ROMÂNIA   

           JUDEȚUL  BOTOȘANI                                                                         Anexa nr. 1 la H.C.L. nr.7 din 26.02.2025 

PRIMĂRIA  COMUNEI  CORLĂTENI                                                                                                         

P L A N U L

DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

PE TERITORIUL COMUNEI CORLĂTENI

Planul de Analiză  și  Acoperiore  a Riscurilor a  fost  aprobat  în ședința Consiliului Local Corlăteni cu

Hotărîrea  nr.7  din 26.02.2025       

STRUCTURA

Planului de analiză şi acoperire a riscurilor

 Capitolul I – Dispoziţii generale                                                                                  

 Secţiunea 1 – Definiţie,scop,obiective      

     Secţiunea 2 – Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor                        

                       2.1.Acte  normative de referinţă                                                                                

                   2.2. Structuri organizatorice implicate

                   2.3.Responsabilități ale  organismelor  și  autorităților cu  atribuții în domeniu                                                                  

Capitolul II – Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale

Secţiunea 1 – Amplasare geografică şi relief                                                     

Secţiunea 2 – Caracteristici climatice                                                      

Secţiunea 3 – Reţea hidrografică                                                            

Secţiunea 4 – Populaţia                                                            

Secţiunea 5 – Căi de transport                                                          

Secţiunea 6 – Dezvoltare economică                                                                              Secţiunea 7 – Infrastructuri locale                                                                                                  Secţiunea 8 – Specific regional/zonal                                                                            

Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă      

Secţiunea 1 – Analiza riscurilor naturale                                                               

Secţiunea 2 – Analiza riscurilor tehnologice                             

Secţiunea 3 – Analiza riscurilor biologice                                                 

Secţiunea 4 – Analiza riscurilor de incendiu                                                       

Secţiunea 5 – Analiza riscurilor sociale                                                

Secţiunea 6 – Analiza altor tipuri de riscuri                                                       

Secţiunea 7 – Zone de risc crescut      

Capitolul IV – Acoperirea riscurilor      

Secţiunea 1 – Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie                        

Secţiunea 2 – Etapele de realizare a acţiunilor                                          

Secţiunea 3 – Faze de urgenţă a acţiunilor                                                

Secţiunea 4 – Acţiunile de protecţie-intervenţie                                      

Secţiunea 5 – Instruirea                                                            

Secţiunea 6 – Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Capitolul V – Resurse umane, materiale şi financiare                                                          

Capitolul VI – Logistica acţiunilor

Anexe:                                          

                                                                    CAPITOLUL 1

DISPOZIŢII GENERALE

                                                Secţiunea 1. Definiţie ,scop,obiective

     1.1 Definiţie:  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor,cuprinde riscurile potenţiale identificate pe teritoriul comunei Corlăteni,măsurile,acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

    2.2 Scopurile Planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt acelea de a asigura cunoaşterea,de către toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător,pe timpul  şi după apariţia unei situaţii de urgenţă,de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune  pentru  prevenirea   şi gestionarea riscurilor  generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de  urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

     3.3Obiectivele  Planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt:

•      Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă,prin  evitarea  manifestării acestora,reducerea frecvenţei de  producere ori limitarea consecinţelor lor ,în baza concluziilor rezultate în  urma  identificării şi  evaluării  tipurilor de  risc,conform  schemei  cu  riscurile  teritoriale;

•      Amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin  privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

•      Stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor  operative;

•      Alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea a 2 a : Responsabilităţi privind analiza  şi acoperirea riscurilor

2.1      Acte normative de referinţă

-Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă.

-Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

-Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

-Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

-H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

-ORDIN   Nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă

-Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei.

-Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.

-Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural.

-ORDIN   Nr. 1422/192 din 16 mai 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.

-H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc

  2.2 Structuri organizatorice implicate;

-Consiliul Local al comunei Corlăteni

-Primăria comunei Corlăteni

-Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Corlăteni;

-Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Corlăteni;

 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu :

      Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

      Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Consiliul local.

      Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. După elaborare şi aprobare, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, se pune la dispoziţia secretariatului tehnic al CLSU, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile ce le privesc, conţinutul planului şi să-l aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

      2.3.1. Consiliul local :

            - aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează; 

            - adoptă hotărâri cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;

            - instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;

            - înfiinţează serviciul voluntar de urgenţă, la propunerea primarului şi cu avizul inspectoratului şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;

            - desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului;

            - prevede distinct, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciul de urgenţă voluntar şi exercită controlul folosirii acestora;

            - asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

            - analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;

            - aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

            - aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

            - participă la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciului de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;

            - gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine.

      2.3.2. Primarul localităţii :

            - asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia;

            - asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;

            - coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ- teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă;

            - asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;

            - asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice;

            - asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

            - organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu;

            - asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;

            - asigură dotarea serviciului de urgenţă voluntar;

            - analizează anual dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea acesteia;       

                        - asigură desfăşurarea activităţii de informare şi educaţie antiincendiu a populaţiei.

            - propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;

            - aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;

            - aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;

            - propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;

            - conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;

            - coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare;

            - dispune măsuri de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective, urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;

            - exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;

            - coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;

            - asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite;

            - stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;

            - dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;

            - gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate;

            - primarul, în calitate de preşedinte al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, are următoarele obligaţii principale : convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative; îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior.

2.3.3. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă :

            - informează prin centrul operaţional judeţean privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;

            - evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabileşte măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

            - declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

            - analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

            - informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;

            - îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.

      2.3.4. Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă :

            - desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi în alte situaţii de urgenţă;

            - verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi a dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, alte situaţii de urgenţă, în domeniul de competenţă;

            - asigură prevenirea, intervenţia pentru salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor, animalelor şi a bunurilor periclitate în situaţii de urgenţă.

                    CAPITOLUL  II. Caracteristicile unității administrativ-teritoriale

Secţiunea 1. Amplasare  geografică şi relief

      a)scurt istoric al localităţii

      Prima  menţiune despre  satul  Corlăteni apare în secolul al XV –lea, într-un  document din 5 martie 1487,prin care Ştefan Cel Mare confirma lui Ivanco Birlici şi surorii sale Ana, stăpânirea satelor Birgăieni  pe Moldova, o parte din Verbia pe Jijia şi Corlătenii.

       În anul 2023, satul Corlăteni sărbătorește 536 de ani de la prima atestare documentară, dar localitatea  are o vechime de peste 4000 de ani, după cum reiese din  datele oferite de  cercetările arheologice din anii 1949-1953,fiind  menţionată ca o aşezare neolitică (circa 2500 î.e.n.).

       În anul 1968 ,în urma Reformei administrativ-teritoriale,la satele deja existente în comuna Corlăteni, respectiv : Corlăteni, Carasa, Vlădeni şi Podeni se alătură satele comunei  Dimăcheni, respectiv Dimăcheni, Mateieni  şi Recea –Verbia formând toate comuna Corlăteni. În anul 2003 comuna Dimăcheni  se reorganizează, iar comuna Corlăteni rămâne cu satele existente înainte de 1968.

       b) amplasare  geografică

       Comuna Corlăteni este situată în partea de nord-vest a judeţului Botoşani,dispusă pe malul stâng al cursului superior al râului Jijia,la o distanţă de 12  km spre sud-est de municipiul Dorohoi, învecinându-se  la nord cu, comunele Cordăreni şi George Enescu,la nord-est cu comuna Vorniceni,la sud-est cu comuna Ungureni,la sud cu comuna Nicşeni,la sud-vest cu comuna Dimăcheni şi la nord –vest cu comuna Broscăuţi.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

        Comuna Corlăteni are o suprafaţă totală de 5067 ha din care 640 ha situate în intravilan iar 4427 ha în extravilan şi este compusă din 4 sate: Corlăteni, Carasa, Vlădeni şi Podeni.

       c) relieful

       Relieful este reprezentat de o parte deluroasă a depresiunii Jijiei cu formaţiuni care variază între 100 şi 200m în partea  de nord-est intre care cele mai însemnate sunt: Dealul La cetate,Dealul Godinescu, Dealul Muşchioasa,Dealul Borşa , Dealul Odăii , şi de  lunca Jijiei pe lungimea râului care străbate toate cele 4 sate ale comunei.

        Referitor la învelişul de soluri, pe teritoriul comunei Corlăteni  întâlnim cernoziomurile având ca roci de solidificare depozitele loessoide şi luturile, situate pe zonele mai înalte,precum şi aluviosoluri aflate în lunca Jijiei .O altă categorie de sol sunt erodosolurile care se întâlnesc pe mare parte din versanţi unde erodarea a fost determinată de acţiunea apei.

       Condiţiile pedoclimatice ale comunei Corlăteni sunt favorabile culturilor de porumb,floarea soarelui ,soia,sfeclă de zahăr şi plante furajere.

        Suprafaţa  cu soluri afectate de alunecări de teren pe teritoriul comunei este de 46 ha dispusă pe sate astfel: Corlăteni-17 ha, Carasa-12 ha, Vlădeni-9 ha şi  Podeni- 8 ha şi reprezintă 1 % din suprafaţa agricolă, iar suprafaţa cu soluri inundabile este de 115 ha dispusă pe sate astfel: Corlăteni-50 ha,Carasa-33 ha, Vlădeni -20 ha şi Podeni-12 ha şi reprezintă 2,46 % din suprafaţa agricolă.

         Este de menţionat că fenomenul de eroziune şi de alunecări de teren este  un fenomen dinamic şi dacă nu se intervine în exploatarea cu discernământ a solurilor agricole,acestea se accentuează an de an şi pun în pericol dezvoltarea agriculturii pe aceste suprafeţe.

Secţiunea a 2 a. Caracteristici climatice.

        Teritoriul administrativ al Comunei Corlăteni, fiind situat în partea de nord –est a ţării este supus influenţelor climatice  ale Europei de est dar precipitaţiile sunt influenţate de masele de aer care se deplasează din vestul şi nord-vestul Europei.

        Din punct de vedere climatologic,teritoriul comunei Corlăteni,ca de altfel şi cel al judeţului Botoşani,se încadrează într-un regim climatic temperat-continental cu nuanţă excesivă,adică producerea unor geruri mari în perioada de iarnă cu temperaturi sub -200 C  şi viscol şi caniculă în perioada de vară şi secete prelungite

        Referitor la regimul precipitaţiilor ,corelat cu  cel al temperaturilor putem spune că zona comunei Corlăteni  este afectată  de ierni cu zăpadă puţină şi veri secetoase ,temperatura medie anuală fiind de 8,60 C iar suma  anuală medie a precipitaţiilor de  este de 560 mm. O caracteristică a sectorului climatic în care se află comuna Corlăteni o constituie repartiţia defectuoasă   a precipitaţiilor în perioada de vegetaţie,fiind perioade lipsite de precipitaţii şi cu temperaturi  mult peste cele normale. O repartiţie lunară a temperaturii medii , a fost  preluată de la  staţia  meteo  și este redată în tabelul următor:

      LUNA      Temperatura medie               -0 C -

I      Ianuarie      -4,1

II      Februarie      -2,6

II      Martie      2,4

IV      Aprilie      9

V      Mai      14,9

VI      Iunie      18,3

VII      Iulie      20,1

VIII      August      19,5

IX      Septembrie      15,2

X      Octombrie      9,1

XI      Noiembrie      3,1

XII      decembrie      -1,5

Tabel temperaturi  medii anuale județul Botoșani

 Temperatura  medie  anuală în C0

      Precipitatiile moderate (58,5l/mp media anuala, maxima in luna iunie 81,1 l/mp si minima in luna februarie, cu 25,5 l/mp), ceva mai abundente in zona pădurilor si apelor. Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore de 142 l/mp a fost înregistrată in luna iunie 2010. Numarul anual de zile cu precipitatii lichide este de 110,9 iar numarul anual de zile cu precipitatii solide a fost de 27.

Cantitatea  medie  anuală de precipitații

Harta precipitaţiilor maxime lunare din Judeţul Botoşani

Secţiunea a 3 a. Reţeaua hidrografică

         Reţeaua hidrografică a comunei Corlăteni cuprinde râul Jijia ,care străbate comuna de la nord-vest la sud –est şi afluenţii acestuia : pârâul Putreda, pârâul Tălpeni, pârâul Bezerc, pâraiele  Borşa ,Muşchioasa şi Fâneaţă care în perioadele secetoase au un debit redus până la secare, precum şi Iazul Corlăteni,de pe pârâul Putreda și acumularea proprietate privată a  fam. Mistreanu C. de pe pârâul Mușchioasa.

         Râurile, pâraiele   şi iazurile din comuna  Corlăteni sunt influenţate de  cantitatea de precipitaţii,având un volum mare primăvara când se topeşte zăpada precum şi vara şi toamna când se înregistrează ploi abundente.

Râul Jijia are un debit destul de redus fiind de 8 mc/s,dar acesta se măreşte în cazul ploilor torenţiale sau în cazul ruperii barajului de la Iezer ceea ce poate duce la inundarea suprafeţelor agricole şi gospodăriilor populaţiei din comuna Corlăteni. Suprafaţa inundabilă pe teritoriul comunei  Corlăteni în cazul revărsării râului Jijia este de 200 ha teren agricol şi pot fi afectate de inundaţii 12 gospodării ale populaţiei.

Iazul Corlăteni de pe râul Putreda are o suprafaţă de 14 ha şi un volum  de 266 mii mc,şi este principala sursă de apă pentru animalele scoase la păşunat pe timpul primăverii şi verii, iar iazul de pe pârâul Mușchiasa are o suprafață de 0,7ha și un volum de aprox. 20 mii mc și este destinat pescuitului.

  Acumularea de pe pârâul Putreda este în curs de  reabilitare prin reparații la dig și  maluri , consolidare și punere în siguranță, pentru a putea fi  folosită ca adăpătoare pentru animale, sursă de alimentare  cu apă în caz de incendii dar și pentru alimentarea cu  apă a populației în perioadele secetoase.

Secţiunea a 4 a .Populaţie

a)      Numărul  de locuitori ai comunei Corlăteni, repartizați pe sexe și evoluția  acestora între anii 2019-2024 este redată în tabelul de mai jos.

    ANUL      2019      2020      2021      2022      2023      2024

Populația feminină       988      968      946      933      924      901

Populația masculină       905      891      881      860      860      850

     b) Structura demografică la începutul anului 2025  este următoarea :

- structura populaţiei după etnie  -1751  români

           - structura populaţiei după religie  - 1713 religie ortodoxă;

        -    28 religie penticostală;

       -    10 religie adventistă de ziua a şaptea;

  La sfârşitul anului 2024 din totalul populaţiei, aproximativ 150 erau salariaţi, 10 şomeri, 200  preşcolari, elevi şi studenţi, 600 pensionari iar restul populaţiei fiind  ocupată în agricultură  sau casnică.

     c) Mişcarea naturală                                                                                                                                                                     

               Natalitatea, alături de reducerea mortalităţii şi creşterea duratei medii a vieţii, este una din componentele cele mai însemnate ale evoluţiei numărului şi structurii populaţiei. În anul 2024 procentul de natalitate a fost de 6,16 ‰ (11copii născuți),  iar procentul de mortalitate de 14,57‰(26 decese) 

           În ceea ce privește rata mortalității și evoluția  acesteia între anii 2020-2024, în comuna Corlăteni, aceasta arată  astfel:

                ANUL         2020      2021      2022      2023      2024

Rata mortalității ‰      28,46      24,20      20,25      15,62      14,57

               Evoluția   natalității în comuna Corlăteni în perioada 2020-2024 este următoarea :

 ANUL      2020      2021      2022           2023      2024

Natalitate (nr. pers.)      13      13      11      19      11

Secţiunea  a 5 a.  Căi  de  transport

       a)Rețea de  transport rutier este formată din drumurile județene, comunale şi săteşti care traversează comuna Corlăteni. Teritoriul comunei Corlăteni este străbătut de următoarele drumuri : 

• DJ 292 – asigură circulația rutieră pe traseul Dorohoi – Broscăuți – Carasa – Corlăteni – Podeni – Dealu Crucii – Vorniceni - Știubieni – Petricani – racord DN 29 în apropierea orașului Săveni. 

• DJ 296 - asigură legătura cu comunele situate la sud de comuna Corlăteni, mai precis pe traseul Podeni – Dorobanți - Nicșeni – Roma – municipiul Botoșani. . 

• DC 69 – realizează legătura pe traseul racord DJ 292 – Mateieni – Dimăcheni – Carasa. 

• DC 71 A – realizează legătura între DJ 292 – DJ 298 –Carasa-Corlăteni  - Cordăreni

• DJ 292A  –asigură legătura  Corlăteni – Dimăcheni 

    Drumurile săteşti din interiorul satelor comunei  Corlăteni au o lungime totală de 58,09 km,fiind majoritatea pietruite .Repartiţia acestora pe sate arată astfel:

  -Satul Corlăteni -16,91 km ; Satul Carasa -18,41 km;-Satul Vlădeni -12,55 km; Satul Podeni -10,22 km;

                      Harta principalelor căi de transport: DJ- 292 ,DJ 292A, DJ 296  și calea ferată DOROHOI -IAȘI

           b) Căi de transport feroviare:

       - Pe teritoriul comunei Corlăteni se află un segment de 18 km cale ferată din traseul Iaşi –Dorohoi,pe care sunt amplasate 4 staţii CFR-respectiv în localităţile Carasa ,Corlăteni,Vlădeni şi Podeni pentru deservirea trenurilor de călători.

      c)Căi de transport aeriene –nu este cazul;

      d)Căi de transport subterane - nu este cazul;

      e)Căi de transport navigabile - nu este cazul;

      f)Reţele de conducte magistrale – nu este cazul;

                                        Secţiunea  a 6 a . Dezvoltare economică

a)      Singurele ramuri ale economiei care se dezvoltă pe teritoriul comunei Corlăteni  sunt agricultura şi comerţul;

-agricultura este reprezentată de câteva  societați  agricole dintre  care  cele  mai  importante sunt:

- SC  GAVRIL  SRL

- SC AGRO  BOSAC  MARINEL  SRL

-SC  AGRICOLA  SÎNCULEI  SRL

  Pe  langă  aceste  societați mai  presteaza  servicii in agricultura  intreprinderi  individiale agricole , prin  cultivarea unor suprafeţe mai mici sau mai mari sub formă  de  arendă   şi micii fermieri  individuali.

       Comerţul este reprezentat de societăţi  care deţin magazine mixte , unităţi de   alimentaţie   publică şi pentru desfacerea materialelor de construcţii.Dintre  cele  mai  reprezentative  sunt: SC  GAVRIL  SRL , SC MISTREANU  TRANS  SRL , II PLAMADA LAURENȚIU , II  PLUGARIU IOAN –DAN și  altele.

b)      Depozite/rezervoare,capacităţi de stocare- Silozuri  de stocare  a produselor  agricole 

  la SC GAVRIL SRL.

                     c) Exploatări miniere/petroliere - nu este cazul;

                     d)Fondul funciar-terenuri agricole,terenuri împădurite

      - terenuri agricole -  4647 ha  din care: 2840 ha teren arabil,  1241 ha păşuni ,40 ha împădurite,102 ha acoperite de ape și bălți, 424 ha alte terenuri.

.

-      Gospodării ale populaţiei    : 960 repartizate pe sate astfel : Corlăteni-310,Carasa –    280,Vlădeni-200, Podeni- 170;

            e)- creşterea animalelor - Efective aproximative de animale existente în  anul 2024 în comuna Corlăteni erau următoarele:

BOVINE      CABALINE      PORCINE      OVINE      CAPRINE      FAMILII DE ALBINE          PĂSĂRI

850      40      450      3000      600      500      25000

Apărarea sănătăţii animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, siguranţa alimentelor de origine animală, destinate consumului uman, salubritatea furajelor animalelor şi protecţia mediului în raport cu creşterea animalelor, constituie o problemă de stat şi o îndatorire pentru toţi locuitorii din zonă.

g)- turism/capacităţi de primire turistică : nu este cazul;

h)- apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei: nu sunt prevăzute ; 

 i)- resurse naturale: nisip,argilă  folosite  în construcţia  locuinţelor şi anexelor gospodăreşti;        

Secţiunea  a 7 a .Infrastructuri locale

a) instituţii publice-cultură, ocrotirea sănătăţii:

1. Primăria comunei Corlăteni, care are în subordine:

                 a) Biblioteca comunală Corlăteni

                 b) Căminul cultural Corlăteni

               2 Şcoli şi grădiniţe:

- Şcoala gimnazială nr. 1 Corlăteni

- Grădiniţa cu program normal nr. 1 Corlăteni

                3. Centrul social Vlădeni,comuna Corlăteni;

                4. Poliţia comunei Corlăteni;

                5. Cabinet medic de familie Şerban Paul;

                6. Dispensar sanitar –veterinar Corlăteni;

                7. Biserica  ortodoxă Corlăteni

                8. Biserica  ortodoxă Carasa

                9. Biserica  ortodoxă  Vlădeni

              10. Biserica ortodoxă Podeni

              11. Biserica  adventistă Vlădeni

              12. Casa de rugăciuni penticostală Podeni

  b)- reţele de utilităţi: apă, canalizare, electrice, gaze, etc. 

                1.- REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ

- Surse de alimentare cu apă :

  -3 puțuri  forate de 120 m adâncime, 1 în sat Carasa și 2 în satul Corlăteni ;

 - 2 puțuri de 15 m adâncime la stația de pompare Corlăteni;

 - 1 puț de 80 m adâncime la stația  de pompare Vlădeni;

 -15 fântâni  cu diametrul de 90 cm, cu adâncimi între 10 și 25 m, în toate  satele  comunei;

        Sistem   de  alimentare  cu  apă  potabilă  în localitățile Carasa, Corlăteni, Vlădeni și Podeni.Sistemul are  o  rețea  de  aducțiune  de la Dealu  Mare  la Corlăteni  cu  o  lungime  de  14.253 m și  o rețea  de transport și   distribuție  în  comună cu  o  lungime  de  55.937m.

      Sistemul are  în  componență un rezervor  de  înmagazinare  cu  o   capacitate  de 600 m3 necesar  pentru  stocarea  unei  rezerve  de  avarii și  incendii. Rezerva  pentru  incendii  este  de 187 m 3 din cei  600 ai  rezervorului.

        Pe  teritoriul  comunei  Corlăteni sunt  amplasați un număr  de 82 hidranți  subterani care  vor  deveni  funcționali  după  recepția  și  predarea  acestora către Primăria  Corlăteni.

              2. REŢELE DE CANALIZARE : - nu avem pe teritoriul comunei  decât un sistem particular de canalizare cu fose septice, pentru o mică  parte  din  locuințele comunei  Corlăteni.

                3.- REŢELE DE ENERGIE ELECTRICĂ :

1.- Reţea de medie tensiune (6 KV ):   = 18 km,

2.- Reţea de joasă tensiune (0,4 KV ) pt. consumatori casnici şi industriali: 29 km,

               3.- Gospodării electrificate – 1100;

               3.- Instalaţii aferente :

-      Posturi de transformare aerian (PTA)-12 buc.

-      Reţelele electrice aeriene sunt din cablu de aluminiu, pe stâlpi de beton.

4.-  PODURI ŞI PODEŢE – din beton, peste râuri şi pârâuri          

        -sat Corlăteni – 1 pod peste râul Jijia

                              - 2 podeţe peste pârâuri

        - sat Carasa    - 1 pod peste râul Jijia

                              - 2 podeţe peste pârâu 

        - sat Vlădeni  - 1 pod peste râul Jijia

                              - 4 podeţe peste pârâuri

        - sat Podeni    - 2 poduri peste râul Jijia

                              - 2 podeţe peste pârâuri

5. CĂI  FERATE:- calea ferată Dorohoi-  Iaşi pe o distanţă de 14 km cu patru staţii pentru călători în satele Carasa, Corlăteni  ,Mateieni (pentru satul Vlădeni) şi Podeni.  

                      6.- REŢELE DE TELEFONIE :

    -reţeaua de telefonie fixă digitală TELECOM cu un număr de 40 abonaţi;

    - reţele de telefonie mobilă aprox. 1200 abonaţi.

              7.- REŢELE IMPORTANTE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE :

-      reţea  de televiziune - prin  satelit  SC „RDS & RCS" SA Bucureşti  - filiala Botoşani cu  un număr de aprox.120 abonaţi;

               - reţea de  televiziune prin cablu   şi internet de la  SC TELECABLE  SYSTEM -  Broscăuţi în satele Corlăteni ,Carasa, Vlădeni și Podeni – 800 abonați.

Secţiunea  a 8 a. Specific regional/local

a.Vecinătăţi

- Comuna  Corlăteni este situată în partea de nord –vest a judeţului Botoşani şi se învecinează cu următoarele  comune: 

-      la nord – comunele Cordăreni şi George Enescu;

-      la nord-est– comuna Vorniceni;

-      la sud-est – comunaUngureni ;

-      la sud – comuna Nicşeni;

-         la sud-vest- comuna Dimăcheni;

-      la  vest- comuna Broscăuţi.

b.Riscuri transfrontaliere.

Pe teritoriul Ucrainei, la 130 km de Kiev, la data de 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai tragic accident nuclear din lume, care a afectat o parte din statele Europei, o parte din Asia, ajungând până în Japonia şi care a fost dat publicităţii la câteva zile de la declanşarea sa, sub presiunea statelor din Peninsula Scandinavă.

Urmările exploziei au fost : aruncarea în aer a planşeului reactorului de 500 T la o înălţime de 1,5 km şi pulverizarea a peste 100 T combustibil radioactiv sub forma unei sfere mari de foc întunecate, formată din aerosoli radioactivi ca dioxid de uraniu, cesiu, stronţiu, iod, plutoniu cât şi grafitul folosit ca moderator şi expulzat în aer la peste 10 km.

Temperatura miezului reactorului a atins 1.600-2.500 0C şi timp de 12 zile cât a durat incendiul, izotopii radioactivi de tipul iod şi stronţiu s-au răspândit în atmosferă iar datorită ploilor s-au depus pe sol, mărind radioactivitatea de 20-30 de ori.

CAPITOLUL III 

                                       Analiza riscurilor generatoare de situaţii de  urgenţă

Analiza riscurilor impune cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora. Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie-studii, prognoze,etc.,fiind avute în vedere :

Secţiunea  1 : Analiza riscurilor naturale.

      Factorii care generează sursele de risc natural sunt : formele de relief, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire(vegetaţie), compoziţia solului şi dispunerea straturilor geologice şi, nu în ultimul rând, gradul de seismicitate, determinat de poziţia geografică a ţării în raport cu traseul principalelor falii tectonice ale Pământului.

      Riscurile naturale pot fi grupate în :

a.      fenomene meteorologice periculoase, inundaţii

b.      înzăpeziri;

c.      fenomene distructive de origine geologică.

d.      incendii de pădure

Analiza riscurilor naturale

Comuna Corlăteni este supusă   următoarelor   riscuri naturale:                       

  1.1. fenomene meteorologice periculoase, inundaţii

    1.2.  înzăpeziri

    1.3. fenomene distructive de origine geologică

    1.4.incendii de pădure

          1.1 a) inundaţii - Topirea bruscă a stratului de zăpadă (depusă din ianuarie şi februarie în cantitate mare) şi scurgerile de pe versanţi duc la creşterea bruscă a nivelului râului Jijia cu depăşiri ale cotelor de apărare  în perioada aprilie - mai a anului. Fenomenul   producerii inundaţiilor poate apărea  în urma căderii unor  cantităţi mari de precipitaţii  în lunile iulie august, care duc la revărsarea râului Jijia.

            Din examinarea atentă a planului de situaţie  al localităţii cu datele topografice,datele hidrologice cunoscute şi realităţile din teren,rezultă că zonele inundabile de pe teritoriul comunei Corlăteni sunt:

          -râul Jijia pe teritoriul satului Carasa: pot fi inundate 4 gospodării cu  anexe  gospodăreşti, magazii Comcereal Botoșani, 0,60 ha  grădini ,50 ha. teren arabil,60 ha. păşuni şi fâneţe, 0,5 km  drum comunal,1 pod peste râul Jijia, 2 podeţe ,4 fântâni.

          -râul Jijia  pe teritoriul satului Corlăteni: pot fi inundate 2 gospodării cu anexe gospodăreşti,0, 5ha grădini,60 ha  teren arabil,80 ha  păşuni şi fâneţe,2,3km drum judeţean, 2 podeţe, 2 fântâni.

          -râul Jijia  pe teritoriul satului Vlădeni: pot fi inundate 1 gospodărie,0,50ha grădini, 50 ha teren arabil, 30 ha păşuni şi fâneţe,1 km drum  judeţean,2 podeţe, 4 fântâni.

          - râul Jijia pe teritoriul satului Podeni: pot fi inundate 5 gospodării cu  anexe gospodăreşti, curtea fostei baze de recepţie Vorniceni, depozitul de combustibil solid Podeni al SC MISTREANU TRANS SRL ,0,60 ha grădini,20 ha teren arabil,50 ha păşuni şi fâneţe ,0,5 km drum judeţean, 2 podeţe , 3 fântâni;

           Se pot produce   inundaţii prin revărsarea pâraielor Bezerc, Putreda,Muşchioasa, Tălpeni, Borşa şi Fîneaţă , în cazul unor ploi torenţiale şi acumulări de ape de pe versanţi, afectând 16 ha păşuni şi fâneţe ,3 ha teren arabil ,0,5 ha grădini, 4 podeţe, 3 drumuri săteşti.

      1.1 b)-  furtuni,tornade,secetă,îngheţ,etc. – se pot produce pe întreg teritoriul comunei Corlăteni de regulă nu sunt previzibile, iar despre eventualitatea producerii acestora, Comitetul local pentru situaţii de urgenţă primeşte de la Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă avertizări de fenomene meteorologice periculoase, în vederea luării măsurilor ce se impun. De multe ori, timpul necesar pentru luarea unor măsuri de protecţie şi intervenţie într-o asemenea situaţie, nu este suficient. Efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producerea de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare. 

 - caracterizate  prin vânt puternic şi/sau precipitaţii masive şi/sau căderi de grindină, sunt cu atât mai mult de luat în consideraţie, cu cât efectele  lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producere de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare

Astfel, furtunile pot avea ca urmări:

-      inundaţii;

-      accidente majore pe căile de transport ( rutiere şi de cale ferată);

-      avarii la locuinţele şi anexele gospodăreşti, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, telefonie şi altele;

-      incendii;

-      distrugerea culturilor agricole; 

-      pierderi în rândul animalelor.

În general, întreg teritoriul comunei Corlăteni poate fi afectat de furtuni, perioada de manifestare fiind lunile aprilie – octombrie,acestea fiind previzibile pe termen scurt,insuficient pentru a fi luate măsuri de protecţie

       1.2. înzăpezirile       -  sunt fenomene sezoniere produse de căderi masive de precipitaţii sub formă de zăpadă, fiind accentuate de condiţiile meteorologice în care se produc.

      Efectele imediate sunt:

-      blocarea căilor de transport;

-      întreruperea alimentării cu energie electrică, apă;

-      afectarea unor activităţi industriale şi sociale;

-      prăbuşiri de planşee şi acoperişuri.

              Înzăpezirile  se produc frecvent  pe  toate  tipurile  de drum  de pe teritoriul comunei Corlăteni, iar deszăpezirea este realizată conform Planului  de intervenţie  pe timpul sezonului rece, elaborat în fiecare an de către C.L.S.U. Corlăteni.

      Efectele pe timp îndelungat se datorează topirii zăpezii şi duc la producerea de inundaţii.

      1.3.fenomene distructive de origine geologică

      1.3 a)-cutremure

      Seismele sunt expresia locală / episodică a proceselor geodinamice evolutive ale planetei, respectiv ale litosferei (stratul exterior casant). Se produce o cedare bruscă cu rupere – de regulă forfecare – a rocilor de adâncime, cedare prin care energia potenţială de deformaţie înmagazinată, este consumată sub forma vibraţiilor mecanice.

        Ca aspect important, seismele în zona Moldovei sunt subcrustale şi pot atinge magnitudini şi intensităţi seismice de valori foarte mari, unele dintre aceste cutremure fiind caracterizate ca majore.

        Se afirmă că, pentru intensităţi de VI, VII, VIII, respectiv IX, perioadele de revenire a unor seisme este de 10, 20, 50 şi 200 ani. 

         Poziţia unei localităţi faţă de zona epicentrală şi direcţia de propagare, aspecte de care se ţine seama în actuala zonare seismică a teritoriului, condiţionează şi ele riscul seismic.

        În condiţiile apariţiei şi dezvoltării unui seism, este posibilă producerea următoarelor efecte:

•      prăbuşiri totale sau parţiale de construcţii, avarierea unora dintre clădiri în zonele intens construite;

•      înclinări sau răsturnări de clădiri, ca urmare a unor deplasări / tasări ale terenului de fundare;

•      modificări de amplasamente în zone populate, prin deplasarea / alunecarea unor mase mari de pământ, activarea unor alunecări de teren, apariţia de prăbuşiri de scoarţă sau umflături ale acesteia – aceste fenomene conduc la colapsul întregului fond edificat;

•      ruperea căilor de comunicaţie – afectarea de regulă a lucrărilor de artă sau de protecţie;

•      ruperea reţelelor de utilităţi – instalarea unor dezastre complementare: ecologice, incendii, chimice;

•      avarierea sau cedarea unor îndiguiri la amenajările hidrotehnice – instalarea unor dezastre complementare.

•      

      Potrivit prescripţiilor tehnice în vigoare, teritoriul judeţului şi implicit al comunei Corlăteni, este expus, comparativ cu alte zone ale ţării, unui risc mediu sau chiar redus, astfel:

            - pentru zona de Nord a judeţului, inclusiv oraşele Dorohoi şi Darabani, gradul seismic 6, care este valabil şi pentru comuna Corlăteni ,care se află la distanţă de 13 km de municipiul Dorohoi.

            Luând în calcul repartiţia populaţiei localităţii pe zone  şi structura de rezistenţă a clădirilor, este posibil,  ca în cazul producerii unui cutremur de 7 – 8 grade pe scara Richter în zona Vrancea, teritoriul localităţii să fie afectat astfel:

      Raionul de distrugeri nr. 1 delimitat de satul Corlăteni Aici se află amplasate un număr de 305 locuinţe , din care 30  sunt locuinţe  vechi, iar 12 apartamente se află într-un bloc de locuinţe cu două nivele, construit din cărămidă şi beton.

       Raionul de distrugeri  nr. 2  delimitat de satul Carasa.  Raionul cuprinde 295 locuinţe, din care 32 sunt locuinţe  vechi.

      Raionul de distrugeri nr. 3 delimitat de satul Vlădeni. Raionul cuprinde 235 locuinţe, din care 40 sunt locuinţe  vechi.

      Raionul de distrugeri nr. 4 delimitat de satul Podeni.  Raionul cuprinde 200 locuinţe, din care 11 sunt locuinţe  vechi

1.3 b)  Alunecările de teren

Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri aşa de mari ca alte calamităţi. Ele sunt totuşi periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire, pot bara cursul unor ape curgătoare creând lacuri de acumulare temporare sau permanente.

Alunecările de teren în ţara noastră sunt destul de răspândite. Suprafaţa totală posibil a fi supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900.000 hectare. În ţara noastră cea mai importantă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea vârfului Suhardelul, bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu.

Principalele caracteristici ale alunecărilor de teren specifice teritoriului naţional:

      •    de suprafaţă;      < 1 m

Adâncimea suprafeţei de alunecare      •    de mică adâncime;      = 1-5

      •    adânci;      = 5-20 m

      •    foarte adânci      >20m

      extrem de rapidă;      >3m/s

      foarte rapidă;      = 3 m/s-0,3 m/min

Viteza de alunecare      rapidă;      = 0,3 m/min-1,5 m/zi

      moderată;      = 1,5 m/zi-1,5 m/lună

      lentă;      = 1,5 m/lună-1,5 m/an

      foarte lentă;      = 1,5 m/an-0,06 m/an

      extrem de lentă.      < 0,06 m/an

Distanţa de deplasare      alunecări propriu-zise;      

      alunecări tip curgeri de teren.

Distanţa de evoluţie a alunecării pe versant      alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatorului - deci caracter regresiv.

      Alunecări detrusive - evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare - caracter progresiv.

   Suprafaţa  cu soluri afectate de alunecări de teren pe teritoriul comunei este de 50 ha dispusă pe sate astfel: Corlăteni-17 ha, Carasa-12 ha, Vlădeni-9 ha şi  Podeni- 12 ha şi reprezintă 1 % din suprafaţa agricolă. Pentru teritoriul comunei Corlăteni sunt specifice alunecările de teren de suprafaţă şi mică adâncime  mai mici de 1m sau de la 1 la 5 m şi cu o viteză de alunecare foarte lentă de la 1,5 m /an la 0,06 m /an. Acestea  au loc în extravilanul comunei Corlăteni, pe suprafețe cu pășune și culturi agricole  dar și în intravilanul localității Podeni ,spre Dealu Crucii unde sunt afectate cele patru gospodării existente .

         Este de menţionat că fenomenul de eroziune şi de alunecări de teren este  un fenomen dinamic şi dacă nu se intervine în exploatarea cu discernământ a solurilor agricole,acestea se accentuează an de an şi pun în pericol dezvoltarea agriculturii pe aceste suprafeţe.

1.4.incendii de pădure

 Singura zonă în care poate să apară incendiul de pădure este cea din vecinătatea  cătunului Pădure al satului Carasa, format din 7 locuinţe aflate  la marginea  pădurii Cordăreni. Incendiul poate să apară prin nerespectarea măsurilor de prevenire a incendiilor la igienizarea terenurilor agricole  aflate în gospodăriile din vecinătatea pădurii sau poate să apară din neglijenţa  unor persoane care fac focuri pentru grătar  la marginea  pădurii  şi care lasă focuri  aprinse pe timp de vânt.

Secţiunea a 2a . Analiza riscurilor tehnologice :

a)- industriale  -în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase , în cadrul comunei Corlăteni nu au fost identificaţi operatori economici care constituie obiective surse de risc.

b.) riscuri de transport şi depozitare produse periculoase

         Substanţe periculoase sunt considerate acele produse chimice care pe timpul transportului 

cu mijloace auto sau pe cale ferată ( în cisterne, containere sau alte ambalaje), datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la mijlocul de transport, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare,etc., pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau la răspândirea de substanţe periculoase pe sol sau în mediul înconjurător.

      Explozia,incendiul,emisia de gaze sau de vapori se pot produce direct în mijlocul de transport sau în urma răspândirii substanţelor periculoase pe sol.

      Măsurile de protecţie şi intervenţie pe timpul transportului substanţelor periculoase se stabilesc în funcţie de tipul substanţei (substanţe explozive, gazoase sau lichide toxice, inflamabile, corosive, infectante,etc.) şi clasa substanţei periculoase.

      În funcţie de aceste date se poate trece la o evaluare a pericolului prin stabilirea : zonei de răspândire, zonei de pericol, zonei de izolare, zonei de evacuare.

Dimensiunile zonelor şi măsurile de protecţie sunt specifice fiecărei clase de substanţe 

periculoase şi de tipul acesteia.Monitorizarea transporturilor substanţelor periculoase se face în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu, de către instituţiile abilitate.

      b.1.riscuri majore pe căile de transport rutier

      Accidentele majore pe căile rutiere reprezintă fenomenele de întrerupere temporară a circulaţiei, generând distrugerea acestor căi, rezultând victime(umane şi animale) şi pagube materiale. Statisticile în acest domeniu ne indică faptul că în anii precedenţi, pe teritoriul comunei  Corlăteni, nu au fost înregistrate accidente în care  au fost implicate autovehicule ce transportau substanţe periculoase.

      b.2.riscuri majore pe căile de transport feroviar

 În  ultimii ani nu au fost înregistrate evenimente deosebite pe calea ferată Dorohoi –Iaşi;

      b.3.riscuri majore la depozitarea de produse periculoase

 - transportul,depozitarea  şi manipularea defectuoasă a  buteliilor cu GPL la  cele 16 depozite particulare de pe teritoriul comunei Corlăteni prezintă un risc de explozie şi incendiu .Depozitele cu butelii GPL din comuna Corlăteni sunt repartizate pe sate astfel: 4 depozite în satul Corlăteni, 4 depozite în satul Carasa,4 depozite în satul Vlădeni, 4 depozite în satul Podeni,.

- uscătorul de cereale de la SC GAVRIL SRL care funcționează cu GPL.

- transportul şi  depozitarea  substanţelor toxice (erbicide, pesticide, substanţe pentru combaterea dăunătorilor etc.), transportul şi depozitarea îngrăşămintelor chimice pe bază de fosfaţi, azotaţi, potasiu) la societăţile agricole din comună dintre care cele mai importante sunt: SC.  GAVRIL SRL, SC. AZOMIG  SRL ,MISTREANU  TRANS  SRL,SC AGRO BOSAC  MARINEL, SC  AGRICOLA  SÎNCULEI  SRL,II VISILEAN  FLORICA ,SC TITINIUC  AGRICOLA  SRL și  alții.

            c)- nucleare : Pe teritoriul comunei  Corlăteni,  nu avem obiective potenţiale de risc nuclear. 

 Totuşi, aşa cum s-a întâmplat în cazul accidentului de la CERNOBÎL,comuna Corlăteni poate fi afectată de unele accidente nucleare din statele vecine.

      Obiectivele generale ale răspunsului la urgenţă sunt :

-      reducerea riscului sau limitarea consecinţelor accidentului;

-      prevenirea efectelor asupra sănătăţii prin luarea de măsuri înainte sau la scurt timp după expunere şi menţinerea dozelor individuale pentru populaţie şi personalul de intervenţie sub nivelurile admise;

           d)- riscuri de poluare a apelor : poluare ape

      Principalele zone de risc la poluări accidentale din comună sunt:

-   în vecinătatea operatorilor economici care deţin, manipulează, procesează, păstrează sau depozitează substanţe poluatoare, hidrocarburi şi deşeuri menajere cum sunt :SC GAVRIL SRL, SC AZOMIG SRL, SC. MISTREANU TRANS SRL , SC  AGRO BOSAC  MARINEL SRL SC  AGRICOLA  SÎNCULEI  SRL,II VISILEAN  FLORICA ,SC TITINIUC  AGRICOLA  SRL și alți întreprinzători  locali cu profil prestări  servicii agricole. ; 

-  pe pâraiele interioare,datorită depozitării deşeurilor menajere de către populaţie  şi unii operatori  economici;

  Poluările accidentale afectează calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei. Dintre fenomenele cauzale, pot fi menţionate:

-la poluarea apelor dulci – ape şi deşeuri menajere, utilizarea pesticidelor, ploile acide, etc.;

-la poluarea solului -  deşeuri menajere, hidrocarburi, etc.

Efectele poluărilor:

-      distrugerea recoltelor agricole, pădurilor şi sistemului acvifer;

-      distrugeri materiale şi înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei;

-      răspândirea de germeni patogeni;

-      schimbări climatice bruşte;

-      reducerea imunităţii organismelor.

      Măsuri de reducere a riscului:

                    - actualizarea planurilor de prevenire şi combatere a poluării accidentale

-      stabilirea unor standarde de calitate a mediului;

-      promovarea de politici pentru protecţia surselor de apă;

-      reducerea folosirii pesticidelor;

  e)- prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări - Riscul de prăbuşire a unor construcţii  care au 2 sau 3 nivele peste parter, poate să  apară la blocul de locuinţe din satul Corlăteni,str. Principală nr. 55, la şcoala cu clasele I-VIII Corlăteni, la moara de grâu a SC.  AZOMIG  SRL , la cele 4 biserici ortodoxe  din  satele Corlăteni, Carasa, Vlădeni şi Podeni şi la biserica   adventistă din satul Vlădeni și cea penticostală din satul Podeni, silozuri cereale la SC GAVRIL SRL.

   f)- eşecul utilităţilor publice - Prin eşecul utilităţilor publice înţelegem imposibilitatea instituţiilor respective de a asigura buna desfăşurare şi funcţionare a reţelelor ce asigură utilităţile publice, ca urmare a unor accidente, avarii sau disfuncţionalităţi survenite pe timpul funcţionării acestora sau a unor fenomene, accidente sau incidente externe, care afectează reţelele respective.

  Principalele utilităţi publice din comuna Corlăteni care pot fi afectate de avarii sau disfuncţionalităţi sunt:

-  reţelele telefonice TELECOM  , VODAFONE şi  ORANGE.

-  reţele de alimentare cu energie electrică de medie şi joasă tensiune administrate de E-ON Moldova ;

- reţea de alimentare cu apă în satele Carasa, Corlăteni,Vlădeni și Podeni.

- reţea de televiziune prin cablu şi internet  în satele Corlăteni , Carasa, Vlădeni și Podeni administrată de  SC Telecable-system- Broscăuţi

Efectele acestor avarii pot fi :

- întreruperea pe perioade medii sau lungi a alimentărilor de orice fel şi transmiterii de date;

- deteriorarea mediului ambiant;

- cheltuieli bugetare suplimentare;

- generarea de alte accidente(incendii,epidemii,etc.).

    g)- căderi de obiecte din atmosferă sau cosmos - pe teritoriul comunei Corlăteni nu au fost înregistrate astfel de fenomene şi nici posibile locuri de apariţie a acestora..

     h). muniţie neexplodată       - Muniţia neexplodată este încărcătura de luptă explozivă,incendiară sau toxică rămasă din timpul războiului, ca urmare a operaţiunilor de luptă, depozitare sau transport. 

      Asanarea înseamnă descoperirea şi ridicarea muniţiei neexplodate din locurile unde acestea se găseşte şi transportul acesteia în locuri special amenajate, unde este distrusă.

      Muniţia neexplodată este deosebit de periculoasă deoarece pe timpul operaţiunilor de cercetare, identificare, transport, depozitare şi distrugere a acesteia se pot produce accidente grave soldate cu pierderi de vieţi omeneşti.

      Muniţiile rămase neexplodate din timpul războiului constituie un pericol real pentru populaţie şi în special pentru copii. Locurile unde se găsesc de obicei astfel de muniţii sunt:terenurile agricole, în desişuri, în zidăriile unor construcţii vechi, în râuri, lacuri sau bălţi, etc. Pe teritoriul comunei Corlăteni nu au fost descoperite depozite  de muniţie , doar câteva cazuri izolate care nu au reprezentat un pericol.

 Pentru evitarea unor accidente trebuie respectate următoarele reguli elementare de protecţie civilă :          -    nu se atinge,loveşte sau se mişcă muniţia găsită;

-      nu se apropie de foc sau se introduce în acesta;

-      nu se demontează muniţia;

-      nu se lasă copii să se joace cu muniţiile de nici un fel;

-      nu se transportă şi depozitează muniţia în încăperi sau locuinţe;

-      nu se aruncă la fier vechi;

-      se anunţă organele competente(poliţia,protecţia civilă), interzicerea circulaţiei în zona respectivă şi asigurarea pazei până la sosirea specialiştilor.

         Secţiunea  a 3 a .Analiza riscurilor biologice :

Epidemii

- Principalele măsuri care se iau în cazul apariţiei unei epidemii sunt: 

- Supravegherea asanării zonelor afectate de dezastru;

 - Intensificarea măsurilor sanitare epidemice

-  Controlul surselor de apă potabilă, al depozitării, preparării şi distribuirii alimentelor;

- Vaccinarea ; 

- Controlul îndepărtării reziduurilor lichide şi solide; 

- Urmărirea evoluţiei afecţiunilor la victimele dezastrului şi sprijinirea recuperărilor cât mai grabnice; 

- În  anul 2020 și  inceputul  anului 2021   am avut înregistrate  în comuna  20  cazuri   de infectare  cu  CORONAVIRUS ,trei persoane  au  decedat, iar populaţia  a fost vaccinată  la centrele din municipiul Dorohoi și în orașul Siret  din județul Suceava.

               Epizootii

-      Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii  sunt asigurate de Direcţia Sanitar - Veterinară Botoşani.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lunga durata pot apărea şi evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii: febra aftoasă, antraxul,gripa  aviară.

Personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării şi managementului tuturor acţiunilor.In colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal la om.

In ultimii 10 ani nu s-au produs epizootii care sa poată fi considerate risc si care sa necesite masuri speciale, cu excepţia gripei  aviare  și  gripei  porcine. .De menţionat că în anul 2011 a fost  semnalat   un focar de rabie în satul Vlădeni iar în 2012 un caz de rabie în satul Corlăteni,în urma  apariţiei acestei boli au  decedat 6 bovine. În anul 2014 a apărut un caz de rabie în satul Carasa la gospodăria  Dumitraș Anișoara.Au fost luate  măsurile necesare pentru  stagnarea  evoluţiei rabiei la  alte  gospodării precum şi pentru distrugerea cadavrelor la o firmă specializată , respectiv SC MONDECO SRL din mun. Suceava prin Consiliul  Județean Botoșani, care  are  contract  încheiat  cu  aceasta  societate Din anul 2016  nu am mai  avut  niciun caz  de rabie  la  animale domestice

              Principalele măsuri care se iau sunt: 

- Supravegherea asanării zonelor afectate de dezastru;    

- Intensificarea măsurilor sanitare epizootice;

- Controlul surselor de apă potabilă, al depozitării, preparării şi distribuirii alimentelor;    -

 - Distrugerea vectorilor de boli transmisibile;   

- Controlul îndepărtării reziduurilor lichide şi solide.

Secţiunea a 4 a. Analiza riscurilor de incendiu

Incendiile de proporţii pot fi declanşate natural sau artificial, în urma cărora se produc pierderi de vieţi umane, precum şi pagube materiale, fiind afectaţi şi factorii de mediu.

      Efectele principale ale unui incendiu se manifestă prin :

-      pierderi de vieţi umane şi materiale;

-      avarierea şi distrugerea clădirilor, instalaţiilor, centrelor de depozitare,etc.;

-      distrugerea culturilor agricole, a fondului forestier;

-      avarierea reţelelor electrice şi de telecomunicaţii, gaze, termoficare, etc.

Riscul la incendiu se apreciază pe niveluri de risc(pentru clădiri civile) şi categorii de pericol de incendiu(pentru construcţii de producţie şi depozitare).

      Gestionarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de fundamentare. Elaborare şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, limitare şi combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de luare a deciziilor în situaţiile de producere a unui asemenea eveniment.

Riscul producerii de incendii, pe raza  comunei  Corlăteni este următorul:

la case şi gospodăriile populaţiei = 20 % ;

la pajişti = 60 % ;

la agenţi economici şi instituţii =5 %

incendii de pădure – 5 %

alte situaţii = 10 %

Incendiile la case şi anexe gospodăreşti au frecvenţa mai mare în perioada sezonului rece, când se fac focuri în sobe iar la pajişti şi resturi vegetale în perioada de primăvară.

        Pe  teritoriul  comunei  Corlăteni sunt  amplasați un număr  de 82 hidranți  subterani care  vor  deveni  funcționali  după  recepția  de catre Primăria  Corlăteni.

. Sursele  naturale de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor sunt: râul Jijia în satele Corlăteni , Carasa, Vlădeni şi Podeni, Iazul  Hunea  şi Iazul Putreda în satul Corlăteni, pârâul Bezerc din satul Carasa,pârâul Tălpeni în satul Vlădeni.  Există în fiecare sat echipe  de intervenţie ale Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi pichete cu materiale de intervenţie la incendii. La agenţii economici şi instituţiile publice se găsesc pichete PSI, materiale şi utilaje, în funcţie de importanţa acestora.

Secţiunea a 5 a Analiza riscurilor sociale :

Dezastrele naturale sau provocate de oameni abundă în timp şi spaţiu. Atât supravieţuitorii, cât şi echipele de intervenţie sunt supuşi unui stres puternic care în multe împrejurări, poate lăsa traume psihice asupra celor în cauză.

Imaginile dezastrului sunt adesea şocante provocând o stare de emoţie puternică cu un impact negativ asupra comportamentului şi funcţionalităţii fiziologice. Emoţiile traduc o relaţie specifică între oameni şi situaţie , ele pot fi declanşate de o împrejurare reală sau de una imaginată. Intensitatea emoţiilor este foarte variată, câteodată ea zguduie întregul organism.

              Cu ocazia manifestărilor periodice cu afluenţă mare de public, nu au avut loc evenimente care să pericliteze viaţa socială a comunităţii. 

Secţiunea a 6 a.Analiza altor tipuri de riscuri:- nu este cazul   

                                         CAPITOLUL  IV 

                                                       Acoperirea riscurilor  

Secţiunea 1 – Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

Comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă al comunei Corlăteni organizează, planifică şi asigură punerea în aplicare a măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice zonei de competenţă.

        Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă este în subordine consiliului local şi este coordonat de primar.

        Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în :

-      stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă;

-      definirea obiectivelor;

-      crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare;

-      identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat;

-      selectarea cursului optim de acţiune;

-      stabilirea dispozitivului de intervenţie;

-      luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.

În organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie, Comitetul local şi Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă aplică următoarele principii de bază :

-      al organizării teritorial-administrative – sectorul de competenţă este teritoriul comunei Corlăteni ;

-      al deconcentrării şi descentralizării responsabilităţii – fiecare structură are stabilite atribuţiile şi răspunde de modul de planificare, pregătire, organizare şi desfăşurare a acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă;

-      al corelării cerinţelor cu resursele – stabilite prin bugetul local;

-      al cooperării – cooperează conform planurilor de cooperare;

-      al legalităţii şi solidarităţii – toate acţiunile de planificare, pregătire, organizare şi desfăşurare a acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă trebuie să respecte prevederile legilor, regulamentelor şi ordinelor specifice în scopul asigurării în condiţii de eficienţă maximă salvarea vieţii oamenilor, protecţia bunurilor şi limitarea efectelor negative a situaţiilor de urgenţă produse.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a.      monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, de mediu, hidrografici şi transmiterea datelor la instituţiile responsabile într-o situaţie de urgenţă şi înştiinţarea populaţiei;

b.      activităţi preventive,  pe domenii de competenţă;

c.      informarea populaţiei asupra pericolelor specifice localităţii şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol – prin TV locală, reviste, pliante, afişe, etc.;

d.      exerciţii şi aplicaţii – conform planului de pregătire.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

a.      controale la instituţiile publice şi operatorii economici organizaţi în structurile pentru situaţii de urgenţă;

b.      asistenţa tehnică de specialitate;

c.      informarea preventivă;

d.      pregătirea populaţiei şi salariaţilor;

e.      constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;

f.      alte forme.

Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă elaborează planul de intervenţie într-o situaţie de urgenţă care cuprinde informaţii referitoare la :

a.      categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă;

b.      încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului;

c.      zona de acoperire a riscurilor;

d.      timpii de răspuns;

e.      activitatea operaţională, prin prezentarea detailată a ponderii intervenţiilor la incendii,asistenţa medicală,salvări de persoane,animale,etc.;

f.      alte informaţii considerate necesare.

Secţiunea 2 – Etapele de realizare a acţiunilor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale :

a.      alertarea şi/sau alarmarea Comitetului local şi Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;

b.      informarea asupra situaţiei create;

c.      deplasarea la locul intervenţiei;

d.      intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;

e.      transmiterea dispoziţiilor preliminare;

f.      recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

g.      evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

h.      realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

i.      manevra de forţe;

j.      localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;

k.      înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;

l.      regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

m.      stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;

n.      întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

o.      retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii;

p.      restabilirea capacităţii de intervenţie;

q.      informarea eşalonului superior;

r.      analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire necesare.

Secţiunea 3 – Faze de urgenţă a acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţia serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, este organizată astfel :

a.      urgenţa I – deblocare şi salvare persoane, animale, evacuarea acestora şi a bunurilor materiale;

b.      urgenţa II – acordarea primului ajutor şi transportul la spital;

c.      urgenţaIII- înlăturarea avariilor la reţelele electrice,apă,telefonice,  etc., punerea în funcţiune a capacităţilor de producţie avariate, restabilirea normalităţii.

Secţiunea 4 – Acţiunile de protecţie-intervenţie

Comitetul local pentru situaţii de urgenţă, echipele specializate din cadrul serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, a serviciilor 

private şi a serviciului profesionist, acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru :

a.      salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b.      acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c.      aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d.      dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

e.      diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale :sediile primăriei, poliţiei,dispensar, instituţii publice;

f.      limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Secţiunea 5 – Instruirea

    Instruirea se face în conformitate cu Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru anul 2025,aprobat prin Dispoziţia primarului comunei  Corlăteni , pentru însuşirea cunoştinţelor necesare intervenţiei într-o situaţie de urgenţă. Instruirea se execută în scopul cunoaşterii modalităţilor de acţiune cuprinse Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.

      Secţiunea  6 – Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

      Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

      Informarea secretariatului tehnic permanent al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, a centrului operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţia acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

      În urma primirii unor avertizări sau atenţionări despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, Comitetul local,serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă, conducerile instituţiilor publice şi operatorilor economici, au obligaţia declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

CAPITOLUL V 

 Resurse umane, materiale şi financiare

      Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

      Consiliul local prevede, anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din comuna Corlăteni.

      În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel :

a.      comitetul local pentru situaţii de urgenţă, centrul operativ cu activitate temporară şi secretariatul tehnic permanent;

b.      serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă;

       Aceste structuri organizate la nivel localitate, cooperează pentru limitarea şi lichidarea unei situaţii de urgenţă cu :   detaşamentul de pompieri Dorohoi, poliţia locală,  paza comunală, cabinete  medicale ,dispensar veterinar. Pe lângă aceste forţe, într-o situaţie de urgenţă, din rândul populaţiei şi salariaţilor din zona respectivă se vor forma echipe pentru înlăturarea efectelor dezastrului.

CAPITOLUL VI 

 Logistica acţiunilor.

      Forţele şi mijloacele de intervenţie, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă, se stabilesc prin organigrama aprobată de Consiliul local .

      Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă, se asigură de către Consiliul local, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare

    ANEXE : 

1.      Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în comuna Corlăteni;

2.      Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR.

3.      Componența nominală a personalului Comitetului Local și C.O.A.T.; 

4.      Riscuri potenţiale în localități vecine care pot afecta zona de competență.

5.      Harta riscurilor identificate în comuna Corlăteni. 

6.      Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de risc;

7.      Sisteme existente de avertizare și de alarmare a populației în cazul evacuării.

8.      Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă;

9.      Planuri şi proceduri de intervenţie.

10.      Schema fluxului informaţional-decizional ;

11.      Spaţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

12.      Planificarea  exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor.

13.      Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente  și modul cum se acoperă  deficitul;

14.      Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă;

               Preşedinte C.L.S.U.                                                                         Şef S.V.S.U.

                        Primar,                                                                               Prepeliţă Dănuț

          Ing. Gavril Costel Cătălin

PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                                                              ANEXA NR.1                                                                                                                                                     

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

LISTA

autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea 

riscurilor în comuna Corlăteni

Nr.

Crt.      Denumire autoritate      Coordonate autoritate      Persoană de contact      Atribuţii în PAAR

0.      1.      2.      3.      4.

1.      

Primăria comunei  Corlăteni      

Adresa:str.Principală nr.59,  sat Corlăteni,com.Corlăten

Telefon:0231619550,

Fax:0231619686

Email:primariacorlateni@ yahoo.com      Gavril Costel Cătălin, primar,

tel.mobil 0785261510,

adresa:

str. Dr. Nicolae Sandovici nr.1,     sat Corlăteni,      

 FIȘA NR.1

                  Bosac Marinel 

viceprimar

Tel.mobil:0761785024

Adresa:  sat Podeni, com. Corlăteni      

FIȘA NR.1

                  Leonte Adrian -inspector protecţia  civilă

Tel.mobil:0785261511

Adresa:Dorohoi       

FIȘA NR.1

                   Prepeliță Dănuț ,şef SVSU 

Tel.mobil:0785261505

Adresa:str.Primăverii nr.17      

FIȘA NR.2

 2      Şcoala gimnazială nr.1 

Corlăteni      Adresa: Str. Principală nr.46 Corlăteni,

Tel: 0231619517;      

Director: Ursea Baciu Ionel

Tel: 0740026033

Adresa:Dorohoi      

FIȘA NR. 3

3      

 Cabinet  medical Dr. Şerban Paul      

Adresa:str. Principală nr.43,Corlăteni

Tel.0231619516:      

Dr. Şerban  Paul

Tel fix:0231619516

FIȘA NR.6

4      

Poliţia      

Adresa:str.Principală nr.57,Corlăteni

Tel:0231619505      

Agent șef. Grădinariu Elvis-şef post

Tel: 0745573377

FIȘA NR.4

  5      

Dispensar sanitar-veterinar      

Adresa:Str.Principală                nr 3, Corlăteni, comuna Corlăteni

Dr.Pristavu Elena, medic veterinar 

Tel. 0753594815

FIȘA NR.5

6      

SC.GAVRIL. SRL       

Adresa:Str.N.Sandovici nr.3, Corlăteni

Tel.0231619656      Administrator: Gavril Gabriel, Adresa: Str.Dr.Nicolae Sandovici nr.1,  Tel.fix.0231619656 sau 0747764320      -asigură mijloacele de transport şi angajaţi într-o situaţie de urgenţă

  7      SC.MISTREANU TRANS SRL      Str. Principală nr.78, sat Podeni,com. Corlăteni      Administrator: Mistreanu Constantin, Sat Corlăteni

Str. Curcubeului, nr.17

Mobil. 0742124673      -asigură mijloacele de transport şi angajaţi într-o situaţie de urgenţă

8      

Biserica  Ortodoxă Corlăteni      

Adresa:str.Bisericii nr. 2      Berbeci  Constantin

Adresa: str.Salcâmului  nr 1,

Tel.mobil.0762762082      

FIȘA NR. 7

9      

Centrul social  Vlădeni      

Adresa:Str. Principală nr.19 sat Vlădeni, com. Corlăteni      

Adm.:Săndulachi Eliza - Ecaterina

Tel:0785041308      

-asigurare cazare şi hrană   în situaţii de urgenţă

Atribuții ale autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR              Anexa nr.2

    AUTORITATEA:      FISA NR.1

 PRIMARIA COMUNEI  COMUNEI      GAVRIL COSTEL CĂTĂLIN- primar

BOSAC  MARINEL  -viceprimar

LEONTE   ADRIAN –secretar, șef COAT

I. GESTIONAREA RISCURILOR      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;

      Monitorizarea permanentă şi transmiterea datelor la instituţiile responsabile în situaţii de urgenţă şi înştiinţarea populaţiei și operatorilor economici  despre posibilitatea apariției unei situații de urgență.

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      Controleaza modul in care institutiile si serviciile din subordinea consiliului local, gospodariile populatiei si agentii economici, respecta normele referitoare la prevenirea situatiilor de urgenta

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      Informeaza periodic populatia comunei asupra pericolelor specifice unitatii administrativ teritoriale, identificate conform PAAR

d. exercitii si aplicatii      Dispune efectuarea de catre S.V.S.U. si C.L.S.U. a unor aplicatii si exercitii de pregatire, conform tematicii de pregatire stabilite prin Planul de pregătire în situații de urgență

II. RESURSE NECESARE      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;      

Prin specialiștii pentru prevenire din cadrul SVSU.

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      Se va realiza de compartimentul de prevenire din cadrul SVSU

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      Informarea se va realiza prin anunturi publice, distribuirea de pliante si in cadrul adunarilor publice

d. exercitii si aplicatii      Vor fi folosite echipamentele si tehnica aflate in dotarea SVSU precum si alte echipamente si utilaje puse la dispozitie in functie de specificul actiunii.

III. INTERVENTIE      

a. alarmare 

      Alarmarea populatiei se va realiza in cazurile si conditiile prevazute in PAAR, cu ajutorul mijloacelor de alarmare aflate in dotarea SVSU

b. actiuni de cautare/salvare/descarcerare      Conform PAAR cu mijloacele aflate in dotarea SVSU

c. asistenta medicala      In cazul producerii unei situatii de urgenta primarul va asigura masurile de asistenta medicala cu sprijinul institutiilor abilitate

d. actiuni de indepartare a manifestarii ce activitati intreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare in  actiune pericolului produs      Vor fi luate masurile specifice pentru indepartarea efectelor produse, conform PAAR. Vor fi folosite echipamentele si tehnica aflate in dotarea SVSU precum si alte echipamente si utilaje puse la dispozitie in functie de specificul actiunii.

e. actiuni de limitare a consecintelor unui pericol       Conform PAAR

                                                                        PRIMAR,

                                                            Ing.Gavril Costel Cătălin

AUTORITATEA:      FISA NR.2.

 PRIMARIA COMUNEI CORLĂTENI      

I. GESTIONAREA RISCURILOR      PREPELIȚĂ DĂNUȚ - șef SVSU

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;      Monitorizarea permanentă şi transmiterea datelor la instituţiile responsabile în situaţii de urgenţă şi înştiinţarea populaţiei și operatorilor economici  despre posibilitatea apariției unei situații de urgență.

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta        Verificarea periodica capacitatilor de interventie, a

fortelor si mijloacelor necesare in situatii de urgenta din cadrul S.V.S.U. si la operatorii economici ce vor participa la interventii

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      Initierea si conducerea campaniilor de informare a

populatiei referitor la factorii de risc teritorial si modul de comportament in situatii de urgenta

d. exercitii si aplicatii      Participa si conduce aplicaţiile si exerciţiile, grupelor

de voluntari din subordine

II. RESURSE NECESARE      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;      

Prin specialiștii pentru prevenire din cadrul SVSU.

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      Monitorizarea permanenta a starii de functionare a

mijloacelor de interventie si a nivelului de instruire a fortelor participante la interventie

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      Elaborarea de comunicate de presa adresate populatiei precum si afise si pliante informative referitoare la tipurile de riscuri si mod de comportament in situatii de urgenta.

d. exercitii si aplicatii      Respectarea graficului de pregatire a  echipelor din SVSU, conducerea exercitiilor si aplicatiilor planificate

III. INTERVENTIE      

a. alarmare 

      Alarmarea populatiei se va realiza in cazurile si conditiile prevazute in PAAR, cu ajutorul mijloacelor de alarmare aflate in dotarea SVSU și sprijinul echipei de alarmare .

b. actiuni de cautare/salvare/descarcerare      Conduce si supravegheaza actiunile de cautare, salvare, descarcerare efectuate de grupele de voluntari special pregatite in acest sens

c. asistenta medicala      Se realizează cu echipa specializata din cadrul SVSU

d. actiuni de indepartare a manifestării  

    pericolului produs           Conduce grupele de voluntari in operatiunile de

inlaturarea a efectelor unui eveniment in limita puterii de raspuns . Vor fi folosite echipamentele si tehnica aflate in dotarea SVSU precum si alte echipamente si utilaje puse la dispozitie in functie de specificul actiunii.

e. actiuni de limitare a consecintelor unui pericol       Informarea periodica a populatiei asupra consecintelor

unui eventual pericol, a modului de prevenire si

actiune, monitorizarea cursurilor de apa ce strabat

comuna ,focurilor deschise(ardere

resturi vegetale, arderea miriștilor)

PRIMAR,

Ing.Gavril Costel Cătălin

AUTORITATEA:      FISA NR.3

 ȘCOALA  COORDONATOARE  CORLĂTENI      

-URSEA  BACIU  IONEL-director  Școala gimnazială nr. 1 Corlăteni

I. GESTIONAREA RISCURILOR      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      Informarea cadrelor didactice si a elevilor cu privire la modul de comportare in caz de situatii de urgenta

d. exercitii si aplicatii      Participa la exercitiile si aplicatiile practice stabilite de SVSU și CLSU Corlăteni

II. RESURSE NECESARE      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      Informarea va fi realizata de catre profesorii diriginti,

invatatori si educatori.   Vor fi folosita materiale cu

caracter instructiv-educativ. Vor fi folosite sume din

bugetul propriu.

d. exercitii si aplicatii      La exercitiile si aplicatiile practice, participa elevii si

cadrele didactice. Vor fi puse la dispozitie anumite

imobile din dotare

III. INTERVENTIE      

a. alarmare 

      Va alarma personalul din institutia de invatamant, ca

urmare a alarmei date da CLSU

Alarmarea în situații de urgență se face direct sau cu soneria din dotare

b. actiuni de cautare/salvare/descarcerare      

c. asistenta medicala      

d. actiuni de indepartare a manifestarii pericolului produs      Conform Planului de intervenție  elaborat la nivelul școlii

e. actiuni de limitare a consecintelor unui pericol       Conform Planului de intervenție  elaborat la nivelul școlii

PRIMAR,

Ing.Gavril Costel Cătălin

AUTORITATEA:

      FISA NR.4

 POLIȚIA COMUNALĂ CORLĂTENI

      GRADINARIU  ELVIS - șef de post poliție

I.      GESTIONAREA RISCURILOR      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      Răspunde de prevenirea pericolelor si ia masuri pentru

eliminarea lor in cadrul instituţiei pe care o conduce

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      

d. exercitii si aplicatii      Ca membru al C.L.S.U. Corlăteni participa la exercitiile de instintare alarmare a populatiei organizate si cu participarea I.S.U.J Botoșani

II.      RESURSE NECESARE      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      

d. exercitii si aplicatii      Asigurarea ordinii publice in zonele afectate, controlul si dirijarea circulatiei rutiere

III.      INTERVENTIE      

a. alarmare 

      Participa la alarmare cu echipamentele din dotare.

b. actiuni de cautare/salvare/descarcerare      

c. asistenta medicala      

d. actiuni de indepartare a manifestarii ce activitati intreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare in  actiune pericolului produs      Asigurarea traseelor pentru echipele de interventie si inlaturarea efectelor evenimentului

e. actiuni de limitare a consecintelor unui pericol       Participa cu fortele si mijloacele materiale proprii la revenirea la starea de normalitate

                                                                  PRIMAR,

                                                     Ing.Gavril Costel Cătălin

AUTORITATEA:

      FISA NR.5

 DISPENSAR SANITAR-VETERINAR

      PRISTAVU  ELENA– medic veterinar

I.      GESTIONAREA RISCURILOR      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;

      Monitorizeaza starea de sanatate a animalelor din

gospodariile populatiei si de la fermierii din comuna.

Informeaza institutiile abilitate cu privire la cele

constatate

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      Efectueaza controale la cei de mai sus pentru prevenirea imbolnavirii la animale

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      Informeaza populatia cu privire la posibilitatea aparitiei in comuna a unor boli sau epidemii, la efectivele de animale

d. exercitii si aplicatii      Participa la exercitiile si aplicatiile practice stabilite de SVSU  Corlăteni si ISUJ Botoșani

II.      RESURSE NECESARE      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;

      Prin personalul de specialitate culege si centralizeaza datele pe linie sanitar veterinara si le transmite la D.S.V. Botoșani

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      Prin tehnicienii de specialitate verifica periodic gospodariile populatiei care au in posesie pasari si animale.

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      In timpul campaniilor de vaccinare obligatorie a animalelor din gospodariile populatiei, informeaza asupra normelor de compotrament si igiena animala pentru prevenirea aparitiei focarelor de gripa aviara, rabie, pesta procina etc.

d. exercitii si aplicatii      Participă cu specialiști și tehnicieni la exercitiile si aplicatiile practice stabilite de SVSU  Corlăteni si ISUJ Botoșani

III.      INTERVENTIE      

a. alarmare       Participa la alarmare

b. actiuni de cautare/salvare/descarcerare      

c. asistenta medicala      Asigura intreaga asistenta medicala prin vaccinari periodice si tratamente curative pentru evitarea aparitiei focarelor de boli animale

d. actiuni de indepartare a manifestarii ce activitati intreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare in  actiune pericolului produs      In situatii de inbolnavire a animalelor, se procedeaza la tratamente adecvate, cu aducerea la starea de normalitate a  sanatatii

e. actiuni de limitare a consecintelor unui pericol       Efectuarea de vaccinari obligatorii si verificarea permanenta a starii de sanatate a pasarilor si animalelor din gospodariile populatiei

In situatia de epizotii, se izoleaza si asaneaza zona, se

desinfecteaza adaposturile si spatiile din gospodarii cu

posibilitatea de instaurare a carentinei pe o perioada

considerata necesara.

                                                                 PRIMAR,

                                                     Ing.Gavril Costel Cătălin

AUTORITATEA:

      FISA NR.6

 CABINET MEDICAL

      ȘERBAN PAUL –medic de familie

I.      GESTIONAREA RISCURILOR      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;      Monitorizeaza starea de sanatate si organizarea

evidentelor statistice pe probleme de sanatate

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      Realizeaza politicile si programele de sanatate publica la nivel local, activitatea de promovare a sanatatii si de medicina preventiva

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      Informeaza institutiile abilitate cu privire la posibilitatea aparitiei unor situatii generatoare de pericol

d. exercitii si aplicatii      Participa cu specialisti la solicitarea CLSU

II.      RESURSE NECESARE      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;      Prin personalul de specialitate culege si centralizeaza datele pe linie sanitar veterinara si le transmite la D.S.P. Botoșani

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      Prin tehnicienii de specialitate verifica periodic gospodariile populatiei care au avut antecedente  privind bolile cronice și cele infecțioase.

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      In timpul campaniilor de vaccinare obligatorie a populației,  informeaza asupra normelor de compotrament si igiena pentru prevenirea aparitiei unor boli infecto-contagioase.

d. exercitii si aplicatii      Participă cu specialiști și tehnicieni la exercitiile si aplicatiile practice stabilite de SVSU  Corlăteni si ISUJ Botoșani

III.      INTERVENTIE      

a. alarmare       Participa la alarmare

b. actiuni de cautare/salvare/descarcerare      

c. asistenta medicala      Asigurarea daca se impune a :

- recrutării personalului medical pensionat şi instalarea spitalelor de campanie

- asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă;

- acordării asistenţei medicale de urgenţă prin unităţile sanitare proprii;

- acordarea primului ajutor premedical

- asigurarea medicamentelor şi instrumentarului medical necesar in situații de urgenta

- organizarea serviciilor de triere,

d. actiuni de indepartare a manifestării pericolului produs      In situatii de inbolnavire a  populației se procedeaza la tratamente adecvate, cu aducerea la starea de normalitate a  sanatatii

e. actiuni de limitare a consecintelor unui pericol       Realizarea sistemului informaţional si implementarea activităţilor de monitorizare, înfiinţarea echipelor profesioniste pentru vaccinări  obligatorii.

                                                              PRIMAR,

                                                     Ing.Gavril Costel Cătălin

AUTORITATEA:

      FISA NR.7

 BISERICA  ORTODOXĂ

      BERBECI CONSTANTIN- preot Biserica Corlăteni

ACATRINEI LAURENȚIU- preot Biserica Carasa

PÎNZARIU MIHAI CĂTĂLIN –preot Biserica Vlădeni  GHERMAN COSTICĂ –preot Biserica Podeni

I.      GESTIONAREA RISCURILOR      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      

d. exercitii si aplicatii      Participa la aplicații la solicitarea CLSU

II.      RESURSE NECESARE      

a. monitorizarea permanenta a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si

transmiterea datelor la autoritatile competente;      

b. controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta      

c. informare preventiva a populatiei asupra

pericolelor specifice unitatii administrativ

teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol      

d. exercitii si aplicatii      

III.      INTERVENTIE      

a. alarmare       Participa la alarmare ,folosind clopotele de la  biserici.

b. actiuni de cautare/salvare/descarcerare      

c. asistenta medicala      

d. actiuni de indepartare a manifestării pericolului produs      -asigură serviciile de asistenţă religioasă şi înhumare a victimelor

e. actiuni de limitare a consecintelor unui pericol       -asigură serviciile de asistenţă religioasă şi înhumare a victimelor

                                                                 PRIMAR,

                                                     Ing.Gavril Costel Cătălin

                                                                                                                                                                         ANEXA 3

TABEL NOMINAL                                                                                                                                                                                                                                                                    

 CU  PERSONALUL COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nr.

crt.      Numele şi prenumele      Funcţia      Adresa         Număr telefon

            În comitet      La locul de muncă      De la 

locul de muncă      De la domiciliu

COMITETULUI LOCAL  PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

1      

GAVRIL COSTEL CĂTĂLIN

      PREŞEDINTE C.L.S.U      PRIMAR      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

 email. primariacorlateni@yahoo.com      Sat Corlăteni Str. Dr. Nicolae Sandovici nr.1

Comuna  Corlăteni 

Tel. 0785261510

2      

BOSAC  MARINEL

      VICEPREŞEDINTE C.L.S.U.      VICEPRIMAR      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

      Sat Podeni,  comuna Corlăteni

Mobil. 0761785024

3      LEONTE  ADRIAN      MEMBRU      SECRETAR      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

      Mun. Dorohoi, Tel. Mobil 0785261511

4      URSEA  BACIU IONEL      MEMBRU      DIRECTOR ȘCOALĂ      Şcoala  gimnazială nr.1. Corlăteni Str. Principală nr.46

Tel. 0231619517      Mun. Dorohoi,județul Botoșani 

Tel. Mobil 0740026033

5

      GRADINARIU  ELVIS

MEMBRU

ŞEF POST POLIŢIE

      Postul de poliţie Corlăteni

Str. Principală nr.57

      Mun. Dorohoi,județul Botoșani 

Tel. Mobil 0745573377

6      

ŞERBAN PAUL

MEMBRU      

MEDIC FAMILIE      Cabinet  medical

Corlăteni,telefon fix 619516,      

 com Nicşeni,jud Botoşani,

7      PRISTAVU  ELENA      MEMBRU      MEDIC VETERINAR      Dispensarul Veterinar 

Str. Principală nr.3      

Comuna Broscăuţi

Tel. 0753594815

8      BERBECI  CONSTANTIN      MEMBRU      PREOT PAROH      Biserica  Ortodoxă Corlăteni

Str. Bisericii nr.2      Sat Corlăteni

Str. Salcâmului nr.1 

Mobil.0762762082

9      GAVRIL  GABRIEL      MEMBRU      ADMINISTRATOR  SC  GAVRIL  SRL      SC. GAVRIL  SRL

Str. Nicolae Sandovici nr. 3

Tel. 0231/619656      Sat Corlăteni

Str. Nicolae Sandovici nr1.  tel. 0747764320

10      MISTREANU CONSTANTIN      MEMBRU      ADMINISTRATOR  SC MISTREANU -TRANS SRL      SC MISTREANU TRANS SRL, Str. Principală nr.78, sat Podeni,com. Corlăteni      Sat Corlăteni

Str. Curcubeului, nr.17

Mobil. 0742124673

11      SĂNDULACHI ELIZA-ECATERINA      MEMBRU      ADMINISTRATOR  CENTRUL  SOCIAL  VLĂDENI      Sat  Vlădeni, Comuna Corlăteni, Str. Principală  nr. 20. Tel:0785041308      Sat Dorobanți,com. Nicșeni, Str. Iticașului nr.22 Tel.0785041308

12      PREPELIŢĂ DĂNUŢ      CONSULTANT      ŞEF S.V.S.U.      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

      Sat Corlăteni

Str. Primăverii nr.17

Mobil. 0785261505

13      

PÎNZARIU  IONELA

      CONSULTANT      

ASIST. COMUNITAR      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

      Sat  Vlădeni,com Corlăteni

Str. Bisericii nr.9  Tel.0786909667

TABEL NOMINAL 

CU  PERSONALUL CENTRULUI OPERATIV  CU ACTIVITATE TEMPORARĂ

Nr.

crt.      Numele şi prenumele      Funcţia      Adresa         Număr telefon

            În comitet      La locul de muncă      De la 

locul de muncă      De la domiciliu

CENTRUL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARĂ

1      LEONTE  ADRIAN      ȘEF COAT      SECRETAR GENERAL      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

Tel.0785261511      Mun. Dorohoi, 

Jud. Botoșani

Tel. Mobil. 0741149999

2      

SANDU IRINA       

MEMBRU      

REFERENT  REGISTRU AGRICOL      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

Tel.0331560155      Sat Corlăteni, Comuna Corlăteni, str. Prieteniei nr.19-tel  mobil 0764337176

3      CONDURACHE  SIMONA      MEMBRU      REFERENT  REGISTRUL  ROL      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

Tel.0331560155      Sat Vlădeni, Comuna  Corlăteni,Str. Lalelelor nr.1

  Tel: 0754222895

4      MARDARE  LARISA- DELIA      MEMBRU      CONTABIL      Primăria  Corlăteni

Str. Principală nr. 59

Tel.0331560155      Mun Dorohoi

Jud. Botoșani

Tel: 0754221806

PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                                                                             ANEXA Nr.4                              

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

RISCURILE POTENŢIALE

în localitățile  vecine care pot afecta zona de competență

1.      Cutremur.

        Pe teritoriul localităţilor vecine nu sunt focare sau zone seismice, dar se resimte transmiterea undelor elastice ale zonei seismice Vrancea.   Totuşi, în cazul unui cutremur de mare intensitate în zona Vrancea, pot fi afectate căile de transport  și în special DJ-292, DJ 292A și DJ 296 care se află pe  teritoriul comunelor vecine Broscăuți , Dimăcheni și Nicșeni.

              2.Inundaţii :

            Ruperea unor baraje de la acumulările  din aval cum este cea de la  Iezer ar duce la mărirea debitului pe râul Jijia sau barajele unor acumulări pe pâraiele din comunele Broscăuți sau Dimăcheni , poate duce la revărsarea râului Jijia.  În urma inundaţiilor pot fi afectate un număr de 4 gospodării din satul Carasa , 5 gospodării din satul Podeni , 1 gospodărie din satul Vlădeni şi pot fi izolate un număr de 2 gospodării din satul Corlăteni.            

      4. Poluări accidentale   -Sunt posibile prin poluarea râului Jijia de către societăți  care lucrează  în comunele Broscăuți și Dimăcheni sau George Enescu,care folosesc  îngrăşăminte chimice ,insecticide, pesticide etc. și care pot ajunge  accidental în pâraiele Bezerc, Putreda, Tălpeni  și implicit în râul Jijia care le acumulează pe toate.

      5. Furtuni şi tornade.

           Pe teritoriul localităţilor vecine asemenea fenomene pot afecta căile de transport către comuna Corlăteni dar și transportul energiei electrice, instalațiile de cablu și internet și telefonie spre locuințele comunei.

6.Explozii şi incendii. 

Incendiile de pășune și miriști  arderea resturilor vegetale în perioada de primăvară sau toamnă care afectează comunele Broscăuți, Dimăcheni,George Enescu sau Cordăreni , prin extindere pot afecta pășunile , plantații de pomi sau chiar locuințe izolate.

            7.Polei și înzăpeziri.

 Asemenea tipuri de risc se pot produce pe teritoriul comunelor vecine  Broscăuți, Dimăcheni,George Enescu sau Nicșeni  și pot  bloca drumurile județene DJ 292 ,DJ 292A și DJ 296, care fac legătura spre comuna Corlăteni în perioade le cu viscol sau cu lapoviță și ger.

  .

    8.Eşecul utilităţilor publice. 

 Acest tip de risc se poate produce datorită avarierii grave a sistemelor de utilitate publică electrice, telefonice și altele din comunele care sunt traversate de  rețelele de transport a energiei electrice și a celor de telefonie În cazul avarierii acestor utilităţi publice se pot produce inundaţii, explozii, electrocutări şi incendii. 

      10 .Epidemii şi epizotii.

           În contextul actual există posibilitatea apariţiei unor epidemii sau epizootii la nivelul   comunelor învecinate și transmiterea acestora către comuna Corlăteni  Această transmitere se face în cazul epidemiilor prin mijloacele de transport care fac legătura între comune, prin adunări la oboarele comunale,iar  în cazul epizootiilor prin schimbul de animale între comune și prin pășunat pe pășuni comunale învecinate . 

PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                                                                     ANEXA NR.6

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

MĂSURI 

corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de risc.

Nr.

crt.      Tipuri de risc.      Măsuri .      Obser vaţii

0.      1.      2.      3.

1.      

Cutremur      a.la domiciliu :

        - identificarea locurilor cele mai sigure din locuinţă în caz de cutremur şi exersarea refugierii în acele zone;

        - învăţarea copiilor să ocupe în cel mai scurt timp aceste locuri;

        - învăţarea şi însuşirea metodelor de prim ajutor medical, inclusiv resuscitare cardio-pulmonară;

        - îndepărtarea din locuinţe a materialelor inflamabile;

        - evitarea depozitării unor bunuri pe dulapuri, şifonere, biblioteci,etc.

        - asigurarea unei truse de prim ajutor.

b.la serviciu:

        - amplasarea obiectelor fragile şi valoroase în locuri cât mai joase şi sigure, iar recipienţii cu produse chimice, combustibili, etc. în dulapuri astfel încât să nu se poată sparge sau răsturna;

        - asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea materialelor depozitate să nu producă accidente;

        - reţinerea locului de amplasare al comutatoarelor, siguranţelor şi robineţilor pentru apă, gaze şi electricitate şi modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să se poată lua măsurile minime de intervenţie;

        - păstrarea la îndemână a unei truse de scule adecvată.      

2.      

Accident chimic      

- asigurarea mijloacelor de protecţie individuală;

- cunoaşterea mijloacelor şi semnalelor de alarmare;

- cunoaşterea măsurilor de intervenţie;

- instruirea populaţiei din zonă privind regulile de comportare şi protecţie.

0.      1.      2.      3.

3.      

Inundaţii, accidente la construcţiile hidrotehnice      - elaborarea planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale şi a planului de evacuare;

- verificarea şi întreţinerea mijloacelor de înştiinţare-alarmare;

- asigurarea condiţiilor de funcţionare la primărie a serviciului de permanenţă;

- pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii;

- asigurarea stocurilor de materiale şi a mijloacelor de apărare;

- asigurarea realizării şi întreţinerii corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, decolmatarea secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, întreţinerea corespunzătoare a construcţiilor hidrotehnice;

- instruirea structurilor constituite pentru situaţii de urgenţă.

4.      

Alunecări de teren      - elaborarea de studii şi analize privind caracteristicile geologice şi geografice ale zonelor ce pot fi afectate de acest tip de dezastru;

- stabilirea locurilor de cazare a sinistraţilor;

- constituirea rezervelor de apă, alimente, îmbrăcăminte, medicamente;

- ţinerea sub observaţie a condiţiilor favorizante alunecărilor de teren şi avertizarea populaţiei în timp util;

- planificarea şi realizarea lucrărilor specifice de ţinere sub control, de asigurare a stabilităţii straturilor şi de diminuare a condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a alunecărilor de teren;

- reducerea zonelor cu alunecări de teren, definitiv sau temporar, prin : exploatarea raţională a zonei, împădurirea zonelor, lucrări de terasament, crearea unor puţuri de scurgere a apelor din pânza freatică.

5      

Explozii şi incendii      - pregătirea salariaţilor şi populaţiei pentru cunoaşterea normelor PSI şi acţiunilor de stingere a incendiilor;

- supravegherea permanentă a instalaţiilor şi proceselor tehnologice;

- respectarea strictă a regulilor de depozitare a produselor combustibile;

- dimensionarea căilor de evacuare a oamenilor şi bunurilor materiale;

- ignifugarea materialelor lemnoase, asig.sist.de detectare a incendiului.      

0      1      2      3

6.      

Epidemii şi epizotii      a. Epidemii:

- educaţia sanitară;

- vaccinarea preventivă;

-asigurarea igienii aerului,solului,apei,alimentaţiei,a locuinţei;

- asigurarea igienei individuale şi colective.

b. Epizotii :

         -asigurarea şi aplicarea regulilor sanitar-veterinare şi de igienă în colectivităţile de animale cu privire la popularea,adăpostirea,îngrijirea, hrănirea, reproducţia şi transportul animalelor;

         - asigurarea vaccinărilor şi tratamentelor obligatorii;

         - aplicarea carantinei profilactice a animalelor nou aduse din alte ferme;

         - dezinfecţia,dezinsecţia şi deratizarea profilactică;

         - efectuarea examenelor medicale periodice a personalului îngrijitor;

         - aplicarea măsurilor de profilaxie generală în târguri, oboare şi expoziţii de animale;

         - asigurarea cimitirelor şi crematoriilor pentru animale.        

7.      

Poluări accidentale      - realizarea măsurilor din Ordinul MMGA nr.278/1997;

- actualizarea planurilor de prevenire şi combaterea poluării  şi aprobate de SGA Botoşani;

- amenajarea staţiilor de epurare sau preepurare proprii, amenajarea de bazine vidanjabile.      

PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                                                               ANEXA NR.7

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

MIJLOACELE DE ÎNŞTIINŢARE-ALARMARE ÎNTR-O SITUAŢIE DE URGENŢĂ.

Nr.

Crt.      Mijlocul de înştiinţare şi alarmare      Cantitatea      Locul de instalare      Obser

vaţii

0.      1.      2.      3.      4.

   1.       Telefoane  fixe      1buc      Punctul de înştiinţare de la sediul primăriei      

      Telefoane  mobile      20 buc      Membrii CLSU și membri ai SVSU      

2.      

Clopote  biserici      

4buc.      -clopot la Biserica Ortodoxă Corlăteni

-clopot la Biserica Ortodoxă Carasa

-clopot la Biserica Ortodoxă Vlădeni

-clopot la Biserica Ortodoxă Podeni      

  3.      

Sirenă  electronică1000 W      

1buc       

Punctul de alarmare de la sediul primăriei      

4      

Stații emisie recepție KIRISUN      

2 buc       

Primăria Corlăteni       

5      

Portavoce      

     2 buc       

Primăria Corlăteni       

PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                                                                    ANEXA NR 8

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

TABEL

Nr.

Crt.      Tipul de risc      Obiectivul afectat      Adresa      Observaţii

0.      1.      2.      3.      4.

 1

  Cutremur      - Primăria      Str. Principală nr.59,Corlăteni      

            - Căminul cultural      Str. Principală nr.11,Corlăteni      

            - Blocul de locuinţe      Str. Principală nr.55,Corlăteni      

            - Moara Corlăteni      Str. Principală nr.65,Corlăteni      

            -Şcoala gimnazială nr. 1Corlăteni      Str. Principală nr.46,Corlăteni      

            - Biserica  ortodoxă Corlăteni.      Str. Bisericii nr.2,Corlăteni      

            - Biserica  ortodoxă Carasa      Str. Bisericii nr.47 Carasa      

            - Biserica  ortodoxă Vlădeni.      Str. Liliacului nr.23 Vlădeni      

            - Biserica  ortodoxă Podeni      Str. Principală nr.27 Podeni      

            -Biserica adventistă Vlădeni       Str. Principală nr.85 Vlădeni      

            Biserica  penticostală Podeni      Str. Principală nr.52 Podeni      

            -Centrul social Vlădeni      Str. Principală nr.19 Vlădeni      

            -Cabinet  medical dr. Şerban Paul      Str. Principală nr.43,Corlăteni      

            - Poliţia      Str. Principală nr.57,Corlăteni      

            - Depozite și uscător  cereale SC GAVRIL SRL      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

2      

     Inundaţii       - pod rutier  spre Dimăcheni  pe DJ 292A-peste râul Jijia-Corlăteni      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

             - pod rutier  spre Dimăcheni  pe DS548-peste râul Jijia-Carasa      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            - pod rutier    pe DJ 292-peste râul Jijia-Vlădeni      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            -2 poduri rutiere   pe DJ 292--peste râul Jijia-Podeni      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            -4gospodării din satul Carasa , 5 gospodării din satul Podeni, 1 din satul Vlădeni, Comcereal Podeni, SC Mistreanu Trans SRL Podeni-depozsit  lemne,  2 gosp. din satul Corlăteni,      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            -200 ha teren agricol      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            -4 km drum judeţean  DJ 292 şi DJ 292A,       Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

3

Explozii şi/ sau incendii      - PrimăriaCorlăteni      Str. Principală nr.59,Corlăteni      

            - Căminul cultural      Str. Principală nr.11,Corlăteni      

            - Blocul de locuinţe      Str. Principală nr.55,Corlăteni      

            - Moara Corlăteni      Str. Principală nr.65,Corlăteni      

            -Şcoala gimnazială  nr. 1 Corlăteni      Str. Principală nr.46,Corlăteni      

            - Bisericile ortodoxe din Corlăteni.Carasa,Vlădeni şi Podeni      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            -Biserica adventistă Vlădeni și Biserica penticostală Podeni      Comuna Corlăteni, satul Vlădeni și satul Podeni      

            -Centrul social Vlădeni      Str. Principală nr.19 Vlădeni      

            -Cabinet  medical dr. Şerban Paul      Str. Principală nr.43,Corlăteni      

            - Poliţia      Str. Principală nr.57,Corlăteni      

            - Depozite și uscător  cereale SC GAVRIL SRL      Localitatea Corlăteni,Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            - Operatori  economici din comună      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            - Gospodăriile  populaţiei din cele 4 sate ale comunei      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

            - Cele 16 depozite independente  de distribuţie a  buteliilor de aragaz      Com Corlăteni, judeţul Botoşani      

cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă

                                             PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                       Anexa nr. 9

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII

DE URGENŢĂ  CORLATEN                                             

      PLANURI  ŞI  PROCEDURI DE               

                INTERVENŢIE   ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

          În conformitate cu prevederile  legislaţiei în vigoare , la nivelul comunei Corlăteni au fost elaborate şi întocmite, avizate şi aprobate de către preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, următoarele Planuri de apărare şi intervenţie pe tipuri de riscuri identificate pe teritoriul comunei:

1.      Planul de evacuare a populaţiei, bunurilor materiale şi animalelor,în situaţii de urgenţă al comunei Corlăteni;

2.      Planul de pregătire a populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă;

3.      Planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă provocate de cutremur sau alunecări de teren;

4.      Planul de apărare împotriva inundaţiilor ,gheţurilor şi poluărilor accidentale 2022-2025;

5.      Planul de asigurare a resurselor umane, materiale şi  financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

6.      Planul de înştiinţare alarmare în situaţii de urgenţă al comunei Corlăteni;

PROCEDURI DE INTERVENŢIE

  PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                                           

 COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII 

             DE URGENŢĂ  CORLATENI

PROCEDURA – CADRU

FAZA DE AVERTIZARE – ALARMARE

-      INUNDAŢII  -

Dispoziţii ale primarului      Activităţi desfăşurate

Când?

(momentul1)      Ce?

(dispoziţie)      Cum?

(mijloc/forma)      Când?

(momentul începerii activităţii)      Cine?

(executant)      Ce?

(acţiuni desfăşurate)      Cum?

(mijloc/formă)

T0= Se primeşte mesajul de avertizare2 :      Dispune instituirea serviciului de permanenţă  şi activarea COAT.      Telefon      T0      Persoana nominalizată      Alarmează membri COAT      Telefon

                        Şef COAT      Întocmeşte graficul serviciului de permanenţă      

                        COAT      Asigură serviciul de permanenţă, actualizează planificarea      

T0 + 5      Dispune informarea membrilor CLSU şi şef SVSU      Telefon      T0 + 10      Persoana la permanenţă      Informează membrilor CLSU şi şef SVSU      Telefon

T0 + 5      Dispune convocarea CLSU şi şef SVSU, in 50 min., în şedinţă extraordinară      Telefon      T0 + 10      Personal permanenţă      Convoacă CLSU şi şef SVSU, cu precizarea:

-      orei

-      locului de adunare

-      datelor despre eveniment      Telefon

                  T0 + 10      Şef SVSU      Alertează membrii SVSU      Telefon

                  T0 + 60      Primarul      Deschide şi conduce şedinţa CLSU, precizând:

•      date despre eveniment;

•      prevederile planurilor, pentru situaţia creată,

 Participă la elaborarea şi stabilirea măsurilor specifice şi le aprobă.      Şedinţă CLSU

T0 + 60      a) Dispune verificarea şi completarea stocului de materiale pentru intervenţie      Şedinţă CLSU      T0 + 100      Şef SVSU          Verifică şi completează stocul de materiale şi mijloace de intervenţie (saci, piatră etc., conform Planului de apărare împotriva inundaţiilor)      Autodeplasare în teren

                  T0 + 100      Conducerea operatorilor economici          Verifică mijloacele de intervenţie, prevăzute în Planului de apărare împotriva inundaţiilor.

Informează CLSU despre situaţia stocurilor disponibile.      Fax

T0 + 60      b) Verificarea şi monitorizarea punctelor critice (lucrări de apărare, cote râuri etc.)      Şedinţă CLSU      T0 + 100      COAT          Monitorizează starea lucrărilor de apărare şi cotele râurilor în zonele critice, conform Planului de apărare împotriva inundaţiilor.      Deplasare în teren

T0 + 60      c) Avertizarea populaţiei, stabilind:

•      conţinutul masajului de avertizare;

•      localităţi/zone care se alarmează, cu precizarea priorităţii transmiterii mesajului.      - Şedinţă CLSU

- Schema cu organizarea avertizării şi alertării populaţiei      T0 + 90      COAT         Informează ISU despre începerea acţiunilor de avertizare a populaţiei      

                  T0 + 110      Şef Post Poliţie            Avertizarea populaţiei.

(Informează primarul despre finalizarea acţiunilor de avertizare)       Auto

Staţie

Audio

Distribuire materiale cu măsuri minime

                  T0 + 110      Membri CLSU şi consilierii locali            Avertizarea populaţiei.

(Informează primarul despre finalizarea acţiunilor de avertizare)       Distribuire materiale cu măsuri minime

                  T0 + 110      Preot      Alarmarea populaţiei.

(Informează primarul despre finalizarea acţiunii de avertizare).      Clopot

                  T0 + 110      Şef SVSU      Alarmarea populaţiei.

(Informează primarul despre finalizarea acţiunii de avertizare).

      Declanşare sirenă

                  T0 + 110      Reprezentanţii mass-media care asigură funcţii de sprijin      Avertizarea populaţiei.      Audio, video, scrisă

T0 + 60      d) verificarea locurilor pentru evacuare, conform Planului de evacuare în situaţii de urgenţă      Şedinţă CLSU      T0 + 110      Viceprimar          Verifică locurile de evacuare conform Planului de  evacuare      Deplasare în teren

- auto -

T0 + 110      e) aplicarea procedurii de evacuare, după caz      Şedinţă CLSU      T0 + 110      Conform procedurii de evacuare            Se aplică procedura de evacuare      

T0 + 120      Dispune întocmirea informării despre finalizarea acţiunii de avertizare a populaţiei şi transmiterea la ISU      Formular      T0 + 120      COAT            Întocmeşte şi transmite la ISU informarea despre finalizarea acţiunii de avertizare/alarmare a populaţiei      Fax

--------------------------------------------------------

      1 Timpii sunt cu titlu informativ.

      2 Activităţile prezentei proceduri se desfăşoară conform codului de culoare al mesajului de prevenire marcat în coloanele „Când (momentul)”

PPREŞEDINTE C.L.S.U.

PRIMAR,

Ing.Gavril Costel Cătălin

   PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                                                                                                                                      

          OMITETUL LOCAL PENTRU 

   SITUAŢII DE URGENŢĂ  CORLĂTENI

PROCEDURA – CADRU

FAZA DE INTERVENŢIE

-      EVACUAREA ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ  -

-      

Dispoziţii ale primarului      Activităţi desfăşurate

Când?

(momentul1)      Ce?

(dispoziţie)      Cum?

(mijloc/

forma)      Când?

(momentul începerii activităţii)      Cine?

(executant)      Ce?

(acţiuni desfăşurate)      Cum?

(mijloc/formă)

Primire ordin de evacuare                        Primarul      Verifică autenticitatea şi pune în aplicare Planul de evacuare      Telefonic -

Apelează numărul de la care a fost sunat

PROCEDURA DE EVACUARE

      Dispune convocarea CLSU în şedinţă extraordinară, în ….. min. , alertarea şefului SVSU şi personalului care încadrează dispozitivul de evacuare                  Personal 

permanenţă      Convocare CLSU cu precizarea:

•      orei

•      locului de adunare

•      datelor despre eveniment      Telefon

                        Personal 

permanenţă      Alertare personalului care încadrează dispozitivul de evacuare, membrii COAT şi şef SVSU      Telefon

                        Şef SVSU       Alertare membrii SVSU      Telefon

Şedinţa CLSU

                        Primarul      Deschide şi conduce şedinţa CLSU, cu următoarea agendă:

      analiza situaţiei de urgenţă;

      analiza ordinului de evacuare (după caz);

      prognoza evoluţiei situaţiei;

      stabilirea măsurilor de primă urgenţă;

      elaborarea dispoziţiei de evacuare.      Şedinţă CLSU

                  La încheierea şedinţei      Vicepreşedintele CLSU      Elaborează dispoziţia de evacuare cu nominalizarea responsabilităţilor pentru membrii CLSU, pentru conducerea nemijlocită a acţiunilor de evacuare.

      Dispoziţie de evacuare

      La încheierea şedinţei      Primarul      Aprobă dispoziţia de punere în aplicare a planului de evacuare

      Scris

PREGĂTIREA PENTRU DESFĂŞURAREA EVACUĂRII

                        Vicepreşedintele CLSU            raportează la CJSU începerea acţiunii de evacuare      Fax

                        Formaţiuni specializate din cadrul SVSU            determinarea, prin cercetare în teren, a posibilelor efecte ale dezastrelor asupra populaţiei, animale şi bunuri materiale      Deplasare în 

teren

                  Şedinţă      CLSU            stabilirea priorităţilor de evacuare      Scris

                        CLSU            desfăşoară recunoaşterea itinerarelor şi localităţilor/zonelor în care se execută evacuarea;      Deplasare în

 teren

                        COAT            actualizare Plan de evacuare      

                        COAT            transmite dispoziţia de evacuare către:

-      instituţii publice

-      operatori economici      Fax/agent

                        Preşedinte CLSU            verifică în teren încadrarea dispozitivului de evacuare      Deplasare în

 teren

AVERTIZAREA POPULAŢIEI CU PRIVIRE LA EVACUARE

      Dispune avertizarea/alarmarea populaţiei, stabilind conţinutul mesajului de evacuare      Şedinţă CLSU

Schema avertizării şi alarmării populaţiei            Şef post poliţie            Avertizarea populaţiei.

(Informează primarul despre finalizarea acţiunilor de avertizare)       Auto staţie

Audio

                        Membri CLSU şi consilierii locali            Avertizarea populaţiei.

(Informează primarul despre finalizarea 

acţiunilor de avertizare) 

      Deplasare în

teren

                        Preot      Alarmarea populaţiei.

(Informează primarul despre finalizarea acţiunii de avertizare).      Clopot

                        Şef SVSU      Alarmarea populaţiei.

(Informează primarul despre finalizarea acţiunii de avertizare).      Declanşare sirenă

                        Reprezentanţii mass-media care asigură funcţii de sprijin      Avertizarea populaţiei.      Audio, video, scrisă

                        Instituţii publice, operatori economici di unitatea administraţiv - teritorială              Alarmarea angajaţilor/populaţiei

(Informează primarul despre finalizarea acţiunii de avertizare).

      Declanşare sirene

DESFĂŞURAREA EVACUĂRII

      Coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunilor de auto-evacuare şi evacuare propriu zisă      Prin responsabilii elementelor de dispozitiv            Vicepreşedintele CLSU            raportează periodic sau la ordin , la CJSU, stadiul realizării acţiunilor de evacuare      Fax

                        Membri CLSU      Conduc nemijlocit acţiunea de evacuare      

      Dispune întocmirea cererilor de asigurare a produselor alimentare şi industriale de strictă necesitate ulterior primelor 72 de ore pentru personalul evacuat      Şedinţă CLSU            COAT      Întocmeşte cererea de asigurare a produselor alimentare şi industriale de strictă necesitate ulterior primelor 72 de ore pentru personalul evacuat.      Fax

      Dispune verificare evacuării în totalitate a populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale din zona afectată                   Lucrători poliţie, jandarmi

Personal pentru pază şi ordine, SVSU      verificarea tuturor gospodăriilor, instituţiilor şi operatorilor economici din zona afectată      Deplasare în

 teren

      Verifică asigurarea pazei şi interzicerea accesului persoanelor neautorizate în zona afectată                  Lucrători poliţie, jandarmi

Personal pentru pază şi ordine      Instalarea unor posturi fixe de pază şi patrularea între acestea      Deplasare în

 teren

                        Vicepreşedintele CLSU            raportează la CJSU finalizarea acţiunilor de evacuare      Fax

      Solicită, după caz, instalarea taberei de evacuaţi/sinistraţi      Şedinţă CLSU            Vicepreşedintele CLSU            solicită la CJSU instalarea taberei de evacuaţi/sinistraţi      Fax

PPREŞEDINTE C.L.S.U.

PRIMAR,

Ing.Gavril Costel Cătălin

    PRIMĂRIA COMUNEI CORLĂTENI                                                                                                                            

COMITETUL LOCAL  PENTRU SITUAŢII 

           DE URGENŢĂ  CORLATENI

PROCEDURA – CADRU

- FAZA DE PREGĂTIRE -

Nr. crt.      Acţiuni coordonate de primar      Cine răspunde      Acţiuni întreprinse      Periodicitatea

A.      DOCUMENTE DE ORGANIZARE A INTERVENŢIEI

1.      PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERORE A RISCURILOR

1.1.      Asigură întocmirea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor      CLSU      - Studiază datele cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrative-teritorială.

(Cap. III, art. 20, alin 2 din OMAI nr. 132/2007);

- Extrage şi completează date cu privire la unitatea administrativ-teritorială

(Cap. II, art. 11 din OMAI nr. 132/2007);

- Identifică în teren tipurile de riscuri din zona administrativ-teritorială, la nevoie,  solicită elaborarea de studii, prognoze sau alte materiale privind riscurile, specialiştilor în domeniu.

(Cap. I, art. 7 din OMAI nr. 132/2007);

- Solicită (dacă este cazul) instituţiilor publice, operatorilor economici, organizaţiilor neguvernamentale şi altor structuri date cu privire la tipurile de risc generatoare de situaţii de urgenţă.

(Cap. I, art. 10 din OMAI nr. 132/2007);

- Solicită Centrului Operaţional al ISUJ elaborarea de proceduri specifice de intervenţie corespunzătoare tipurilor de risc identificate.

(Cap. I, art. 9 din OMAI nr. 132/2007);

- Întocmeşte planuri de intervenţie corespunzătoare tipurilor de risc identificate.

(Cap. IV, art. 33 din OMAI nr. 132/2007);

- Încheie protocoale de cooperare transfrontalieră cu instituţiile şi operatorii economici din ţările cu care există graniţe comune.

- Completează PAAR cu documentele prevăzute şa cap. VII, art. 47 din OMAI nr. 132/2007;

- Supune PAAR spre aprobare Consiliului local;

- Transmite extrase celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, atât celor din unitatea administrativ-teritorială, cât şi celor cu care sunt în încheiate contracte, convenţii sau protocoale de colaborare;

- Solicită de la instituţii şi operatori economici transmiterea către CLSU a unui exemplar din planurile de intervenţie proprii pentru riscurile identificate în teritoriul administrativ.      Se actualizează anual sau ori de câte ori este nevoie

2.      PLANUL DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE

2.1.      Asigură întocmirea Planului de apărare      COAT/

Inspectorul de protecţie civilă/

şef SVSU      - Solicită consultanţă tehnică şi coordonare din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor Judeţean, privind datele de la punctele 4, 5, 6, 8, 9 şi 10 ale planului, conform anexei nr. 1 a) la ORDINUL nr. 638/429 din 12 mai 2005;

- Elaborează punctele 1, 2, 3 şi 7 ale planului, conform anexei nr. 1 a) la ORDINUL nr. 638/429 din 12 mai 2005;

- Finalizează planul;

- Înaintează planul către Sistemul de Gospodărire a Apelor Judeţean, pentru verificare;

- Se avizează planul de către Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul CJSU;

- Înaintează un exemplar al planului secretariatului Tehnic Permanent al CJSU.      Se reactualizează o data la 4 ani.

2.2.      Asigură actualizarea Planului de apărare      COAT/

Inspectorul de protecţie civilă/

şef SVSU      - Se vor actualiza punctele 2, 3,6 şi 7 ale planului:

2. Componenţa nominală a CLSU

3. Numerele de telefon şi fax ale permanenţei (primărie, poliţie, oficii poştale etc.) unde se pot transmite avertizării, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii.

6. Tabel cu măsuri de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor luate la nivel local.

7. Tabel cu stocul de materiale minim de mijloace şi materiale de apărare existente.

- Face propuneri de actualizare a Planului, pentru anexele 4, 5, 8, 9 şi 10.      Semestrial/Când apar modificări

Trimestrial/Când apar modificări

Semestrial/după producerea SU

Anual

2.3.      Asigură includerea în Plan a datelor din Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare      COAT/

Inspectorul de protecţie civilă       Solicită date privind modificările suferite în Planul de avertizare-alarmare de la deţinătorii de construcţii hidrotehnice.      La reactualizarea Planului de  avertizare-alarmare (o dată la 10 ani sau când apar modificări)

2.4.      Asigură cunoaşterea Planului de apărare      Primarul/CLSU      Organizează şi conduce exerciţii de alarmare a populaţiei, în scenariul cărora include elemente de verificare a măsurilor prevăzute în Planul de apărare.      O dată la 3 ani

3.      PLANUL DE EVACUARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

3.1.      Asigură întocmirea Planului de evacuare în situaţii de urgenţă      COAT/

Inspectorul de protecţie civilă/

şef SVSU      - Solicită consultanţă tehnică inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, executând cu specialiştii din această instituţie următoarele activităţi:

a) stabilirea localităţilor, instituţiilor, operatorilor economici, precum şi numărului şi structurii populaţiei/salariaţilor care se evacuează;

b) stabilirea zonelor şi localităţilor în care se execută evacuarea;

c) stabilirea naturii şi cantităţii bunurilor ce urmează a fi evacuate;

d) stabilirea gradului de urgenţă şi eşalonării evacuării, precum şi mijloacelor de transport şi itinerariilor pe care se execută evacuarea;

e) recunoaşterea zonelor şi a localităţilor în care se dispune evacuarea, precum şi a căilor de comunicaţii;

f) analizarea posibilităţilor de cazare, de aprovizionare şi hrănire a evacuaţilor, de depozitare a bunurilor şi de funcţionare a instituţiilor;

g)stabilirea locului de evacuare a animalelor;

h) stabilirea punctelor de adunare şi încadrarea acestora cu personal;

i) identificarea posibilităţilor de asigurare a acţiunilor de evacuare, la nevoie, încheind convenţii de prestări servicii, pentru:

•      aprovizionarea cu produse alimentare, farmaceutice şi industriale de primă necesitate;

•      asigurarea mijloacelor de transport şi efectuarea transporturilor;

•      cazarea evacuaţilor, depozitarea bunurilor şi adăpostirea animalelor;

•      asigurarea financiară.      Dacă este necesar

3.2.      Asigură actualizarea Planului de evacuare în situaţii de urgenţă      COAT/

Inspectorul de protecţie civilă      - Elaborează şi înaintează spre avizare propuneri către ISUJ pentru actualizarea Planului de evacuare în situaţii de urgenţă;

- Modifică Planul de evacuare în situaţii de urgenţă pe baza propunerilor avizate de ISUJ;

- Include în bilanţul anual, ca punct distinct, datele privind actualizările efectuate.      Anual

3.3.            Primar      - Verifică şi aprobă Planul de evacuare în situaţii de urgenţă.      

3.4.      Asigură cunoaşterea Planului de evacuare în situaţii de urgenţă      COAT/

Inspectorul de protecţie civilă      - Coordonează pregătirea populaţiei pe localităţi, cartiere, instituţii publice şi operatori economici, în vederea organizării şi desfăşurării acţiunilor de evacuare şi primire/repartiţie. Prin exerciţii de alarmare în situaţii de urgenţă se vor populariza locurile de adunare în vederea evacuării şi se vor marca activităţile de evacuare a populaţiei.      

4.      CATALOGUL LOCAL CUPRINZÂND CLASIFICAREA INSTUTIŢIILOR PUBLICE ŞI OPERATORILOR ECONOMICI DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE, ÎN FUNCŢIE DE TIPURILE DE RISC SPECIFICE

      Asigură întocmirea Catalogului local      COAT/

Inspectorul de protecţie civilă       Întocmeşte catalogul local cuprinzând clasificarea instituţiilor şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de risc specifice unităţii administrativ-teritoriale.

      Anual se actualizează

5.      HARTA DE RISC LA INUNDAŢII

      Urmăreşte întocmirea Hărţii de risc la inundaţii a localităţii şi introducerea ei în Planul de Urbanism General, precum şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile       COAT/

Inspectorul de protecţie civilă      Desfăşoară acţiuni de recunoaştere în teren în vederea actualizării bazei de date necesare întocmirii hărţii de risc la inundaţii.       O dată la 5 ani

6.      PALNIFICAREA SERVICIULUI DE PERMANENŢĂ

      Dispune întocmirea planificării serviciului de permanenţă la sediul primăriei       COAT       Întocmeşte/actualizează planificarea serviciului de permanenţă la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor CJSU şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor, acţiunilor întreprinse şi măsurilor suplimentare necesare.       Lunar

B.      LOGISTICA INTERVENŢIEI

1.      Asigură întocmirea, analizează şi avizează Planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă      Viceprimarul/

Contabilul şef/ Inspectorul de protecţie civilă/

şef SVSU

      •      identifică necesarul de resurse materiale;

•      evaluează necesarul de resurse financiare;

•      întocmeşte Planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare;

•      redactează proiectul de hotărâre a consiliului local privind structura organizatorică de protecţie civilă.      Anual – după aprobarea bugetului

2.      Stabileşte spaţiile destinate asigurării permanenţei şi desfăşurării activităţii CLSU şi a COAT şi asigură dotarea acestora      Viceprimarul/

Contabilul şef/ Inspectorul de protecţie civilă/

şef SVSU

      •      întocmeşte nota de fundamentare privind necesitatea achiziţionării de bunuri necesare desfăşurării serviciului de permanenţă, a activităţii CLSU şi a COAT, conform anexei 2 la HGR nr. 1491/2004;

•      supune aprobării CLSU nota de fundamentare;

•      derulează procedura de achiziţionare a bunurilor.      

3.      Asigură dotarea SVSU cu materiale specifice intervenţiei      Viceprimarul/

şef SVSU      •      verifică dotarea cu mijloace tehnice şi materiale specifice a formaţiunilor de intervenţie;

•      întocmeşte nota de fundamentare privind necesitatea achiziţionării materialelor şi mijloacelor de intervenţie ale SVSU.      Trimestrial şi la primirea codului portocaliu sau roşu (prin Planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare)

4.      Asigură stocurile de materiale şi mijloace de intervenţie în caz de inundaţii, în conformitate cu Normativul de dotare, anexat Planului de apărare împotriva inundaţiilor      Viceprimarul      •      conduce acţiunea de inventariere a stocului de materiale a stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie constituite la SVSU şi dispune, dacă situaţia o impune, completarea acestora.      

5.      Asigură mijloacele necesare avertizării populaţiei din zonele de risc la inundaţii      Consilierii locali/

Poliţia/

Inspectorul de protecţie civilă      •      verifică existenţa, funcţionarea şi eficienţa mijloacelor de avertizare-alarmare a populaţiei (cu ajutorul staţiilor de radioficare şi mijloacele din dotarea posturilor de poliţie);

•      asigură realizarea, tipărirea şi distribuirea (prin intermediul consilierilor locali, poliţie) de materiale media (fluturaşi) cu măsuri minime ce trebuie luate de către populaţie.      

C      PREGĂTIREA INTERVENŢIEI

1.      Dispune realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secţiunea de scurgere a podurilor şi podeţelor      

Viceprimarul       Asigură realizarea măsurilor specifice acestui obiectiv în colaborare cu S.G.A., ocolul silvic, deţinătorii de lucrări hidrotehnice.      Primăvara şi toamna sau când situaţia o impune

2.      Asigură amenajarea ţi regularizarea cursurilor de apă      Viceprimarul

Contabilul şef       Alocarea de fonduri necesare proiectării executării lucrărilor, în cazul deţinerii de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

      Anual

D      AVERTIZAREA POPULAŢIEI

1.      Coordonează acţiunile de verificare a mijloacelor de avertizare a populaţiei      Viceprimarul       Inspectorul de protecţie civilă verifică mijloacele de avertizare a populaţiei:

•      durata procesului de avertizare;

•      funcţionarea sirenei.      Trimestrial

2.      Coordonează activităţile de verificare a stării tehnice* şi funcţionale a  tuturor construcţiilor cu rol de apărare* * împotriva inundaţiilor de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, indiferent de deţinător, precum şi acţiunile de verificare a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi torenţilor      Viceprimarul       Urmăreşte modul de întreţinere şi exploatare a construcţiilor şi amenajărilor hidrotehnice şi modul de întreţinere a cursurilor de apă şi a torenţilor       *  Trimestrial

* * Conform planului anual SGA

3.      Verifică posibilităţile locale de adăpostire a populaţiei evacuate şi de asigurare a hranei, apei potabile şi a asistenţei medicale      Viceprimarul       Identifică spaţiile de adăpostire, încheie convenţiile în vederea asigurării produselor alimentare şi industriale de strictă necesitate necesare ulterior primelor 72 de ore pentru populaţia evacuată.      Anual

PPREŞEDINTE C.L.S.U.

PRIMAR,

Ing.Gavril Costel Cătălin

                                                                                                                                                                                                                 ANEXA NR. 10               COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL – DECIZIONAL

în situaţii de urgenţă

PRIMĂRIA  CORLĂTENI                                                      Anexa nr. 11

SITUAŢIA

 SPAŢIILOR DE EVACUARE  ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ, 

LA NIVELUL COMUNEI CORLĂTENI

Nr. Crt.      Judeţ      Localitatea din care se evacuează      EVACUARE      AUTOEVACUARE      Total

persoane evacuate şi autoevac.

                  Numărul de persoane evacuate      Localitatea în care se evacuează      Spaţiu de cazare      Numărul de persoane care se autoevac.      Localitatea în care se deplasează (autoevac.)      Capac. de cazare      

                  Femei      Bărbaţi      Copii      Total            Denumire/tip       Adresă      Capacite cazare (nr. persoane)      Femei      Bărbaţi      Copii      Total                  

TIP DE RISC: INUNDATII (datorate unui accident la barajul Ezer)

1      BT      Com Corlăteni sat Corlăteni      1      1      0      2      Corlăteni      Şcoala Corlăteni      Str. Principală nr. 46      200      1      1      0      2      Corlăteni      20      4

2      BT      Com Corlăteni sat Carasa      3      0      4      7      Carasa      Şcoala Carasa      Carasa      70      0      2      0      2      Carasa      10      9

3      BT      Com Corlăteni sat Vlădeni      1      1      3      5      Vlădeni      Şcoala Vlădeni      Vlădeni      70      0      0      0      0      Vlădeni      10      5

4      BT      Com Corlăteni sat Podeni      4      1      5      10      Podeni      Şcoala Podeni      Podeni      50      0      4      0      4      Podeni      10      14

TIP DE RISC: INUNDAŢII( datorate revărsării râului Jijia)

1      BT      Com Corlăteni sat Corlăteni      1      1      0      2      Corlăteni      Şcoala Corlăteni      Str. Principală nr. 46      200      1      1      0      2      Corlăteni      20      4

2      BT      Com Corlăteni sat Carasa      3      0      4      7      Carasa      Şcoala Carasa      Carasa      70      0      2      0      2      Carasa      10      9

3      BT      Com Corlăteni sat Vlădeni      1      1      3      5      Vlădeni      Şcoala Vlădeni      Vlădeni      70      0      0      0      0      Vlădeni      10      5

4      BT      Com Corlăteni sat Podeni      4      1      5      10      Podeni      Şcoala Podeni      Podeni      50      0      4      0      4      Podeni      10      14

TIP DE RISC: CUTREMUR

1      BT      Com. Corlăteni  sat Corlăteni      60      40      80      180      Corlăteni      Tabără sinistraţi Clădiri  neafectate      Corlăteni      200      60      40      20      120      Corlăteni      120      300

2      BT      Com. Corlăteni  sat Carasa      60      40      30      130      Carasa      Tabără sinistraţi Clădiri  neafectate      Carasa      130      35      25      10      70      Carasa      70      200

3      BT      Com. Corlăteni  sat Vlădeni      30      30      40      100      Vlădeni      Tabără sinistraţi Clădiri  neafectate      Vlădeni      100      30      20      10      60      Vlădeni      60      160

4      BT      Com. Corlăteni   sat Podeni      40      30      20      90      Podeni      Tabără sinistraţi Clădiri  neafectate      Podeni      100      25      20      5      50      Podeni      40      140

TOTAL SPAŢII DE CAZARE PE COMUNA CORLĂTENI: 4

         PRIMAR                                                                                             ŞEF S.V.S.U.                                                                                                                                                                                        

                                                     Ing.Gavril Costel Cătălin                                                                          Dănuţ Prepeliţă

                                                         Anexa 12      

VI. Planificarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă prin antrenamente, exerciţii şi concursuri de specialitate 

Nr.

crt.      Tipul      Localitatea /

operatorul economic /instituţia publică      Data      Tema      Cine conduce

    I. Antrenamente, exerciţii   organizate şi conduse de ISUJ Botoşani

1       De verificare a modului de cunoaştere, organizare şi desfăşurare a  activităților.  de înștiințare, prealarmare, avertizare și  alarmare   la nivelul localităţilor                          Comuna Corlăteni            Iulie       Activitatea autorităţilor publice locale, comitetului/centrului  operativ, celulelor şi serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă în cooperare cu alte forţe locale cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă pentru organizare şi desfăşurare a  act.  de înștiințare, prealarmare, avertizare și  alarmare   la nivelul localităţilor      ISUJ 

    II. Antrenamente, exerciţii    organizate şi conduse de CLSU/ SVSU

1      Exerciţii de alarmare a personalului CLSU  (semestrial)      Primăria comunei  Corlateni       Martie și Octombrie                         Activitatea  autorităților publice  locale ,comitetului local și SVSU, în cooperare cu alte forțe  specializate pentru aplicarea măsurilor de prevenire și pregătire pentru intervenție      Preşedintele CLSU    ȘEF  COAT

2       Exerciţiu de înştiinţare, avertizare, alarmare organizate cu personalul COAT      COAT Corlăteni      Aprilie       Activitatea  autorităților publice  locale ,comitetului local și COAT în cooperare cu alte forțe  specializate pentru aplicarea măsurilor de  protecție a personalului  din zonele de risc  la inundații/ cutremur de mare intensitate.      Preşedintele CLSU    ȘEF  COAT

3      Exerciţii de alarmare a personalului SVSU      Sediul primăriei/SVSU      Iulie   și Octombrie       Activitatea  autorităților publice  locale ,comitetului local și SVSU, în cooperare cu alte forțe  specializate pentru aplicarea măsurilor de prevenire și pregătire pentru intervenție în situații de urgență.      Preşedintele CLSU/Şef SVSU

4      Exercițiu de protecție și intervenție în caz de inundații, fenomene meteorologice periculoase și poluări  accidentale      Zona inundabilă CARASA      Iulie        Activitatea  autorităților publice  locale ,comitetului local și SVSU în cooperare cu alte forțe  specializate pentru organizarea și desfășurarea evacuării în caz de inundații.      Preşedintele CLSU/Şef SVSU

5      Exercițiu de protecție și intervenție în caz de  incendiu la Școala Gimnazială nr. 1 Corlăteni      Școala Gimnazială nr. 1 Corlăteni      Octombrie       Activitatea  autorităților publice  locale ,comitetului local și SVSU în cooperare cu alte forțe  specializate pentru stingerea unui incendiu la Căminul cultural Corlăteni      Preşedintele CLSU/Şef SVSU

    III. Concursuri

1      Cu tematică de prevenire şi intervenţie la dezastre - "Cu viaţa mea apăr viaţa"      Unitate şcolară      Aprilie             ISUJ Botoşani, Inspectoratul Şcolar Judeţean  Botoşani

            Localitate      Aprilie             

            Etapă zonală      Mai             

            Etapă judeţeană      Mai             

            Etapa pe regiune de dezvoltare      Iunie             

            Etapa naţională      Iunie                     IGSU

2      Cu tematică de prevenire şi stingere a incendiilor - "Prietenii Pompierilor"      Unitate şcolară      Aprilie             ISUJ Botoşani, Inspectoratul Şcolar Judeţean  Botoşani

            Localitate      Aprilie             

            Etapă zonală      Mai             

            Etapă judeţeană      Mai             

3      Cu preşcolarii "Micii Pompieri"      Unitate şcolară       Noiembrie              ISUJ Botoşani, Inspectoratul Şcolar Judeţean  Botoşani

            Etapă zonală      Martie             

            Etapă judeţeană      Mai             

4      Profesionale, cu serviciile publice voluntare/private pentru situaţii de urgenţă       Etapa zonală      Mai             ISUJ Botoșani

            Etapa judeţeană      Iunie             ISUJ Botoșani

            Etapa interjudeţeană      Iulie                     IGSU

            Etapa naţională      August                     IGSU

5      Cu copiii cu cerinţe educative speciale "Echipaj de pompieri"      Etapa zonală      Aprilie             ISUJ Botoşani, Inspectoratul Şcolar Judeţean  Botoşani

            Etapa judeţeană      Mai             

ȘEF SVSU

                                               DĂNUȚ PREPELIȚĂ            

                                                                                                                                                                                                          ANEXA  NR.13

STOCUL DE  MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE  ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR,

GHEŢURILOR ŞI DE COMBATERE A EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE

Nr .crt

DENUMIRE MATERIAL

U/M

      CANTITATE      

OBSERVAȚII

   NECESAR

EXISTENT

DEFICIT

0                                       1      2      3      4      5                             7

      CAP.A.MATERIALE DE APĂRARE                               

7.      Chesoane metalice cilindrice pentru combaterea grifoanelor       buc.      5      0      5      

10.      Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost folosit în acţiuni de apărare se va reînnoi minim 1/3 din fiecare an)      buc.

      50      0      50      

11.      Scoabe din oţel rotund (Ø 18-20 cm)      buc.      500      0      500      

12.      Saci biodegradabili      buc.      500      0      500      

13.      Saltele de protecţie      buc.      1000      0      1000      

14.      Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare Ø 8-12 cm; L=1-3 m      buc.      100      0      100      

15.      Scânduri de 2,5 cm, L=4 ml       m.c.      0,5      0      0,5      

16.      Dulapi      m.c.      5      0      5      

17.      Cozi de lemn pentru unelte (rezervă)      buc.      15      15      0      

18.      Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm)      kg.      10      10      0      

19.      Sârma neagră Ø 2-4 mm      kg.      10      10      0      

20.      Plasă sârmă (zincată) Ø 2-3 mm      kg.      80      0      80      

21.      Saci pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă şi sfoară pentru legat saci      buc.      1000      300      700      

22.      Funii subţiri pentru asigurarea oamenilor şi uneltelor Ø 15-10 mm      m.      15      15      0      

23.      Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatră 200 – 1000 kg/buc.      m.c.      40      0      40      

25.      Folii de polietilenă (cantit.folie rezultată din aplicarea normativului se aproviz. eşalonat, câte 1/5 din necesar)       m.p.      700      0      700      

CAP. B.   CARBURANŢI LUBREFIANŢI

                  -            

26      Motorină, benzină, lubrifianţi, ulei hidraulic şi aditivi pentru motorină      litri      250      0      250      

CAP. C .   MIJLOACE DE INTERVENŢIE S.U.                              

27.      Motofierăstraie (drujbe)      buc.      2      1      1      

28.      Motodefrişătoare      buc.      2      0      2      

32.      Autoturisme de teren cu două diferenţiale dotate cu staţii de emisie-recepţie şi alte echipamente specifice       buc.      1      1      0      

33.      Vagoane - dormitor echipate cu utilităţi (rulote)      buc.      1      0      1      

36.      Containere pentru materiale şi echipamente de protecţie, cazarmament, alimente nealterabile, bucătărie mobilă      buc.      1      0      1      

37.      Butoaie de tablă 100-200 l pentru utilaje de intervenţie      buc.      2      0      2      

40.      Lanterne tubulare mari, lanterne cu acumulatori reîncarcabili, felinare electrice 12-24V şi alte mijloace de iluminat mobile cu accesorii de rezervă (încărcător acumulatori, baterii de rezervă, becuri, felinare electrice)      buc.      

6      

2      

4      

41.      Găleţi sau canistre de 10-20 l şi căni pentru apă       buc.      10      8      2      

44.      Cazmale cu cozi      buc.      20      10      10      

45.      Lopeţi cu cozi      buc.      20      10      10      

46.      Târnăcoape cu cozi      buc.      2      2      0      

47.      Sape cu cozi      buc.      5      5      0      

48.      Furci de fier cu cozi      buc.      10      8      2      

49.      Căngi de fier cu cozi      buc.      10      5      5      

50.      Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau tărgi de lemn      buc.      

2      

0      

2      

51.       Maiuri mecanice tip “broască”      buc.      1      0      1      

57.      Binoclu      buc.      1      1      0      

58.      Aparat foto      buc.      1      0      1      

60.      Rezervor combustibil      buc.      1      0      1      

62.      Capre pentru montarea fascinelor      buc.      1      0      1      

64.      Radio-telefoane fixe, portabile cu acumulatori, modem-uri, radio, acumulatori si piese de schimb      buc.      

2      

0      

2      

65.      Telefoane mobile      buc.      1      1      0      

66.      Echipamente de prelucrare si transmitere automata a datelor (microcalculator PC, modem, telefax)      set      

1      

1      

0      

73.      Ruleta 20 – 50 m      buc.      2      0      2      

75.      Sirene, difuzoare pentru alarmă, inclusiv materiale necesare montării; portavoce      buc.      

1      

1      

0      

77.      Maşină de umplut saci cu nisip (cu productivitate mare) de trecut la mijloace      buc.      

1      

0      

1      

CAP. D MIJLOACE FIXE  DIVERSE                              

83.      Motopompe cu anexe şi 150 ml conductă sau furtun      buc.      1      1      0      

87.      Autobasculantă pentru transport materiale de intervenţie      buc.      1      0      1      

101.      Grupuri electrogene (portabile) cu anexe pentru iluminat      

buc.      1      1                   0      

103.      Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse aferente      buc.      

1      

1      

 0      

105.      Paturi pliante echipate cu saltele, perne şi 2 seturi de paturi şi lenjerie/pat      buc.      20      0      20      

106.      Cizme de cauciuc scurte şi lungi      per.      20      10                10      

107.      Mantale de ploaie cu glugă      buc.      20      10                10      

108.      Bucătarie mobilă      buc.      1      0      1      

110.      Salopete din doc sau impermeabile      buc.      20      0      20      

111.      Costume izopren      buc.      20      0      20      

112.      Căciuli de blană ecologică sau vătuite      buc.      20      0      20      

113.      Mănuşi de protecţie      buc.      20      10      10      

114.      Veste de salvare      buc.      4      2      2      

115.      Pieptare avertizoare (reflectorizante)      buc.      10      10      0      

116.      Bocanci      buc.      10      4      6      

125.      Spray şi creme insecticide      set      1      0      1      

      CAP E.  MATERIALE ŞI MIJL. PENTRU INTERVENŢIA LA   

                  GHEŢURI                              

126.      Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea sloiurilor      buc.      10      0      10      

127.      Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lătime, 4-5 m lungime)      buc.      

15      

0      

15      

128.      Răngi de fier 2-4 m lungime      buc.      5      0      5      

129.      Motofierăstraie pentru gheaţă (drujbe cu lamă de 40-50 cm)      buc.      2      1      1      

131.      Burghiuri pentru gheaţă      buc.      2      0      2      

132.      Scări din lemn 4-6 ml      buc.      2      1      1      

133.      Cordiţe de salvare şi asigurare      buc.      4      4      0      

134.      Pungi din polietilenă pentru încărcătura explozivă      buc.      100      0      100      

135.      Cuie de diferite mărimi      kg.      5      5      0      

136.      Bandă adezivă      role      15      0      15      

137.      Bandă izolatoare      role      15      0      15      

138.      Sârmă neagră      ml.      50      0      50      

      CAP.F . - MATERIALE ŞI MIJLOACE DE INTERVENŢIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR 

ACCIDENTALE                              

140.      Materiale absorbante tip spill-sorb      kg.      200      0      200      

141.      Saci cu absorbant HEGSORB      kg.      200      0      200      

142.      Saci cu absorbant HEGACID      kg.      100      0      100      

143.      Materiale absorbante ECO seria 200      kg.      50      0      50      

144.      Materiale asorbante ECO seria 300      kg.      50      0      50      

145.      Materiale absorbante ECO seria 400      kg.      50      0      50      

147.      Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanţi      buc.      220      0      220      

161.      Pânza hessiană      m.l.      300      0      300      

162.      Baloţi paie      buc.      50      0      50      

163.      Căngi PSI      buc.      5      5      0      

164.      Recipiente PVC 200 litri      buc.      2      1      1      

165.      Măşti de gaze      buc.      2      2      0      

183.      Funie sintetică      m.l.      150      0      150      

                                        PRIMAR                                                                                                                         AGENT INUNDAȚII

                            Ing.Gavril Costel Cătălin                                                                                               Prepeliţă Dănuț

                    PRIMĂRIA  COMUNEI CORLĂTENI                                                      ANEXA NR.14

                    COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

REGULI DE COMPORTARE

în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

1.      În caz de cutremur

a.în timpul producerii cutremurului :

a.1.când sunteţi într-o clădire :

- păstrarea calmului, evitarea panicii, protejarea copiilor, bătrânii şi femeile,     acţionare imediată;

                         - nepărăsirea locuinţei – puteţi fi surprinşi în hol,unde vă puteţi accidenta.

- protejarea sub o masă, un birou, tocul uşii sau orice alt obiect de mobilier mai       rezistent;

- protejarea feţei şi capului;

- nu se staţionează lângă ferestre, uşi de sticlă, oglinzi, sobe, biblioteci, mobilier înalt;

- întreruperea alimentării cu apă, gaze, electricitate.

a.2.când sunteţi afară :

      - staţionarea pe loc, dacă este cazul, deplasarea spre o zonă mai sigură, departe de ferestre, 

 clădiri, stâlpi de electricitate,etc.

b.după cutremur :

      - participarea la înlăturarea urmărilor cutremurului;

      - acordarea primului ajutor celor răniţi;

      - persoanele grav rănite, dacă nu sunt în pericol imediat, nu se mişcă;

      - participarea, după posibilităţi, la evacuarea sinistraţilor de sub 

            dărâmături;

      - nestânjenirea activităţii salvatorilor voluntari şi profesionişti;

2.      În caz de accident chimic :

          - anunţarea imediată a organelor abilitate ( protecţia civilă, pompieri, poliţie)  

                -  depărtarea de la locul accidentului şi ajutarea celorlalte persoane să părăsească 

                  zona;

                - evitarea atingerii substanţelor rezultate din accident;

                - protejarea căile respiratorii până la părăsirea zonei, cu orice mijloc care îl aveţi 

                  la   îndemână  batistă,material textil,etc.);

               -  evitaţi inhalarea de gaze, fum şi nu fumaţi;

       3. În caz de inundaţii :

                  - mutarea obiectelor, care se pot mişca, în partea cea mai de sus a 

                                        casei;

                  - deconectarea aparatelor electrice;

                  - blocarea ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânt, 

                                       apă,etc.;

                  - evacuarea animalelor şi bunurile de valoare în locurile de refugiu;

                  - părăsirea locuinţei şi deplasarea spre locul de refugiu;

                                    -luarea documentelor personale, aprovizionarea cu alimente, apă,  

                                      medicamente,etc.;

                  - participarea la acţiunile de limitare şi lichidare a urmărilor 

                  - participarea la acţiunile de limitare şi lichidare a urmărilor 

                                      inundaţiilor.

      4. La descoperirea muniţiilor neexplodate :

                  - se evită atingerea, lovirea, mişcarea muniţiei descoperită;

            - nu se introduce în foc şi nu se apropie focul de muniţia 

              descoperită la  o distanţă  mai mică de 50 m; 

                  - nu se demontează focoasele sau alte componente;

                  - nu se lasă copiii să se joace cu nici un fel de muniţii;

                  - nu se transportă muniţiile neexplodate în încăperi şi locuinţe;

                  - nu se aruncă la fier vechi muniţii sau componente ale acestora.

      5. În caz de alunecări de teren :

                  - evacuarea locuinţei ;

       - întreruperea alimentării cu apă, gaze, energie electrică, a locuinţei 

         înainte de părăsirea acesteia;

       - scoaterea animalelor din gospodărie şi dirijarea lor către locurile care 

         oferă  protecţie;

                        - luarea documentelor personale, aprovizionarea cu  

                                 apă,alimente,medicamente;

                        - la locurile de cazare se vor respecta măsurile stabilite de organele 

                                 abilitate.

      6. Explozii şi incendii :

            - anunţarea, la telefon 112, în situaţia observării unui incendiu sau 

                          explozie;

- luarea măsurilor urgente, după posibilităţi, pentru limitarea şi stingerea 

  incendiului;

                  -  întreruperea alimentării cu energie electrică,gaze a imobilului incendiat;

                  - evacuarea persoanelor bolnave, a copiilor, a animalelor şi a bunurilor 

                          materiale;

              - participarea alături de personalul specializat la localizarea şi stingerea 

                          incendiului;

            - persoanele afectate să aibă asupra lor documentele de identitate;

            - păstrarea calmului şi grija de a-l transmite celor din jur.

      7. Poluare accidentală :

                  - neconsumarea apei de către cetăţeni şi animale;

                  - evitarea scăldatului, spălării rufelor cu apa poluată;

                  - luarea probelor pentru analize de laborator.

               Comuna Corlăteni                                                                                   Președinte de ședință,          

                                                                                                                                        Consilier local,

                                                                                                                                        Petrică Zaharii

                                                                                     Contrasemnează,

  Secretar general,

    Adrian Leonte