ROMÂNIA
JUDEȚUL HUNEDOARA
MUNICIPIUL DEVA
DIRECȚIA JURIDICĂ ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ
Serviciul Juridic, Autoritate Tutelară
R A P O R T
la proiectul de hotărâre privind respingerea plângerii prealabile formulată de către Rodean Flaviu - Adrian, înregistrată sub nr. 62245/16.06.2025, referitoare la revocarea Hotărârii Consiliului local nr. 56/2025
Direcția Juridică și Administrație Publică Locală - Serviciul Juridic, Autoritate Tutelară analizând Referatul de aprobare prezentat de Primarul municipiului Deva, domnul Lucian Ioan Rus, prin care se propune Consiliului local al municipiului Deva, adoptarea unei hotărâri privind respingerea plângerii prealabile formulată de către Rodean Flaviu - Adrian, înregistrată sub nr. 62245 din data de 16.06.2025, supunem atenției următoarele:
În motivarea plângerii prealabile, petentul arată că este proprietar al imobilului înscris în CF 67238, situat în Deva, zona Aleea Teilor, în perimetrul reglementat de documentația de urbanism contestată, iar în anul 2024 a solicitat și a obținut Certificatul de urbanism nr. 419/27.11.2024, în scopul inițierii unui PUZ pentru construirea unui imobil de locuințe cu spații comerciale la parter, conform prevederilor PUG aprobat prin HCL nr. 223/1999 cu modificările și completările ulterioare.
Nemulțumirea petentului vizează o presupusă atingere adusă dreptului de proprietate, în contextul actualizării / schimbării reglementărilor de natură urbanistică prin adoptarea Hotărârii Consiliului local al municipiului Deva nr. 56/17.02.2025, prin care a fost aprobată documentația PUZ – “Regenerare urbană a zonei Micro 15”.
În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare:
„ (1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
(3) Este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului. Pentru motive temeinice, plângerea prealabilă se poate formula şi peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul acestuia. Termenul de 6 luni prevăzut în prezentul alineat, precum şi cel prevăzut la alin. (1) sunt termene de prescripţie.”
Analizând motivele de nelegalitate expuse în cuprinsul plângerii prealabile, se poate constata că sunt nefondate și în contradicție cu dispozițiile legale aplicabile, raportat la următoarele aspecte: Hotărârea Consiliului local al municipiului Deva nr. 56/27.02.2025 privind aprobarea documentației Plan Urbanistic Zonal - “Regenerare urbană a zonei Micro 15”, fost adoptată în virtutea prerogativelor conferite autorităților publice locale în conceperea, execuția, monitorizarea, promovarea și evaluarea strategiilor integrate de regenerare urbană și, în general, în îmbunătățirea mediului urban și confortul cetățenilor.
Ulterior adoptării acestei hotărâri, la solicitarea societății Betlar Construct S.R.L a fost eliberat Certificatul de urbanism de informare nr. 115/09.04.2025, reflectând noile reglementări urbanistice aplicabile zonei respective, de la momentul solicitării.
Studiile realizate în ultimii ani în vederea actualizării Planului Urbanistic General al municipiului Deva au evidențiat o serie de disfuncționalități în structura urbană a orașului, generate în principal de lipsa unor instituții și servicii publice esențiale, atât la nivel de municipiu, cât și la nivel de cartiere.
Analizele au reliefat faptul că orașul nu dispune, în prezent, de suficiente facilități dedicate educației, sănătății, sportului, recreerii și socializării, afectând în mod direct calitatea vieții locuitorilor.
Printre principalele carențe identificate se numără insuficiența echipamentelor și amenajărilor destinate activităților sportive și de agrement. Orașul și implicit cartierul Micro 15 nu beneficiază de suficiente terenuri de sport, baze sportive, spații destinate tinerilor și copiilor. La acestea se adaugă lipsa unor piețe publice moderne, a parcurilor, scuarurilor, zonelor verzi și naturale precum și a spațiilor de promenadă sau agrement, care să ofere locuitorilor opotunități de petrecere a timpului liber în condiții civilizate, adaptate vremurilor actuale.
Aceste lipsuri contribuie la o funcționare deficitară a orașului și afectează procesul de coeziune socială, dezvoltare comunitară și atractivitate economică. Identificarea acestor disfuncționalități reprezintă un punct de plecare necesar pentru elaborarea unor planuri și strategii de dezvoltare.
În acest sens, municipalitatea a încheiat contractul nr. 67613/27.06.2023 pentru investiția “Regenerarea urbană a zonei Micro 15”, faza Plan Urbanistic Zonal și faza Studiu de fezabilitate cu elemente DALI.
Prin adresa nr. nr.1356/2024 înregistrată la Primăria municipiului Deva sub nr. 104036/17.10.2024, S.C. AGORAPOLIS S.R.L, a înaintat documentația Plan Urbanistic Zonal ,,Regenerarea Urbană a zonei Micro 15”, generat de imobilul situat în intravilanul municipiului Deva.
Prin Hotărârea Consiliului local nr. 56/2025 a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru proiectul “Regenerarea urbană a zonei Micro 15”. Zona supusă regenerării urbane cuprinde cartierul Micro 15, terenul reglementat find situat deoparte si de cealaltă străzi Minerului, delimitat de str. Mihai Eminescu, str. Pietroasa, str. Ceangăi, Petru Rareș, str. Bejan, str. Titu Maiorescu si str. Aleea Armatei. Suprafața estimată supusă regenerării urbane este de 38 ha.
Regenerarea urbana urmărește revitalizarea zonelor urbane aflate în dificultate:
• îmbunătățirea condițiilor de locuire în cartierele de blocuri;
• amenajarea si înfrumusețarea spațiului public - piețe, scuaruri, parcuri, mobilier urban;
• modernizarea infrastructurii urbane - rețele de apă, gaz si electricitate, drumuri și transport.
Propunerile urmăresc rezolvarea disfuncționalităților actuale, revitalizarea și regenerarea urbană a cartierului rezidențial Micro 15, localizat în partea de Sud - Vest al Municipiului Deva, în scopul creșterii accesului populației la spații publice atractive, de calitate, ca loc de întâlnire și socializare și redarea acestora către comunitate.
Hotărârea Consiliului Local nr. 56/2025 a fost adoptată în limitele competenței autorității deliberative, cu respectarea tuturor formalităților prevăzute de legislația incidentă în materie, precum și cu respectarea principiilor de informare publică și transparență decizională, consacrate de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.
Astfel, procedura de elaborare, avizare și adoptare a hotărârii a fost derulată în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, ale Ordinului nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și urbanism, precum și cele ale O.U.G nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
În cadrul acestui demers, proiectul de hotărâre a parcurs toate etapele obligatorii, inclusiv afișarea publică a documentației de urbanism, organizarea procedurii de consultare a populației, colectarea observațiilor formulate de persoanele interesate și integrarea acestora, acolo unde s-a impus, în forma finală a documentației.
În virtutea prerogativelor de putere publică conferite autorităților administrației publice locale, Consiliul Local are dreptul de a modifica reglementările urbanistice ori de câte ori consideră necesar, în scopul asigurării unei dezvoltări urbane durabile, echilibrate și în interesul general al comunității.
Dispozițiile art. 129 alin. (1) și (2) lit. c) coroborate cu alin. (6) lit.c) din O.U.G nr. 57/2019 privind Codul administrativ, relevă în mod clar competența exclusivă a Consiliului Local de a aproba documentații de urbanism, inclusiv de a iniția, modifica și adopta planuri urbanistice, în funcție de nevoile actuale și de perspectiva dezvoltării urbane.
Conform art. 2 alin. (4) din Legea nr. 350/2001, Statul, prin intermediul autorităţilor publice, are dreptul şi datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism şi de amenajare a teritoriului, condiţiile de dezvoltare durabilă şi respectarea interesului general, potrivit legii.
Planificarea urbanistică se fundamentează pe interesul general al comunității, iar modificările reglementărilor urbanistice se pot dispune oricând, în scopul asigurării unei dezvoltări urbane durabile.
Modificarea reglementărilor urbanistice nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, întrucât dreptul de proprietate privată trebuie exercitat în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și a interesului public, materializat inclusiv prin reglementări urbanistice valabile și adoptate în mod legal.
Trebuie reținut faptul că dreptul de proprietate privată, deși garantat, nu este absolut, iar exercitarea sa se face cu respectarea limitelor prevăzute de lege și în condițiile coexistării cu drepturile și interesele legitime ale celorlalți membrii ai colectivității.
Interesul public constituie fundament al unor limitări legale atunci când aceste limitări au drept scop protejarea unor interese generale, ale întregii societăți sau cel puțin ale unei comunități, conform art. 602 alin. (1) din Codul Civil.
Dreptul de proprietate nu este încălcat în conținutul său esențial, întrucât modificarea regimului urbanistic privește exclusiv condițiile de utilizare a terenului, care se subordonează normelor de urbanism adoptate în interes public.
Schimbarea și adaptarea regimului urbanistic la nevoile actuale ale comunității nu semnifică abuz sau exces de putere din partea autorității publice locale, în înțelesul dat acestei sintagme prin art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, câtă vreme stabilirea destinației și modul de utilizare a terenurilor de pe raza unității administrativ-teritoriale este, așa cum am arătat mai sus, o prerogativă recunoscută de lege, în scopul gestionării acestora în concordanță cu interesul public și cu principiul dezvoltării durabile.
În altă ordine de idei, susținerea potrivit căreia aprobarea prin documentației de tip Plan Urbanistic Zonal (PUZ) ar constitui o formă de „expropriere mascată” este complet neîntemeiată juridic și contravine normelor legale în materie.
În primul rând, adoptarea unui PUZ nu produce efecte de transfer al dreptului de proprietate și nu modifică regimul juridic al proprietății private asupra terenurilor în cauză, ci stabilește exclusiv reglementări urbanistice privind modul de utilizare a terenurilor în cadrul unității administrativ-teritoriale.
Pe de altă parte, nu se pune în discuție utilizarea proprietății private în scopuri publice, iar eventualele limitări impuse asupra modului de utilizare a terenurilor nu afectează dreptul de proprietate în substanța sa, rezumându-se la a institui eventuale limitări obiective și rezonabile, în impuse de interesul public și în acord cu principiile fundamentale ale dreptului de proprietate, astfel cum sunt reglementate prin art. 44 din Constituția României sau prin art. 556 alin .(2) din Codul Civil.
Mai mult, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat în mod repetat că reglementările urbanistice, inclusiv cele care instituie zone verzi, zone de protecție sau restricții privind regimul de înălțime ori destinația terenurilor, nu echivalează cu o expropriere și nu atrag dreptul automat la despăgubire, întrucât proprietatea privată continuă să existe, iar proprietarul beneficiază în continuare de prerogativele posesiei, folosinței și dispoziției asupra bunului, cu respectarea reglementărilor urbanistice aplicabile.
În consecință, calificarea adoptării unui PUZ aprobat prin hotărâre a consiliului local drept o „expropriere mascată” este eronată, întrucât actul administrativ contestat nu implică o preluare a proprietății în patrimoniul public, nu afectează dreptul de proprietate în substanța sa și nu îndeplinește condițiile și procedura prevăzute de lege în materia exproprierilor pentru cauză de utilitate publică.
Față de considerentele expuse, se impune a se constata că hotărârea autorității deliberative nr. 56/2025 respectă de deplin exigențele de legalitate, oportunitate și transparență, fiind emisă exclusiv în exercitarea atribuțiilor legale ale autorității publice legale, drept pentru care nu se impune revocarea.
Ținând cont de dispozițiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare,
În raport de prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul prevederilor art. 129 alin. 1, alin. 2 lit. ”c”, alin. 6 lit. ”c”, alin. 14, art. 139 alin. 1 coroborate cu art. 196 alin.1 lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, supunem atenției comisiilor de specialitate și plenului Consiliului local proiectul de hotărâre pentru respingerea plângerii prealabile formulată de către petentul Rodean Flaviu - Adrian, înregistrată sub nr. 62245 din data de 16.06.2025.
AVIZAT, AVIZAT,
DIRECȚIA JURIDICĂ A.P.L DIRECȚIA URBANISM, ARHITECT ȘEF
Director Executiv, Arhitect Șef,
Oana Mura Raluca Lăzăruț
Șef Serviciul Juridic, Autoritate Tutelară
Bogdan Ciprian Bălan