Anexa la HCL nr. 126/28.09.2021

STATUTUL ORAȘULUI DETA

Capitolul I

Prezentarea generală a unităţii administrativ-teritoriale

Articolul 1

(1) Orașul Deta, jud. Timiș, este:

a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu;

b) subiect juridic de drept fiscal; 

c) titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

(2) Orașul Deta, jud. Timiș, are sediul social în loc. Deta, la adresa: Str. Victoriei, nr.32, precum şi codul de înregistrare fiscală 2503378.

(3) Însemnele specifice ale Orașului Deta sunt:

a) stema, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 108/2013, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1.a la prezentul statut; 

Articolul 2

(1) Orașul Deta, jud. Timiș, are reşedinţa în localitatea Deta.

(2) Orașul Deta, jud. Timiș, se delimitează din punct de vedere teritorial cu teritoriile administrative ale următoarelor localități: spre nord cu Voiteg, la nord-est și est cu Birda, la sud cu Denta și la vest cu Banloc.

(3) Orașul Deta, jud. Timiș, are în componenţă un număr de 2 localităţi, dintre care o localitate urbană (Deta) şi o localitate rurală (Opatița).

(4) Orașul Deta, jud. Timiș, potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional, are rangul III.

(5) Prezentarea grafică şi descriptivă, respectiv suprafeţele intravilanului şi extravilanului pe fiecare dintre localităţile menţionate la alin. (3) sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut.

Articolul 3 

(1) Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul orașului Deta se situează în Câmpia Banato-Crisană, parte a Câmpiei de Vest a României. Orașul Deta se află în intregime amplasat în câmpia joasă a Bârzavei și este traversat de râul Birdeanca, afluent al Bârzavei, iar la sud se mărginește cu pârâul Ramada.

(2) Pe teritoriul Orașului Deta, jud. Timiș, după caz, se regăsesc o floră şi faună diverse.

(3) Orașul Deta prezintă un înveliș de soluri, specific părții vestice a Câmpiei înalte a Banatului, principalele tipuri de sol existente sunt: Aluviosol, Cernoziom, Faeoziom, Eutricambosol, Vertisol, Gleiosol, Solonet. Solurile sunt moderat asigurate cu humus și azot total în orizontul superior, după care acesta scade rapid în profunzime.

(4) Resursele de subsol ale Orașul Deta, jud. Timiș, sunt formate din resurse de apă geotermală.

 (5) Denumirea şi lungimea râurilor, lacurilor, mlaştinilor sau apelor subterane, denumirea faunei şi florei de pe raza teritorială a Orașul Deta, jud. Timiș, se regăsesc în anexa nr. 3 la prezentul statut.

Articolul 4

(1) Prima atestare documentară a Orașului Deta a fost în anul 1360, iar a satului Opatița în anul 1332.

(2) Evoluţia istorică a Orașului Deta, jud. Timiș, se regăseşte în anexa nr. 4 la prezentul statut.

Articolul 5

(1) Populaţia Orașului Deta, jud. Timiș, numără 5.963 locuitori, potrivit datelor de la ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor.

(2) Componenţa şi structura populaţiei Orașului Deta, jud. Timiș, defalcate inclusiv pe localităţi componente, se regăseşte în anexa nr. 5 prezentul statut. 

 (3) Aspectele privind numărul populaţiei se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba lor maternă în relaţia cu administraţia publică locală şi cu serviciile deconcentrate.

Capitolul II

Autorităţile administraţiei publice locale

Articolul 6

(1) Autorităţile administraţiei publice locale sunt:

a) Consiliul Local al Orașului Deta reprezintă autoritate deliberativă de la nivelul Orașului Deta, jud. Timiș. Consiliul Local al orașului Deta este format din 15  membri;

b) primarul Orașului Deta, ca autoritate executivă;

c) la nivelul orașului Deta, consiliul local a ales un viceprimar.

 (2) Apartenenţa politică actuală a consilierilor locali este următoarea:

- PNL: 8

- ALIANȚA PENTRU DETA: 4

- PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN: 1

- UDMR: 1

- USR: 1

 (3) Constituirea Consiliului Local al Oraşului Deta s-a constatat prin Ordinul Prefectului Judeţului Timiș nr. 747/04.11.2020.

 (4) Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleşilor locali, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992, sunt prevăzute în anexa nr. 6.a la prezentul statut, respectiv în anexa nr. 6.b la prezentul statut, după caz.

Articolul 7

(1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru Orașul Deta, jud. Timiș.

 (2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică al/a Oraşului persoanelor fizice române sau străine pentru Orașul Deta, jud. Timiș.

 (3) Criteriile potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum şi procedura aplicabilă pentru acordarea titlului şi certificatului de fiu/fiică al/a oraşului Deta se regăsesc în anexa nr. 7 la prezentul statut.

Capitolul III

Căi de comunicaţii

Articolul 8    

(1) Raza teritorială a Orașul Deta este tranzitată de următoarele reţele de transport, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, cu modificările şi completările ulterioare:

a) reţeaua rutieră;

b) reţeaua de căi ferate; 

(2) Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. a) este formată, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din drumuri de interes naţional, drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes comunal şi poduri, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.a la prezentul statut.

 (3) Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. b), potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006, cu modificările ulterioare, cuprinde: linii de cale ferată convenţionale, linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi sau poduri noi, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.b la prezentul statut.

Capitolul IV

Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale

Articolul 9

(1) Reţeaua şcolară de la nivelul Orașului Deta, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde numărul total de unităţi de învăţământ de stat şi particular preuniversitar, acreditate, respectiv autorizate să funcţioneze provizoriu, numărul total al unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţate în structura universităţilor de stat, şi numărul total al furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu.

 (2) Pe raza teritorială a Orașului Deta îşi desfăşoară activitatea un număr total de 2 unități de învățământ de stat preuniversitar, cu personalitate juridică.

 (3) Unităţile de învăţământ şi furnizorii de educaţie prevăzuţi la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

(5) Orașul Deta susţine unităţile de învăţământ şi furnizorii de educaţie prevăzuţi la alin. (1) potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011.

Articolul 10

(1) Pe raza teritorială a Orașului Deta îşi desfăşoară activitatea o instituţie de cultură.

 (2) Pe raza teritorială a Orașului Deta se organizează un număr de 5 manifestări culturale importante.

 (3) Tipul şi denumirea instituţiilor de cultură ori tipul şi denumirea manifestărilor culturale se regăsesc în anexa nr. 9 la prezentul statut.

(4) Orașul Deta participă la finanţarea manifestărilor culturale de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii.

Articolul 11   

(1) Pe raza teritorială a Orașului Deta se asigură următoarele forme de asistenţă medicală, după caz:

a) asistenţă medicală profilactică şi curativă;

b) asistenţă medicală de urgenţă;

(2) Orașul Deta participă la finanţarea activităţilor de asistenţă de sănătate publică de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii.

 (3) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează prin:

a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie şi de alte specialităţi, laboratoare, precum şi prin alte unităţi sanitare publice şi private, după caz;

b) unităţi sanitare publice şi private cu paturi.

(4) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) lit. b) se asigură, dacă este cazul, prin unităţi specializate de urgenţă şi transport sanitar publice sau private, precum şi prin structuri de primire a urgenţelor, organizate în acest scop.

(5) Lista cu numărul şi denumirea unităţilor prin care se asigură asistenţa medicală sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

Articolul 12 

(1) Pe raza teritorială a Orașului Deta se asigură servicii sociale definite potrivit art. 30 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Orașul Deta asigură cadrul pentru furnizarea serviciilor sociale prevăzute la alin. (1) prin Compartimentul “Asistență Socială și Relații cu Publicul” .

 (3) Lista cu tipul serviciilor sociale asigurate de Orașul Deta se regăseşte în anexa nr. 9 la prezentul statut.

Articolul 13   

(1) Pe raza teritorială a Orașului Deta îşi desfăşoară activitatea un club sportiv.

(2) Lista cu denumirea cluburilor prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 9 prezentul statut.

Capitolul V

Funcţiuni economice ale unităţii administrativ-teritoriale

Articolul 14        

Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură sunt prevăzute în anexa nr. 10 la prezentul statut.

Capitolul VI   

Bunurile din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale

Articolul 15

(1) Patrimoniul Orașului Deta este compus din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al Orașului Deta, precum şi din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial.

 (2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Orașului Deta, va fi întocmit şi atestat prin Hotărâre a Consiliului Local, în conformitate cu prevederile art. 289 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, urmând afi completat cu anexa nr. 11 la prezentul statut.

 (3) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Orașului Deta se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică şi se publică pe pagina de internet a Orașului Deta, în secţiunea dedicată acestui statut.

Capitolul VII

Serviciile publice existente

Articolul 16

Serviciile comunitare de utilităţi publice furnizate la nivelul Orașului Deta sunt, după caz:

a) serviciul public de alimentare apă şi canalizare, furnizat de SC AQUATIM SA;

b) serviciul public de salubrizare (colectare, transport deșeuri municipale), furnizat de SC PEJ SRL;

c) serviciul public de salubrizare (dezinfecție, dezinsecție, deratizare), furnizat de SC MG TOX AVANTAJ SRL;

d) serviciul public de iluminat aigurat de MD ELECTRIC SRL;

Articolul 17

Transportul şi distribuţia energiei electrice de pe raza teritorială a Orașului Deta sunt furnizate de Transelectrica, E-distribuție Banat SA.

Articolul 18

Alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorială a Orașului Deta este asigurată de: DELGAZ GRID.

Capitolul VIII

Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local

Articolul 19

(1) Oraşul Deta atribuie sau schimbă denumirile de: străzi, pieţe şi de obiective de interes public local, precum şi pentru obiective şi instituţii de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În situaţia în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Schimbarea denumirilor instituţiilor publice şi a obiectivelor de interes judeţean, se face prin hotărâre a consiliului judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile şi obiectivele în cauză, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul IX

Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială

Articolul 20

(1) Orașul Deta realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi cluburi sportive, instituţii culturale şi artistice, organizaţii de tineret, în vederea finanţării şi realizării unor acţiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunităţii.

 (2) Orașul Deta acordă o atenţie deosebită proiectelor culturale şi educative cu caracter local, regional, naţional, european şi internaţional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unităţii administrativ- teritoriale. 

 (3) Orașul Deta poate acorda finanţări nerambursabile de la bugetul local, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.

 (4) Lista cu denumirea principalelor organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a Orașului Deta se regăseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Articolul 21

(1) Pe teritoriul Orașului Deta îşi desfăşoară activitatea un număr de 8 partide politice sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, înfiinţate în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 (2) Lista partidelor politice care îşi desfăşoară activitatea în Orașul Deta se găseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Articolul 22    

(1) În Orașul Deta îşi desfăşoară activitatea următoarele culte religioase: ortodox român, ortodox sârb, catolic, penticostal, baptist, martorii lui Iehova.

(2) Lista cu denumirile lăcaşelor aparţinând cultelor religioase prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Capitolul X

Participare publică

Articolul 23

Populaţia din Orașul Deta este consultată şi participă la dezbaterea problemelor de interes local, astfel:

a) prin intermediul referendumului local, organizat în condiţiile legii; 

b) prin intermediul adunărilor cetăţeneşti organizate pe sate, în mediul rural, şi pe cartiere şi/sau zone ori străzi, în mediul urban, după caz;

c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative; 

d) prin participarea la şedinţele consiliului local;

e) prin alte forme de consultare directă a cetăţenilor, stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului.

Articolul 24

(1) În funcţie de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare şi validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare sau ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, după caz. 

(2) Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea.

Capitolul XI

Cooperare sau asociere

Articolul 25

Orașul Deta se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 26

(1) Orașul Deta aderă la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

 (2) Lista cu denumirea înfrăţirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de Orașul Deta se regăseşte în anexa nr. 13 la prezentul statut.

Articolul 27

Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii, se regăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut.

Capitolul XII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 28

Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul statut, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 126/28.09.2021.

Articolul 29

Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului Orașului Deta sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorităţii deliberative.

Articolul 30

Anexa nr. 11 la prezentul statut se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică.

Articolul 31

Prezentul statut şi anexele acestuia, cu excepţia celei prevăzute la art. 33 se actualizează, în funcţie de modificările şi completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora, cel puţin o dată pe an.

Anexa nr. 1.a 

la statut

Modelul stemei Orașului Deta

1. DESCRIEREA STEMEI ORAŞULUI DETA

         Stema oraşului Deta este compusă dintr-un scut triunghiular  cu marginile rotunjite.

         În şef, în câmp de hermină se află o coroană imperială de aur.

         În câmp roşu, în vârful scutului se află în centru două mâini drepte înfrăţite care susţin o cruce cu capetele treflate, flancată de o parte şi de alta de două  cununi de grâu, fiecare cu câte şase spice, toate de aur.

         Scutul este timbrat cu o coroană murală cu trei turnuri de argint.

      II.       SEMNIFICAŢIA ELEMENTELOR INSUMATE

Coroana de şef, este coroana imperială a lui Carol al II-lea, simbol care reprezintă un sigiliu a unui act oficial din 1724, prin care se atestă oficial înfiinţarea oraşului Deta, iar aşezarea coroanei pe câmpul de hermină   simbolizează originea seculară (1360) şi faptul că localitatea a aparţinut mai multor nobili aparţinători ai Casei Regale de Habsburg.

Cele două cununi de grâu reprezintă una din ocupaţiile de bază şi sursă de bogăţie ale localnicilor, şi anume agricultura, prin cultura cerealelor.

Cele două mâini drepte şi crucea simbolizează buna înţelegere, armonia, înfrăţirea, celor care locuiesc pe teritoriul acestei localităţi, ţinându-se cont de faptul că localitatea a fost colonizată cu etnici saşi, italieni, maghiari, şi în care încă conlocuiesc o serie de etnii. De asemenea crucea simbolizează credinţa şi buna înţelegere a locuitorilor fie ei de orice rit – partea superioară cea de deasupra mâinilor drepte reprezintă crucea greacă simbol al ortodoxiei, iar partea superioară continuată în jos cu porţiunea de sub cele două mâini reprezintă crucea latină simbol al credinţei catolice.              

Coroana murală cu trei turnuri de argint semnifică faptul că aşezarea este oraş.

Anexa nr. 2 

la statut

Prezentarea grafică şi descriptivă, respectiv suprafeţele intravilanului şi a extravilanului pe fiecare dintre localităţi.

Anexa nr. 3 

la statut

Hidrografia, flora, fauna şi tipul solurilor de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale

I. Hidrografia Orașului Deta este reprezentată, după caz, de următoarele râuri, lacuri etc.

a) Râuri Birdeanca strabate orasul Deta si satul Opatita pe o lungime de aproximativ 12 Km.

b) Lacuri

Orasul Deta detine mai multe suprafeta cu luciu de apa, care nu perzinta un interes turistic sau de agrement.

II. Teritoriul orașului Deta se află în zona de silvostepă la limita cu stepa semiumedă. Vegetația lemnoasă este reprezentată prin pâlcuri mici de stejar pufos, frasin, ulm, arțar, lemnul câinesc, păducel, salcâmul, castanul sălbatic, plop. În intravilanul localităților se cultivă prunul, mărul, cireșul, nucul, piersicul și vița de vie. Vegetația ierboasă este bine dezvoltată cu variații legate de poziția ce o ocupă în relief astfel principalele specii de plante ierboase sunt: jales, paius,  reigrasobsiga, firutaloboda, pelin, mușețel, costrei, mohor, știr, lăptiucă, pir, iarbă de sudan sălbatic.

III. Fauna care trăieşte pe teritoriul Orașului Deta este reprezentată, în principal, de următoarele specii:

- rozătoare, iepuri, căprioare, cerb lopătar, mistreți, vulpi, veverițe;

- fazan, uliul găinilor, ciocârlia de câmp, cucuveaua, pițigoiul, privighetoarea, grauri, rațe și gâște sălbatice.

Anexa nr. 4   

la statut

Date privind înființarea ORAȘULUI DETA, județul Timiș, prima atestare documentară, precum şi evoluţia istorică.

Pe baza dovezilor arheologice s-a constat existența acestei așezări încă din epoca neolitică, evoluând ulterior în celelalte epoci istorice (epoca bronzului, fierului, perioada daco-romană și a migrațiunii popoarelor). În perioada romană aici a existat castrul roman Potula. 

Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de Ded, fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. Ioan de Deed este amintit ca făcând o plângere adresată congregației nobililor din comitatul Caraș. Între anii  1411  și  1427, localitatea este consemnată cu denumirile Ded și respectiv Dedu Mic. 

În anul 1446 Opatița figurează ca proprietatea lui Nicola Jobagyi Matko, iar în anul 1496 trece în proprietatea lui Mihai Csaki.

La sfârșitul sec. al XIV-lea, turcii și-au început incursiunile militare în Banat, cucerindu-l complet în anul 1552. Banatul a rămas sub stăpânirea acestora până în anul 1552. Banatul a rămas sub stăpânirea acestora până în anul 1716. Din păcate perioada de sub dominația otomană nu a lăsat urme sau dovezi arheologice în zona orașului. Se presupune că în timpul războaielor cu turcii populația acestei zone s-a refugiat adăpostindu-se prin pădurile și văile munților apropiați. Documentele otomane menționează Dedul, în anul 1579, cu o populație de 2380 locuitori, din care 1345 erau sârbi, 850 români și 185 musulmani.

În anul 1597 localitatea Opatița este donată de principele imperial Sigismund Bathory lui George Marnachovit, un fidel al acestuia.

În anul 1718 Banatul devine provincie austriacă, iar localitatea trece în districtul Ciacova,apoi în districtul Timiș. Denumirea localității   Ded sau Dedul Mic ori Ghedu, se transformă, însă, în  Deta, în anul 1724, atunci când localitatea a fost reconstruită datorită celor 7 familii de coloniști germani care au populat atunci localitatea. În același an se ridică prima biserică romano-catolică și începe înregistrarea oficială a botezurilor, deceselor și a căsătoriilor (1725). După însemnările istoricului Francesco Griselini și ale scriitorului dr. Eugen Szentklaray, Deta a fost înființată sub conducerea lui Carol al II-lea.

În anul 1777, când s-a efectuat primul recensământ documentat al Banatului în Deta trăiau 600 de persoane. De-a lungul vremii, evoluția numerică a populației a fost fluctuantă și din cauza inundațiilor repetate provocate de râul Bârzava, dar și a bolilor din acele vremuri.

Deta și-a păstrat caracterul preponderent german timp de 200 de ani, până în jumătatea secolului XX pentru că germanii au reprezentat majoritatea populației orașului până după cel deal doilea război mondial.

În anul 1810 Deta este ridicată la rangul de oraș-târg de câmpie până la sfârșitul secolului al XIX-lea, de către împăratul Francisc I din Habsburg,  datorită dezvoltării pe care o cunoaște în agricultură, comerț, creșterea animalelor, meșteșugărit, iar în anul 1830 a fost înființată prima stație poștală.

În anul 1858 se inaugurează cala ferată Timișoara-Stamora-Iam (Jam) cu o stație în Deta, creând astfel condiții deosebit de favorabile pentru comerțul cu animalele și cereale datorită cărora Deta cunoaște prosperitate și dezvoltare rapidă. Localitatea ia avânt prin economie: fabrica de furnire, cărămidărie, bănci de credit șvăbești, sârbești. 

În anul 1867 Banatul devine parte componentă a Ungariei odată cu reorganizarea Imperiului Austriac în Austro-Ungaria, dar Deta, ca multe alte localități bănățene îi păstrează caracterul majoritar german. Se înființează plasa Deta, cu 13 comune, care aparținea de comitatul Timiș. Localitatea este recunoscută drept important centru economic și cunoaște o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc școli, instituții, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuar, și se introduce telefonul. În secolul al XIX-lea se construiește Hotelul Bellavista, loc de întâlnire al târgoveților români și sârbi din zonă.

În anul 1874 se înființează formația de pompieri voluntari a orașului.

În anul 1875 se rezidește biserica din Opatița în același loc cu cel al vechii biserici catolice zidite în anul 1725.

În anul 1882, devine primar al localității Deta, șvabul Anton Kratzer,  unul dintre oamenii cei mai bogaţi ai oraşului, însă cu sufletul străpuns de durere datorită problemelor de sănătate ale fiului său. Din acest motiv, boierul hotărăște să cumpere pădurea din localitate, străbătută fiind de pârâul Birdeanca. Acesta regularizează albia pârâului, ridică diguri și face alei prin pădure. Totul pentru refacerea fiului sau. Copilul nu supravieţuieşte însă, aşa că, după moartea băiatului, Kratzer a intenţionat să taie pădurea, să distrugă parcul. În cele din urmă, însă îndureratul tată a fost convins să nu distrugă pădurea amenajată, fiindu-i oferit de către comună 3000 de florini, plătibili în 30 de ani. Astfel, că la 12 aprilie 1885, parcul devine proprietatea comunei, iar fostul stăpân este ales preşedinte pe viaţă al Societăţii Parcului. De la trecerea sa la cele veşnice (în anul 1899 ) și până în zilele noastre parcul îi poartă numele, și a reprezentat încă în acele vremuri pentru populația exclusiv germană a orașului un loc de desfășurare a celor mai importante sărbători din comunitate.

În anul 1900 are loc sfințirea noii biserici romano-catolice, construită la inițiativa preotului Karl Lichtfuss, astăzi reprezentând una dintre embleme localității noastre.

Între anii 1875 și 1877 renumitul poet maghiar Gyula Reviczky a   poposit în cochetul nostru oraș, a lucrat și a creat în Deta, fiind marcat în acest loc de un sentiment profund pentru tânăra localnică Emma Bakalovich, care a devenit muza poetului în operele sale de mare valoare. Popasul lui Gyula Reviczki în orașul Deta a avut loc într-o perioadă în care localitatea a fost deja ușor populată de etnici maghiari,

aceștia au pătruns treptat în satul de altădată și în cursul timpului numărul lor a crescut, mai ales după instaurarea dualismului austro-ungar. Astfel, că la o analiză statistică de la 1839, 1851, 1870, 1890 și 1900 se observă creșterea deosebită a elementului maghiar, prin aportul de unguri din zona Szeghedului în perioada 1890-1918, iar în anul 1913 se înființează școala civilă cu predare în limba maghiară.

Între anii 1900 și 1902 se construiește uzina electrică și se introduce iluminatul electric în localitate, iar în anul 1910 este ridicat un foișor numită astăzi Turnul Pompierilor, cu rol și de observator,  reprezentând un alt simbol al orașului, unde astăzi se află Muzeul Orașului c un bogat inventar istoric datorat profesorului Dani Bela. Tot în anul 1910 este marcată prima proiecție cinematografică în orașul Deta.

 Prima comunitate românească din Deta este menționată în anul 1774 când într-o statistică apare un număr de 10 români. Migrația românilor din satele românești din jur spre Deta s-a desfășurat însă, foarte lent, astfel că într-un secol, în perioada 1774-1874 numărul românilor a crescut de la 10 la 97 de persoane. La începutul sec XX, numărul românilor din Deta a continuat să crească lent, însă datorită migrației din satele din jur, în perioada interbelică, populația românească a Detei crește semnificativ. Astfel că după cel de-al doilea război mondial compoziția etnică a orașului suferă o schimbare radicală, după doar 2 decenii românii devenind majoritari.

Între ani 1914-1918 peste 200 de cetățeni ai localității Deta au pierit în prima mare conflagrație a secolului, iar între anii 1918-1919 localitatea este ocupată de către armata sârbă. 

După desăvârșirea Marii Uniri din 1 decembrie 1918, localitatea Deta cunoaște o fază nouă de dezvoltare în toate domeniile de activitate, îndeosebi industria, fapt care a dus la creșterea numărului populației. O dezvoltare deosebită a cunoscut și învățământul, cultura și mișcarea sportivă. În anul 1919, ca urmare a tratatului de la Trianon, o mare parte a Banatului, inclusiv Deta, devine parte componentă a Regatului României.

În timpul primului război mondial, poporul român nu avea ziare, în afară de publicațiile pedagogice și bisericești, de aceea Petru Bizerea preot și învățător în orașul Deta, împreună cu alți intelectuali scoate săptămânalul   ”Opinca”, care țintea la ridicarea nivelul cultural și sanitar al țăranilor români. Din copilărie Petru Bizerea visa ca el să pună bazele unei școli pentru români, pe care el s-o conducă din prima zi de funcționare a ei, și până la o dezvoltare înaltă, adică să creeze ceva nou. Ocazia i se ivește acum. În orașul Deta erau puțini români, și deci, nu aveau școală.  Se lovește de greutăți mari, dar nu cedează până nu obține o sală cu chirie, adună copiii românilor din localitate și astfel înființează prima școală românească în Deta, în septembrie, anul 1920. Modestă, dar bine condusă, ea va deveni o școală puternică, un focar de cultură la care aleargă să se adapteze în afară de români și nemți, unguri și sârbi, care căutau sa învețe limba română. Astfel, că în anul 1924, la 6 decembrie, de Sfântul Nicolae are loc inaugurarea liceului real din Deta, iar astăzi îi poartă numele acestui mare sfânt.

De asemenea Petru Bizerea a înființat prima parohie ortodoxă în orașul Deta, în anul 1921, înzestrându-o cu o capelă și casă parohială asigurându-i tot inventarul necesar unei bune funcționări.

În anul 1925 se înființează Fabrica de Furnir și Industria lemnului Prochaska s.p.a. care va juca un rol important în dezvoltarea economico-socială a localității, cunoscută în toată țara cu denumirea de PLAPAF S.A.

În anul 1930 populația Detei era de 3854 locuitori, germanii fiind în continuare majoritari, urmați ca număr de români, maghiari, sârbi, evrei și alte naționalități. Cu toate că în acest an localitatea decade de la statutul de oraș la cel de comună,  conform documentelor vremii în Deta se regăseau următoarele: cor bărbătesc, fanfară, club de jazz, tipografie, corporațiune industrială, fabrica de furnir, reuniune comercială, societate a agricultorilor, casă de păstrare, cărămidărie, bancă de comerț și industrie, cazinou, societatea crucea roșie, uzină electrică, pompieri voluntari, societate de lectură, reuniunea culturală Sentinela, o serie de întreprinderi comerciale și industriale, o societate de tenis, societate de vânat, un club atletic.

În anul 1936 se putea regăsi în publicația Ghidul Banatului un articol al lui Emil Grădinariu care scria următoarele: Frumos și îngrijit orășel de câmpie, cu străzi bine întreținute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica romano-catolică, primăria, hotelul și cafeneaua ”Bellavista”, etc. Este sediul prețuirii cu același nume și este un însemnat centru industrial. Are 4070 locuitori, majoritatea germani, apoi români și puțini maghiari și sârbi.

În anul 1941, datorită poziției strategice față de frontiera cu Iugoslavia se construiește la Deta un aeroport militar pentru Luftwaffe, cu forță de muncă din zonă.

În anul 1948, datorită profesorului Rămneanțu, se înființează un spital cu trei secții: obstetrică, pediatrie, boli infecțioase, iar în 17 noiembrie 1950 s-a înființat policlinica, în cadrul căreia funcționează cabinete medicale și astăzi, dar totodată în același an au fot înființate și o  baie publică, cantină școlară și cantină pentru adulți. Tot în anul 1948 are loc organizarea învățământului din Deta în trei școli distincte cu predare în limbile: română, germană și maghiară. În anul 1958 se reînființează profilul real din cadrul liceului și are loc unificarea celor trei școli, iar în anul 1962 se înființează  profilul teoretic din cadrul liceului.

La mijlocul secolului al XIX-lea în orașul Deta se resimte prezența unei populații restrânse de sârbi, urmare a migrației sociale, aceștia părăsindu-și satele lor natale, provenind în deosebi din Soca dar și din Denta, Sângeorge, Dejan și Livezile. Deși, aceștia își trag  rădăcinile pe meleagurile orașului Deta încă din anul 1750, abia după anul 1950 numărul sârbilor crește semnificativ datorită tinerilor care veneau să învețe diferite meserii.  Comunitatea sârbă și-a făcut cunoscută prezența , încă de la începutul lor în localitate prin cultură, activitatea educațională, prin moștenirea spirituală, dar mai ales prin trecutul și tradițiile lor, reușind astfel, să se acomodeze și să se integreze cu ușurință în comunitatea celorlalte naționalități acre locuiau în Deta la aceea perioadă. Pentru că erau apreciați de membrii comunității locale, meseriașii sârbi erau membrii în Breasla meseriașilor. Și astăzi se vorbește despre talentul și cinstea babei Anghelina, despre minunile dulci ieșite din mâna ei, precum bomboanele de zahăr ars sau halvaua. Dar și   despre delicioasa înghețată după care mulți localnici tânjesc și astăzi a domnului cofetar Panici Ranko.

După anul 1850 alți veritabili meseriași migrează spre Deta, de această dată din sate de bulgari, formând astfel o comunitare restrânsă însă veritabilă de pavlicheni. La venirea lor în Deta, bulgarii pavlicheni, de religie catolică, aveau   diverse ocupații, dintre care cele de bază erau practicarea agriculturii și a grădinăritului. În același timp aceștia își dedicau activitatea zilnică în păstrarea cu sfințenie a patru lucruri: limba, credinţa, obiceiurile şi îndeosebi portul popular specific. Toate femeile din familie lucrau zi de zi la porturile populare pe care le îmbogățeau cu motive florale, zoomorfe, geometrice făcând din costumul bulgăresc din zona orașului un unicat în lume.

În anul 1968, urmare a reîmpărțirii teritorial-administrative a României, localitatea Deta este ridicată pentru a treia oară la rangul de oraș.

În anul 1969 spitalul orășenesc se mută în fostul sediu al raionului Deta,  locul unde se află amplasat și astăzi. În același an se dă în folosință muzeul orașului lângă stadionul orășenesc, schimbându-și ulterior sediul în incita Turnului Pompierilor., în Piața Pompierilor.

În anul 1972, Deta constituia cel mai tânăr oraș al județului Timiș, iar la 1 ianuarie acesta număra 6940 de locuitori.

În anul 1999 avea să își deschid porțile SC ”Eybl” S.R.L., întreprindere mijlocie cu profil textil, fiind considerată una dintre cele mai moderne de acest profil din Europa de est. Deși de-a lungul timpului funcționării sale aceasta și-a schimbat denumirea, întreprinderea funcționează și astăzi în orașul nostru. 

În perioada 2000-2005 situația socială și economică și socială în localitate urmează o dinamică pozitivă după o perioadă de stagnare, asemănătoare cu cea a societății românești.

Între anii 2005-2010 se pot observa modificări importante în structura dezvoltării economico-sociale a orașului datorate și crizei financiare, care nu ocolește localitatea Deta. Dispar societăți comerciale de tradiție din peisajul orașului, precum Plapaf S.A., apar altele noi, se consfințesc primele înfrățiri instituționale, urmate de proiecte transfrontaliere cu localitățile Bordany (Ungaria) în anul 2004, Coka (Serbia) în anul 2006 și Galianic (Italia) în anul 2008.

Între ani 2010-2021 se dezvoltă infrastructura edilitară și urbanistică a orașului, apare prima centură ocolitoare din județul Timiș, se construiește o nouă sală de sport, se amenajează fosta sală de sport ca sală multifuncțională pentru organizarea diverselor evenimente culturale, mese rotunde, ședințe. A fost donat de către forumul german din banat centrul  cultural orașului Deta, fiind reabilitat de către oraș. A fost reabilitat căminul cultural din satul Opatița. Tot în satul Opatița a fost abilitat un dispensar. În această perioadă au fost construite 4 blocuri ANL  pentru tineri si un bloc pentru specialiștii din sănătate. Se finalizează noua biserică ortodoxă română după 17 ani de la începerea lucrărilor, se construiește din temelie biserica ortodoxă sârbă fiind sfințită în 12 septembrie anul 2021. Este reabilitat în întregime Spitalul Orășenesc Deta. Se preia în administrație ștrandul cu apă termală, cele două bazine fiind acoperite, și se construiește un bazin semi-olimpic nou.

După cum bine am putut observa, la sfârșitul sec. al XVIII-a caracterul multietnic al orașului Deta a început să prindă contur. Se întâmpla în timpul împăratului Iosif al II-lea, când Deta obține dreptul de a organiza târguri, și după anul 1800, când activitatea economică devine diversificată, dezvoltându-se mici activități industriale, meșteșugărești și comerciale la care sunt atrași alături de germani, membrii ai altor etnii din zonă, și astfel pe parcursul sec. al IX-lea, și începutul sec. XX, Deta devine multietnică. 

Orașul Deta a cunoscut de-a lungul timpului mai multe modificări demografice semnificative, modificări care nu constau doar în modificarea numărului de locuitori ai așezării, ci și modificarea componenței etnice a acesteia. Astfel, că în cochetul oraș au conviețuit de-a lungul timpului șvabi, români, maghiari, sârbi, bulgari, dar și romi, ucrainieni și slovaci. 

A fost necesar, însă un singur pas clădit pe iubire, înțelepciune și multă generozitate, pentru ca Deta noastră minunată să nu rămână doar multietnică, ci să devină multiculturală. Iar la acest aspect nu au contribuit doar etniile prezente în oraș ci și valul de oameni veniți din toate regiunile țării, datorită caracterului industrial puternic dezvoltat în oraș, după anul 1965, cu preponderență din zona Oltenia. În anul 1984 timp de 4 ani consecutivi au fost aduși în mod organizat și selectiv pentru a studia la Școala Profesională cu profil de lemn câte 108 elevi în  fiecare din Tecuci si alte zone ale Moldovei.

Reprezentativ pentru Banat, orașul Deta este un exemplu viu al faptului că interculturalitatea există, chiar mai mult, a faptului că aceasta dă valoare adăugată unei comunităţi care se respectă. La noi reprezentanţii etniilor nu doar ne toleram, ci trăim împreună, interacţionam pozitiv şi construim un dialog al culturilor. Am înțeles cu toții faptul ca fiecare etnie are o identitate culturală.

Curcubeului etniilor orașului Deta, este o fotografie însemnata a Banatului și un model al diversității. 

Anexa nr. 5 

la statut

Componenţa şi structura populaţiei Orașului Deta, defalcate pe localităţi componente.

Populația totală este de 5963 locuitori, din care în Deta 5297, iar în Opatița 666.

Ponderea principalelor etnii conlocuitoare se prezinta astfel: români (4282), maghiari (855), sârbi (256), germani (245), romi (146), bulgari (123), alte etnii (56).

Anexa nr. 6.a 

la statut

Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleşilor locali de la nivelul Orașului Deta, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992

PRIMAR

a) mandatul 1992-1996

b) mandatul 1996-2000

c) mandatul 2000-2004

d) mandatul 2004-2008

e) mandatul 2008-2012

f) mandatul 2012-2016

g) mandatul 2016-2020

h) mandatul 2020-2024

Anexa nr. 6.b 

la statut

Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor aleşilor locali 

de la nivelul Orașului Deta, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992

I. CONSILIERI LOCALI

a) mandatul 1992-1996

b) mandatul 1996-2000

c) mandatul 2000-2004

d) mandatul 2004-2008

e) mandatul 2008-2012

f) mandatul 2012-2016

g) mandatul 2016-2020

h) mandatul 2020-2024

II. VICEPRIMARI

a) mandatul 1992-1996

b) mandatul 1996-2000

c) mandatul 2000-2004

d) mandatul 2004-2008

e) mandatul 2008-2012

f) mandatul 2012-2016

g) mandatul 2016-2020

h) mandatul 2020-2024

Anexa nr. 7 

la statut

Procedura privind acordarea titlului de „Cetăţean de onoare al Oraşului Deta, respectiv a „Certificatului de Fiu/Fiică al/a Oraşului Deta“

Articolul 1

Titlul de „Cetăţean de onoare al Oraşului Deta“, denumit în continuare Titlu reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către Consiliul Local al Oraşului Deta.

Articolul 2

Certificatul de „Fiu/fiică al/a Oraşului Deta“, denumit în continuare Certificat reprezintă distincţia acordată de către Consiliul Local al Oraşului Deta persoanelor născute în oraşul Deta, la împlinirea vârstei de 18 ani.

Articolul 3

Titlul şi Certificatul se pot acorda la iniţiativa:

a) primarului;

b) consilierilor locali;

c) unui număr de cel puţin 5% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Articolul 4

Acordarea Titlului şi a Certificatului nu este condiţionată de cetăţenie, naţionalitate, vârstă, domiciliu, sex, religie, apartenenţă politică. 

Articolul 5

Titlul şi Certificatul au următoarele caracteristici:

a) sunt personale;

b) sunt netransmisibile;

c) reprezintă un drept al titularului;

d) au valabilitate nedeterminată.

Articolul 6

Sunt îndreptăţite să fie propuse pentru acordarea Titlului categoriile de persoane sau personalităţi care se găsesc în una din următoarele situaţii:

a) personalităţi cu recunoaştere locală, naţională sau internaţională care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării oraşului Deta şi a imaginii acestuia;

b) personalităţi care, prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele Oraşului Deta, în ţară şi străinătate;

c) persoane care, prin acţiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau prin sacrificiul suprem au salvat vieţile concetăţenilor lor, în oraşul Deta;

d) persoane care, prin acţiunile lor dezinteresate (donaţii, acţiuni umanitare etc.), au produs o îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor de viaţă a locuitorilor oraşului Deta;

e) foşti deţinuţi politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulterioară au un aport la realizarea unei imagini pozitive a oraşului Deta în lume;

f) sportivi din oraşul Deta care au obţinut rezultate deosebite în competiţii sportive internaţionale;

g) alte situaţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului local.

Articolul 7

Nu pot deţine Titlul persoanele care se găsesc în una din următoarele situaţii:

a) condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracţiuni contra statului, crime împotriva umanităţii, fapte penale;

b) care au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea Titlului; propunerea se va face după clarificarea situaţiei juridice. 

Articolul 8

(1) Persoanele prevăzute la art. 3 solicită acordarea Titlului sau a Certificatului prin depunerea unui dosar la unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Titlului cuprinde cel puţin următoarele înscrisuri:

a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul);

b) curriculum vitae (în original);

c) certificat de cazier judiciar (în original);

d) actul de deces al celui propus, după caz (copie vizată în conformitate cu originalul).

(3) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Certificatului cuprinde cel puţin următoarele înscrisuri:

a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul);

b) curriculum vitae (în original).

(4) Persoanele prevăzute la art. 3, după înregistrarea dosarului, depun la secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale proiectul de hotărâre de consiliu însoţit de referatul de aprobare şi dosarul prevăzut la alin. (2) sau (3).

(5) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este înscris pe ordinea de zi a şedinţelor consiliului dacă sunt îndeplinite prevederile art. 136 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este dezbătut în şedinţă ordinară sau extraordinară.

(7) Hotărârea privind acordarea Titlului sau a Certificatului, după caz, se adoptă cu majoritatea absolută a consilierilor consiliului local sau judeţean, după caz.

(8) Propunerile respinse nu pot fi reintroduse în dezbatere pe perioada mandatului în curs.

(9) Decernarea Titlului se face de către primarul oraşului Deta, în cadrul şedinţelor ordinare sau extraordinare ale Consiliului Local Deta.

(10) Acordarea Certificatului se face de către primarul oraşului Deta, în cadrul unei festivităţi care se organizează de către primar.

Articolul 9

Înmânarea Titlului se realizează după cum urmează:

a) preşedintele de şedinţă anunţă festivitatea ce urmează să se desfăşoare;

b) primarul oraşului Deta prezintă referatul de aprobare care a stat la baza propunerii Hotărârii Consiliului Local nr. ....;

c) primarul oraşului Deta înmânează diploma de „Cetăţean de onoare al Oraşului Deta“ persoanei laureate sau persoanei care o reprezintă;

d) ia cuvântul persoana laureată sau reprezentantul acesteia;

e) pot să ia cuvântul şi alte persoane prezente care doresc să sublinieze pe scurt meritele laureatului;

f) laureatul sau, după caz, persoana care îl reprezintă este invitat/ă să scrie câteva rânduri în Cartea de onoare a Oraşului Deta.

Articolul 10

Deţinătorii în viaţă ai Titlului dobândesc următoarele drepturi specifice:

a) dreptul de a lua cuvântul în şedinţele Consiliului Local al Oraşului Deta la dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate;

b) dreptul de a participa la toate manifestările desfăşurate sub patronajul Consiliului  Local al Oraşului Deta sau în care acesta este coorganizator;

c) dreptul de a călători gratuit pe toate mijloacele de transport în comun din oraşul Deta;

d) dreptul de a participa gratuit la toate manifestările cultural-sportive organizate de instituţiile aflate în subordinea consiliului local;

e) alte drepturi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului  Local al Oraşului Deta.

Articolul 11

Drepturile prevăzute la art. 6 încetează în următoarele situaţii:

a) decesul titularului;

b) retragerea Titlului.

Articolul 12

Titlul se retrage în următoarele situaţii:

a) atunci când ulterior decernării apar incompatibilităţile prevăzute la art. 7 lit. a);

b) atunci când persoana laureată produce prejudicii de imagine sau de altă natură oraşului Deta, locuitorilor săi sau ţării.

Articolul 13

Retragerea Titlului se face de către Consiliul Local al Oraşului, după următoarea metodologie:

a) este sesizat Consiliul Local al Oraşului Deta de către persoanele menţionate la art. 3;

b) dezbaterea cazului se va face în cadrul comisiilor consiliului local;

c) retragerea Titlului se va face prin hotărâre a consiliului local, adoptată cu majoritate absolută, cu aplicarea prevederilor art. 8 pentru dezbaterea candidaturii;

d) la şedinţa consiliului va fi invitat deţinătorul Titlului, iar dacă va fi prezent i se va acorda cuvântul, la solicitarea sa.

Articolul 14

Cetăţenii de onoare au datoria de a promova imaginea oraşului Deta.

Articolul 15

Fiecare Cetăţean de onoare va planta un copac pe care va fi aplicată o plăcuţă cu numele acestuia.

Articolul 16

Informaţiile publice referitoare la „cetăţenii de onoare“ vor fi publicate şi în format electronic pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale respective. 

Articolul 17

Legitimarea cetăţenilor de onoare sa va face în baza unui înscris denumit brevet, semnat de către primarul oraşului Deta. 

Anexa nr. 8.a    

la statut

Reţeaua rutieră

A. Drumuri de interes național

1. Drumuri internaţionale «E»

Drumul internaţional «E» 70, cu o lungime de 6 km pe teritoriul Orașului Deta

2. Drumuri naţionale principale

Drumul naţional DN59 (E70), cu o lungime de 6 de km pe teritoriul Orașului Deta

3. Drumuri naţionale secundare

Drumul naţional DN 59B Deta - Banloc cu o lungime de 2 km pe teritoriul Orașului Deta B. Drumuri de interes judeţean

Drumul judeţean DJ595C Deta-Opatița-Birda cu o lungime de 4 km pe teritoriul Orașului Deta 

C. Drumuri de interes local

1. Drumuri comunale 

Drumul comunal DC186 Deta-Ofsenița, cu o lungime de 1,3 km pe teritoriul Orașului Deta

2. Străzi

Se va completa cu numărul total al străzilor şi lungimea totală exprimată în km pe care aceste străzi o însumează:

• Strazi Deta – lungime 21 km;
• Străzi Opatița - lungime 6 km.

Anexa nr. 8.b      

la statut

Reţeaua de căi ferate Timișoara Moravița

Anexa nr. 9 

la statut

Principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, 

asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea

I. Instituţii din domeniul educaţiei şi cercetării

A.  ȘCOLI, LICEE

1. Liceul Tehnologic ”Sf Nicolae” Deta                                     str. Mihai Viteazul, nr.12, cu:

     - învățământ primar: Școala primară Opatița cls I-IV              sat Opatița, nr.112,

     - învățământ primar și gimnazial: Școala Generală cls. I-VIII    str. Victoriei, nr.50              

     - învățământ liceal: Liceul Tehnologic ”Sf Nicolae” Deta          str. Mihai Viteazul, nr.12

 B.   GRĂDINIȚE DE STAT

   1.Grădinița cu Program Prelungit Deta                                   str. Ștefan cel Mare, nr. 4A, cu:

       - Grădinița cu program normal Deta                                   str. Ștefan cel Mare, nr. 3

       - Grădinița cu program prelungit Deta                                str. Ștefan cel Mare, nr. 4A

       - Grădinița cu program normal Opatița                               sat Opatița, nr.112

          C. CREȘĂ DE STAT

   - Creșa orașului Deta                                                               str. Ștefan cel Mare, nr. 3 

II. Instituţii din domeniul culturii       

• Centrul Cultural al orașului Deta             oraș Deta, str. Ștefan cel Mare, nr. 9
• Căminul Cultural Opatița                         sat Opatița, nr. 97 
• Muzeul orașului Deta                               oraș Deta, str. Mihai Viteazul, nr.2                                   

(Turnul Pompierilor)

• Biblioteca Orațului Deta                          oraș Deta, str. Victoriei, nr, 34

În cadrul Centrului Cultural al orașului Deta își desfășoară activitatea:

1. ANSAMBLURI FOLCLORICE

1. Ansamblul de dansuri populare românești 70 membri
2. Ansamblul ”Sveti Nikola”  (folclor sârbesc): 80 membri
3. Ansamblui”Margaretta” (folclor maghiar) : 25 membri
4. Ansamblul ”Edelweiss” (folclor german): 40 membri
5. Ansamblul   ”Vince” (folclor bulgăresc): 16 membri

1. CORUL MIXT AL ORAȘULUI DETA : 20 membri

Centrul Cultural organizează anual concursuri pentru copii și cetătenii roașului Deat de toate vârste, cercuri de pictură, de realziare a mărțișoarelor, de ornamenete Crăciun și Paște, expoziții de pcituri și lucrări, comemorăriîn cinstea eroilor neamului. Printre eveniemntele care au loc anual in cadrul Centrului Cultural se numără: spectacole folclorice, de coline, de operă, piese de teatru, atât pentru copii, cât si pentru adulti,  spectacole cu magicieni si de iluzionism. Totodată cele mai însemnate evenimente cu tradiție sunt Zielel Orașului Deta, Festivalul culinar ”Ceaunulși Grătarul”, precum și spectacolul închinat Sfântului Nicolae pe rit vechi.

III. Instituţii din domeniul sănătăţii

• Spitalul orășenesc Deta                             oraș Deta, str. Mihai Viteazul, nr. 10 
• Cabinete medicale individuale medici de familie:

          oraș Deta: 3                                    str. Înfrățirii, nr 20

          oraș Deta:1                                     str. Târgu Mare, bl. B3, ap. 1

• Cabinete medicale individuale medici dentiști: 5
• Cabinete medicale individule specializate (private):

           Neurologie:1                                 Deta, str. Victoriei, nr. 92

           Cardiologie: 1                               Deta, str. Victoriei, nr. 65

          ORL:            1                               Deta str. Victoriei, nr. 24 (Policlinică)

           Dermatologie: 1                            Deta str. Victoriei, nr. 24 (Policlinică)

           Diabet-nutriție: 1                          Deta, str. Mihai Viteazu nr.6

• Cabinet de recuperare medicală, fiziokinetoterapie și chirurgie generală                                                     Deta                                                           Deta, str. Victoriei, nr. 24  (Policlinică)
• Laboratoare analize: 2                             Deta, str Victoriei, nr. 24 (Policlinică)

IV. Instituţii din domeniul asistenţei sociale   

- CENTRU DE ZI - pentru sprijinirea copiilor cu eșec școlar și a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate- PARTENERIAT CU Fundația Filantropia Timișoara și Liceul Tehnologic Sfântul Nicolae Deta- Deta, str. M.Eminescu, nr.4.

-  CREȘA orașului Deta, str. Ștefan cel Mare, nr.3

- COMPARTIMENTUL DE ”ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI RELAȚII CU PUBLICUL” - funcționează în cadrul Instituției Primăriei Orașului Deta și asigură la nivel local aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor Vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în situație de nevoie sau de risc de excluziune socială.

Atribuțiile principale privind asistența socială constau în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale persoanelor îndreptățite, acum ar fi: ajutoare sociale (venitul minim garantat), ajutoare de urgență, ajutoare de încălzire,îngrijire la domiciliu prin asistent personal pentru persoanele cu handicap grav, îndemnizații, alocații, stimulente, alte facilități, precum și identificarea de nevoi sociale,informarea, consilierea și prevenția persoanelor aflate în situație de nevoie sau de risc de excluziune socială.

Atribuții principale ale Compartimentului Asistență Socială și Relații cu Publicul:

• Întocmirea dosarelor și aplicarea Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, privind venitul minim garantat 
• Întocmirea dosarelor și aplicarea Legii nr. 277/2010, cu modificările şi completările ulterioare. privind alocaţia de susținerea  familiei 
• Întocmirea dosarelor și aplicarea Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar al copiilor provenind din familii defavorizate.
• Întocmirea dosarului  și consilierea solicitanților cu privire la alocația de stat pentru copii, conform legii nr. 61/1993, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
• Întocmirea dosarului și consilierea solicitanților cu privire la concediul și îndemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor și a stimulentului de inserție, conform ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
• Întocmirea dosarului şi stabilirea ajutorului pentru încălzirea locuinţelor conform OUG nr. 70/2011, HGR nr. 920/2011,  HGR nr.778/2013 și OUG nr. 114/2018;
• Luarea în evidență și monitorizarea modului de creștere și îngrijire a minorilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, conform Legii nr. 272/2004
• Consilierea, efectuarea anchetei sociale și întocmirea dosarului pentru obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap pentru adulți
• Consilierea, efectuarea anchetei sociale, întocmirea dosarului pentru obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap al minorului. Încheierea contractului cu părintele minorului încadrat în grad de handicap precum și  monitorizarea minorilor cu grad de handicap
• Monitorizarea dosarelor de indemnizație lunară pentru persoanele cu handicap
• Consilierea, întocmirea dosarului și efectuarea anchetei sociale privind încredințarea copiilor în plasament, conform Legii nr.272/2004
• Consilierea, monitorizarea și efectuarea anchetelor sociale minorilor care fac parte din familii cu probleme sociale, precum și persoanelor din categoriile vulnerabile, în cadrul colectivului de sprijin al autorității tutelare și asistență socială
• Monitorizarea și derularea procedurii de lucru a echipei de intervenție în contextul prevenirii răspândirii COVID-19 în rândul persoanelor cu grad ridicat de vulnerabilitate care au domiciliul în orașul Deta și satul Opatița

-  Întocmirea listei beneficiarilor și distribuirea cardurilor conform Legii nr.115/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de persoane cele mai defavorizate care beneficiază de mese calde pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru mese calde, acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora.

- Întocmirea listei beneficiarilor și preluarea dosarelor conform Legii nr.133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora.

- Distribuirea pachetelor cu ajutoare alimentare și cu produse de igienă conform POAD 2018-2021

- Asistarea minorilor în cadrul audierilor efectuate de către agenții de  poliție

- Intervenție de urgență în cazurile de violență domestică – echipă mobilă, conform Ordinului nr. 2525/2018 privind intervenția de urgență în cazurile de violență domestică    

V. Instituţii din domeniul presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea

Publicația locală ”Monitorul Orașului Deta” care apare lunar și tipărirea este finanțată de către Orașului Deta.

VI. Instituţii în domeniul tineretului şi sportului

CSO Deta – Clubul Sportiv Orășenesc Deta – sediul structurii sportive: str. Elena Ghenescu, nr. 23. Clubul sportiv a fost înființat în anul 2021 și își desfășoară activitatea pe următoarele ramuri sportive: atletism, arte marțiale, baschet, box, culturism și fitness, gimnastică, fotbal, handbal, judo, șah, tenis, tenis de masă, volei, dans sportiv, motociclism, automobilism sportiv, natație și pentatlon modern, squash și badminton.

Anexa nr. 10

la statut

Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură

Pe raza orașului Deta sunt înregistrate până în prezent aproximativ 217 agenți economici.

Principalele funcțiuni economice ce își desfășoară activitatea pe raza orașului Deta sunt:

• Trimsol Romania SRL: str ALEEA AUSTRIEI NR. 6, 145 angajați, produce  240 garnituri huse/zi;
• Joyson Safety System: str ALEEA AUSTRIEI NR. 6, 150 angajați, produce 1000 volane/zi; 
• Essegi Tex SRL: str. Victoriei, NR.1, 140 angajați, produce 150 costume/zi.

Lista operatorilor economici cu profil agricol ce își desfășoară activitatea pe raza UAT Deta:

• SC Dadaris – Deta;
• PFA Birdean Mircea – Opatita;
• PFA Boariu Dana – Deta;
• PFA Boariu Anca – Deta;
• PFA Bendariu Ioan – Deta;
• SC AgroFarkas – Deta;
• SC Agroservice – Deta.

Anexa nr. 11 

la statut

Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Orașului Deta se va aproba în conformitate cu Codul administrativ, prin Hotărâre a Consiliului local.. 

Anexa nr. 12 

la statut

Principalele entităţi privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele, instituţiile de utilitate publică, precum şi celelalte organizaţii nonguvernamentale, care au sediul sau punctul declarat că funcţionează la nivelul unităţii administrativ-teritoriale

I. Principalele organizaţii neguvernamentale   

- Asociația Seniorilor din Deta – asociație înființată în anul 2011, misiunea ei fiind apărarea drepturilor, intereselor, a demnității pensionarilor din orașul Deta.

- Asociația Reviczki Gyula – înființată în anul 2015, scopul ei fiind promovarea unor activități legate de conservarea patrimoniului cultural, tradiției, datinilor, indiferent de etnie, precum și desfășurarea de schimburi culturale.

- Asociația Team 4 Life – înființată în anul 2010, are ca misiune principală promovarea și susținerea educației tinerilor într-un cadru prietenos.

- Asociația Părinților Grup Scolar SF Nicolae Deta – înființată în anul 2005, având ca scop desfășurarea de activități în vederea sprijinirii elevilor și profesorilor care participă la olimpiade și consursuri profesionale sau competiții sportive și culturale.

- Asociația Sportivă a Seniorilor – înființată în anul 2018, are ca scop promovarea sportului și miscarea în condițiile în care activitatea fizică este importantă pentru sănătate și evitarea bolilor.

- Asociația Pescarilor Sportivi Țiparul Deta – înființată în anul 2014, având ca scop promovarea și sustinerea activității de pescuit sportiv și recreativ atât în rândul tinerilor cât și a persoanelor de vârsta a 3- a și nu numai.

- Asociația Bakalovich Emma. 

- Asociația Timiș Torontal Bârzava.

- Asociația GAL Timiș Torontal Bârzava – este constituita din 2 orașe și 17 comune, reprezentate în asociaţie (oraşele Deta, Gătaia şi comunele Banloc, Birda, Berzovia, Denta, Doclin, Forotic, Foeni, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Livezile, Pădureni, Moraviţa, Măureni, Voiteg) şi-a propus elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii integrate de dezvoltare locală, promovarea parteneriatelor de tip public-privat şi interconectarea parteneriatelor locale, a cooperării între Grupurile de Acţiune Locală la nivel regional, naţional şi european în vederea unei dezvoltări durabile şi a îmbunătăţirii guvernanţei locale prin implicarea şi participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul de dezvoltare locală.

II. Principalele partide politice

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN

UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA

UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA

FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA

UNIUNEA SÂRBILOR DIN ROMÂNIA

UNIUNEA DEMOCRATĂ BULGARĂ DIN ROMÂNIA

III. Cultele religioase 

• Biserica Ortodoxă Română Deta                         Deta, str. Victoriei, nr. 37

     (Hramul Pogorârea Sfântului Duh)

• Biserica Romano- Catolică   Deta                         Deta, str. Victoriei, nr. 48

(Hramul ”Sf. Ana”)

• Biserica Ortodoxă Sârbă Deta                             Dera, str. Victoriei, nr. 35

(Hramul ”Soborul tuturor Sfinților Sârbi”)

• Biserica Penticostală Deta                                    Deta, str. Elena Ghenescu, nr. 22
• Biserica Baptistă Deta                                          Deta, str. Aleea Revoluției, nr. 2A
• Biserica Martorii lui Iehova                                Deta, str. Gyula Reviczky, nr. 1B
• Biserica Adventistă de ziua a 7-a                        Deta, str. Anton Kratzer, nr. 38

Anexa nr. 13   

la statut

Lista cu denumirea înfrăţirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de Orașul Deta:

• Comuna Bordany, județul Csongrad, Republica Ungaria. 
• Comuna Coka, Republica Serbia
• Comuna Gaglianico, Italia

Anexa nr. 14

la statut

Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii

     PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ

        Consilier Florian HIDIȘ                                               

                                                                                         Contrasemnează pentru legalitate,

                                                                                                SECRETAR GENERAL,

                                                                                                     Coralia SCULEAN.