinde activitatea procedurală:

 - verificarea şi soluţionarea sesizărilor privind cazurile de abuz şi neglijare.

Art.56. 

3.Descrierea procedurii operaţionale 

3.1. Generalităţi 

Primăria Ciulnița promovează și aplică măsuri de protejare a tuturor beneficiarilor, cât și a personalului împotriva oricărei forme de intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare, tratament inuman sau degradant, orice suspiciune sau acuzație privind comiterea unui abuz fiind soluționată prompt și corect de, conform legislației în vigoare. Primăria Ciulnița ține evidența tuturor cazurilor de intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare (inclusiv exploatare sexuală sau prin muncă), tratament inuman sau degradant, în Registrul special de sesizări și reclamații. Registrul special de sesizări și reclamații se află la sediul Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița. Personalul care are suspiciunea sau identifică situații de abuz, neglijare și exploatare, are obligația de a le semnala furnizorului de servicii și de a înștiința coordonatorul Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița, conform legislatiei în vigoare, precum și de a le înregistra. Sesizările și reclamațiile sunt înregistrate în Registrul de intrare – ieșire a corespondenței furnizorului de servicii și primesc număr de înregistrare. Personalul care are suspiciunea sau identifică situații de abuz, neglijare și exploatare în care sunt implicați alți membri ai personaluluidin cadrul serviciilor primăriei, are obligația de a înștiința imediat șeful ierarhic superior. În cadrul Primăriei Ciulnița este strict interzisă agresarea verbală sau fizică a beneficiarilor/ angajaților, aceste fapte fiind pedepsite conform legii. Personalul este instruit cu privire la prevenirea și combaterea oricărei forme de abuz în relația cu colegii și cu beneficiarii, precum și cu privire la modalitățile de încurajare a tuturor actorilor implicați să sesizeze eventualele forme de abuz la care pot fi supuși, la locul de muncă, în familie sau în comunitate.

Art.57.

4.Derularea operaţiunilor

Conform legislației în vigoare, sesizarea unei suspiciuni sau a unei situaţiei de abuz/neglijare/ exploatare în care se află un beneficiar, sau angajat, poate fi făcută de către cei implicaţi sau de aparţinători, sau de orice persoană care intră în contact cu acesta. Atât angajaţii, cât şi beneficiarii trebuie să semnaleze obligatoriu orice abuz cu care prin natura profesiei, intră în contact cu beneficiarii şi au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz/neglijare. Sesizarea este înregistrată în Registrul de evidență a cazurilor de abuz, neglijare, discriminare și incidente deosebite și i se dă număr de înregistrare din registratura generală a furnizorului de servicii. 

Primăria Ciulnița ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea oricăror forme de tratament abuziv, neglijent, degradant asupra beneficiarilor având ca temei următoarele valori şi principii generale:

 • universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare; 

• respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;

 • abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărei persoane vârstnice; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului; 

• parteneriatul, potrivit căruia entitatea publică, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de legislaţia în vigoare, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile; 

• participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile; 

• transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a entităţii publice faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; 

• nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată; 

• eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat; • eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; • respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi;

 • activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial; 

• caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenţă socială, potrivit căruia pentru aceeaşi nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip; 

• proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă;

complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.; 

      • egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială;

      • confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află; 

      • echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale; 

    • focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora. Se ia în considerare oricare formă de abuz (fizic, psihic, economic) şi orice formă de neglijare a persoanei sau de tratament degradant la care poate fi supus beneficiarul de către personalul de îngrijire, precum şi de membrii de familie/reprezentanţii legali. Entitatea publică, prin unitatea de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice încurajează beneficiarii să-şi exprime opinia asupra oricăror aspecte care privesc activităţile derulate.

Primăria Ciulnița organizează sesiuni de instruire a personalului propriu privind cunoaşterea şi combaterea formelor de abuz şi neglijare. 

Instruieşte personalul cu privire la prevenirea şi combaterea oricărei forme de abuz în relaţia cu beneficiarii, precum şi cu privire la modalităţile de încurajare a beneficiarilor să sesizeze eventualele forme de abuz la care pot fi supuşi, în familie sau în comunitate. Personalul este instruit cu privire la interdicţia de a solicita sau accepta recompense financiare sau materiale de la beneficiar, familia acestuia sau reprezentantul său legal. 

Sesiunile de instruire a personalului privind cunoaşterea şi combaterea formelor de abuz şi neglijare se înscriu în registrul de evidenţă privind perfecţionarea continuă a personalului. 

Orice incident deosebit care afectează beneficiarii şi personalul primăriei se consemnează într-un registru de evidenţă a incidentelor deosebite. Registrul de evidenţă a cazurilor de abuz, neglijare, discriminare şi incidente deosebite este completat la zi şi este disponibil, pe suport de hârtie, la sediul primăriei. 

Art.58.Coordonatorul Compartimentului de Asistență Socială Ciulnița :

• ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea oricăror forme de tratament abuziv, neglijent, degradant asupra beneficiarilor și a personalului; 

• instruieşte personalul cu privire la prevenirea şi combaterea oricărei forme de abuz în relaţia cu beneficiarii;

 • organizează sesiuni de instruire a personalului privind cunoaşterea şi combaterea formelor de abuz şi neglijare; 

• consemnează toate incidentele sesizate de către personalul de îngrijire care au apărut în timpul activităţii derulate de acesta în relaţie cu beneficiarul/familia acestuia.

6.PROCEDURI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI EGALITĂȚII DE ȘANSE DINTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI ȘI A PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII.

Art.59

1. Scopul procedurii

Prezenta procedură operațională este elaborată în scopul prezentării măsurilor pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criterii de sex, în cadrul Primăriei Ciulnița.

Art.60

2.Domeniul de aplicare

Personalul din cadrul Primăriei Ciulnița care se ocupă de respectarea egalității de șanse și de tratament între bărbați și femei, va aplica prezenta procedură operațională în activitatea desfășurată.

            Egalitatea de şanse şi de tratament recunoaşte că bărbaţii şi femeile trebuie să aibă drepturi, responsabilităţi şi oportunităţi de muncă egale și are la bază participarea deplină şi efectivă a fiecărui salariat la activitățile desfășurate în cadrul Primăriei Ciulnița fără deosebire pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală.

  Art.61

3.Obiectivul procedurii este acela de a asigura egalitatea de șanse și gen, ceea ce presupune un nivel egal de vizibilitate, afirmare, autonomie, responsabilitate și participare pentru ambele sexe în toate sferele de activitate profesională din cadrul Primăriei Ciulnița.

Art.62

4.Descrierea procedurii

Egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați reprezintă un principiu fundamental al drepturilor omului, cu o largă aplicare în diferite domenii.

Măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex se aplică în sectorul public şi privat, în domeniul muncii, educaţiei, sănătăţii, culturii şi informării, politicii, participării la decizie, furnizării şi accesului la bunuri şi servicii, cu privire la constituirea, echiparea sau extinderea unei întreprinderi ori începerea sau extinderea oricărei altei forme de activitate independentă, precum şi în alte domenii reglementate prin legi speciale.

Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în domeniile muncii, educaţiei, sănătăţii, culturii şi informării, politicii, participării la decizie, furnizării şi accesului la bunuri şi servicii.

Este interzis orice ordin sau dispoziţie de a discrimina o persoană pe criteriul de sex.

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi se realizează în conformitate cu următoarele principii:

-principiul legalităţii, potrivit căruia sunt respectate prevederile Constituţiei şi legislaţiei naţionale în materie, precum şi prevederile acordurilor şi altor documente juridice internaţionale la care România este parte;

-principiul respectării demnităţii umane, potrivit căruia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii;

-principiul cooperării şi al parteneriatului, potrivit căruia autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează cu societatea civilă şi organizaţiile neguvernamentale pentru elaborarea, implementarea, evaluarea şi monitorizarea politicilor publice şi a programelor privind eliminarea tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex, precum şi pentru realizarea de facto a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

-principiul transparenţei, potrivit căruia elaborarea, derularea, implementarea şi evaluarea politicilor şi programelor din domeniu sunt aduse la cunoştinţa publicului larg;

-principiul transversalităţii, potrivit căruia politicile şi programele publice care apără şi garantează egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi sunt realizate prin colaborarea instituţiilor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu la toate nivelele vieţii publice.

Nu sunt considerate discriminări:

-măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecţia maternităţii, naşterii, lăuziei, alăptării şi creşterii copilului;

-acţiunile pozitive pentru protecţia anumitor categorii de femei sau bărbaţi; 

-o diferenţă de tratament bazată pe o caracteristică de sex când, datorită naturii activităţilor profesionale specificeavute în vedere sau a cadrului în care acestea se desfăşoară, constituie o cerinţă profesională autentică şi determinantă atât timp cât obiectivul e legitim şi cerinţa proporţională.

Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, cu un număr de peste 50 de angajaţi, au posibilitatea să identifice un angajat căruia să îi repartizeze, prin fişa postului, atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Astfel, în limita bugetului existent pentru cheltuieli salariale, Primăria Ciulnița poate opta pentru angajarea unui expert/tehnician în egalitate de şanse.

La nivelul primăriei, persoana desemnată cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi are următoarele atribuţii principale:

-analizează contextul de apariţie şi evoluţie a fenomenului de discriminare de gen, precum şi nerespectarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi recomandă soluţii în vederea respectării acestui principiu, conform legislației în vigoare;

-formulează recomandări, observații și/sau propuneri în vederea prevenirii/gestionării/remedierii contextului de risc care ar putea conduce la încălcarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi cu respectarea principiului confidenţialităţii;

-propune măsuri privind asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, evaluează impactul acestora asupra femeilor şi bărbaţilor;

-elaborează planuri de acţiune privind implementarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în care să fie cuprinse cel puţin: măsuri active de promovare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminarea discriminării directe şi indirecte după criteriul de gen, măsuri privind prevenirea şi combaterea hărţuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte politica de remunerare, promovare în funcţii şi ocuparea funcţiilor de decizie;

-elaborează, fundamentează, evaluează şi implementează programe şi proiecte în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

-acordă consultanţă de specialitate pentru aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Pentru prevenirea şi eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex,(onshow.BENEFICIAR), în calitate de angajator, are următoarele obligaţii:

-să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criteriul de sex în regulamentele de organizare şi funcţionare şi în regulamentele interne ale primăriei;

-să prevadă în regulamentele interne sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute de lege, pentru angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor legale;

-să îi informeze permanent pe angajaţi, inclusiv prin afişare în locuri vizibile, asupra drepturilor pe care aceştia le au în ceea ce priveşte respectarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă;

-să informeze imediat după ce a fost sesizat autorităţile publice abilitate cu aplicarea şi controlul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Orice tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate constituie discriminare.

Orice tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei sau unui bărbat, pe motiv că a solicitat sau a efectuat concediul pentru creşterea copiilor, concediul paternal, concediul de îngrijitor ori că şi-a exercitat dreptul de a solicita formule flexibile de lucru, constituie discriminare.

Este interzis să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate şi/sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naşte pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă. Femeile însărcinate au dreptul la un program de muncă mai lejer, în cazul în care medicul eliberează un certificat încare solicită acest lucru. Primul lucru pe care trebuie să îl facă salariata însărcinată este să anunţe superiorul în scris că este însărcinată, pentru a putea să pretindă şi să îi fie acordate toate drepturile care decurg din această situaţie. Angajatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea şi să dea curs solicitării de îmbunătăţire a condiţiilor de lucru. Femeia trebuie să aibă garanţia că la sfârşitul perioadei concediului de maternitate, când îşi reia lucrul, se întoarce pe acelaşi post sau pe un post echivalent, remunerat la acelaşi nivel.

Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:

-salariata este gravidă sau se află în concediu de maternitate;

-salariata/salariatul se află în concediul pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi;

-salariatul se află în concediu paternal;

-salariata/salariatul se află în concediul de îngrijitor;

-salariata/salariatul şi-a exercitat dreptul de a solicita formule flexibile de lucru.

La încetarea concediului de maternitate, a concediului pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi, a concediului paternal sau a concediului de îngrijitor, salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiţii de muncă echivalente, şi, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătăţire a condiţiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenţei.

La revenirea la locul de muncă, salariata/salariatul are dreptul la un program de reintegrare profesională, a cărui durată este prevăzută în regulamentul intern de organizare şi funcţionare şi nu poate fi mai mică de 5 zile lucrătoare.

Constituie discriminare şi este interzisă modificarea unilaterală de către angajator a relaţiilor sau a condiţiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei angajate care a înaintat o sesizare ori o reclamaţie la nivelul unităţii sau care a depus o plângere, la instanţele judecătoreşti competente, în vederea aplicării prevederilor legale şi după ce sentinţa judecătorească a rămas definitivă, cu excepţia unor motive întemeiate şi fără legătură cu cauza.

Egalitatea de şanse şi de tratament în ceea ce priveşte accesul la educaţie, la sănătate la cultură şi la informare

Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce priveşte accesul femeilor şi bărbaţilor la toate nivelurile de instruire şi de formare profesională, inclusiv ucenicia la locul de muncă, la perfecţionare şi, în general, la educaţia continuă.

Restricţionarea accesului unuia dintre sexe la programele sociale oferite de către Primăria Ciulnița se face pe criterii obiective, anunţate public, în conformitate cu prevederile legislaţiei antidiscriminare.

Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce priveşte accesul femeilor şi bărbaţilor la toate nivelurile de asistenţă medical comunitară şi la programele de prevenire a îmbolnăvirilor şi de promovare a sănătăţii.

Soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor privind discriminarea bazată pe criteriul de sex

ANES primeşte reclamaţii/plângeri privind încălcarea dispoziţiilor normative referitoare la principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi al nediscriminării după criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, instituţii publice şi private, şi le transmite instituţiilor competente în vederea soluţionării şi aplicării sancţiunii şi asigură consilierea victimelor în condiţiile legislației în vigoare.

Angajaţii au dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminaţi pe baza criteriului de sex, să formulize sesizări/reclamaţii către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, şi să solicite sprijinul organizaţiei sindicale sau al reprezentanţilor salariaţilor din unitate pentru rezolvarea situaţiei la locul de muncă.

În cazul în care această sesizare/reclamaţie nu a fost rezolvată la nivelul angajatorului prin mediere, persoana angajată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumţia existenţei unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, pe baza prevederilor legale, are dreptul atât să sesizeze instituţia competentă, cât şi să introducă cerere către instanţa judecătorească competentă în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa, respectiv la secţia/completul pentru conflicte de muncă şi drepturi de asigurări sociale din cadrul tribunalului sau, după caz, instanţa de contencios administrativ, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii faptei.

Persoana care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumţia existenţei unei discriminări directe sau indirect bazate pe criteriul de sex, în alte domenii decât cel al muncii, are dreptul să se adreseze instituţiei competente sau să introducă cerere către instanţa judecătorească competentă, potrivit dreptului comun, şi să solicite despăgubiri material şi/sau morale, precum şi/sau înlăturarea consecinţelor faptelor discriminatorii de la persoana care le-a săvârşit.

Cererile persoanelor care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex, adresate instanţelor judecătoreşti competente, sunt scutite de taxa de timbru.

Orice sesizare sau reclamaţie a faptelor de discriminare pe criteriul de sex poate fi formulată şi după încetarea relaţiilor în cadrul cărora se susţine că a apărut discriminarea, în termenul şi în condiţiile prevăzute de reglementările legale în materie.

Instanţa judecătorească competentă sesizată cu un litigiu, poate, din oficiu, să dispună ca persoanele responsabile să pună capăt situaţiei discriminatorii într-un termen pe care îl stabileşte.

Instanţa de judecată competentă potrivit prevederilor legale va dispune ca persoana vinovată să plătească despăgubiri persoanei discriminate după criteriul de sex, într-un cuantum ce reflectă în mod corespunzător prejudiciul pe care aceasta l-a suferit.

Valoarea despăgubirilor va fi stabilită de către instanţă potrivit legislației în vigoare.

Angajatorul care reintegrează în unitate sau la locul de muncă o persoană, pe baza unei sentinţe judecătoreşti rămase definitive, în temeiul prevederilor legislative în vigoare, este obligat să plătească remuneraţia pierdută datorită modificării unilaterale a relaţiilor sau a condiţiilor de muncă, precum şi toate sarcinile de plată către bugetul de stat şi către bugetul asigurărilor sociale de stat, ce le revin atât angajatorului, cât şi angajatului.

Dacă nu este posibilă reintegrarea în unitate sau la locul de muncă a persoanei pentru care instanţa judecătorească a decis că i s-au modificat unilateral şi nejustificat, de către angajator, relaţiile sau condiţiile de muncă, angajatorul va plăti angajatului o despăgubire egală cu prejudiciul real suferit de angajat.

Valoarea prejudiciului va fi stabilită potrivit prevederilor legislative în vigoare.

Art. 63

5.Responsabilităţi

Conducerea Primăriei Ciulnița asigură egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criteriul de sex în regulamentele deorganizare şi funcţionare şi în regulamentele interne ale primăriei;

-prevede în regulamentul intern al primăriei sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute de legislația în vigoare,

-pentru angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare;

-informează permanent pe angajaţi, inclusiv prin afişare în locuri vizibile, asupra drepturilor pe care aceştia le au în ceea ce priveşte respectarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă;

-informează imediat după ce a fost sesizat autorităţile publice abilitate cu aplicarea şi controlul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Persoana desemnată cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi analizează contextul de apariţie şi evoluţie a fenomenului de discriminare de gen, precum şi nerespectarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi recomandă soluţii în vederea respectării acestui principiu, conform legislației în vigoare;

-formulează recomandări, observații și/sau propuneri în vederea prevenirii/gestionării/remedierii contextului de risc care ar putea conduce la încălcarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi cu respectarea principiului confidenţialităţii;

-propune măsuri privind asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, evaluează impactul acestora asupra femeilor şi bărbaţilor;

-elaborează planuri de acţiune privind implementarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în care să fie cuprinse cel puţin: măsuri active de promovare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminarea discriminării directe şi indirecte după criteriul de gen, măsuri privind prevenirea şi combaterea hărţuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte politica de remunerare, promovare în funcţii şi ocuparea funcţiilor de decizie;

-elaborează, fundamentează, evaluează şi implementează programe şi proiecte în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

-acordă consultanţă de specialitate pentru aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

                    CAPITOLUL IV

                                                           DISPOZIŢII FINALE 

Art.64.  Prezentul  manual de proceduri va intra în vigoare începând cu data la care va fi aprobat de către organele de conducere.