COMITETUL LOCAL

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ  CIULNIȚA       

                                                                                                                    APROB,                                                             

                                                                                                          PREŞEDINTE CLSU

                                                                                                                     PRIMAR,                    

                                                                                                                  Ionuț BELU                                       

                 Planul

                    de Analiza si Acoperire 

          a Riscurilor comuna  Ciulnița

2025

                                     Responsabil pentru situații de urgență 

                        Șef  SVSU                     

                        Marian TATU  

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective

Definiţie:Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ - teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scop:Scopurile PAAR sunt acelea de a asigura cunoaşterea sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin autorităților și agenților economici premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

 Obiectivele PAAR sunt  :

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea 2. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor identificate la nivelul Comunei Ciulnița

2.1 Actele normative de referinţă care au stat la baza întocmirii prezentului P.A.A.R. sunt urmatoarele :

-Legea nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă.

-Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor .

-Ordinul  MAI  nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

-Ordinul  MAI  nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.

-Ordonanţa de Urgenţă   nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

- H.G nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

- H.G nr. 1492 din  9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

-Ordinul  MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei.

- H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre

-Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

-Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor  şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

- H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor.

-Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural.

-H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic.

-Ordinul  comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor  pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren

- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic.

-Ordinul  MAI  nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă

-H.G nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare

-Ordinul  MAI  nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste.

-Ordinul  MAI  nr. 1494/2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă.

-Ordin comun MAI/MAPDR nr.1475/551/2006 pentru aprobarea Regulamentului pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină și secetă severă, regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar – invazii ale agenților de dăunare și contaminare a culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar, regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de padure.

-Ordinul  Ministrului Administrației și Internelor nr.1259 din 10.04.2006 pentru aprobarea  Normelor privind organizarea și asigurarea activității de înștiintare, avertizare,prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă.

-Concepția Naționala privind Pregătirea și Educația Preventivă a Populației în Domeniul Situațiilor de urgență, înregistrat la I.G.S.U cu nr.16443/01.04.2015.

2.2.Structuri organizatorice implicate:

 La nivelul comunei Ciulnița au fost organizate și functionează urmatoarele structuri organizatorice:

a)Comitetul local pentru  situații de urgență al comunei Ciulnița;

b)Serviciul voluntar pentru situații de urgență.

2.3.Responsabilitați ale organismelor si autoritaților cu atribuții în domeniu la nivel local:

Responsabilitatea privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,potrivit legii,au atribuții ori funcții de sprijinirea situațiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale,inspectoratul județean pentru situații de urgență,C.L.S.U.,alte organe și organisme cu atribuții în domeniu).Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește de către comitetul pentru situații de urgență și se aprobă de către consiliul local.

Primarul localității asigură condițiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor și alocării resurselor necesare pentru punerea în aplicare a acestuia,potrivit legii.

            Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic și/sau instituție în parte, corespunzător sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin.

            Comitetul local pentru Situații de Urgență al Comunei Ciulnița

1. informează prin centrul operațional județean, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora;

2. evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritorial, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor;

3.declară,cu acordul prefectului,starea de alertă pe teritoriul  unității administrativ-teritoriale;

4. analizează și avizează planul pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;

5. informează comitetul județean și consiliul local asupra activității desfășurate;

6. îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de organismele și organele abilitate.

Capitolul II.  

CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV – TERITORIALE

Secţiunea 1.Amplasarea geografică şi relief

1.1  Aspecte adminstrative

Unitatea adimistrativ-teritorială Ciulniţa este o comuna compusa din 4 localităţi: Ciulnița, Ion Ghica, Ivănești, Poiana.

1.2 Asezare geografică și relief

Comuna Ciulnița are o suprafață de 6617 ha și urmatoarele vecinătăți :

• N – râul Ialomița
• S – județul Călărași
• E – Municipiul Slobozia
• V – comuna Buești

            Caracteristicile reliefului comunei Ciulnița reprezinta relieful și amprenta subdiviziunii estice a Campiei Române – Bărăganul și anume acoperirea cu un strat loess, efect al evoluției sale  geologice îndelungate ca bazin de sedimentare maritime lacustră. Relieful pe ansamblu este neted.

            Geomorfologic, doua dintre satele comunei sunt  situate in zona de luncă a râului Ialomița, ce prezintă lațimi variabile de aproximativ 0,7 – 2,5 km . În această zonă râul Ialomița nu a realizat nici un nivel de terasă ci , dimpotriva a erodat puternic versantul drept, dându-i un aspect abrupt. În sectorul de luncă cotele terenului natural au valori de 20 – 22 m iar la limita dintre luncă și câmpul depresional relieful devine abrupt, cotele având valori de 45 – 50 m în zona acestei limite, de aici campul depresional prezentand o pantă generală  nord – vest , sud – est ( 32 – 35 m în sud- est)

            Solurile comunei Ciulnița sunt aluvionare și aluviale în zona de luncă iar spre zona campului depresional; al Bărăganului din partea de sud apar cernoziomuri levigate și cernoziomuri pe relief vălurit. Cernoziomurile levigate s-au realizat pe depozitări nisipoase și lutonisipoase. Caracteristicile solurilor de pe partea dreaptă a râului Ialomița sunt determinate de o levigație profundă a carbonaților, datorita unei permeabilitați mari a nisipurilor, fertilitatea lor naturală fiind redusă.

Secţiunea 2. Caracteristici climatice          

2.1 Regimul climatic, specificitaţii, influenţe

Prin așezarea în partea de sud – est a țării, comuna Ciulnița este supusă influenței maselor de aer estice – continentale , vestice –oceanice și sudice- mediteraneene, ceea ce condiționează un climat de tip continental excesiv .

Acest tip de climat are pronunțate contraste de la iarnă la vară, concretizate în amplitudini termice mari ( peste 50° C ). Valorile medii ale temperaturilor aerului sunt de 10° – 11° C, luna cea mai caldă este iulie ( medie + 30°C) iar cea mai rece este ianuarie ( medie  - 3°C).

            Precipitațiile au un caracter continental, producandu-se diferențieri de la un an la altul, cantitatea medie anuală fiind în general de un regim deficitar. Acest regim al precipitatiilor are influențe importante asupra dinamicii apelor freatice, precipitațiile fiind principala sursă de alimentare a apelor freatice. Observăm că, începand cu anul 2005, nivelul și frecvența precipitațiilor au înregistrat valori care depașesc cu mult specificul climatic al acestor zone.

Repartiţia precipitaţiilor prezintă o mare instabilitate atât în spaţiu cât și în timp, seceta fiind de multe ori frecventă și luând uneori aspect de calamitate.

 Dintr-un studiu pe o perioada de 30 ani consecutivi pe anotimpuri au rezultat următoarele temperaturi medii:

• iarna - 7°C;
• primăvara + 15 ° C;
• vara + 22°C;
• toamna+14°C.

Vântul predominant este cel din N-E către S-V și anume crivățul, care bate intens iarna cu o viteza de 10-30 m/sec, și vânturile de N spre S și de la S spre N.

Secţiunea 3.  Rețeaua hidrografică

Comuna Ciulnița este așezată pe partea dreaptă a râului Ialomița, cu distanțe care oscileaza între 0,5 – 4 km, în cadrul Câmpiei Române Orientale.

            Râul Ialomița constituie limita nordică  a teritoriului administrativ al comunei, pe o lungime de aproximativ 15 km.

            Debitul mediu anual al râului Ialomița este de aproximativ 35,4 mc/s, (determinat de postul hidrometric Coșereni). Debitele maxime se produc în perioadele cu precipitații abundente, respective primavara, cand se înregistrează un maxim principal și toamna, cand se observă un maxim secundar. Debitul maxim anual, reieșit din calcul, este de 1280 mc/s la Coșereni pentru asigurarea de 0,1% și 600 mc/s pentru asigurarea de 10%, iar la Slobozia de 1350 mc/s pentru asigurarea de 0,1% și 630 mc/s pentru asigurarea de 10%. De obicei, în cursul anului se constată un debit minim principal spre sfârșitul sezonului cald, în lunile august- septembrie ( fiind lunile cele mai secetoase) și un al doilea în sezonul rece, lunile decembrie - februarie, corespunzator timpului celui mai rece, cu predominarea fenomenelor de iarnă, în special a podului de gheață.

            Datorită faptului ca s-au înregiatrat debite și nivele maxime, în special toamna anului 2005, ca urmare a ploilor abundente, când lunca râului era în general inundată, s-au executat amenajări hidrotehnice, în special indiguiri și reparații diguri existente în zona satelor Poiana și Ghimpati.

            Începand cu anul 2005 precipitațiile au devenit frecvent abundente iar valorile debitelor râului Ialomița au crescut la cote de alarmare de mai multe ori.

Secţiunea 4. Populația

Comuna Ciulnița are un număr de 2359 locuitori, respectiv 1081 gospodării, peste 70 % din populație fiind agricultori.

            Demografie: evoluția populației s-a menținut în jurul cifrei de 2500, fiind într-o ușoara creștere.

             Natalitatea: s-a înregistrat în medie un numar de 20 nașteri anual,            

            Mortalitatea: în jur de 25 decese pe an ;

DATE DEMOGRAFICE (la 01.01.2021)

POPULAȚA PE NATIONALITĂȚI(la recensământul din 2021)

POPULAȚIA PE RELIGII (la recensământul din 2021)

Secţiunea 5. Căi de transport

Drum județean ( DJ 201 ) = 13 km

            Drumuri satești                =  28 km

Secţiunea 6. Dezvoltare economică

            Suportul potențial economic este asigurat de activitatea agricolă reprezentată în principal de cultura plantelor și creșterea animalelor,dar și de activitați de industrie prin valorificarea resurselor locale.

Repartiția fondului funciar pe categorii de folosința și forme de propietate;

                  Total teren la nivel de localitate : 6867 ha din care :

      A. Teren agricol : 5808 ha

1. arabil : 5395 ha
2. pășuni : 355 ha
3. vii :          49 ha
4. livezi-        9 ha

              B. Teren neagricol : 809,66 ha

                        1) paduri : 20 ha

                        2) ape : 95 ha

                        3) drumuri: 111 ha

                        4) curți construcții: 463 ha

                        5) neproductiv :120,66 ha

            Efectivele de bovine s-au redus la aproape jumatate, existand aproximativ 126 bovine  în gospodariile populației. Porcinele, existând circa 346 de capete , ovinele  cu un număr mărit de  capete 3586, caprine 565 capete iar cabalinele 78 capete.Se constată o scădere anuală a numărului de animale din gospodăriile populaţiei.Numarul păsărilor a scazut semnificativ 4890 capete.

            La nivel de comună activitatea industrială este reprezentată de activități de valorificarea primară a resurselor agricole locale,uruitoare,).

Secţiunea 7. Infrastructuri locale

            Activitățile de servicii sunt reprezentate de cele din domeniul invătămantului, ocrotirii sănătății, activitați comerciale și prestari servicii.

Învățămant :    

- Școala Gimnaziala Ciulnița cu urmatoarea unitate de învățământ arondată:

- Grădinița cu program normal Ciulnița .

Cultură :

   În ceea ce priveşte domeniul cultural la nivelul comunei funcţionează:

 1 cămin cultural ( căminele culturale Ion Ghica si Ghimpati au fost trecute în regim de conservare, la fel și  sălile de festivități  Ivnești și Poiana).

 2  biblioteci ( una școlara și una comunală)

            Sănătate :

               1 Cabinet medical SC Geană Medical SRL

              2. Cabinet sanitar veterinar

Secţiunea 8. Specific regional/local

        Rețea de alimentare cu apă – toată comuna-aproximativ 35 Km ;

        Rețea alimentare cu energie electrică – 35 km ;

        Rețea de canalizare , satele Ciulnița și Ion Ghica – 11 Km ;

        Rețea alimentare cu gaze naturale, satul Ciulnița – cca 9 Km ;

        Rețea alimentare cu gaze naturale, satul Ion Ghica – cca 1,5 Km.

Capitolul III

 ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ

3.1 Tipuri de riscuri ce se pot manifesta pe teritoriul Comunei Ciulnița

3.1.1.Riscuri naturale:

  -fenomene meteorologice periculoase

            În ultimii 10 ani nu s-au produs fenomene meteorologice periculoase extreme pe teritoriul comunei Ciulnița, în ultimi ani se produc cu preponderenţă în perioada caldă a anului, pe spaţii destul de restrânse. Se manifestă prin cer înnorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a vântului.

            Pagubele constau în general, în acoperişuri afectate parţial, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi afectate reţelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicaţii.

            Datorită precipitaţiilor abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt. Inundațiile se pot produce numai în doua dintre satele componente: Ghimpați și Poiana.

   -inundații

            Reţeaua hidrografică majoră, prezintă caractere tipice de câmpie: pantă de scurgere redusă, meandre puternice, aluvionare intensă.

            Râul Ialomiţa se caracterizează printr-un regim hidrografic de tip continental temperat, cu un maxim principal primăvara ( lunile mai - iunie ) ca urmare a precipitaţiilor abundente, care de regulă, în acest sezon se suprapune topirilor din bazinul superior montan. De asemenea căderile unor ploi excepţionale în zona bazinului mijlociu (în care înlăturarea abuzivă a învelişului forestier - cândva predominant - determină tipuri de concentrare a precipitaţiilor în intervale de timp foarte scurte) este de natură sa producă viituri pe cursul inferior şi mijlociu al râului.               Nivelele ridicate peste cotele de atenţie, coeficientul mare de sinuozitate al râului, zona de convergență hidrografica Dridu - Urziceni (în care au loc compuneri ale undei de viitura), lucrările de apărare insuficiente au concurat la producerea în mod frecvent a unor inundaţii ce au afectat numeroase obiective aflate în luncă.        ANM și INHGA emit prognoze anuale, lunare și zilnice privind fenomenele hidrometeorologice precum și avertizări în caz de producere a unor fenomene periculoase, inclusiv inundaţii.                           Acumularea Dridu este amplasată pe râul Ialomiţa în zona de câmpie a bazinului, la aproximativ 300 m amonte de confluenţa cu râul Prahova şi la aproximativ 12 km. de municipiul Urziceni, controlând o suprafaţă de bazin de 2.420 km², cu un stoc mediu multianual de circa 458 milioane m³. La analiza situaţiei au fost luate în calcul ipoteze de avarie pentru stabilirea zonelor inundabile, care constau în distrugerea parţială sau totală a Barajului Dridu, ce poate afecta parţial localităţile: Fierbinţi, Dridu, Adâncata, Moldoveni, Bărbuleşti, Urziceni, Alexeni, Ion Roata, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Căzăneşti, Ciochina.           Astfel, s-au ales ipoteze de calcul considerând timpul de rupere 20' în  următoarele cazuri:

1. Cedare a 25% din secţiunea barajului.

2. Cedare a 50% din secţiunea barajului.
3. Cedare a 70% din secţiunea barajului.

     Undele de viitură care se pot forma în caz de accident la barajul Dridu prezintă un caracter complex – putându-se suprapune în mod nefavorabil pe zonele din aval de acumulare cu undele rezultate din viiturile naturale. Astfel, s-au analizat pe de o parte condiţiile de revărsare a undei de la baraj spre aval, urmărindu-se debitele maxime, timpul şi vitezele de propagare până la obiectivele interesate, iar pe de altă parte factorii cu caracter local care pot modifica spectrul scurgerii maxime (îndiguiri, ramblee CF, drumuri, etc.), determinându-se gradul lor de influenţă privind amplificarea gradului de inundabilitate la obiectivele riverane. Anexa nr.

-înzăpeziri și îngheț

            Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime, energie electrică pentru agenții economici și populație. Mai poate aparea fenomenul de polei (episodic) .

   Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţilor economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni.

            Pe teritoriul naţional sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:

   - 40 cm strat zăpadă nou depus;

   - 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi.

            Până în urmă cu 5 ani, anual pe teritoriul comunei, ningea circa 30 de zile. Ninsorile frecvente se aşternea, sub forma unui strat continuu de zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie şi se menţine până în lunile februarie – martie, în prezent ninsoarea se limitează la cca. 10 zile pe an, stratul de zăpadă se menține cca. o săptămână.

            Cele mai probabile căi de comunicaţie care sunt afectate de înzăpeziri sunt:

   - DJ 201 Slobozia - Buești;

            De-a lungul timpului pe cursurile râurilor Ialomiţa şi Prahova au fost înregistrate poduri de gheaţă, dar acestea nu au reprezentat un pericol major pentru localităţile riverane.

         -seceta

            Se pot produce în perioada caldă a anului, dar pe arii restranse și nu produc pagube materiale însemnate.

        -incendii de pădure

            Fondul forestier al comunei Ciulnița cuprinde o suprafaţă de 170  ha. dispuse în partea de nord a localitații, domeniu fiind administrat de Ocolul Silvic Slobozia. Din totalul suprafeţelor ocupate de păduri, 100% sunt păduri de foioase, densitatea medie a pădurilor este de 0,6.).Vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creşte primăvara, înaintea apariţiei vegetaţiei şi toamna, după uscarea vegetaţiei, în perioadele de secetă şi în perioadele de flux sporit de turişti

            Incendiile sunt datorate în special din cauza:

- folosirii iresponsabile a focului deschis;

- aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse;

- jocul copiilor cu focul.

- arderea resturilor de exploatare;

- arderea vegetaţiei erbacee şi arbustive rezultată din curăţirea unor suprafeţe de teren;

- descărcările electrice sunt frecvente pe toată suprafaţa fondului forestier.

- autoaprinderea păturii organice de pe sol;

- razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare (efectul de lupă);

- incendierea premeditată;

- scânteile provenite de la mașinile și utilajele cu care se lucrează în pădure.

            Zonele cele mai vulnerabile la incendii sunt:

   - Suprafața de pădure din sectorul cantonului silvic deoarece în acel sector se desfășoară activității  cu caracter gospodaresc.                                                              

Având în vedere practicabilitatea scăzută a căilor de acces, precum şi situaţia reţelelor hidrografice ce străbat zonele împădurite (baraje naturale şi artificiale) posibilităţile alimentării cu apă, în funcţie de locul izbucnirii incendiilor în sectorul forestier respectiv, sunt extrem de reduse, deoarece tehnica de luptă nu poate fi amplasată decât la rampe special amenajate pentru alimentare.                                    Tehnica de luptă poate fi folosită pentru localizarea - lichidarea incendiior numai în situaţia în care intervine la marginea zonei forestiere.                                                          

În caz de incendiu, legăturile între ocolul silvic, serviciul public de pompieri din localitate şi subunităţile de pompieri se asigură prin reţeaua telefonică a Romtelecom, precum şi prin staţiile de radio emisie - recepţie fixe, mobile şi portabile din dotarea unităţilor aparţinând inspectoratelor silvice, iar mai nou prin reţeaua de telefonie mobilă.

        -avalanșe - nu au fost consemnate pe teritoriul comunei Ciulniţa.

       -fenomene distructive de origine geologică  - nu au fost consemnate pe teritoriul comunei Ciulniţa

        -alunecări de teren:

            Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri aşa de mari ca alte calamităţi. Ele sunt totuşi periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire. Se produce datorită unor fenomene naturale sau ca urmare a unor activităţi umane.

            Situat în partea de SE a României, în Câmpia Bărăganului, teritoriul comunei este în general ferit de asemenea dezastre.

     -cutremure de pământ:

            Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice și meteorologice în cadrul comunei Ciulnița  există:

1. Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în zona Vrancea care se pot manifesta pe teritoriul comunei Ciulnița.

2. Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice de suprafaţa care se pot produce pe teritoriul comunei Ciulnița.
3. Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice sau ca urmare a condiţiilor geologice și meteorologice favorabile acestora.
4. Pericolul producerii unor fluidizări, surpări, fisurări sau modificări ale scoarţei terestre ca urmare a mişcărilor seismice.
5. Pericolul producerii unor inundaţii ca urmare a mişcării seismice, datorate avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, de exemplu, dig râu Ialomița;

     riscul seismic, al alunecărilor de teren și al unor dezastre complementare:

            Ca urmare a analizei condiţiilor și criteriilor de apariţie a unui dezastru în cadrul comunei Ciulnița exista posibilitatea producerii unor dezastre astfel:

1. Riscurile seismice, ale alunecărilor de teren și ale dezastrelor complementare, identificate mai sus.

2. Enumerarea și localizarea zonelor și a surselor de risc.
3. Stabilirea caracteristicilor acestora:

       focarul sau zona seismică:

      Cutremurele de pământ localizate în zona Vrancea se resimt pe teritoriul comunei Ciulnița pe direcţia Nord-Sud. sânt aproape în totalitate de natura tectonică. Cele mai puternice și care afectează o arie întinsa sânt cele care se produc la adâncimi de 100-150 km și au magnitudini medii de 7 grade pe scara Richter și conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara Mercalli.

      zone de fluidizări, surpări, fisurări, modificări ale scoarţei terestre:

   Datorită mişcărilor ondulatorii ale scoarţei terestre în timpul mişcării sesimice se poate produce lichefierea stratului de loess pe care sânt fundate blocurile de locuinţe, în special în municipiul Feteşti, fenomen care poate duce la prăbuşirea acestora.

     lucrări hidrotehnice și cursurile de apă :

   Sursa de risc: prin cedarea în timpul unei mişcări seismice a digului de protecție din zona  răului Ialomița se poate produce inundarea zonelor din aval de acesta.

3. Ipotezele de risc la dezastre:

            Activitatea seismică:

   În zona VRANCEA este dominată de seisme cu adâncime intermediară, subcrustale cu focarul la adâncimi de 70 - 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km.

            Zona seismică este o sursa activă şi persistentă de cutremure de pământ cu caracter specific.

            În zona Vrancea exista și focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km .

            Proiecţia verticală a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenţiază două zone seismice:

• o zona situată în scoarţa terestra cu o grosime de 38 km şi înclinaţie 55 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14 - 45 km;
• o zonă situată în mantaua superioară cu o grosime de 44 km şi înclinaţie de 68 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

            Exista şi o lacuna seismică, o zona cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

            Activitatea seismică posibilă este definită de către:

• indicele de seismicitate – nr. mediu anual de cutremure de pământ cuM>4;
• activitate de risc – nr. mediu anual de cutremure cu M>4 care afectează unitatea de suprafaţa şi indică valori deosebit de ridicate pentru regiunea VRANCEA.
• riscul seismic – probabilitatea de apariţie a unui cutremur distrugător in regiunea VRANCEA, într-o anumită perioadă de timp.

            Distribuţia cutremurelor în timp cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea arată că cea mai importantă activitate seismică s-a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005...2023.

            Analizând aceste perioade se poate concluziona că mişcările seismice manifestă tendinţa de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare.

            Magnitudinea maximă a cutremurelor produse în regiunea VRANCEA este estimată pe baza:

• datelor de observaţie;
• consideraţiilor seismtectonice;
• corelaţia dintre activitatea seismică şi magnitudinea maximă observată,    

            Zonarea seismică în ROMÂNIA a fost realizată prin analiza critică a informaţiilor macroseismice în ultimii 900 de ani şi studii seismice efectuate în perioada 1960 – 1992.

            Concluziile care reies din analiza regiunii seismice VRANCEA spun că aceasta este zona cea mai importanta dintre cele zece în ROMÂNIA, caracterizată prin :

• energia mare a cutremurelor de pământ;
• arie eliptică alungită pe direcţia NE-SV, cu izoseismele dinspre munţii Carpaţi mai strâns distanţate;
• caracterul persistent al epicentrelor;
• perioade de revenire de 30 – 50 ani a unor cutremure violente ( perioada 1800 – 1977) şi o succesiune sistematică: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter începând cu anul 1900;
• prezenţa numeroaselor fracturi superficiale;
• prezenţa în zona a focarelor de cutremure normale, cu adâncimi până la 60 km şi factori de distribuţie a energiei .

            Analiza riscului seismic stabileşte că există probabilitatea de 90% ca în regiunea seismică VRANCEA să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maxima de cel puţin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2023

   Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecări de teren (locale) datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care modifică capacitatea de rezistenţă, de forfecare a rocilor şi stivelor de depuneri sedimentare.

   Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 140 km.

1. Prezentarea zonării si microzonării seismice a comunei Ciulnița

   În conformitate cu Normativul P100/1992, care zonează din punct de vedere seismic teritoriul României, comuna Ciulnița este localizată în zona "D{>,caracterizată printr-un coeficient Ks=0,16 si o perioadă de colț Te=1,5 sec.

   Un cutremur de intensitate mare poate fi caracterizat prin următoarele:

• se înregistrează spaimă și panică,
• mobila grea se deplasează și uneori se răstoarnă,
• copacii se scutură puternic, iar unii se rup.
• apar crăpaturi mari în pereţii clădirilor,
• apar fisuri în grinzi și stâlpi iar unele elemente de rezistență pot ceda.
• clădirile vechi, neprotejate din punct de vedere seismic se pot prăbuşi,
• apar alunecări de teren,
• se produc crăpaturi cu lăţimea de cațiva centimetri pe suprafaţa terenului,
• apar noi bazine de apă,
• se modifica debitul în  fântâni, unele puţuri cu apă secată se vor umple cu apă iar altele vor seca.
• Se apreciază că efectele cele mai puternice vor fi pe direcţia Nord-Sud, Focșani-Slobozia.

     2. Populaţia in fiecare zona de risc. Situaţia in diferite perioade de timp.

   Luând în considerare populaţia celor 4 sate aparținatoare comunei Ciulnița, în cazul unui seism puternic poate fi afectat un număr de aproximativ 235 locuitori.

1. Rezerve mari de alimente, cereale, furaje, alte categorii de resurse și obiective de stricta necesitate sau strategice din zonele de risc.

   În zonele nominalizate mai sus se găsesc depozitate cantităţi însemnate de cereale, variind de la anotimp la anotimp. Toamna și iarna cantităţile pot ajunge la 90 tone de grâu și porumb.    Depozitele pot fi afectate de mişcările seismice, îngreunand evacuarea produselor

EVALUAREA CONSECINŢELOR ÎN CAZUL CUTREMURULUI DE PAMÂNT DE VII- VIII GRADE M.S.K. ȘI MAGNITUDINEA DE 7 GRADE PE SCARA RICHTER

3.1.2 Riscuri tehnologice

1. Accidente, avarii, explozii şi incendii.

            A. Industriale

   La nivelul judeţului Ialomiţa există un operator economic care intră sub incidenţa H.G.R. nr. 95 / 2003, acesta fiind S.C.NITRAMONIA BC S.R.L. BACĂU- PL. Slobozia.

            În comuna Ciulnița  exista pericolul apariției riscului tehnologic ca urmare a unor accidente în satul Ciulnița avarii, explozii sau incendii la obiective industriale deoarece  se află situată la aproximativ 7 Km de S.C.NITRAMONIA BC SRL BACĂU-PL. Slobozia, zona de intoxicare fiind de aproximativ 15 km,putând fi afectate cca. 150 persoane.

            B. De transport şi depozitare.

   Substanţele chimice periculoase pot fi transportate în cisterne containere sau alte tipuri de ambalaje, pe drumul județean DJ 201 ce face legatura intre Slobozia și Buești.

   Operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua rutieră inventariați se regasesc în anexa nr.7, 9 şi 10.

            C.Transporturi

            Transportul rutier la nivelul comunei Ciulnița se realizează  pe drumul județean DJ 201 ce face legatura între Slobozia și Buești. Există posibilitatea apariţiei unor situaţii deosebite deoarece pe aceste drumuri se execută atât transport de persoane cât şi transport de marfuri şi substanţe periculoase.

            Transportul aerian – pe teritoriul comunei Ciulnița nu sunt aeroporturi, aerodromuri sau heliodromuri prin care să se execute transporturi de mărfuri sau persoane.

            Transportul prin reţelele magistrale la nivelul comunei Ciulnița nu sunt conducte de transport produse petroliere şi de gaz metan.

D.Nucleare

            Sursa de risc nuclear care, în anumite condiţii, ar putea afecta teritoriul comunei Ciulnița, este centrala nuclearo-electrică CNE-PROD CERNAVODĂ.CNE-PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre-Marea Neagră, la aproximativ 2 km est de oraşul Cernavodă și la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind proprietatea Socieății Naționale Nuclearo-Electrica.

  CNE-PROD CERNAVODA este proiectatã să cuprindã 5 grupuri de tip PHWR-CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 Mwth. și 700 Mwh. fiecare.

   În caz de accicent nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi dispersa în mediu produşi radioactivi sub formă gazoasã, lichidă sau aerosoli, care se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât, în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie.

   Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţiile γ emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare, consumul apei și alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronțiului, cesiului precum și ai gazelor nobile.

   Produșii radioactivi lichizi și solizi, cu activitãți specifice mari și arie de rãspândire micã pot ajunge în fluviul Dunărea, contaminând folosințele de apã din aval de orașul Cernavodã.

   Ocupația populației care locuiește în zonele de risc nuclear de pe teritoriul comunei Ciulnița este preponderent agrarã.

   Vântul predominant în zona Cernavodã are directia din Nord-Est, cu o frecventã mai mare iarna.

            RISCURI POSIBILE

            Accident tehnologic cu o evoluție rapidã la CNE-PROD CERNAVODĂ, urmat de deteriorarea anvelopei de protectie, care ar produce o eliberare de radionuclizi (izotopi radioactivi ai iodului, stronțiului, cesiului precum și ai gazelor nobile);

            Atac terorist sau atac din aer la CNE-PROD CERNAVODĂ, care ar produce deteriorarea anvelopei de protectie, ducând la eliberare de radionuclizi.                                                 

        In ultimi ani pe raza județului Ialomița (COM.MARCULESTi ,COM. OGRADA) s - a descoperit muniție neexplodată ,aceste localități fiind situate destul de aproape de comuna noastra este posibilă descoperirea de muniție neexplodată din al doilea razboi mondial și la noi.

            ZONE POSIBIL A FI AFECTATE

            Zona de acțiune preventivã (PAZ) – 3 km  

   Comuna Ciulnița este situata în afara zonei de acțiune preventivă.

            Zona de planificare a acțiunilor de protecție urgențe (UPZ) – 10 km

   Comuna Ciulnița este situată în afara zonei de protecție urgență.

            Zona de planificare a acțiunilor de protecție pe termen lung (LPZ) – 50 km

Zona din jurul CNE-PROD CERNAVODÃ, cea mai îndepãrtatã de aceasta și care include zona de planificare a acțiunilor de protecție urgențe. Este zona în care se iau mãsuri din timp pentru implementarea eficientã a actiunilor de protecție pentru a reduce dozele acumulate pe termen lung din depuneri și prin ingestie.

             Zona de planificare pe termen lung include teritorii din județele CONSTANȚA, IALOMIȚA și CÃLÃRAȘI . Localitãțile din LPZ de pe teritoriul județului IALOMIȚA și populatia aferentã sunt:

Aceste zone de planificare sunt de formã aproximativ circularã în jurul instalatiei nucleare. Limitele acestor zone sunt definite pe plan local prin limite de teren (drumuri, cãi ferate, ape curgãtoare, limite de localitãti etc.) pentru a permite identificarea ușoarã în timpul intervenției.

            La nivelul comunei Ciulnița nu  mai există surse radioactive şi materiale nucleare .

E.Poluare ape

Nu este cazul

F.Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Nu este cazul la nivelul judeţului Ialomiţa

            G. Eşecul utilităţilor publice.

            Aprovizionarea cu apa potabila în comună se face din reţeaua de alimentare centralizată  în toate satele componente. Având în vedere că reţeaua de alimentare cu apă a fost pusă în funcţiune la sfârşitul anului 2008 nu s-au produs avarii majore până în prezent şi există un risc scăzut de producere în perioada următoare datorită faptului că reţeaua este relativ nouă .

            H. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.

            Nu s-au semnalat astfel de fenomene pe teritoriul comunei, dar există posibilitatea apariţiei lor cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave în funcţie de categoria şi mărimea obeiectului.

            J. Muniţie neexplodată.

            Pe teritoriul comunei nu  s-au desfăşurat operaţiuni militare pe timpul conflagraţiilor mondiale, dar cu toate acestea și în prezent sunt descoperite frecvent și pe o arie destul de întinsa elemente de muniție neexplodată.  Cantitatea de muniţie rămasă neexplodată şi asanată de către specialiştii inspectoratului nu este semnificativă. Astfel de elemente de muniţie se descoperă, de obicei, cu ocazia săpării fundaţiilor la clădirile ce urmează a fi construite sau cu ocazia arăturilor.

3.1.3 Riscuri biologice

            1. Riscul apariției unor epidemii:

            Situația epidemiologica generală din țara noastră, coroborată cu poziția geografică a comunei Ciulnița, precum și cu gradul de dezvoltare eonomico-socială a acestuia, poate favoriza apariția unor epidemii, cum ar fi: holera, meningita (cu virusul West-Nile,GRIPA AVIARA, Pesta Porcina AFRICANĂ, Covid-19), difteria, epidemii hidrice cu diversi germeni enterici, epidemii alimentare sau toxiinfecții alimentare.

Principalele surse de risc de epidemii din județ pot fi datorate urmatorilor factori:

Factori geografici:

• râul Ialomita

        Factori economici:

• unitățile de alimentație publică;

Localități și obiective:

   Comuna Ciulnița este situată în sud-estul județului Ialomița, învecinandu-se la Nord cu râul Ialomița, care constituie  o sursa de risc la inundații, pentru satul Poiana și cartierul Ghimpați al satului Poiana.

            2. Riscul apariţiei unei epizootii:

   Având în vedere situaţia colectivităţilor de animale din comuna Ciulnița, precum şi faptul că populaţia comunei Ciulnița locuieşte la curte şi se ocupă cu creşterea animalelor, există riscul apariţiei unor epizootii diferite sau zoonoze (boli transmisibile de la animale la om):

            a) principalele surse de risc de epizootii sau zoonoze din comuna, pot fi datorate următorilor factori:

   1. Factori geografici:

• râul Ialomita;
• localităţile şi colectivităţile de animale şi păsări riverane cursului raului Ialomița;
• DJ 201, care traversează comuna.

   2. Factori economici:

• modul în care sunt respectate şi aplicate în practică măsurile igienico- sanitare-veterinare în unităţile economice cu profil zootehnic;

            b) Obiectivele economice cu profil zootehnic.

            Colectivităţile mari de animale din comuna (Sc Avicola sa Slobozia prin Ferma de pasari Ion Ghica, S.C.Adeona SRL, S.C.Relagris SRL, AF Tudorica, State Ionel, Plesea Nicolae, etc ), prin profilul acestora, pot constitui factori de risc în apariţia unor epizootii sau zoonoze.

   Drumul județean DJ 201 ce  traversează comuna nostra pe toată lungimea ei, de la Est la Vest  este un traseu județean ceea ce conferă un risc epizootologic major pentru zonele limitrofe. Conform Ordinului M.A.A.P. nr. 485 / 2002, judeţul Ialomiţa  din care face parte și comuna Ciulnița este încadrat în zona I de supraveghere serologică pentru bolile din lista A a O.I.E.

3.1.4 Riscul de incendiu

În perioada 2020 - 2024, în zona de competenţă au fost înregistrate un număr de 4 incendii la gospodăriile cetățenești. Incendiile  au fost generate de focul din soba nesupravegheată ( ușa uitată deschisă la soba), fara respectarea normelor minime PSI, coș de evacuare fum izolat necorespunzător, un recipient tip butelie gaz propan montată defectuos la mașina de gătit și un foc pentru arderea deșeurilor vegetale în gospodărie nesupravegheat pe fondul intensificării vântului.

3.1.5 Riscurile sociale

Începând cu anul 2022 la nivelul comunei Ciulnița s-au reluat manifestarile culturale: Ziua comunei, Ziua femeii, Ziua Bibliotecii, manifestări religioase: Hramul Bisericii Sf. Nicolae Ciulnița,, Biserica Ion Ghica, Bisericii Sf. Cuvioasa Parschiva Ivănești, Bisericile Poiana și Ghimpați, manifestări sportive: jocuri de fotbal ale echipei Baraganul Ciulnița în Liga  a-V-a,Seria 1. Aceste activități au fost întrerupte datorita instaurării situației de urgență pe teritoriul Romaniei la data de 16.03.2020 ,  apoi s-a trecut la starea de alerta care sa menținut și în anul 2021, respectiv luna martie 2022.

NOTĂ : Pe teritoriul județului se găsesc următoarele tipuri de riscuri principale:

-Cutremur de pământ;

-Inundații datorate accidentelor la lucrarea hidrotehnică Dridu, inundații datorate creșterilor de debite și cote ale râului Ialomița și Prahova;

-Secetă;

-Accident chimic la NITRAMONICA BC SRL-PL Slobozia;

-Accidente grave pe căile de transport;

   Principalii operatori economici sursă de risc de pe teritoriul Județului sunt: NITRAMONICA BC SRL - PL Slobozia și barajul de acumulare de la Dridu.

Capitolul IV

SECȚIUNEA 1. ACOPERIREA  RISCURILOR

CONCEPȚIA DESFĂȘURĂRII ACȚIUNILOR DE PROTECȚIE-INTERVENȚIE

            Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de protecție-intervenție constă în stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor la condițiile viitoare, selectarea cursului optim de acțiune în stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii și cele de cooperare.

            Evitarea manifestarii riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor acestora se realizeaza prin urmatoarele acțiuni:

a) monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici   etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente.

b) activități preventive ale autoritații locale , pe domenii de competență;

c) informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrative-teritoriale si asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestarii unui pericol;

d) exerciții și aplicații.

            Activitățile preventive planificate, organizate și desfaurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

controale și inspecții de prevenire;

asistență tehnica de specialitate;

informare preventive;

constatarea și sanctionarea încălcărilor prevederilor legale;

SECȚIUNEA 2. ETAPELE DE REALIZARE A ACȚIUNILOR

            Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

INUNDAŢII

            1. Alertarea și / sau alarmarea serviciului voluntar pentru situații de urgență;

            2. Informarea comitetului pentru situații de urgență;

            3.Se instituie permanența CLSU;

            4.Se convoaca lucratorii Postului de poliție;

            5.Deplasarea la locul intervenţiei;

            6.Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de    intervenţie;

            7.Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

            8.Transmiterea dispoziţiilor preliminare;

            9.Se înștiintează populația prin mijloace de înștiințare;

            10.În caz de evacuare se informează CJSU pentru măsurile care se impun;

             11.Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor se face conform planului de evacuare;

            12.Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

            13.Manevra de forţe;

            14. Localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;

            15. Inlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;

            16. Regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

            17.Stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;

            18.Intocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

            19.Retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

            20.Restabilirea capacităţii de intervenţie;

             21.Informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior;

             22.Analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

FENOMEN METEOROLOGIC PERICULOS

1.Primirea , însusirea și verificarea veridicitații notificarii primite de catre persoana care asigura continuitatea;

2.Activarea Centrului operativ ;

3.Activarea C.L.S.U. și a S.V.S.U, prezentarea situației create, analiza acesteia;

4.Activarea forțelor și mijloacelor de intervenție;

5.Executarea măsurilor de cooperare conform planurilor;

6 Elaborarea dispozițiilor preliminare;

7.Luarea celor mai urgente masuri de intervenție;

8.Executarea recunoasterilor;

9.Elaborarea propunerilor de catre membrii C.L.S.U.;

10.Luarea deciziei de catre presedintele C.L.S.U. pentru interventie;

11.Introducerea semnalului de alarmare la calamitate;

12.Desfășurarea acțiunilor de autoprotecție a populației;

13.Desfășurarea acțiunilor de limitare și înlaturare a efectelor situației de urgență create;

14.Desfășurarea acțiunilor de reabilitare ulterioară;

RISCURI TEHNOLOGICE

                                     ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ŞI INCENDII

1.Primirea, însușirea și verificarea veridicității notificării primite de către persoana care asigura continuitatea;

2.Activarea Centrului operativ ;

3.Activarea C.L.S.U. și a S.V.S.U , prezentarea situației create, analiza acesteia;

4.Activarea forțelor și mijloacelor de intervenție;

5.Executarea măsurilor de cooperare conform planurilor;

6.Elaborarea dispozițiilor preliminare;

7.Luarea celor mai urgente măsuri de intervenție;

8.Executarea recunoașterilor;

9.Elaborarea propunerilor de către membrii C.L.S.U.;

10.Luarea deciziei de către președintele C.L.S.U. pentru intervenție;

11.Introducerea semnalului de alarmare la calamitate;

12.Desfașurarea acțiunilor de autoprotecție a populaiei;

13.Desfășurarea acțiunilor de limitare și înlaturare a efectelor situației de urgență create;

14.Desfașurarea acțiunilor de reabilitare ulterioară;

SECŢIUNEA  3. FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR

            În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

 a) urgenţa I - asigurată de serviciul volntar pentru situatii de urgență;

b) urgenţa a II-a – asigurată de ISUJ ‘’BARBU CATARGIU’’ Slobozia

c) urgenţa a III-a - asigurată de ISUJ ‘’BARBU CATARGIU’’ Slobozia;

 d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

SECȚIUNEA 4. ACȚIUNILE DE PROTECȚIE-INTERVENȚIE

            Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

 a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

 b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

 c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

 d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

 e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

 f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

SECȚIUNEA 5. INSTRUIREA

            Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă şi aprobate de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

            Primarii şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune conform planurilor aprobate de analiză şi acoperire a riscurilor.

SECŢIUNEA 6. REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAȚIONAL-DECIZIONAL ȘI DE COOPERARE

            Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

            Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative.

            Primarii şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Capitolul  V

RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE

            Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetul local pentru situaţii de urgenţă.

             Conform art. 13, lit a), din Legea nr. 307 din 2006, Consiliul local aproba planul de analiză și acoperire a riscurilor,prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unitătea administrativ-teritorială pe care le reprezintă.

          Obligațiile principale ale Primarului comunei Ciulnița sunt cele prevazute la art. 14 din Legea nr.307 din 2006

            În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:

    a) inspecţii de prevenire;

    b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;

    c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;

   d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;

    e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie,

    f) grupe de sprijin.

            Pe lângă tipurile de forţe precizate mai sus, mai pot acţiona, după caz, în condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii Publice, organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

            Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

CAPITOLUL VI

LOGISTICA ACȚIUNILOR

            Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

            Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

            Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.