Descrierea sumară a investiției

 Planul Național de Redresare și Reziliență

Componenta C15 - Educație

Investiția 1 – Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe

OBIECTIV DE INVESTIȚIE:

 “ Construire Creșă medie în Municipiul Deva”

Cunoștințele spectaculoase obținute ca urmare a cercetărilor privind dezvoltarea copilului mic au adus în actualitate, și în țara noastră, cerința adecvării calității serviciilor la nevoile de dezvoltare ale copiilor. Pe plan internațional, o dată cu profesionalizarea femeii și implicarea ei în viața socială, crearea serviciilor pentru îngrijirea copilului, în afara familiei, a luat o amploare deosebită.

În ultimele decenii s-au organizat diferite tipuri de servicii pentru îngrijiri de zi, destinate dezvoltării și educării copilului mic în afara familiei. Cererea de servicii a determinat o preocupare pentru specializarea personalului care îngrijește copilul în materie de educație timpurie. Începând cu anii '70, pe plan internațional, filosofia îngrijirilor copilului mic a cunoscut modificări importante, centrându-se pe conceptul de educație timpurie. Creșa, ca serviciu destinat copiilor sub 3 ani, a fost dezvoltată și în țara noastră, cu deosebire în anii '70-'80. Cea mai amplă dezvoltare s-a înregistrat în 1980 când în România existau 902 creșe și 90.000 de copii îngrijiți în creșe.

În 1974 au fost elaborate reglementările referitoare la organizarea și funcționarea creșelor ca unități sanitare. Aceste reglementări poartă amprenta modelului de îngrijire în care sănătatea și nutriția constituiau pilonii cei mai importanți ai dezvoltării copilului mic. La noi în țară, creșele au suferit modificări neînsemnate după 1974. Și în prezent ele funcționează în cea mai mare măsură pe baza unor acte normative elaborate în urmă cu 30 de ani. În România, în 2001 a avut loc trecerea creșelor din subordinea sectorului sanitar în aceea a administrației publice locale.

La nivelul Municipiului Deva funcționează în momentul de față Creșa Deva, amplasată pe Aleea Viitorului nr. 3. Creșa din Deva a luat ființă la data de 26 mai 1971, fiind în subordinea Spitalului Județean Deva. Timp de șapte ani a funcționat ca o creșă de zi, având 4 grupe (sugari, grupă mică, grupă mijlocie și grupă mare). Capacitatea creșei era de 100 de paturi, având un număr de 25 copii în fiecare grupă.

Personalul de îngrijire și educare copii era compus din: medic, asistent șef, asistent medical, infirmieră, îngrijitoare, bucătăreasă, spălătoreasă și un administrator.

La data de 19 iunie 1978 s-a înființat creșa săptămânală la etajul I, având 2 grupe (mare și mijlocie). Programul creșei săptămânale era de luni, ora 06.00 până sâmbăta la orele 16.00.

Din data de 01 iulie 2001 Creșa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva.

În 15 iunie 2008 s-a desființat creșa săptămânală, transformându-se în creșă de zi.

În anul 2009 s-a preluat o parte din spațiul de la parter de către Serviciul Public Local de Asistență Socială unde s-a deschis Centrul de urgență pentru femeia și copilul abuzat iar în cealaltă parte a clădirii s-a destinat birourilor pentru Cadastru Deva. În anul 2017, printr-o Hotărâre a Consiliului Local Deva, acest spațiu a trecut din nou în administrarea Creșei Deva și a fost transformat într-o nouă grupă de copii.

În prezent, Creșa Deva dispune de 4 grupe, însumând un număr de 100 de copii cu vârste cuprinse între 1,5 și 3 ani.

Creșa Deva este un serviciu de interes local, public care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă antepreșcolară a cărei organizare si funcționare respectă prevederile Legii nr. 263/ 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare.

Creșa Deva, face parte atât din sistemul național de servicii sociale reglementat de Legea asistenței sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de îngrijire și supraveghere, cât și din sistemul de învățământ preuniversitar reglementat de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educație timpurie antepreșcolară.

Începând cu data de 01.04.2022, prin HCL nr.112/24.03.2022, a fost aprobată darea în administrare în favoarea Grădiniței cu program prelungit nr. 7 Deva și a Liceului teoretic „Teglaș Gabor” Deva a imobilului aparținător Creșei, care până la această dată a fost în subordinea Consiliului Local al Municipiului Deva.

Pe de altă parte, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se va construi o creșă în Municipiul Deva din județul Hunedoara, după ce a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru realizarea obiectivului de investiție „Proiect tip – Construire Creșă Mare, cartier Dealul Paiului, municipiul Deva, județul Hunedoara” care va fi implementat prin Compania Națională de Investiții S.A.

Creșa va avea o capacitate de maximum 11 grupe (total 110 copii) și va beneficia de condiții moderne pentru copii, fiind organizată în 3 nuclee funcționale: zona administrativă, zona destinată copiilor și zona spațiilor tehnico-gospodărești. Sunt prevăzute 11 dormitoare, camera de joacă, prevăzute cu vestiar și grupuri sanitare, spații pentru luat masa și cabinet medical. 

Totodată sunt prevăzute spații adiministrative precum birouri, spălătorie, călcătorie, biberonerie sau bucătărie. Totodată clădirea va fi dotată atât cu panouri fotovoltaice cât și cu panouri solare. 

Creșa va contribui la dezvoltarea armonioasă a copiilor și le va oferi un mediu modern și sigur unde să învețe și să socializeze. 

Valoarea contractului este de 19,15 milioane de lei. În perioada următoare vor fi demarate lucrările de proiectare și adaptarea proiectului tip la condițiile de pe amplasament (durată contractuală de realizare de 2 luni) și ulterior se vor demara lucrările de execuție care se vor derula pe o perioadă de 12 luni.

Potrivit bazei de date a Institutului Național de Statistică, populația cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, cu domiciliul în Municipiul Deva însuma, în perioada 2019-2022 un număr total de 1949 de persoane (Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table).

În ultimii ani, cererile pentru locurile în creșă au fost foarte mari în raport cu numărul de locuri disponibile, prin urmare, mulți dintre tinerii părinți nu au putut opta pentru sistemul educațional tocmai din acest considerent.

Mai mult Municipiul Deva se regăsește în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, identificat cu zone de tip ghetou cu blocuri, ghetou în foste colonii de muncitori, mahala cu case, mahala cu adăposturi improvizate, locuințe sociale modernizate, etc.

Având în vedere necesitatea construirii și dotării de creșe s-a identificat ca sursă de finanțare fondurile europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C15 – Educație, Investiția 1 – Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe.

Obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Componenta 15 – Educație, abordează creșterea capacității de reziliență a sistemului educațional prin modernizarea infrastructurii educaționale și a dotării aferente, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale pieței forței de muncă, în vederea asigurării participării la un proces educațional de calitate, modern și incluziv.

Pilonul VI – „Politici pentru noua generație” vizează combaterea accesului limitat la educație, înainte și după învățământul obligatoriu, în special în ceea ce privește educația timpurie. Crearea unei infrastructuri de calitate, a unui sistem de educație echitabil și a unor servicii esențiale privind oferta educațională, atât în mediul urban, cât și în mediul rural sunt necesare în creșterea calității vieții generațiilor viitoare.

În vederea construirii creșei este asigurat terenul necesar situat în intravilan, în Municipiul Deva, strada Titu Maiorescu FN, în suprafață totală de 6479 mp, conform extrasului CF nr. 79682 (extras CF înainte de dezmembrare 63109).

Suprafața din CF nr. 79682 permite construirea creșei utilizând Proiectul tip, conform specificațiilor cuprinse în Ghidul specific pentru Creșă medie pentru maxim 7 grupe/70 copii.

Valoarea maximă eligibilă aferentă creșei de mărime medie pentru maxim 7 grupe/70 copii este de 13.983.421,7796 lei fără TVA.

Activități eligibile - ce se încadrează la codul 025b - Construirea de clădiri noi eficiente din punct de vedere energetic (cu un coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor privind schimbările climatice de 40% în conformitate cu prevederile Regulamentului 241/2021)

• Lucrări pentru amenajarea terenului, lucrări de demolare pentru eliberarea terenului;

• Lucrări de construire și dotare a obiectivului de investiții;

• Proiectare și asistență tehnică;

• Asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții;

• Alte cheltuieli (cote, taxe, avize, diverse și neprevăzute, organizare șantier).

De asemenea proiectul trebuie să asigure măsurile de informare și publicitate privind operațiunile finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență, definite în conformitatea cu prevederile art. 34 din Regulamentul (UE) nr. 2021/241 de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea Manualului de Identitate Vizuală (MIV). Măsurile de informare și publicitate sunt obligații stipulate în cadrul Acordului de Finanțare semnat între MIPE și MDLPA, în calitate de coordonator de reforme/investiții.

Noile unități construite vor fi conforme cu ținta privind atingerea pragului de minim 20% consum primar de energie mai mic în comparație cu cerințele privind construcțiile nZEB, stipulate în reglementările naționale. Acest consum de energie va fi reflectat în certificatele de performanță energetică.

            Rezultate estimate:

• număr unități construite de creșe pentru educația timpurie antepreșcolară – 1 creșă medie
• număr de copii pentru care se oferă sprijin educațional – 70 copii

            Investiția de față respectă obligațiile prevăzute în PNRR pentru implementarea principiului DNSH („Do not significant harm” - “A nu prejudicia în mod semnificativ”), așa cum este prevăzut la Articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile, pe toată perioada de implementare a proiectului, astfel:

            Atenuarea efectelor schimbărilor climatice

Creșterea capacității sistemului de învățământ de cuprindere, în serviciile de educație timpurie antepreșcolară, a 19% din copiii de 0-3 ani până în 2026, prin investiții în infrastructură, respectiv construirea a cel puțin 110 de creșe, eficiente energetic, la nivel național, pentru asigurarea unui serviciu de educație timpurie standard la 5 000 de locuitori. În ceea ce privește efectele directe, în cadrul procesului de construcție a investiției se vor utiliza materiale și practici care nu vor conduce la o creștere semnificativă de emisii în aer.

Se va avea în vedere asigurarea unui nivel ridicat de etanșeitate la aer a clădirii, atât prin montarea adecvată a tâmplăriei termoizolante în anvelopa clădirii, cât și prin aplicarea de tehnologii adecvate de reducere a permeabilității la aer a elementelor de anvelopă opace și asigurarea continuității stratului etanș la nivelul anvelopei clădirii

            Adaptarea la efectele schimbărilor climatice

Funcție de amplasarea investiției, vor fi determinate vulnerabilitățile din punct de vedere al condițiilor de mediu/climatice (inundații, ploi torențiale, temperaturi extreme, etc).

Prognozele acestor vulnerabilități pe durata de viață a investiței vor fi avute în vedere în faza de proiectare, cu impact asupra soluțiilor tehnice selectate.

Operatorii economici vor avea obligația să se asigure că sistemele tehnice din clădirile nou construite sunt optimizate pentru a oferi confort termic ocupanților chiar și în conditiile climatice extreme respective.

Vor fi evaluate și riscurile legate de inundații, alunecări de teren și în cazul în care sunt identificate probleme de adaptare, în special în ceea ce înseamnă amplasarea construcțiilor în zone cu riscuri asociate, vor fi puse în aplicare soluții specifice de adaptare.

Totodată se va urmări ca soluțiile de adaptare să nu afecteze în mod negativ eforturile de adaptare sau nivelul de reziliență la riscurile fizice legate de climă a altor persoane, a naturii, a activelor și a altor activități economice și să fie în concordanță cu eforturile de adaptare la nivel local.

            Protecția și utilizarea sustenabilă a resurselor de apă

Investiția va avea un impact previzibil nesemnificativ asupra acestui obiectiv de mediu, ținând seama atât de efectele directe, cât și de cele primare indirecte pe întreaga durată a ciclului de viață.

Pentru construcțiile propuse, în etapa de execuție, impactul potențial prognozat asupra calității apei va fi redus, indirect, pe termen scurt si reversibil, deoarece lucrările se vor realiza în zona terestră, fără legătură directă cu apele de suprafață.

            Economia circulară, prevenirea generării deșeurilor și reciclarea

În implementare se va impune operatorilor economici care efectuează lucrări de construcții să se asigure că cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări (cu excepția materialelor naturale menționate în categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantier vor fi pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări.

Pentru echipamentele destinate producției de energie din surse regenerabile care pot fi instalate, în procesul de selecție a proiectelor se vor stabili specificații tehnice în ceea ce privește durabilitatea și potențialul lor de reparare și de reciclare.

În special, operatorii vor limita generarea de deșeuri în procesele aferente construcțiilor și demolărilor, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări.

Proiectarea clădirilor și tehnicile de construcție vor sprijini circularitatea și, în special, vor demonstra, în conformitate cu ISO 20887 sau cu alte standarde de evaluare a caracteristicilor de dezasamblare sau a adaptabilității clădirilor, modul în care sunt proiectate astfel încât să fie mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, adaptabile, flexibile și demontabile.

Se va avea în vedere ca echipamentele ce vor fi utilizate să îndeplinească cerințe privind eficiența utilizării materialelor și a altor resurse, în concordanță cu prevederile Directivei 2009/125/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic.

            Prevenirea și controlul poluării aerului, apei și solului

Investiția nu va conduce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol, deoarece:

În etapa de construcție, se vor asigura măsuri pentru a reduce zgomotul, praful și emisiile de poluanți pe parcursul derulării lucrărilor;

Antreprenorii vor asigura măsuri privind calitatea aerului din interior, ce poate fi afectată de numeroși alți factori cum ar fi utilizarea de ceruri și lacuri pentru suprafețe, materialele de construcție precum formaldehida din placaj și substanțele ignifuge din numeroase materiale sau radonul care provine, atât din soluri, cât și din materialele de construcție.

Antreprenorii vor asigura faptul că materialele și componentele de construcție utilizate nu vor conține azbest și nici substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită, astfel cum au fost identificate pe baza listei substanțelor supuse autorizării prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006;

Antreprenorii vor asigura faptul că materialele și componentele de construcție utilizate, care pot intra în contact cu ocupanții, emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe metru cub de material sau componentă și mai puțin de 0,001 mg de compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe metru cub de material sau componentă, în urma testării în conformitate cu CEN/TS 16516 și ISO 16000-3 sau cu alte condiții de testare standardizate și metode de determinare comparabile.

Deoarece atât fabricarea, cât și transportul materialelor generează emisii de gaze cu efect de seră, se recomandă folosirea materialelor disponibile cât mai aproape de locul construcției și a celor al căror proces de producție este cât se poate de prietenos cu mediul. Trebuie avută în vedere utilizarea produselor de construcții non- toxice, reciclabile și biodegradabile, fabricate la nivelul industriei locale, din materii prime produse în zonă, folosind tehnici care nu afectează mediul.

            Protecția și refacerea biodiversității și ecosistemelor

Investiția propusă nu va avea un impact previzibil semnificativ asupra obiectivului de mediu privind protecția și refacerea biodiversității și ecosistemelor, luând în considerare efectele directe și efectele primare indirecte de pe parcursul implementării.

            Amplasamentele propuse NU se vor suprapune cu zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora (rețeaua de arii protejate Natura 2000, siturile naturale înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate etc).

Se estimează că investiția nu va avea un impact previzibil semnificativ asupra obiectivului de mediu privind protecția și refacerea biodiversității și ecosistemelor, luând în considerare efectele directe și efectele primare indirecte de pe parcursul implementării.

Realizarea lucrărilor de construcții nu va afecta: terenuri arabile și terenuri cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și al biodiversității sub pământ, terenuri care să fie recunoscute că au o valoare ridicată a biodiversității și terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe cale de dispariție (floră și faună) și nici terenuri forestiere (acoperite sau nu de arbori), alte terenuri împădurite sau terenuri care sunt acoperite parțial sau integral sau destinate să fie acoperite de arbori.

Urmare a parcurgerii etapelor procesului de evaluare a impactului asupra mediului, realizat în conformitate cu prevederile Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului se va stabili în clar, de către autoritatea competentă pentru protecția mediului, dacă se preconizează vreun efect semnificativ asupra acestui obiectiv, în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.