NOTĂ DE FUNDAMENTARE
”Dezvoltarea sistemului de management local prin implementarea unui sistem de monitorizare și siguranță a spațiului public la nivelul Comunei Delesti, judetul Vaslui”
| Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local, Investiția I.1.2. Asigurarea infrastructurii de transport verde - ITS/alte infrastructuri TIC | Titlu apel proiect Asigurarea infrastructurii de transport verde - ITS/alte infrastructuri TIC |
1. | Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.)
| Context Economia României a fost afectată major de pandemie și de restricțiile drastice de mobilitate fizică implementate rapid în scopul limitării extinderii. Sub impactul lor, economia a suferit în trimestrul II din 2020 o severă contracție, recuperată parțial în trimestrele III și IV din 2020, și respectiv în trimestrul I din 2021. Economia României a înregistrat un avans de 6,3% în 2021, grație unei cereri interne solide, însă ritmul de creștere va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze ușor la 4,5%, conform previziunilor economice de iarnă, publicate de Comisia Europeană (CE). În ultimul trimestru al lui 2021, creșterea economică a încetinit în principal datorită restricțiilor de aprovizionare, a noului val de infecții cu COVID-19 și a relansării puternice a inflației. Invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 va influența negativ atât evoluția economiei naționale, cât și cea europeană. Toate aceste provocări macro-economice și sociale, necesită un răspuns ferm din partea autorităților naționale, cât și europene. Pe 27 mai 2020, ca răspuns la criza fără precedent cauzată de pandemia de COVID-19, Comisia Europeană a propus crearea instrumentului temporar de redresare NextGenerationEU și consolidarea fondurilor dedicate anumitor programe în cadrul bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027. NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR): elementul central al instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 723,8 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digital. Obiectivul general al Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) este să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de creștere ale statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei în cauză, în special asupra femeilor, prin contribuția la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, prin sprijinirea tranziției verzi, prin contribuția la realizarea obiectivelor privind clima ale Uniunii pentru 2030 stabilite la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și prin respectarea obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, precum și a tranziției digitale, contribuind astfel la convergența economică și socială ascendentă, restabilind și promovând creșterea durabilă și integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii alături de o economie deschisă și creând valoare adăugată europeană. Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput așa încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ țara, așa cum a afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume. Provocări semnificative se remarcă în economia României, dincolo de aspectele majore de sistem, în ceea ce privește dezvoltarea locală. Afectate semnificativ de pandemie, UAT- urile din România au o scădere semnificativă a veniturilor proprii. Această situație duce la o reducere semnificativă a investițiilor în domenii cum ar fi educația, sănătatea și infrastructura locală. Nivelul cheltuielilor pentru investiții la nivelul UAT-urilor este redus (15-20% din bugetul local înainte de pandemie) și este în mare măsură finanțat din fonduri europene. Prin urmare, este nevoie de o injecție de capital pentru a continua investițiile în infrastructura locală și pentru a crește astfel reziliența localităților în perioada de redresare economică. Ținând cont că într-o perioadă de criză economică, veniturile locale sunt și mai reduse, este nevoie de suport financiar suplimentar pentru asigurarea bunăstării populației și garantarea unor servicii publice de calitate în perioada imediat următoare, cu accent pe tranziția verde și digitală. Nevoia unei transformări rurale sustenabile este subliniată de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Componenta C10 - Fondul local ajută la decarbonizarea transportului, creșterea eficienței energetice, respectiv dezvoltarea unei mobilități locale durabile, prin extinderea accesului la servicii esențiale pentru toți cetățenii. Unul din obiectivele principale este asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România prin investiții în infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean. Axă specifică de investiții este axa I.1.2. Asigurarea infrastructurii de transport verde - ITS/alte infrastructuri TIC. Conform Raportului de Țară întocmit de către Comisia Europeană (CE) în 2020, consecințele socio-economice ale pandemiei de COVID-19 se vor resimți, în mod inegal, în diferitele regiuni ale României din cauza decalajelor semnificative în materie de investiții și de productivitate a forței de muncă și a profilurilor de specializare diferite. Acest lucru implică un risc considerabil de adâncire a disparităților regionale în România, inversând tendința observată de reducere ușoară a disparităților dintre București-Ilfov și restul regiunilor sau dintre zonele urbane și cele rurale. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor răspunsuri specifice în materie de politică. În contextul epidemiei de COVID-19, este foarte probabil ca provocările existente să se accentueze, pe fondul creșterii rapide a șomajului și a inactivității. Disparitățile regionale mari și productivitatea scăzută a anumitor sectoare au un impact negativ asupra creșterii durabile pe termen lung. Administrațiile locale sunt motoarele care facilitează prestarea serviciilor publice, dezvoltarea economică și investițiile în infrastructură. Totuși, închiderea companiilor, pierderea locurilor de muncă și alte efecte economice au atras un declin al veniturilor fiscale pe durata crizei, punând presiuni financiare majore pe numeroase administrații locale. Conform estimărilor, administrațiile locale ar putea înregistra, în medie, pierderi de venituri de 15-25% în 2021, cele mai afectate fiind orașele cu baze economice mai puțin diversificate și localitățile rurale. Afectate semnificativ de pandemie, UAT-urile din România au o scădere semnificativă a veniturilor proprii. Această situație duce la o reducere semnificativă a investițiilor în domenii cum ar fi educația, sănătatea și infrastructura locală. Nivelul cheltuielilor pentru investiții la nivelul UAT-urilor este redus (15-20% din bugetul local înainte de pandemie) și este în mare măsură finanțat din fonduri europene. Prin urmare, este nevoie de o injecție de capital pentru a continua investițiile în infrastructura locală și pentru a crește reziliența localităților în perioada de redresare economică. De asemenea, este necesar ca în localitățile din România să fie efectuate investiții în infrastructura locală, pentru a adapta localitățile la noile condiții de siguranță și pentru a contracara tendințele nesustenabile generate de pandemie, respectiv izolare, segregare, inclusiv utilizarea autoturismelor personale în detrimentul transportului public. Pentru a fi eficiente, soluțiile pentru redresare rezilientă post-pandemie trebuie să se axeze pe o abordare ce consideră sistemele care susțin viața rurală interconectate și inseparabile. Suportul financiar pentru investițiile de la nivel local ar trebui să se axeze pe oportunități de creare a locurilor de muncă combinate cu investiții în infrastructură ecologică și digitală. Investițiile viitoare trebuie să țină cont de evoluțiile climatice pentru a asigura o redresare rurală rezilientă care își protejează locuitorii împotriva fenomenelor meteorologice extreme sau altor riscuri naturale și antropice. Pandemia oferă oportunitatea unui nou început, în care satele își pot contura o realitate rurală substanțial diferită, luându-și angajamentul de a sprijini persoanele vulnerabile, de a proteja sisteme naturale, de a clădi o economie durabilă și de a aborda potențiale amenințări împreună. O redresare verde va impune aplicarea unor modele bazate pe dezvoltare economică globală, producție de proximitate și tipare de consum, legând orașele de comunități rurale și scurtând lanțurile de aprovizionare. Este necesar un efort decisiv pentru a găzdui, adapta și extinde sisteme integrate multi-modale de transport în orașe și zone metropolitane, cu scopul de a regândi și transforma transportul în comun, asigurând tranziția de la utilizarea mașinii personale la forme mai durabile, mai incluzive, mai sănătoase și mai sigure de mobilitate pentru cetățeni. În timp ce distanțarea fizică este importantă, satele nu trebuie să regreseze în ceea ce privește politicile de utilizare a terenurilor care omit eficiența sporită a densificării urbane. Este important să fie prevenită extinderea urbană și să fie promovată, în schimb, densitatea strategică pentru a asigura faptul că infrastructura și serviciile funcționează eficient, reducând în paralel utilizarea resurselor naturale și emisiile de gaze cu efect de seră. Nivelurile adecvate și bine concepute de compactare urbană facilitează productivitatea economică ridicată și eficiența ecologică, esențiale în prevenirea vulnerabilităților fundamentale. De asemenea, acestea creează medii de facilitare pentru prevenția bolii și promovarea sănătății. Planificarea urbană și regională trebuie să promoveze în mod sincron orașe compacte, integrate și multifuncționale, care scurtează distanța dintre locul de muncă și domiciliu, asigurând, în paralel, un aport adecvat de spații verzi publice și deschise, în special în cartierele supra-aglomerate, precum și facilități de transport în comun și nemotorizat. Mecanismele eficiente de coordonare între autoritățile naționale și locale sunt esențiale. Trebuie să fie consolidate sistemele locale și să fie construită capacitatea reprezentanților locali pentru a gestiona răspunsul la provocările ivite (de la sănătate la economie și protecție socială). Investițiile în infrastructura locală vor fi esențiale pentru adaptarea orașelor și comunelor la noile condiții, asigurându-se astfel, reziliența pe termen lung a localităților. Dezvoltarea rurală: Nevoia unei transformări rurale sustenabile este subliniată de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Deși, conform delimitării administrative tradiționale, gradul de urbanizare în România este de numai 55%, acesta crește la 76% după metodologia UE-OCDE, care ține cont de relațiile funcționale și dinamica regională identificate în baza fluxurilor de navetă. Aceste zone urbane funcționale cuprind jumătate din localitățile României și generează 97% din dezvoltarea economică a țării (și au un potențial și mai ridicat care ar trebui susținut prin crearea unei legi dedicate zonelor metropolitane). Ca atare, zonele urbane sunt esențiale atât pentru dezvoltarea rurală, cât și pentru dezvoltarea României în general. Ținând cont de tendința de urbanizare, calitatea vieții în sate este în scădere în ciuda sustenabilității sale inerente, acestea fiind inițial planificate în jurul unor comunități dense, active, care favorizează mersul pe jos, cu un mix sănătos de funcțiuni. Calitatea scăzută a locuințelor și a spațiilor publice, fragmentarea țesutului rural (terenuri dezafectate), toate au un impact semnificativ asupra calității generale a vieții. Numărul și calitatea spațiilor publice rurale la nivel național sunt scăzute, iar multe clădiri istorice sunt în pericol sau într-o stare avansată de degradare. Regenerarea zonelor istorice și a spațiilor publice este esențială pentru definirea identității atât rurale, cât și urbane, sprijinirea turismului, implicarea comunității și îmbunătățirea calității vieții. Satele se confruntă cu rate mari de neocupare și de închidere a facilităților culturale. Restaurarea arhitecturală sau intervențiile nu activează în mod implicit viața publică. Acestea trebuie să fie completate de o funcționalitate îmbunătățită, ținând cont de preferințele oamenilor. Multe administrații locale, mai puțin dinamice, nu au realizat suficiente investiții pentru îmbunătățirea calității vieții, fiind copleșite de declinul demografic, rata mare de spații vacante și nevoia de a furniza servicii publice de bază. Implementarea unui sistem video de supraveghere va conduce la îmbunătățirea siguranței locuitorilor comunei Delești și, implicit, la creșterea calității vieții acestora, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor CE de dezvoltare a zonelor rurale. Delești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Albești, Delești (reședința), Fundătura, Hârsova, Mânăstirea și Răduiești. Comuna Delești este situată la 17 km de municipiul Vaslui, în partea de sud-vest a Podișului Central Moldovenesc, fiind străbătută de râul Buda. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Delești se ridică la 2.358 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.619 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 4,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,84%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Prin această măsură se contribuie la limitarea infracționalității în comună, la evitarea distrugerilor materiale și la creșterea siguranței populației, fiind promovat un mediu de viață sigur. |
2. | Necesitatea și oportunitatea investiției pentru care se aplică
| Necesitatea promovării investiției Pentru următoarea perioadă au fost stabilite cinci priorități investiționale la nivelul UE ce vor viza, printre altele: O Europă mai inteligentă: Componenta de Cercetare și Inovare va fi în continuare o prioritate de finanțare ce va presupune dezvoltarea și consolidarea capacităților de cercetare și inovare a organizațiilor prin crearea unor sisteme atractive de inovare și adaptarea tehnologiilor avansate pentru crearea unui sistem antreprenorial solid. Digitalizarea va fi și ea un obiectiv ce va veni în beneficiul cetățenilor, a companiilor și autorităților statului. O Europă conectată O parte din finanțarea alocată României pentru această etapă (aprox. 30,6 mld. euro), va fi destinată obiectivului conectivitate, adică acelor investiții prin care se va facilita dezvoltarea unei rețele TEN-T durabilă, reziliență în fața schimbărilor climatice, inteligentă, sigură și intermodală. Totodată, se vor avea în vedere si investițiile în infrastructură de bandă largă, de foarte mare capacitate, de tip Broadband O Europă mai apropiată de cetățenii săi Vor fi sprijinite proiectele strategice de dezvoltare durabilă, care vor avea ca și scop investiții în turism (stațiuni turistice urbane de interes național), investiții în infrastructură din domeniul cultural, investiții în patrimoniul cultural, investiții pentru regenerarea urbană și securitatea spațiilor publice. În viitoarea perioadă de programare, 2021-2027, se anunță o abordare personalizată a dezvoltării regionale. Astfel, vor fi păstrate o parte din metodele de alocare a fondurilor (ex: PIB-ul pe cap de locuitor) și vor fi introduse noi criterii de selecție (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru o adaptare reală a intervențiilor la nevoile și specificul regional, prin descentralizarea gestiunii și implementării la nivelul autorităților locale. Proiectul propuse de comuna Delești contribuie la îndeplinirea tuturor acestor obiective. În anul 2020, prin raportul de țară, CE i-a recomandat României următoarele:
Principalele provocări întâlnite la nivel local sunt:
Având în vedere, nevoile menționate la nivelul localității, necesitatea asigurării unui sistem de supraveghere video este evidentă pentru creșterea calității vieții la nivelul Comunei Delești și îmbunătățirea infrastructurii de bază. În linii generale, proiectul va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai din localitate, la implementarea unui mediu mai sigur și sănătos pentru populație. Proiectul va contribui la:
creșterea increderii in instituțiile de ordine si liniște publica. Astfel prin realizarea investiției, locuitorii localității vor beneficia de condiții mai bune de viață și de siguranță Conceptele de digitalizare si de "smart city" reprezinta o nouatate la nivelul tarii noastre. Primele orase din Romania introduse pe harta Smart City la nivel international au fost TarguMures, de catre IBM si Visa in 20 I 0, Alba Iulia, de catre Siemens In 2015 si Bucuresti - Sectorul 4, prin parteneriatul Telekom Romania - CISCO tot in 2015. Conform studiului Yegacomp Consulting, topul primelor zece orase, in functie de numarul de proiecte smart, in plan, in curs de implementare sau livrate este: Alba Iulia - 72 proiecte
Fara indoiala, comunitatile din mediul rural si cele din urbanul mic si mediu duc o lupta de compensare a decalajelor fata de comunitatile urbane mari, care dispun de fonduri suplimentare disponibil a fi alocate in vederea digitalizarii sectorului public si de crestere a calitatii, diversivitatii si ariei de acoperire a serviciilor publice. Pana in acest moment, autoritatea publica locala nu a reusit implementarea unor infrastructuri si platforme de management local. Principala cauza a lipsei de investitii in aceasta directie o constituie lipsa disponibilitatilor financiare, autoritatea publica locala concentrand eforturile pentru investiti vitale. Tinand seama de oportunitatea de finantare, autoritatea publica locala va avea posibilitatea de a infiinta un sistem complex de tip hardware si software, in vederea dezvoltarii unei comunitati inteligente, in acord cu tintele Planului National de Redresare si Rezilienta. Oportunitatea investiției Comuna Delești, ca beneficiar direct pentru sprijinul acordat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, consideră ca fiind necesară și oportună realizarea pe teritoriul localității a obiectivului de investiții Asigurarea infrastructurii de transport verde - ITS/alte infrastructuri TIC – sistem inteligent de management local, investiție în infrastructura de management locală. Oportunitatea investiției rezidă în posibilitatea accesării unor fonduri nerambursabile din PNRR, componenta C10 – Fondul Local, axa I.1 – Mobilitatea urbană durabilă, sub-axa I.1.2 Asigurarea infrastructurii de transport verde - ITS/alte infrastructuri TIC, implementat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde, în vederea implementării obiectivelor de țară în materie de infrastructură, dezvoltare durabilă și mediu. MDLPA asigură implementarea Componentei C10 – Fondul local la nivel național, care ajută la decarbonizarea transportului, creșterea eficienței energetice, respectiv dezvoltarea unei mobilități locale durabile, prin extinderea accesului la servicii esențiale pentru toți cetățenii. Unul din obiectivele principale este asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România prin investiții în infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean. Obiectivele generale ale proiectului sunt:
creșterea increderii in instituțiile de ordine si liniște publica. Investiția se va baza în mod egal pe alinierea obligatorie la Planul de mobilitate urbană durabilă / Dezvoltarea durabilă integrată / Planul urban general în curs de avizare, asigurând acoperirea cu servicii de mobilitate în zona funcțională și împrejurimi. Investiția constă în realizarea infrastructurii tehnice necesare pentru monitorizarea continuă a comunei Delești. Prin această măsură se contribuie la limitarea infracționalității pe raza Comunei Delești, la evitarea situațiilor periculoase și la creșterea siguranței populației, fiind promovat un mediu sigur de viață. De asemenea, prin crearea unor infrastructuri dedicate, se va asigura o creștere a siguranței mediului de viață. Oportunitatea investiției rezultă din prisma beneficiilor de sociale și economice aduse de creșterea calității vieții locuitorilor comunei Delești. |
3. | Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local
| La nivel de UAT, investiția propusă este corelată cu următoarele proiecte finalizate:
Împreună, implementarea acestor proiecte va ajuta la dezvoltarea locală a Comunei Delești, respectiv la reducerea disparităților economice și sociale, și vor solidifica coeziunea teritorială prin asigurarea unor servicii administrative mai bune pentru cetățeni, un sistem de management și supraveghere video menit să crească gradul de siguranță și calitatea vieții. Aceste proiecte contribuie la creșterea calității vieții în comunitatea locală și în linii generale, proiectul va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai din UAT, la împiedicarea fenomenului de depopulare a Comunei Delești și un mai bun nivel de trai. Proiectul propus, respectiv proiectele finalizate sunt corelate cu Strategia de dezvoltare locală a Comunei Delești 2021-2027. |
4. | Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local
| La nivel de UAT, investiția propusă este corelată cu următoarele proiecte din surse locale, naționale și fonduri europene în curs de implementare:
Împreună, implementarea acestor proiecte va ajuta la dezvoltarea locală a Comunei Delești, respectiv la reducerea disparităților economice și sociale, și vor solidifica coeziunea teritorială prin asigurarea unor servicii administrative mai bune pentru cetățeni, un sistem de management și supraveghere video menit să crească gradul de siguranță și calitatea vieții. Aceste proiecte contribuie la creșterea calității vieții în comunitatea locală și în linii generale, proiectul va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai din UAT, la împiedicarea fenomenului de depopulare a Comunei Delești și un mai bun nivel de trai. Investiția propusă este aliniată cu Strategia de dezvoltare locală a Comunei Delești 2021-2027. |
5. | Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare
| La nivel de UAT, pe lângă investiția propusă, dorim să aplicăm pentru obținerea de finanțare pentru următoarele proiecte de interes local:
Împreună, implementarea acestor proiecte va ajuta la dezvoltarea locală a Comunei Delești, respectiv la reducerea disparităților economice și sociale, și vor solidifica coeziunea teritorială prin asigurarea unor servicii administrative mai bune pentru cetățeni, un sistem de management și supraveghere video menit să crească gradul de siguranță și calitatea vieții. Aceste proiecte contribuie la creșterea calității vieții în comunitatea locală și în linii generale, proiectul va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai din UAT, la împiedicarea fenomenului de depopulare a Comunei Delești și un mai bun nivel de trai. Investiția propusă este aliniată cu Strategia de dezvoltare locală a Comunei Delești 2021-2027. |
6. | Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții
| Prin această investiţie se contribuie la îmbunătățirea condițiilor de trai din localitate, la implementarea unui mediu mai sigur și sănătos pentru populație. Obiectivele generale urmarite:
creșterea increderii in instituțiile de ordine si liniște publica. Obiectivele specifice urmarite: cresterea interactiunii cu cetatenii comunitatii;
|
7. | Modul de îndeplinire a condițiilor aferente investițiilor
| La stadiul de depunere a Cererii de finanțare, proiectul va asigura alinierea infrastructurii propuse cu cerințele ghidului privind infrastructura de management și supraveghere video, care prevede cerințele generale de calitate a infrastructurii sistemul de management și supraveghere video. Investiția propusă este aliniată cu Strategia de Dezvoltare Locală 2021-2027 a Comunei Delești. Extras din Strategia de Dezvoltare Locală 2021-2027 a Comunei Delești: Pag. 326-327 „Proiecte propuse – Realizarea rețelei de camere de supraveghere în comună” Sistemul de management și video propus va deservi toate satele comunei și are următoarele caracteristici:
|
8. | Descrierea procesului de implementare
| Ulterior semnării contractului de finanțare, Beneficiarul va organiza etapele de achiziție pentru serviciile de proiectare SF, respectiv proiect tehnic, pregătirii documentației pentru avizele necesare (conform Certificat de Urbanism), achiziție execuție lucrări, achiziție echipamente hardware și software și servicii de management de proiect. Documentația de achiziții va fi transmisă spre avizare Finanțatorului, conform Ghidului de finanțare. Odată finalizată faza de proiectare, se va trece la achiziția Lucrărilor de construcții conform caietului de sarcini și a devizului general. Contractul de lucrări va cuprinde inclusiv măsuri privind respectarea obligațiilor prevăzute în PNRR pentru implementarea principiului „Do No Significant Harm” (DNSH), respectiv servicii de dirigenție. Termenul limită de implementare și finalizare a lucrărilor va fi aliniat cu Ghidul privind infrastructura TIC, ori până la o dată actualizată din ghidul actualizat pentru Infrastructura TIC. În vederea implementării, Beneficiarul va prezenta în termen de 6 luni de la semnarea contractului de finanțare următoarele documente conform Ghidului privind infrastructura TIC:
În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare, Beneficiarul va depune următoarele documente conform Ghidului privind infrastructura TIC:
Beneficiarul va prezenta, după finalizarea lucrărilor de execuție, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, în termen de maxim 30 de zile de la data întocmirii acestuia. |
9. | Alte informații | N/A |
NUME SI PRENUME: Dobranici Daniel
DATA 19/05/2022
Semnatura,