STUDIU DE OPORTUNITATE PENTRU DELEGAREA ACTIVITĂȚILOR SERVICIULUI DE SALUBRIZARE ȊN CADRUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA 

BENEFICIAR:           Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor Hunedoara

Cuprins

Definiţii şi abrevieri 8

Introducere. 9

1.            Cadrul legislativ. 12

1.1.      Legislatia privind gestionarea deșeurilor 12

1.2.      Cadrul legislativ în domeniul achizitiilor publice. 24

1.3.      Cadrul legislativ  privind administraţia publică şi serviciul de salubrizare. 25

2.            Descrierea Sistemului actual de management al deşeurilor municipale. 30

2.1.      Date generale. 31

2.2 Aspecte tehnice rivind gestionarea deseurilor municipale. 33

2.1.1.  Colectarea deşeurilor municipale. 34

2.1.2.  Transferul deșeurilor 40

2.1.3.  Tratarea deșeurilor municipale. 41

2.1.4.  Generarea şi gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri 45

2.2.      Proiecte derulate privind gestionarea deșeurilor 46

2.2 Operarea serviciilor de salubrizare. 55

2.3.      Finanţarea serviciului de salubrizare. 56

3.            Proiecţii viitoare şi obiective ale Sistemului de Management Integrat 60

3.1.      Proiecţia cantităţilor de deşeuri municipale. 60

3.1.1   Proiecția populației 60

3.1.2 Evoluția indicilor de generare. 61

3.1.2   Compoziţia deşeurilor municipale. 61

3.1.3   Proiecția deșeurilor municipale. 62

3.2.      Obiective şi ţinte. 66

4.            Opţiuni tehnice privind operarea serviciului de colectare şi transport a deșeurilor municipale  71

4.1 Opțiuni tehnice. 71

4.1.1 Modalitatea de colectare a deșeurilor 71

4.1.2 Categoriile de deşeuri care urmează să se colecteze separat 79

4.1.3 Transportul deșeurilor municipale colectate separat în cadrul SMID Hunedoara. 84

4.1.4   Transferul deșeurilor 85

4.2. Opțiuni privind implementarea Instrumentului Economic ”Plătești pentru cât Arunci”. 91

5.            Fezabilitatea economico-financiară. 92

5.1. Analiza pragului de  suportabilitate a tarifului de către populaţie. 92

5.2 Opţiuni privind colectarea tarifului aferent    serviciului de salubrizare. 96

5.3. Previziuni privind valoarea estimată a Contractului de delegare. 104

6.            Aspecte de mediu şi sociale. 110

6.1.      Aspecte de mediu. 110

6.1.1.  Aspecte referitoare la monitorizarea impactului asupra mediului pe care îl au activităţile desfăşurate  110

6.1.2.  Aspecte referitoare la atingerea ţintelor prevăzute în legislaţia de mediu privind deşeurile municipale  110

6.1.3.  Aspecte referitoare la respectarea altor prevederi legale din domeniul gestionării deşeurilor 111

6.2.      Aspecte sociale. 113

7.            Opţiuni contractuale şi instituționale. 113

7.1.      Activități de salubrizare şi gestiunea serviciilor 113

7.2.      Cadrul instituţional SMID Hunedoara. 114

7.3.      Opţiuni legale privind delegarea operării serviciului 115

7.4. Opţiuni privind Tipul de contract şi Procedura atribuire a serviciului 117

7.5. Opţiuni privind structura de contracte  propuse pentru activitățile de colectare şi transport 119

8.            Opţiunea propusă. 121

8.1. Aria delegării 121

8.2. Activităţi de salubrizare delegate. 123

8.3. Structura contractelor de delegare. 125

8.4. Durata delegării serviciului 127

8.5.    Mecanismul financiar  şi redevenţa. 127

8.5.1. Redevenţa. 127

8.5.2 Mecanismul financiar 129

8.6.          Estimarea valorii contractului de delegare. 131

8.7.    Prevederi contractuale obligatorii 133

8.8. Analiza şi repartizarea riscurilor 134

8.9. Indicatori de performanţă. 144

9.            Calendarul estimat al procedurilor de atribuire. 151

Tabele şi figuri 

Tabel 1 Ținte pentru pregătire și reutilizare. 15

Tabel 2 Reglementările europene, naționale şi responsabilitățile APL în domeniul gestiunii deșeurilor 16

Tabel 3 Legislația privind operațiile de gestionare a deșeurilor 20

Tabel 4 Legislaţia privind fluxurile specifice de deșeuri 22

Tabel 5 Legislația privind administrația publică și serviciile de salubrizare. 25

Tabel 6 Populaţia judeţului Hunedoara pe zone de gestionare a deșeurilor municipale, anul 2020. 31

Tabel 7 Cantități de deşeuri municipale generate în perioada 2017 – 2021, în județul Hunedoara. 35

Tabel 8 Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, pe medii de rezidență, în județul Hunedoara. 35

Tabel 9 Indici de generare deșeuri menajere pe medii de rezidență, în perioada 2017 – 2021, la nivel național și județean. 35

Tabel 10 Compoziția medie ponderată a deșeurilor municipale la nivelul județului Hunedoara, în anul 2020  36

Tabel 11 Date generale privind instalațiile de sortare, 2020. 41

Tabel 12 Proiecte PHARE CES şi UAT-uri deservite. 46

Tabel 13 Distribuția containerelor de colectare în mediul urban. 52

Tabel 14 Distribuția containerelor de colectare în mediul rural 52

Tabel 15 Tarife aprobate pe fiecare zonă, anul 2021. 57

Tabel 16 Situaţia actuală a valorilor redevenţei pentru cele 4 zone. 59

Tabel 17 Proiecția populației județului Hunedoara pe medii de rezidență și pe zone pentru perioada 2022-2032  60

Tabel 18 Compoziția deșeurilor conform PJGD.. 61

Tabel 19 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la populație, Zona 1. 62

Tabel 20 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la agenți economici, Zona1  62

Tabel 21 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la populație Zona 2. 63

Tabel 22 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la agenții economici Zona 2  63

Tabel 23 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la populație, Zona 3. 63

Tabel 24 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la agenții economici Zona 3  64

Tabel 25 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la populație, Zona 4. 64

Tabel 26 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la agenții economici Zona 4  65

Tabel 27 Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deșeurilor stabilite pentru judeţul Hunedoara. 66

Tabel 28 Rate minime de colectare a deșeurilor municipale pentru asigurarea atingerii țintelor 70

Tabel 29 Evaluarea opţiunilor tehnice aferente colectării deşeurilor 74

Tabel 30 Opțiuni de colectare. 81

Tabel 31 Distanţe rutiere ȋntre UAT din zona 3 şi staţiile de transfer, respectiv CMID Bȃrcea Mare. 86

Tabel 32 – Opțiuni tehnice stația de transfer și sortare BRAD.. 87

Tabel 33 – Opțiuni tehnice stația de transfer Hațeg. 87

Tabel 34 - Proiecția ratei inflației 93

Tabel 35 - Proiecția cursului mediu de schimb. 93

Tabel 36 - Proiecția principalilor indicatori economico-sociali în 2020 – 2025. 93

Tabel 37 Indicatori economici la nivelul anului 2020. 93

Tabel 38 Indicatori socio-economici Județul Hunedoara 2020, anul de bază al proiecției 93

Tabel 39 Prognoza planului tarifar în funcție de pragul de suportabilitate al Populației,  2023 – 2032  94

Nivelul taxelor va fi diferit în mediul urban față de cel rural, în funcție de rata de generare a deșeurilor, fără a depăși nivelul / pragul maxim stabilit prin Planul anual de evoluție a tarifelor de salubritate în județul Hunedoara, stabilit conform Instrucțiunii MFE 46327/03.06.2020 privind aspectele financiare aferente operării proiectelor „Sisteme integrat de management al deșeurilor (SIMD) la nivel judeţean, prezentate în Tabelul 40 Prognoza planului tarifar în funcție de pragul de suportabilitate al Populației,  2023 – 2032. 97

Tabel 41 Opțiuni de colectare a contravalorii serviciului de salubrizare. 101

Tabel 42 Avantajele și dezavantajele taxei speciale pentru serviciul de salubrizare. 102

Tabel 43 Avantajele și dezavantajele tarifului pentru serviciul de salubrizare. 102

Tabel 44 Estimarea valorii contractului pentru Zona (1+2+3) 104

Tabel 45 Estimarea valorii contractului pentru Zona 1. 105

Tabel 46 Estimarea valorii contractului pentru Zona 2. 106

Tabel 47 Estimarea valorii contractului pentru Zona 3. 107

Tabel 48- Avantaje şi dezavantaje ale opţiunilor privind structura contractelor 120

Tabel 49 Populația județului Hunedoara în anul 2020. 121

Tabel 50 Activitățile care vor fi realizate pentru fiecare zonă. 124

Tabel 51 Estimarea valorii contractului 1 (zona 1+2+3) 131

Tabel 52 Matricea riscurilor 135

Tabel 53 Indicatorii de performanţă propuşi 144

Tabel 54 Calendarul estimat al procedurilor de atribuire a contractelor de delegare. 152

Figura 1 - Zone de colectare a deșeurilor municipale din județul Hunedoara. 38

Figura 2 Campanii de colectare deşeuri voluminoase. 45

Figura 3 Platforme subterane în municipiul Deva. 55

Figura 4 Platforme subterane în municipiul Hunedoara. 55

Figura 5 Insule ecologice în municipiul Hunedoara. 55

Figura 6 Schema mecanismului de plată existent 57

Figura 7 Hărți comparative ale zonelor de colectare propuse pentru opţiunile 1, respectiv 2. 90

Figura 8 Populaţia aferentă celor trei zone de colectare studiate. 119

Figura 9 Ponderea populaţiei urban/rural, pe fiecare zonă studiată. 119

Figura 10 Harta zonelor de colectare propuse. 123

Figura 11 Harta zonelor de colectare propusă în alternativa recomandată. 126

Figura 12 Schema mecanismului de plată propus. 131

Figura 13 Schema mecanismului redevenței 128

Figura 14 Schema mecanismului redevenței 129

Definiţii şi abrevieri

Introducere 

Elaborarea Studiului de Oportunitate este o cerinţă a Legii nr. 51/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, scopul acestuia fiind de a fundamenta şi stabili soluţiile optime de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare.

Prin prezentul studiu se va realiza totodată și fundamentarea deciziei privind modalitatea de atribuire a contractului conform prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Studiul de Oportunitate se bazează pe rezultatele şi concluziile implementării Sistemului  de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Hunedoara până la momentul actual.

La elaborarea Studiului de oportunitate privind activitatea de colectare și transport a deșeurilor municipale generate în judeţul Hunedoara au fost luate în considerare atât prevederile din Cererea de Finanțare şi Contractul de Finanţare aferente proiectului «Sistem de management integrat al deşeurilor ȋn judeţul Hunedoara », cât și necesitatea implementării noilor prevederi legislative în domeniul gestiunii deșeurilor apărute de la data aprobării Cererii de Finanțare până în prezent și anume HG nr. 942/2017 privind aprobarea Planului Naţional de Gestionare a deşeurilor, OUG nr. 92/12021 privind regimul deşeurilor şi nu în ultimul rând, ale Hotărârii Consiliului Judeţean 184/01.07.2021 de aprobare a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Hunedoara, prin care se impune extinderea sistemului de colectare separată a deşeurilor municipale.

Activitățile serviciului de salubritate care fac obiectul delegării sunt:

• colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și a deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori;
• operarea staţiilor de transfer din zonele Brad şi Haţeg

 și 

• sortarea deșeurilor colectate separat ȋn cadrul staţiei de sortare Brad;

Activitățile viitorului serviciu de salubrizare enunțate mai sus sunt în conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2006 republicată privind serviciul de salubrizare a localităților, art.2, alin. 3.

Categoriile de deșeuri care fac obiectul prezentului Studiu de oportunitate și fundamentare a contractului/contractelor de delegare cu viitorul/viitorii operatori sunt:

• deșeuri menajere, respectiv fracțiile de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, metal, sticlă), biodeşeuri (verzi şi alimentare), deșeuri voluminoase, deșeuri periculoase, deșeuri reziduale;
• deșeuri similare provenind din activități comerciale, din industrie și instituții, respectiv fracțiile de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, metal, sticlă), biodeșeuri, deșeuri voluminoase, deșeuri reziduale);

Conform Acordului privind modul de implementare a proiectului ”Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara”, Aplicaţiei de finanţare şi documentelor constitutive ADI, pentru contractele de delegare privind serviciile de colectare a deşeurilor şi transportul acestora la staţiile de transfer arondate zonei de operare respective, precum şi transportul deşeurile de la staţiile de transfer la CMID, procedurile de licitaţie vor fi iniţiate şi derulate de ADI, în numele şi pe seama Consiliilor locale implicate;

Elaborarea Studiului de Oportunitate pentru delegarea serviciilor de colectare și transport a deșeurilor municipale generate în județul Hunedoara se bazează pe datele cuprinse în documentele tehnico-economice şi instituționale care au stat la baza aprobării proiectului ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Judeţul Hunedoara”, coroborate cu: 

• Informațiile relevante cuprinse în Planul Național de Gestiune a Deşeurilor, aprobat prin H.G. nr. 942/2017;
• Actualizarea estimărilor cantităților de deșeuri generate, a costurilor aferente serviciului de salubrizare şi a datelor de intrare relevante pentru viitorul contract de salubrizare, bazate pe: 
  1. Raportările recente ale operatorilor; 
  2. Chestionare aplicate administrațiilor publice locale şi operatorilor de salubrizare; 
  3. Datele statistice recente privind populația Judeţului Hunedoara.
• Modificările legislative intervenite din momentul elaborării inițiale a studiului de oportunitate, în special a prevederilor din Legea nr. 98/2016 a achizițiilor publice, din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de bunuri şi servicii;
• Modificările aduse legislației specifice privind desfășurarea serviciilor publice de utilități publice, în special cele din: 
  1. Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare aduse de: Legea nr. 313/2015, Legea nr. 225/2016, Legea nr. 174/2017, Legea nr. 131/2018, O.U.G. nr 114/2018, O.U.G. nr. 53/2019, O.U.G. nr. 172/2020 și Legea nr. 121/2021;
  2. Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată cu modificările și completările ulterioare aduse de O.U.G. nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice, aprobată prin Legea nr. 174/2017 și de O.U.G. nr. 172/2020. 
• Modificările aduse legislaţiei de deșeuri în luna septembrie 2021: 
• OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, care abrogă Legea nr. 211/2011 cu toate modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi deșeurilor de ambalaje, inclusiv Ordonanţa 1/2021;
• Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse de plastic asupra mediului;
• OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Din punct de vedere legal, prezentul studiu se raportează la următoarele  cerințe legale: 

Cerințe specifice gestiunii serviciului de salubrizare 

Întrucât activitatea care urmează să fie delegată este un serviciu de utilitate publică; ca urmare elaborarea Studiului de Oportunitate răspunde, în primul rând, cerinței Legii nr. 51/2006 (republicată, cu modificările și completările ulterioare) legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, scopul acestuia fiind de a fundamenta modalitatea de delegare şi a  stabili soluţiile optime de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, pe baza unor analize tehnico-economice şi de eficienţă a costurilor de operare.

De asemenea studiul urmăreşte :

• Stabilirea obiectivelor entitǎții contractante cu privire la delegare din punctul de vedere al: 
  • Respectării cerințelor de mediu, în special ale celor privind gestiunea deșeurilor;
  • Respectării unor cerințe sociale;
  • Asigurării unui serviciu eficient şi de calitate;
  • ·         Asigurarea unui cadru de funcționare pe temen mediu a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Hunedoara.  
• Corelarea cu modificările legale și de reglementare intervenite în timp față de momentul proiectării Sistemului, mai ales: 
• Aprobarea PNGD şi a PJGD HD;
• Evoluția populației;
• ·         Modificările legislative semnificative survenite de la data elaborării versiunii anterioare a studiului, în special cele privind achiziţiile publice și gestiunea deșeurilor.

Prezentul studiu de oportunitate reprezintă actualizarea documentelor similar aprobate anterior şi vizează delegarea serviciului de colectare şi transport a deşeurilor municipale generate în judeţul Hunedoara pentru zonele 1, 2 şi 3, aşa cum sunt ele definite ȋn cadrul SMID, și operarea instalaţiilor de transfer din zonele Brad şi Haţeg și operarea instalației de sortare din zona Brad.

Scopul și obiectul delegării gestiunii

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitate publică delegarea gestiunii se poate face doar pe baza unor analize tehnico-economice şi de eficienţă a costurilor de operare, concretizate într-un studiu de oportunitate. 

Obiectul prezentului Studiu îl reprezintă fundamentarea necesității și oportunității de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare pentru activitățile de:

1. colectare separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori;
2. operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare;
3. operarea/administrarea stațiilor de sortare pentru deșeurile municipale și deșeurile similare 

1. Cadrul legislativ

2. Legislatia privind gestionarea deșeurilor

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a se conforma legislaţiei europene, respectiv directivelor şi regulamentelor emise de Comisia Europeană şi Consiliul Europei.

Politica Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor a fost stabilită prin Strategia Comunităţii Europene privind Gestionarea Deșeurilor[1], fiind transpusă într-o serie de acte legislative.

Actualmente, în cadrul celui de al 7-lea Program de Acţiune pentru Mediu, sunt stabilite câteva obiective de maximă prioritate referitoare la politica UE în domeniul gestionării deșeurilor, dintre care menţionăm:

• Reducerea cantităţilor de deșeuri generate;
• Maximizarea reutilizării şi reciclării;
• Minimizarea incinerării deșeurilor – doar pentru materialele care nu sunt reciclabile;
• Reducerea progresivă a depozitării deșeurilor – doar pentru cele care nu pot fi reciclate sau valorificate.

La nivelul Uniunii Europene, instrumentele legislative din domeniul gestionării deșeurilor pot fi clasificate în patru grupe principale:

• legislaţia cadru privind deşeurile, respectiv Directiva cadru 2008/98/CE, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deșeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive;
• legislaţia privind operaţiile de tratare a deșeurilor (legislaţia orizontală) – reglementări referitoare la incinerarea deșeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deșeurilor prin depozitare etc.;
• legislaţia privind fluxuri speciale de deșeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deșeuri de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, bifenili policloruraţi (PCB) şi tetrafenililor policloruraţi (PCT), nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deșeuri deechipamente electrice şi electronice, deșeuri de dioxid de titan etc;
• legislaţia privind transportul, importul şi exportul deșeurilor.

Prin Tratatul de Aderare al Romaniei și Bulgariei, ratificat prin Legea nr. 157/24.04.2005, au fost stabilite unele măsuri tranzitorii pentru România în efortul de aderare, inclusiv în domeniul gestionării deșeurilor pentru următoarele subdomenii: transport deșeuri, deșeuri de ambalaje, depozitare, deșeuri de echipamente electrice și electronice și incinerare. Perioadele de tranziție au fost cuprinse în Planurile de implementare pentru reglementările specifice acestor subdomenii. Pentru unele din subdomenii, cum sunt transportul deșeurilor, deșeurile de ambalaje, deșeurile de echipamente electrice şi electronice, incinerarea deșeurilor, termenele limită ale perioadelor de tranziţie au fost deja depăşite la momentul actual, fiind obligatorie respectarea întocmai a legislaţiei comunitare în forma lor adoptată (când e vorba despre Regulamente) sau în forma lor transpusă (când este vorba de Directive). În ceea ce priveşte Directiva privind depozitarea deșeurilor, ultimul termen de tranziţie acordat României, respectiv 16 iulie 2016, pentru obiectivul “Reducerea cantităţilor de deșeuri municipale biodegradabile la 35% din cantitatea totală produsă în anul 1995”, România a primit o derogare până în anul 2020. Faţă de momentul aderării României la Uniunea Europeană, şi de asumarea prevederilor Tratatului de aderare, în legislaţia europeană din domeniul gestionării deşeurilor au survenit modificări semnificative, care au influenţă direct asupra politicii naţionale privind deşeurile.

Astfel, cadrul general pentru reglementarea activităţilor din domeniul managementului deșeurilor este dat la acest moment prin Directiva 2008/98/CE[2] (care a înlocuit vechile directive-cadru 75/442/CEE, 91/156/CEE şi 2006/12/CE dar mai nou şi Directiva 91/689/CEE privind deșeurile periculoase). Acest document este relativ general, făcând referiri la alte Directive mai detaliate şi a intrat în vigoare la data de 12 decembrie 2010, dată până la care ţările membre ale Uniunii Europene aveau obligaţia să-l transpună în legislaţiile naţionale.

Obiectivele directivei-cadru sunt[3]:

• modernizarea şi simplificarea politicilor din domeniul deșeurilor;
• introducerea unei abordări bazate pe impact;
• introducerea unor criterii privind încetarea caracterizării unor substanţe sau obiecte ca deșeuri;
• elaborarea unor standard de minime de tratare a deșeurilor;
• accentuarea măsurilor de prevenire a producerii deșeurilor;
• abrogarea directivelor mai vechi privind uleiurile uzate şi deșeurile periculoase.

Directiva-cadru impune instituirea unor regimuri adecvate pentru controlul deșeurilor şi cere autorităţilor naţionale cu competenţe în domeniu să realizeze planuri de management al deșeurilor la diversele nivele administrative.

Directiva-cadru introduce definiţii unitare la nivelul Uniunii Europene pentru unii termeni specifici cum ar fi "deşeu", "valorificare" sau "eliminarea deșeurilor".

În plus, se cere ca statele Uniunii Europene să ia măsuri pentru a trata deșeurile în conformitate cu o ierarhie bine definită, care, conform articolului 4, cuprinde în ordine descrescătoare a priorităţii, următoarele acţiuni sau operaţii:

• prevenirea producerii deșeurilor;
• pregătirea pentru refolosire a deșeurilor;
• reciclarea;
• alte tipuri de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică;
• eliminarea (prin depozitare).

Trebuie încurajată valorificarea deşeurilor (inclusiv ca sursă de energie) şi interzicerea depozitării necontrolate. Instalaţiile de tratare şi depozitare trebuie să respecte principiul BATNEEC, al celei mai bune tehnologii disponibile care nu presupune costuri excesive, iar principiul de bază pentru suportarea costurilor valorificării deșeurilor este principiul ”poluatorul plăteşte”.

Deşeurile periculoase făceau până în anul 2008 obiectul unei directive separate, Directiva 91/689/CEE, ale cărei prevederi au fost însă adaptate şi integrate în Directiva 2008/98/CE. Generarea, colectarea şi transportul deșeurilor periculoase, precum şi stocarea şi tratarea acestora trebuie să se realizeze în condiţii de protecţie pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea umană. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că deşeurile periculoase nu sunt amestecate (inclusiv diluate) nici cu alte categorii de deșeuri periculoase, nici cu alte deșeuri, substanţe sau materiale, iar în timpul colectării, al transportului şi al stocării temporare, deșeurile periculoase trebuie ambalate şi etichetate corespunzător.

Deșeurile biodegradabile (bio-deșeurile) trebuie colectate separat în vederea compostării şi fermentării (producerii de biogaz). 

Toate aceste măsuri au fost transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Statele membre ale Uniunii Europene erau obligate să elaboreze programe de gestionare a deșeurilor (şi programe de prevenire a producerii deșeurilor) care să acopere întreaga arie geografică a fiecărei ţări, până în luna decembrie a anului 2013. 

În 2015 Comisia Europeana a lansat “Pachetul pentru economie circulară”, care include propuneri de modificare a 6 Directive, dintre care, cele cu efect direct asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor sunt: Directiva cadru a deșeurilor (2008/98/CE), Directiva privind ambalajele şi deșeurile de ambalaje (94/62/CE)[4] şi Directiva privind depozitele de deșeuri (1999/31/CE) care prin natura lor vor influenţa semnificativ sistemele de gestionare a deșeurilor. 

Pachetul pentru economie circulară a fost pus în aplicare începând din 2018 prin adoptarea următoarelor Directive, intrate în vigoare la 4 iulie 2018, cu termen de punere în aplicare în termen de doi ani:

1. Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile

Modificările aduse de această directivă la Directiva-cadru privind deșeurile au menirea de a îmbunătății mediul și sănătatea populației prin măsuri de prevenire și reducere a generării de deșeuri, a efectelor adverse provocate de generarea și gestionarea lor, aspecte care să conducă la reducerea sau eficientizarea folosirii resurselor, toate acestea făcând posibilă tranziția către o economie circulară. 

Directiva aduce o serie de amendamente în ceea ce privește:

• Definirea mai clară și unitară a conceptelor privind diferitele categorii de deșeuri, de metode de gestionare a acestora
• Instrumentele economice care să stimuleze aplicarea ierarhiei deșeurilor: scheme de plată de penalizare sau stimulare privind gestionarea deșeurilor, taxe privind eliminarea prin depozitare sau incinerare, schemele de răspundere extinsă a producătorilor, stimulente economice pentru autoritățile locale privind colectarea separată deșeurilor municipale, scheme de restituire a garanției etc.
• Obligația statelor membre de a asigura colectarea separată a deșeurilor de hârtie, metal, plastic, sticlă și, începând din 1 ianuarie 2025, textile;
• Asigurarea unei ţinte de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea deșeurilor municipale pentru 2025 de minim 50 % din deșeurile generate, pentru 2030 de minim 60 %, iar în 2035 de 65%. România ar putea beneficia de o perioadă suplimentară de 5 ani pentru aceste ținte în anumite condiții cumulative.^[5]
• Obligativitatea asigurării, până la 31 decembrie 2023, a reciclării la sursă a biodeșeurilor (compostarea individuală) sau colectării separate a acestora în vederea reciclării ulterioare;
• Obligativitatea asigurării, până în 1 ianuarie 2025, a colectării separate a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale
• Regulile de calculare a îndeplinirii obiectivelor: considerarea ca reciclate doar a materialelor care rezultă dintr-o instalație de sortare și merg într-una de reciclare, considerarea ca reciclate a biodeșeurilor care sunt tratate prin compostare sau digestie anaerobă (și din 1 ianuarie 2027, doar dacă biodeșeurile sunt colectate separat la sursă)
•  Metodologie comună la nivelul UE pentru calculul îndeplinirii acestor obiective
• Obligativitatea asigurării unor programe de prevenire a generării deșeurilor.
• Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Modificările aduse de această reglementare europeană Directivei privind ambalajele au ca scop asigurarea prevenirii generării de deșeuri, asigurarea reutilizării ambalajelor, asigurarea reciclării sau valorificării deșeurilor de ambalaje, reducerea eliminării acestora. Amendamentele introduse fac referire la:

• Corelarea măsurilor de prevenire și gestionare eficientă cu instrumentele economice prevăzute de Directiva cadru a deșeurilor amendată cu Directiva (UE) 2018/851;
• Măsuri de creștere a procentului de ambalaje reutilizabile introduse pe piață și a sistemelor de reutilizare a ambalajelor;
• Obligativitatea atingerii unor ţinte de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje de minim 65% (până la sfârşitul anului 2025) şi de minim 70% (până la sfârşitul anului 2030) şi pe următoarele materiale specifice, comparativ cu ţintele actuale:

Tabel 1 Ținte pentru pregătire și reutilizare

1. Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri

Modificările aduse de Directiva 2018/850 impun obligativitatea statelor membre de a reduce în mod semnficativ eliminarea prin depozitare a deșeurilor. Astfel, statele membre trebuie să asigure:

• începând cu 2030 interdicția de a elimina pe depozite a deșeurilor care pot fi valorificate sau reciclate;
• până în 2035 o ţintă de reducere a cantităților deşeurilor eliminate în depozite, la 10% din cantitatea totală a deşeurilor municipale generate. România ar putea beneficia de o perioadă suplimentară de 5 ani pentru această țintă în anumite condiții cumulative.^[6] În cazul în care ar fi acceptată amânarea, obligația ar fi de asigurare în 2035 a eliminării prin depozitare a  unui procent maxim de 25% din deșeurile municipale generate.

În anul 2013 a fost aprobată, prin H.G. nr. 870/2013 noua S.N.G.D., Strategia Naţională de gestionare a deșeurilor 2014-2020, care are ca obiective principale:

• Prioritizarea gestionării deșeurilor în linie cu ierarhia deșeurilor (prevenirea; pregătirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operaţiuni de valorificare, de exemplu, valorificarea energetică; eliminarea);
• Măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deșeuri şi reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor;
• Creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate;
• Promovarea valorificării deșeurilor din ambalaje, precum şi a celorlalte categorii de deșeuri;
• Reducerea impactului produs de carbonul generat de deșeuri;
• Încurajarea producerii de energie din deșeuri pentru deșeurile care nu pot fi reciclate;
• Organizarea bazei de date la nivel naţional şi eficientizarea procesului de monitorizare;
• Implementarea conceptului de "analiză a ciclului de viaţă" în politica de gestionare a deșeurilor.

Deșeurile acoperite de Strategia Naţională de Gestionare a Deșeurilor sunt:

• deșeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţii colectate separat;
• fluxuri specifice de deșeuri: biodeșeuri, deșeuri de ambalaje, deșeuri din construcţii şi demolări, vehicule scoase din uz, deșeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, anvelope uzate, deșeuri cu conţinut de PCB/PCT, deșeuri cu conţinut de azbest, deșeuri rezultate din activităţi medicale şi activităţi conexe.

În 5 ianuarie 2018 a fost publicată HG nr. 942/2017 de adoptare a Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor, care include şi Programul Naţional de Prevenire a generării deşeurilor. Acest document strategic stabileşte necesarul investiţional suplimentar pentru fiecare judeţ în parte, astfel încât acestea să poată dispune de un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor funcţional, capabil să poată atinge la nivel judeţean toate ţintele impuse prin legislaţia comunitară. De asemenea, pe lângă stabilirea obiectivelor preluate din Directivele pe deșeuri, noul PNGD stabileşte obiective noi, tehnice, legislative, instituţionale, financiare, de raportare legate de deșeurile municipale, care să îmbunătăţească implementarea acestor Directive.

La nivel naţional, atât în legislaţia care transpune Directivele privind gestionarea deșeurilor, cât şi în legislaţia specific naţională, pentru autorităţile publice locale şi judeţene au fost stabilite responsabilităţi şi obligaţii. Acestea sunt precizate în tabelele următoare.

Tabel 2 Reglementările europene, naționale şi responsabilitățile APL în domeniul gestiunii deșeurilor

Tabel 3 Legislația privind operațiile de gestionare a deșeurilor

Tabel 4 Legislaţia privind fluxurile specifice de deșeuri

1. Cadrul legislativ în domeniul achizitiilor publice 

În această secţiune este prezentat cadrul legislativ în domeniul achiziţiilor publice. Procedura de achiziţie utilizată pentru delegarea serviciilor de salubritate va urmări respectarea legislaţiei aplicabile în vigoare, respectiv:

• Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
• Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;
• H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publice / acordului-cadru din Legea nr. 98/2016;
• H.G. nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;
• Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările ulterioare;
• H.G. nr. 1037/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (doar până la intrarea în vigoare a art. 37 alin (2) din Legea 101/2016);
• O.U.G nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact aura domeniului achiziţiilor publice;
• Ordin nr. 9.574 din 16 iulie 2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România;
• Ordin nr. 2.266 din 6 iunie 2012 privind aprobarea modelelor de documentaţii standardizate aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie de lucrări publice pentru proiectele de "proiectare şi execuţie de staţie de tratare a apei/staţie de epurare de ape reziduale", "execuţie de reţele de canalizare şi reţele de alimentare cu apă", "proiectare şi execuţie de staţie de sortare, compostare şi tratare mecano-biologică a deșeurilor", "execuţie de depozit conform de deșeuri", completată prin Ordinul nr. 3240/2012;
• Ordin nr. 122 din 14 august 2009 pentru modificarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publiceşi a contractelor de concesiune de servicii, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 107/2009;

1. Cadrul legislativ   privind administraţia publică şi serviciul de salubrizare  

Tabel 5 Legislația privind administrația publică și serviciile de salubrizare

*- legislaţie care necesită adaptare la celelalte reglementări actualizate în domeniul salubrizării localităţilor

1. Descrierea Sistemului actual de management al deşeurilor municipale 

În cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor pentru judeţul Hunedoara sunt gestionate acele categorii de deşeuri, care sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiilor publice locale, şi anume:

• deşeuri municipale – deşeuri menajere şi asimilabile celor menajere (capitolul 20 din Lista Europeană a Deşeurilor, aprobată prin HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase);
• deşeuri de ambalaje rezultate de la populaţie (categoria 15 01 din HG nr. 856/2002) – conform legii, autorităţile adminsitraţiei publice locale au responsabilităţi în ceea ce priveşte colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje;
• o parte din deşeurile de ambalaje rezultate de industrie, comerţ şi instituţii (categoria 15 01 din HG nr. 856/2002) – cele care fac parte din categoria deşeurilor asimilabile celor menajere (restul deşeurilor de ambalaje din industrie comert şi instituţii sunt gestionate direct de către generatori);

Investiţiile necesare atingerii obiectivelor şi ţintelor în cadrul actualului Sistem de Management al deşeurilor sunt grupate în mai multe categorii:

• Investiţiile prioritare finanţate prin POS Mediu 2007-2013, care au făcut obiectul Contractului de finanţare pentru implementarea proiectului ”Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara” (SMID Hunedoara);
• Investiţiile realizate prin alte proiecte (PHARE CES) şi integrate în cadrul SMID HD înainte de punerea acestuia în funcţiune;
• Investiţiile finanţate prin alte surse: bugetele locale şi operatorii desemnaţi pentru operarea SMID.

1. Date generale

Judeţul Hunedoara are în componenţă 7 municipii, 7 oraşe şi 55 comune, în total 69 unităţi administrativ teritoriale.

Toate unităţile administrativ teritoriale sunt în prezent membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat Gestionare a Deşeurilor (ADI SIGD). 

Populația totală a județului Hunedoara în anul 2020 a fost de 377.046 locuitori din care în zone urbane 279.317 locuitori și în zone rurale 97.729 locuitori[7].

Structura populaţiei pe zone de gestionare a deşeurilor este prezentată mai jos :

Tabel 6 Populaţia judeţului Hunedoara pe zone de gestionare a deșeurilor municipale, anul 2020 

(populația rezidentă la 1 iunie 2020, conform INS)

*Cuprinde și satele aparținătoare localităților urbane

2.2 Aspecte tehnice rivind gestionarea deseurilor municipale 

Situaţia actuală a gestionării deşeurilor în judeţ se traduce prin următoarele aspecte:

• servicii minime de colectare separată pe categorii și fracții de deșeuri;
• echipamentele folosite în prezent sunt depăşite din punct de vedere tehnic sau inadecvate pentru colectare separată;
• aproape întreaga cantitate de deşeuri colectate este depozitată, inclusiv fracţiile ce ar putea fi reciclate ori compostate;

• din cele 13 depozite neconforme existente la nivelul judeţului, 9 (Aninoasa, Orăștie, Uroi, Deva, Hațeg, Petrila, Lupeni, Călan, Hunedoara) au fost închise și ecologizate în cadrul proiectului SMID. Depozitul Uricani va fi închis și ecologizat printr-un proiect AFM, depozitul Vulcan va fi închis și ecologizat prin fonduri europene sau bugetul  statului[8]. Depozitele Brad și Geoagiu s-au închis în mod natural;
• la nivelul județului este funcțional depozitul conform realizat prin proiectul SMID Hunedoara, din cadrul CMID Bârcea Mare;
• serviciile de gestionare a deşeurilor sunt finanţate într-un mod neadecvat şi nu se aplică principiul „poluatorul plăteşte“ (principiu supus constrângerilor suportabilităţii);
• publicul nu conştientizează suficient problemele legate de deşeuri şi nici nu există suficiente măsuri de informare şi conştientizare în această privinţă.

Din punct de vedere al ȋndeplinirii obiectivelor SMID,  principalele deficiențe ale sistemului actual de gestionare a deșeurilor municipale sunt următoarele:

• Colectarea deșeurilor menajere și similare nu se realizează în totalitate în conformitate cu prevederile legislației actuale și ale SMID Hunedoara, respectiv nu se colectează separat în toate UAT-urile deșeurile reciclabile pe 3 fracții; mai mult, în zonele 1-3, deșeurile se colectează pe 2 fracții (una uscată și una umedă);
• Cantitățile de deșeuri reciclabile colectate prin sistemul de salubrizare reprezintă doar 4,33% din totalul deșeurilor colectate. Se înregistrează un procent mai ridicat de colectare a deșeurilor reciclabile în afara sistemului de salubrizare, de 5,87%[9]. Chiar folosindu-se ambele sisteme de colectare a deșeurilor reciclabile, nu se poate atinge ținta de capturare de 50% reciclabile în anul 2020;
• Folosirea neadecvată a infrastructurii de colectare separată a deșeurilor menajere (colectarea deșeurilor reciclabile și a deșeurilor biodegradabile în recipienții aferenți cu un grad foarte mare de impurități, evacuarea deșeurilor biodegradabile generate de populația din mediul rural în containerele de reziduale în loc de utilizarea unităților de compostare individuală primite); de asemenea, chiar dacă deșeurile reciclabile sunt depuse separat/separate  de populație, ele ajung în aceeași mașină de colectare (din motive financiare ale operatorului, pentru a reduce costurile de colectare și transport), ajungând amestecate în stația de sortare sau direct la TMB. Datorită gradului de impurificare extrem de ridicat, deșeurile reciclabile nu sunt admise în stația de sortare, ci doar în stația TMB.
• Colectarea separată a biodeșeurilor nu este implementată; conform SMID HD nu este prevăzută colectarea separată a deșeurilor biodegradabile de la populație sau de la agenți economici; se colectează din mediul urban deșeurile din parcuri și grădini, în majoritate biodegradabile, dar gradul lor de compostare este minim. Nu este funcțională la nivelul județului nicio instalație adecvată de compostare; astfel, deșeurile biodegradabile, chiar dacă sunt colectate separat, ajung eventual în TMB Bârcea Mare, unde sunt tratate în amestec cu deșeurile reziduale;
• Instalațiile de sortare a deșeurilor reciclabile sunt folosite mult sub capacitatea lor proiectată, iar randamentele de sortare se situează în jurul procentului de 50%; echipamentele și utilajele din dotarea acestor instalații sunt în majoritate degradate fizic și moral, necesitând îmbunătățiri atât din punct de vedere tehnic cât și funcțional.
• Nu toate cantitățile de deșeuri colectate sunt tratate înainte de a fi eliminate pe depozit; în marea lor majoritate acestea sunt deșeuri stradale, colectate de alți operatori decât operatorii de salubrizare desemnați în cadrul SMID HD;
• Activitatea de colectare şi transport a deșeurilor menajere şi similare nu este realizată numai de către operatori licențiați cărora li s-a delegat această activitate sau care au încheiate contracte de salubrizare. Există şi alți operatori care colectează deșeurile menajere şi similare fără a avea un contract în acest sens;

1. Colectarea deşeurilor municipale

Cantitățile de deșeuri municipale generate în județul Hunedoara în perioada 2017-2021 sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 7 Cantități de deşeuri municipale generate în perioada 2017 – 2021, în județul Hunedoara

Sursă: Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, rapoarte statistice anuale ale operatorilor de salubritate, prin ADI “Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor Hunedoara”

Din cantitatea totală de deșeuri municipale generate în anul 2021, 79,67% reprezintă deșeuri menajere, 10,70% deșeuri similare și alte deșeuri (generate de operatorii economici și instituții) și 9,42% deșeuri din servicii publice.

Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, în perioada 2017 – 2021, este prezentată în tabelul următor.

Tabel 8 Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, pe medii de rezidență, în județul Hunedoara

Sursă: APM Hunedoara, PJGD HD

Analizarea datelor privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate (exprimat ca populație deservită de servicii de salubritate) pentru perioada 2017-2021 evidențiază faptul că anual s-a înregistrat o creștere a gradului de acoperire cu servicii de salubritate. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul județului este de 100% pentru anul 2021. Totodată se observă o creștere continuă a gradului de acoperire în mediul rural.

Conform informațiilor primite, toate unitățile administrativ-teritoriale din județ au încheiate contracte de salubrizare însă există unele localități rurale din componența unor UAT-uri spre care accesul este dificil, astfel încât mașinile de colectare a deșeurilor nu au posibilitatea de a colecta deșeurile.

Valorile indicilor de generare a deșeurilor menajere, estimate pentru perioada 2017 – 2021, pe baza datelor raportate de operatorii economici colectori în chestionarele MUN și pe baza chestionarelor întocmite de către consultant și completate de UAT-uri respectiv a populației rezidente din județul Hunedoara sunt prezentate în Tabelul 9.

Tabel 9 Indici de generare deșeuri menajere pe medii de rezidență, în perioada 2017 – 2021, la nivel național și județean

Sursă: ^*PNGD 2017, ^**Chestionare MUN, APM, PJGD, pe baza cantităților raportate de ADI SIGD

La nivelul anului 2021 indicele de generare a deșeurilor menajere din mediul urban pe fiecare zonă de colectare are valori între 0,61-0,78 kg/loc*zi, generând o valoare medie la nivelul judeţului ce depășește media la nivel național de 0,66 kg/loc*zi.

Indicele de generare a deșeurilor menajere din mediul rural are valori între 0,39-0,53 kg/loc*zi în perioada analizată, generând o valoare medie ce depășește media la nivel național de 0,29 kg/loc*zi.

Compoziția deșeurilor

La nivelul județului Hunedoara, în 2019, operatorul de salubrizare care operează pe zonele 1, 2 și 3 a realizat un studiu de determinare a compoziției deșeurilor menajere din mediul urban și rural, asumat a fi realizat în conformitate cu standardele în vigoare (SR 13493/Noiembrie 2004 - Caracterizarea deşeurilor - Metodologie de caracterizare a deşeurilor menajere), fără însă a transmite o compoziție finală determinată. Conform raportului de determinare, nu a fost respectată întocmai metodologia europeană referitoare la eșantionarea probelor. 

Din acest motiv, estimarea compoziției deșeurilor menajere și similare colectate la nivelul judeţului Hunedoara s-a realizat pe baza raportărilor operatorilor de salubrizare, ale operatorilor colectori de deșeuri reciclabile de la populație, prezentată în tabelul următor:

Tabel 10 Compoziția medie ponderată a deșeurilor municipale la nivelul județului Hunedoara, în anul 2020

^*Conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia nr. 2000/532/CE cu modificările ulterioare coroborată cu HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; 

(Sursă: Planul de Gestionare a Deșeurilor, Județul Huneodara, 2019-2025)

Pentru implementarea proiectului SMID Hunedoara, teritoriul județului Hunedoara a fost împărțit în 4 zone de gestionare a deșeurilor municipale și anume:

• Zona 1 Brad acoperă 13 UAT-uri (1 municipiu: Brad (împreună cu următoarele sate aparținătoare: Mesteacăn, Potingani, Ruda Brad, Tărățel, Valea Bradului) și 12 comune: Baia de Criș, Băița, Blăjeni, Buceș, Bucureșci, Bulzeștii de Sus, Crișcior, Luncoiu de Jos, Ribița, Tomești, Vălișoara, Vața de Jos), este amplasată în partea de nord a județului Hunedoara și are o populație totală de 35.593 locuitori înregistrată la nivelul anului 2020, care reprezintă aproximativ 9,43% din populația totală rezidentă a județului. Din populaţia totală a zonei, un procent de 31,07 % (11.060 persoane) locuiesc în mediul urban și 68,89% (24.533 persoane), în mediu rural. La acest moment, este funcţională stația de transfer și sortare Brad (realizată prin fonduri PHARE).
• Zona 2 Hațeg acoperă 11 UAT-uri (1 oraș:Hațeg împreună cu următoarele sate aparținătoare: Silvașu de Jos, Silvașu de Sus) și 10 comune: Bretea Română, Densuș, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sălașu de Sus, Sâtămăria Orlea, Sarmizegetusa, Totești), este amplasată în partea de centru și sud a județului Hunedoara și are o populație totală de 29.949 locuitori, înregistrată la nivelul anului 2020, care reprezintă aproximativ 7,94% din populația rezidentă a județului. Din populația totală a zonei, un procent de 26,64% (7.980 persoane) locuiesc în mediul urban și 73,35% (21.966 persoane) locuiesc în mediul rural. La acest moment, în zonă funcționează stația de transfer Hațeg (PHARE). 

• Zona 3 Centru acoperă 37 UAT-uri (3 municipii: Deva (împreună cu următoarele sate aparținătoare Archia, Bârcea Mică, Cristur), Hunedoara (împreună cu următoarele sate aparținătoare Boș, Groș, Hășdat, Peștișu Mare) și Orăștie; 3 orașe: Călan (împreună cu următoarele sate aparținătoare Batiz, Călanu Mic, Grid, Nădăștia de Jos, Nădăștia de Sus, Ohaba Streiului, Sâncrai, Sântămăria de Piatră, Strei, Streisăcel, Valea Sângeorgiului), Geoagiu (împreună cu următoarele sate aparținătoare Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu Băi)Simeria (împreună cu următoarele sate aparținătoare Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Săulești, Simeria Veche, Uroi), și 31 de comune: Băcia, Balșa, Bătrâna, Beriu, Boșorod, Bunila, Burjuc, Cârjiți, Cerbăl, Certeju de Sus, Dobra, Ghelari, Gurasada, Hărău, Ilia, Lăpugiu de Jos, Lelese, Lunca Cernii de Jos, Mărtinești, Orăștioara de Sus, Peștișu Mic, Rapoltu Mare, Romos, Șoimuș, Teliucu Inferior, Toplița, Turdaș, Vețel, Vorța, Zam). Zona 3este amplasată în partea centrală a județului Hunedoara și are o populație totală de 200.426 locuitori, înregistrată la nivelul anului 2020, care reprezintă aproximativ 53,15% din populația rezidentă a județului. Din populația totală a zonei, un procent de 69,93% (140.158 persoane) locuiesc în mediul urban și 30,06% (60.268 persoane) locuiesc în mediul rural. Deșeurile sunt transportate direct la CMID Bârcea Mare.
• Zona 4 Valea Jiului acoperă 8 UAT-uri (3 municipii : Vulcan, Lupeni, Petroșani; 3 orașe : Aninoasa (împreună cu următoarele sate aparținătoare Iscroni), Petrila, Uricani și 2 comune: Bănița, Baru), este amplasată în partea de sud a județului Hunedoara și are o populație totală de 111.076 locuitori înregistrată la nivelul anului 2020, care reprezintă aproximativ 29,45% din populația totală rezidentă a județului. Din populaţia totală a zonei, 95,35% (105.916 persoane) locuiesc în mediul urban și 4,65% (5.160 persoane), în mediu rural. La momentul actual deşeurile sunt transportate la stația de transfer și stația de sortare de la Petroșani.

Figura 1 - Zone de colectare a deșeurilor municipale din județul Hunedoara

În anul 2021 în judeţul Hunedoara își desfășurau activitatea 2 operatori de salubrizare (conform contractelor de salubrizare analizate până în prezent) ambele societăţi deţineau autorizații de  mediu și licențe ANRSC. 

Colectarea deșeurilor menajere și similare în amestec

Colectarea deșeurilor menajere și similare în amestec se realizează astfel:

• în mediul urban prin:
• platformele de colectare (punctele gospodărești - platforme - amenajate în cartierele de blocuri) 
• din poartă în poartă în zonele de case, în pubele de 240 l
• în mediul rural - din poartă în poartă în pubele de 120 l. 

Punctele de colectare amenajate sunt în proprietatea UAT-urilor și sunt administrate/ operate de către operatorii de salubrizare. În ultimii ani, în principalele localităţi urbane, prin efortul Primăriilor respective (mun. Hunedoara, Deva, Simeria, com. Veţel), au fost realizate platforme subterane de colectare sau au fost amplasate insule ecologice de colectare (a se vedea sub capitolul 2.3. cu detalii privind aceste proiecte). Situația actuală privind dotările UAT-urilor cu echipamente de colectare, întocmită pe baza chestionarelor completate de operatorii de salubrizare care activează la nivelul judeţului Hunedoara, sau cele transmise de ADI SIGD, este prezentată în cap. 2.3.

Deşeurile generate de populaţie, inclusiv deşeurile de ambalaje, se colectează atât în amestec cât şi colectare separată. Gradul de colectare separată a fracţiilor reciclabile este destul de scăzut.

Deșeurile reziduale colectate din cele 4 zone se transportă la instalația TMB din cadrul CMID Bârcea Mare, fie direct (din zona 3 Centru) fie prin intermediul stațiilor de transfer (Brad, Hațeg și Petroșani). 

Colectarea separată a deșeurilor menajere și similare

Conform SMID HD, colectarea separată a deșeurilor menajere și similare ar trebui să se realizeze pe 3 fracții: deșeuri de hârtie/carton, plastic/metale și sticlă, astfel:

• în mediul urban:
• la zona de case – platforme publice de colectare neamenajate, în eurocontainere de 1,1 mc pentru hârtie/carton, plastic/metal și în containere gen clopot de 1,5 mc pentru sticlă;
• la zona de blocuri – punctele de colectare amenajate, în eurocontainere de 1,1 mc pentru hârtie/carton, plastic/metal și în containere gen clopot de 1,5 mc pentru sticlă;
• în mediul rural - platforme publice de colectare neamenajate, în eurocontainere de 1,1 mc pentru hârtie/carton, plastic/metal și în containere gen clopot de 1,5 mc pentru sticlă.

De asemenea, trebuie să se asigure colectarea separată a deșeurilor voluminoase și deșeurilor periculoase menajere.

Colectarea separată a fracţiilor reciclabile de deşeuri a început destul de lent în judeţ, de aceea operatorul desemnat pentru 3 din zonele de colectare (zonele 1-3) a început să distribuie populaţiei din zonele de case din mediul urban şi din mediul rural, saci galbeni pentru colectarea fracţiilor de hârtie/carton şi plastic/metal. Distribuirea sacilor a început în noiembrie 2019 în cadrul unui proiect pilot al acestui operator, doar într-o serie de localităţi din zonele 1-3 : Brad, Baia de Criş, Ribiţa (zona 1 Brad), Haţeg, General Berthelot, Bretea Română, Densuş, Toteşti (zona 2 Haţeg), Deva, Hunedoara, Orăştie, Simeria (zona 3 Centru). 

În zona 4 Valea Jiului, operatorul actual SC Supercom SA a început să distribuie saci de culoare galben şi albastru, pentru colectarea separată de la zonele de case a celor 2 fracţii : plastic/metal şi hârtie/carton

Frecvențele de colectare a deșeurilor menajere și similare

Frecvențele de colectare a deșeurilor menajere și similare, stabilite în cadrul contractelor de delegare al serviciului de salubrizare la nivelul județului, sunt identice pentru fiecare zonă de colectare

În mediul urban, frecvența de colectare a deșeurilor menajere și similare:

• în zona blocurilor zilnic de luni până duminică;
• în zonele de case, o dată la 3 zile; 

În mediul rural, frecvența de colectare a deșeurilor menajere și similare se realizează o dată la 3 zile.

În mediul urban frecvența de colectare a deşeurilor reciclabile se realizează astfel:

• în zona blocurilor 1/3 zile (hârtia/carton, plastic/metal) 1/saptămână (sticla);
• în zonele de case, 1/3 zile (hârtia/carton, plastic/metal) 1/saptămână (sticla);

În mediul rural, frecvența de colectare a deșeurilor reciclabile se realizează o dată la 3 zile.

Colectarea sacilor cu reciclabile în zonele 1-3 se face săptămânal în zonele de case urbane şi o dată la 2 săptămâni în zonele rurale.

Colectarea deșeurilor din parcuri și grădini

La nivelul județului Hunedoara, colectarea deșeurilor din parcuri și grădini nu intră în atribuțiile celor 2 operatori de salubrizare desemnați în cadrul SMID Hunedoara. Astfel, existau la nivelul anului 2021, următorii operatori care asigură administrarea parcurilor publice și toaletarea acestora, în urma cărora se obțin deșeuri vegetale: Serviciul Public de Intreținere și Gospodărire Municipală Deva (SPIGM), Primăria Orăștie, SC SIMPRESTUTIL SRL, SC BUCURA PREST SRL, SC Salubprest Hunedoara, SC Eolian Energy SRL și SC Salubris Total SRL. Conform datelor furnizate de UAT-uri, anul 2021, aceste deșeuri se colectează în general doar în mediul urban. Deșeurile colectate sunt gestionate astfel: transportate la CMID Bârcea Mare, spre procesul de tratate în TMB, depozitate temporar și refolosite în alte scopuri (de ex. hrană pentru animale).

Colectarea deșeurilor stradale

Colectarea deșeurilor stradale din mediul urban nu intră în contractele actuale de delegare a serviciului de colectare. Colectarea acestora face parte dintr-un contract separat atribuit de autoritățile locale pentru curățarea străzilor și a locurilor publice. 

Colectarea deșeurilor din piețe

Colectarea deșeurilor din piețe se realizează la nivelul județului Hunedoara doar din mediul urban. Deșeurile intră în CMID Bâcea Mare, în stația TMB.

1. Transferul deșeurilor

Transferul deșeurilor municipale

Pentru eficientizarea activităţii de colectare şi transport, în judeţul Hunedoara, în prezent, există următoarele stații de transfer:

Staţia de transfer Brad a fost realizată prin proiectul Phare CES 2004 și dispune de o capacitate de 7.500[10] t/an. Stația de transfer se găsește pe același amplsament cu stația de sortare. Stația funcționează din anul 2010 și are următoarele dotări: platformă de descărcare, pres-container de 24 mc, 2 containere de 1,1 mc, încărcător frontal, cântar (comun cu stația de sortare de pe amplasament). Stația de transfer este operată la data elaborării prezentului Studiu de către asocierea SC Brai-Cata SRL - SC  Ted Trans 2002 SRL, în cadrul contractului de delegare nr.394/25.08.2018 valabil 8 ani.

Staţia de transfer Hațeg, realizată prin proiectul Phare CES 2004 „Sistem de colectare selectivă și depozitare deșeuri în țara Hațegului – stație de transfer în Orașul Hațeg”, dispune de o capacitate de 8.450[11] t/an. Stația de transfer funcţionează din anul 2010 și este operată la data elaborării prezentului Studiu de asocierea SC Brai-Cata SRL - SC Ted Trans 2002 SRL, în cadrul contractului de delegare nr.394/22.08.2018 valabil 8 ani. Are următoarele dotări: hală de stocare, încărcător frontal, bandă de descărcare îngropată, pres-container 24 mc. Deșeurile reziduale care ajung în stația de transfer sunt descărcate pe platforma betonată și apoi reîncărcate în containerele de transport, făcând insalubră activitatea desfășurată pe amplasament. 

Staţia de transfer Petroșani, realizată în cadrul Proiectului POS Mediu „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Hunedoara” fiind construită pe o suprafață de 14.000 mp, fiind în proprietatea Consiliului Județean Hunedoara. Este operată actualmente de SC Supercom SA, în baza contractului de delegare nr.1824/04.12.2018 valabil 8 ani și a Autorizației de mediu 21/28.02.2017. Stația de transfer dispune de o capacitate de 42.571[12] t/an. Stația de transfer funcţionează din anul 2018. Are următoarele dotări: cântar auto, container pod cântar cu sistemul de înregistrare electronică a datelor privind   cantitățile de deșeuri intrate/ieșite din stația de transfer. Instalația de transfer este structurată pe 2 nivele – nivelul superior fiind reprezentat de rampa de descărcare a mașinilor iar cel inferior de 2 buncăre de descărcare prevăzute cu pâlnii pentru încărcarea prescontainerelor (9 buc) și 6 vehicule de transport containere.

Stațiile de transfer prezentate anterior sunt funcționale și sunt integrate în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor.

1. Tratarea deșeurilor municipale

Principalele operații de tratare /valorificare a deșeurilor municipale sunt:

• sortarea deșeurilor;
• valorificarea deșeurilor municipale;
• tratarea biologică a biodeșeurilor colectate separat;
• tratarea mecano-biologică

1. Sortarea deșeurilor municipale

În prezent există la nivelul județului 5 stații de sortare pentru deșeuri municipale, dintre care 3 sunt în funcțiune. Date privind stațiile de sortare sunt prezentate în următorul tabel.

Tabel 11 Date generale privind instalațiile de sortare, 2020

*Codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare; **conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor

Sursă: APM Hunedoara, Autorizații de mediu, PJGD

Stațiile de sortare funcționează cu deșeuri municipale, în mare majoritate, deșeuri reciclabile colectate neseparat.

Stația de sortare de la Brad a fost înființată în anul 2010 în cadrul Proiectului PHARE CES 2004 „ECO Brad – Stație de selectare și transfer și platformă de compostare a deșeurilor”, este în proprietatea Primăriei Brad fiind operată de asocierea SC Brai-Cata SRL - SC Ted-Trans 2002 SRL, în cadrul contractului de delegare nr. 394/25.04.2018. Stația funcționează 8 h/zi, 5 zile pe săptămână, 260 zile/an, metoda de separare fiind manuală (8 posturi de sortare). Stația de sortare este dotată cu: zona de recepție deșeuri, zonă de sortare compusă dintr-o linie de sortare prevăzută cu sită tambur 80 mm, separator magnetic, cabină de sortare 8 posturi și perforator PET, prescontainere, încărcător frontal multifuncțional, motostivuitor. Stația sortează în principal deșeuri colectate în amestec și în cantitate mai mică, deșeuri reciclabile colectate separat, de aceea capacitatea de utilizare poate atinge capacitatea proiectată de procesare a stației. 

Deșeurile se deversează pe platforma betonată a stației, în zona de recepție,  de unde sunt încărcate pe o bandă transportoare către un ciur rotativ, după care fracția care rămâne în ciur (refuzul de ciur) este sortată ulterior în cabina de sortare. Aici intră și deșeurile reciclabile care au fost colectate separat. Sortarea se realizează manual, materialele reciclabile rezultate se presează/ balotează în vederea vânzării, iar reziduurile sunt încărcate în containere de în vederea eliminării sau valorificării energetice, după caz. Având în vedere că tratează în marea majoritate deșeuri colectate în amestec, randamentul procesului de sortare este foarte redus (cca 2-3%).

Stația de sortare de la Petroșani – realizată în cadrul Proiectului POS Mediu „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Hunedoara”, funcționează din anul 2018 și este operată de către SC SUPERCOM SA în baza contractului de delegare nr.1824/04.12.2018 valabil 8 ani. Stația de sortare deservește Zona 4 Petroșani. Suprafața halei de sortare (construcție metalică) este de 2.628 m², fiind împărțită în zonă de tratare/sortare și zonă de stocare temporară a materialelor sortate. Zona de tratare este dotată cu o linie tehnologică de sortare a deșeurilor, compusă din desfăcător de saci, benzi transportoare, separator magnetic,   cabină de sortare cu 24 de posturi prevăzute cu 24 de containere, separator deșeuri ne-feroase, perforator de PET, presă centrală de balotat, presă de balotat metale. Linia tehnologică este semi-automatizată, operațiunile în cabina de sortare desfășurându-se manual. Stația funcționează 6 h/zi, 6 zile pe săptămână, 312 zile/an. Materialele sortate sunt presate și balotate și depozitate în zona de stocare temporară, în vederea valorificării prin operatori autorizați. Fracția reziduală este transferată la stația de transfer Petroșani în vederea transportării la CMID Bârcea Mare. 

Deșeurile tratate în stația de sortare sunt doar deșeuri reciclabile colectate separat (având în vedere că în zona 4 este asigurată de același operator colectarea separată a deșeurilor), dar cu grad de impurificare destul de ridicat, ceea ce duce la randamente relativ scăzute.

Instalația de sortare din cadrul CMID, Bârcea Mare – investiție realizată în cadrul Proiectului POS Mediu „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Hunedoara”, este operată de SC SUPERCOM SA, în cadrul contractului de delegare nr 20110/18.12.2018, cu durata de 10 ani. Stația de sortare are o suprafață totală 38.000 m² și şi este constituită din: clădire tip hală și șopron stocare baloţi deşeuri de ambalaje sortate. Instalația de sortare este amplasată pe o suprafață de 14.899 m²  și este compusă din: benzi transportoare (de alimentare şi evacuare), desfăcător de saci, separator magnetic, cabină sortare manuală, boxe stocare materiale sortate; linia tehnologică de balotare este compusă din: benzi transportoare, presă balotare, sistem legare baloţi. Instalația funcționează 7 h/zi, 312 zile pe an, metoda de separare fiind semi-automatizată, separarea deșeurilor reciclabile în cabina de sortare realizându-se manual, iar materialele ajung în boxele de sub cabină, de unde sunt preluate cu utilaje și benzi transportoare către linia de balotare. Refuzul de sortare este colectat în containere. Deșeurile valorificabile sunt predate la unități autorizate pentru valorificare.

Deșeurile tratate în stația de sortare sunt doar deșeuri reciclabile colectate separat (aduse în principal din zona 3 și foarte puțin din zona 2), dar cu grad de impurificare destul de ridicat, ceea ce duce la randamente relativ scăzute.

1. Tratarea deșeurilor biodegradabile municipale

În ceea ce privește compostarea deșeurilor municipale, trebuie menţionat că o parte din populația din mediul rural a fost dotată, prin Proiectul SMID HD, cu unități de compostare individuală (12.900 bucăți) pentru a implementa acest tip de tratament pentru deșeurile biodegradabile din gospodărie; distribuția către populație a acestor echipamente a fost finalizată la sfârșitul anului 2018, neexistând informații cu privire la gradul lor de utilizare în scopul pentru care au fost distribuite; din datele cantitative privind deșeurile menajere colectate din mediul rural (în creștere constantă în perioada 2017-2021) rezultă însă că impactul acestor investiţii nu este semnificativ. 

1. Tratarea deșeurilor reziduale municipale

Statia de tratare mecano-biologică este operată actualmente de SC Supercom SA, în baza contractului de delegare nr 20110/18.12.2018, cu durata de 10 ani. Capacitatea zilnică de prelucrare a liniei de tratare mecanică este de 264 t/zi (la capacitatea proiectată a TMB de 82 379 t/an). Instalația a fost proiectată să funcționeze în 2 schimburi a câte 7 ore, 312 zile/an. Capacitatea zilnică de tratare pe linia biologică este de 154 t/azi, fiind proiectată să funcționeze 24 ore/zi, timp de 350 de zile/an. La nivelul anului 2021 cantitățile de deșeuri care au intrat la TMB au depășit cu mult capacitatea proiectată (cca 97.773[13] t), stația TMB fiind nevoită să funcționeze cu schimburi mai lungi de 7 ore și mai mult de 312 zile/an pentru a acoperi necesitățile de tratare. 

Deșeurile admise în cadrul stației TMB au fost deșeurile reziduale municipale (provenite de la populație, agenți economici/instituții, stradale, piețe, parcuri și grădini) și chiar deșeuri reciclabile colectate în amestec pe care operatorul a considerat că nu pot intra la stația de sortare datorită gradului de impurificare foarte mare. Acestea din urmă au crescut cantitățile de deșeuri de tratat depășindu-se astfel capacitatea proiectată.

Stația TMB este compusă din următoarele structuri funcționale: şopron metalic semi-închis cu rol de stocare temporară a deşeurilor; clădire tip hală pentru tratare mecanică deşeuri; 4 celule pentru compostarea aerobă a fracţiei biodegradabile; şopron metalic, pentru rafinarea/maturarea compostului rezultat din celulele de compostare; camera de filtrare şi biofiltru pentru tratarea aerului rezultat din hala de sortare mecanică a TMB; 2 bazine cu preaplin pentru colectare levigat din celulele de compostare. 

Tratarea mecanică a deşeurilor constă în mărunţirea acestora în tocătorul instalaţiei şi separarea lor în două fracţii cu ajutorul ciurului rotativ. Banda care transportă deşeurile de la tocător la ciur este prevăzută cu magnet pentru separarea deşeurilor feroase. Acestea sunt colectate într-un container de capacitate 18 mc. În urma tratării mecanice se obține un material rezidual (refuz de ciur) care se elimină pe celula de depozitare, și o fracție cu conținut majoritar de biodegradabil. La nivelul anului 2021, s-a obținut cca 41,51% refuz de ciur din total input în stație, restul fiind fracția biodegradabilă.

Fracţia bogată în materiale biodegradabile, separată în instalaţia de tratare mecanică, este transportată cu încărcătorul frontal la faza a doua de tratare, cea biologică, în brazde, pe 4 celule. Pe amplasament este aplicată metoda de compostare aerobă (cu aport de aer). Climatul necesar compostării este asigurat datorită construcţiei şi dotării celulelor. Acestea sunt construcţii din beton, prevăzute cu pereţi pe trei laturi, iar în pardoseală sunt practicate deschiderile necesare pentru sistemul de aerare şi evacuare levigat. Celulele mai dispun de un sistem de acoperire a grămezilor de deşeuri format din membrane semipermeabile şi un sistem de umezire. Deșeurile sunt depuse în brazde trapezoidale în cele 4 celule și se acoperă cu membranele semipermeabile. Sub acţiunea microorganismelor prezente în deșeuri are loc descompunerea substanţelor organice cu producere de energie termică, care determină o creştere a temperaturii în grămadă. Procesul de descompunere este influenţat de temperatură având în vedere că activitatea microorganismelor creşte odată cu creşterea acesteia până la o anumită limită. Ca urmare, procesul de compostare se conduce astfel încât temperatura în grămadă să fie menţinută între 55°-65° C (dacă temperatura este prea ridicată materialul se umezește, dacă temperatura este prea scăzută, materialul se afânează prin aerare forțată). Un ciclu de compostare durează în medie cca. 4 săptămâni. Controlul şi urmărirea parametrilor procesului de compostare se face automat prin sistem computerizat, în urma informaţiilor primite de la sondele montate în grămezile de deşeuri. Levigatul rezultat în urma compostării se colectează în două bazine de levigat prevăzute cu preaplin, la fiecare bazin fiind conectate 2 celule.

La încheierea ciclului de compostare, deşeurile tratate sunt transportate din celule pe amplasamentul platformei acoperite de rafinare/maturare. În această fază se execută iniţial o cernere a compostului prin utilizarea unui tambur rotativ tip sită în vederea îndepărtării impurităţilor din compost - corpuri străine, plastic, material necompostat, etc., care constituie refuzul sitei şi se transportă în vederea eliminării la depozitul ecologic. La nivelul anului 2021, cantitatea de reziduu (refuz sită rafinare) reprezintă cca 40% din inputul în linia de tratare biologică (cca 21% din inputul în stația TMB).

Materialul care a trecut prin sită (compostul/PSC^[14]) se supune operaţiei de maturarea finală, care are loc prin formarea de noi grămezi (maxim 5), în zona de maturare. Întoarcerea grămezilor se face cu ajutorul unui utilaj special. Ciclul de maturare durează cca. 2 săptămâni, perioadă în care se finalizează procesul de descompunere a substanţelor biodegradabile şi materialul tratat se stabilizează.

Calitatea compostului obţinut din biodegradabilul rezultat la tratarea mecanică a deşeurilor municipale colectate în amestec nu este satisfăcătoare pentru utilizarea acestuia drept fertilizant. Ca urmare el se transportă la depozitul ecologic şi se foloseşte ca strat de acoperire intermediară/finală. 

1. Tratarea termică

La nivelul județului Hunedoara o parte din cantitățile de deșeuri reciclabile, care nu sunt adecvate reciclării materiale, sunt predate direct de operatori către SC THERMO RECYCLING SRL (AM HD nr. 32/10.02.2010) din Chișcădaga, care pregătește deșeurile pentru valorificare energetică la Fabrica de ciment din aceeași localitate, aparținând Heidelberg Cement Romania SA.

1. Eliminarea deșeurilor municipale

La nivelul județului Hunedoara este funcțional Depozitul de Deșeuri Municipale, situat în localitatea Bârcea Mare, comuna Băcia operat SC SUPERCOM SA, în baza contractului de delegare nr 20110/18.12.2018, cu durata de 10 ani. Depozitul este funcțional din anul 2017.

Pentru facilitatea de depozitare este alocată o suprafaţă totală de 197.100 mp din care va fi utilizată efectiv pentru celulele de depozitare: 

• 62 500 mp pentru celula I; 
• 75 000 mp pentru celula II. 

La data emiterii AIM este construită doar celula I, cu o capacitate totală proiectată de 1 236 800 mc, din care minim 1.050.000 mc capacitate efectivă de depozitare. Capacitata celulei I a fost estimată pentru o perioadă de depozitare a deşeurilor de cca 7 ani ( 111.200 t/an) la o înălţimea a stratului de deşeuri de cca. 23 m (apreciată de la cota drumului perimetral de acces). 

La construcţia celulei I au fost respectate prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul nr. 757/2004 şi ale Acordului de Mediu nr. 2/2013 emis de APM Hunedoara.

Celula I este construită sub forma unei gropi cu suprafaţa bazei de 17.920 mp şi suprafaţa la taluzurile interioare 44.580 mp. Pentru evitarea infiltrării apei de suprafaţă către corpul celulei, aceasta este înconjurată de un dig perimetral dispus pe trei laturi N, S, E, şi un dig intercelular construit pe latura de V. Perimetral digurilor sunt construite rigolele de colectare a apelor pluviale.

Digul intercelular urmează a fi înglobat în masa de deşeuri, când va fi operaţională şi celula II.

Depozitul ecologic de deşeuri municipale, este un depozit pentru deşeuri nepericuloase clasa b. (conform HG 349/2005 art. 4, lit. b), şi deserveşte toate UAT - urile din judeţul Hunedoara respectiv: 55 comune, 7 oraşe, 7 municipii.

Se estimează că, în ritmul de umplere actual, fără nici o îmbunătățire adusă sistemului de gestionare a deșeurilor, celula I va atinge capacitatea finală de depozitare în anul 2027, urmând ca începând cu 2028 să fie pusă în funcțiune celula II. 

În județul Hunedoara au existat 13 depozite urbane neconforme dintre care 9 au fost închise și ecologizate în cadrul proiectului SMID HD (POS MEDIU).

1. Generarea şi gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Conform contractelor de delegare pentru serviciul de salubrizare, colectarea deşeurilor periculoase menjere trebuie realizate în cadrul unor campanii de colectare periodice. Până la momentul actual, au fost identificate campanii sporadice la nivelul anului 2021, de colectare a deşeurilor periculoase menajere (mun. Hunedoara, Petrila, Peştişu Mic, Cârjiţi, Romoş).

Deşeuri din construcţii şi desființări (DCD)

Conform datelor raportate de operatorii de salubrizare şi prelucrate de către APM Hunedoara cantitatea de DCD colectată în anul 2020 a fost de aproximativ 7.000 de tone.

Deşeuri voluminoase

Conform contractelor de delegare pentru serviciul de salubrizare, colectarea deşeurilor voluminoase trebuie realizate în cadrul unor campanii de colectare periodice. La nivelul anului 2021 există informaţii că operatorul desemnat pentru zonele 1-3, precum şi cel pentru Valea Jiului, au organizat campanii de colectare a acestei categorii de deşeuri. (vezi figura de mai jos)

Figura 2 Campanii de colectare deşeuri voluminoase

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectarea separată, recuperarea şi tratarea deșeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), se face prin intermediul operatorilor autorizaţi în acest sens.

La nivelul județului Hunedoara sunt autorizaţi 22 operatori economici care au activitate în domeniul colectării DEEE, conform Listei operatorilor economici autorizați să colecteze - trateze DEEE actualizată la 31.12.2020 și publicată pe site-ul ANPM. Potrivit aceleași surse, în județ, nu xistă  operatori economici autorizați pentru tratarea deșeurilor EEE.

Cantitatea totală de DEEE colectată în anul 2017 (ultimul an raportat la APM Hunedoara) a fost de 1.975,19[15] tone.

La nivelul județului, în parteneriat cu diferite organizaţii colective, sunt organizate de primarii (mun. Deva) campanii de colectare a acestor deşeuri de la populaţie.

1. Proiecte derulate privind gestionarea deșeurilor

În prezent în judeţul Hunedoara instalaţiile ce compun infrastructura aferentă serviciului de salubrizare au fost realizate cu finanţare prin Proiecte Phare CES și Proiectul POS Mediu.

Proiecte finanţate prin PHARE CES

În tabelul de mai jos sunt prezentate proiectele PHARE CES implementate în judeţul Hunedoara şi bunurile achiziţionate prin acestea.

Tabel 12 Proiecte PHARE CES şi UAT-uri deservite

*- Între bunurile achiziționate prin proiecte, doar punctele/platformele de colectare și unele din autogunoierele compactoare mai au perioadă de amortizare, restul bunurilor fiind la sfârșitul perioadei lor de utilizare (maxim 10 ani, conform prevederilor legale în vigoare[16]), deci nu vor mai fi luate în considerare la calculul necesarului investițional.

Proiectul „ECO BRAD-Stație de selectare si transfer si platforma de compostare a deşeurilor”, finanțat prin PHARE CES 2004

Prin proiectul PHARE CES 2004 - „ECO BRAD-Stație de selectare si transfer si platforma de compostare a deşeurilor” a fost realizată o staţie de sortare, transfer și platforma de compostare a deşeurilor care să deservească Municipiul Brad şi comunele partenere Crișcior şi Ribița.

Stația de transfer se găsește pe același amplasament cu stația de sortare. Stația funcționează din anul 2010 și are următoarele dotări: platformă de descărcare, pres-container de 24 mc, 2 containere de 1,1 mc, încărcător frontal, cântar (comun cu stația de sortare de pe amplasament).

Linia tehnologică pentru sortare deşeuri este prevăzută cu 8 posturi de lucru metoda de separare fiind manuală. Stația de sortare este dotată cu: zona de recepție deșeuri, zonă de sortare compusă dintr-o linie de sortare prevăzută cu sită tambur 80 mm, separator magnetic, cabină de sortare 8 posturi și perforator PET, prescontainere, încărcător frontal multifuncțional, motostivuitor. Stația sortează în principal deșeuri colectate în amestec și în cantitate mai mică, deșeuri reciclabile colectate separat, de aceea capacitatea de utilizare poate atinge capacitatea proiectată de procesare a stației

Ca şi mod de funcţionare, deșeurile se deversează pe platforma betonată a stației, în zona de recepție,  de unde sunt încărcate pe o bandă transportoare către un ciur rotativ, după care fracția care rămâne în ciur (refuzul de ciur) este sortată ulterior în cabina de sortare. Aici intră și deșeurile reciclabile care au fost colectate separat. Sortarea se realizează manual, materialele reciclabile rezultate se presează/ balotează în vederea vânzării, iar reziduurile sunt încărcate în containere de în vederea eliminării sau valorificării energetice, după caz. Având în vedere că tratează în marea majoritate deșeuri colectate în amestec, randamentul procesului de sortare este foarte redus (cca 2-3%).

Capacitatea de procesare a instalaţiei de sortare este de 7.500 tone/an.

Atât stația de transfer cât și stația de sortare este în proprietatea Primăriei Brad fiind operată de asocierea SC Brai-Cata SRL - SC Ted-Trans 2002 SRL, în cadrul contractului de delegare nr. 394/25.04.2018.

De asemenea, staţia de transfer și stația de sortare a deşeurilor deserveşte și alte UAT-uri, conform contractului de salubrizare, mai precis :

• UAT Baia de Criș;
• UAT Băița;
• UAT Blăjeni;
• UAT Buceș;
• UAT Bucureșci;
• UAT Bulzeștii de Sus;
• UAT Crișcior;
• UAT Luncoiu de Jos;
• UAT Ribița;
• UAT Tomești;
• UAT Vața de Jos;
• UAT Vălișoara

Conform procesului verbal nr. 23153/2018, stația de selectare, transfer și platforma betonată de compostare a deșeurilor au fost predate către Asocierea SC BRAI CATA SRL - SC TED TRANS 2002 SRL.

Proiectul PHARE CES 2006 Băița și Vălișoara

Prin proiectul PHARE CES 2006 “Reabilitarea sistemului de gestionare a deșeurilor în comunele Băița și Vălișoara”, au fost achiziţionate/realizate următoarele investiții:

• 1 autocompactor de 16 mc;
• 3200 pubele de 120 l;
• 120 pubele de 240 l;
• 120 containere de 1100 l. 

Localitățile aferente proiectului:

• Comuna Băița;
• Comuna Vălișoara. 

Proiectul PHARE CES 2004 HAȚEG

Prin proiectul PHARE CES 2004 “Sistem de colectare selectivă și depozitare deșeuri în țara Hațegului – stație de transfer în Orașul Hațeg”, au fost achiziţionate/realizate următoarele investiţii:

• 2 buc autocompactoare de 7 m³;
• 1 buc mașina transport deșeuri reciclabile-6 m³;
• 1 buc cap tractor pentru transport containere mari-24 m³;
• 2 buc. containere de transport 24 m³;
• buc presa container-11 to/zi;
• 275 buc. containere plastic-1,1 m³; 
• 96 buc.containeremetalice-1,1 m³.

Stația de transfer funcționează din anul 2010 și are următoarele dotări: hală de stocare, încărcător frontal, bandă de descărcare îngropată, pres-container 24 mc. Deșeurile reziduale care ajung în stația de transfer sunt descărcate pe platforma betonată și apoi reîncărcate în containerele de transport, făcând insalubră activitatea desfășurată pe amplasament. Stația de transfer are o capacitate proiectată de aproximativ 8.450 t/an[17], este în proprietatea Orașului Hațeg, și operată la momentul actual de asocierea  SC Brai-Cata SRL - SC Ted Trans 2002 SRL, în cadrul contractului de delegare nr.874/22.08.2018 valabil 8 ani.

Localitățile deservite în prezent de această staţie sunt:

• ·         UAT Hațeg;
• ·         UAT Bretea Romană;
• ·         UAT Densuș;
• ·         UAT Pui;
• ·         UAT Rachitova;
• ·         UAT Râu de Mori;
• ·         UAT Sălașu de Sus;
• ·         UAT Sântămăria Orlea;
• ·         UAT Sarmisegetuza;
• ·         UAT General Berthelot;
• ·         UAT Totești.

Conform procesului verbal nr. 23793/2018, stația de transfer și bunurile aferente serviciului de salubrizare au fost predate către Asocierea SC BRAI CATA SRL - SC TED TRANS 2002 SRL.

Proiectul ”Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Hunedoara” finanţat prin  POS Mediu

Prin proiectul ”Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Hunedoara” s-au realizat următoarele investiţii:

• depozit conform de deșeuri conform;
• staţie de sortare a deşeurilor;
• staţii de transfer a deşeurilor;
• construirea unei instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale;
• echipamente privind tratarea deșeurilor biodegradabile municipale
• echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor menajere;
• echipamente pentru colectarea fluxurilor speciale;
• închiderea depozitelor neconforme.

Depozit conform de deșeuri

Depozitul de deșeuri de la Bârcea Mare a fost realizat în cadrul proiectului SMID Hunedoara, în zona 3 Centru. Pentru a facilita depozitare este alocată o suprafaţă totală de 197.100 mp din care va fi utilizată efectiv pentru celulele de depozitare: 

• 62 500 mp pentru celula I; 
• 75 000 mp pentru celula II. 

Capacitatea anuală de depozitare pentru prima celulă asigurată prin proiect este de 111.200 tone/an pentru funcționare pe o durată de 7 ani. 

Celula I este construită sub forma unei gropi cu suprafaţa bazei de 17.920 mp şi suprafaţa la taluzurile interioare 44.580 mp. Pentru evitarea infiltrării apei de suprafaţă către corpul celulei, aceasta este înconjurată de un dig perimetral dispus pe trei laturi N, S, E, şi un dig intercelular construit pe latura de V. Perimetral digurilor sunt construite rigolele de colectare a apelor pluviale.

Digul intercelular urmează a fi înglobat în masa de deşeuri, când va fi operaţională şi celula II.

Depozitul ecologic de deşeuri municipale, este un depozit pentru deşeuri nepericuloase clasa b. (conform HG 349/2005 art. 4, lit. b), şi deserveşte toate UAT - urile din judeţul Hunedoara respectiv: 55 comune, 7 oraşe, 7 municipii.

Staţii de sortare a deşeurilor

Prin proiect au fost realizate 2 stații de sortare:

• Instalație de sortare din cadrul CMID Bârcea Mare

Staţia de sortare, situată pe amplasamentul depozitului Bârcea Mare are o capacitate maximă de 33.753 tone/an și o suprafață de 14.899 m². Staţia de sortare este compusă din benzi transportoare (de alimentare şi evacuare), desfăcător de saci, separator magnetic, cabină sortare manuală, boxe stocare materiale sortate; linia tehnologică de balotare este compusă din: benzi transportoare, presă balotare, sistem legare baloţi. 

Instalația funcționează 7 h/zi, 312 zile pe an, metoda de separare este semi-automatizată, separarea realizându-se manual, iar materialele ajung în boxele de sub cabină, de unde sunt preluate cu utilaje și benzi transportoare către linia de balotare.

În cadrul staţiei de sortare sunt sortate doar deșeurile reciclabile colectate separat aduse în principal din zona 3 și foarte puțin din zona 2, însă datorită gradului de impurificare destul de ridicat, randamentul stației este scăzut. 

• Stație de sortare Petroșani

Stația de sortare deservește zona 4 Petroșani, având o suprafață de 2.628 m2 , fiind împărțită în zonă de tratare/sortare și zonă de stocare temporară a materialelor sortate. Zona de tratare este dotată cu o linie tehnologică de sortare a deșeurilor, compusă din desfăcător de saci, benzi transportoare, separator magnetic, cabină de sortare cu 24 de posturi prevăzute cu 24 de containere, separator deșeuri ne-feroase, perforator de PET, presă centrală de balotat, presă de balotat metale. Linia tehnologică este semi-automatizată, operațiunile în cabina de sortare desfășurându-se manual. Stația funcționează 6 h/zi, 6 zile pe săptămână, 312 zile/an.

Deșeurile tratate în stația de sortare sunt doar deșeuri reciclabile colectate separat (având în vedere că în zona 4 este asigurată de același operator colectarea separată a deșeurilor), dar cu grad de impurificare destul de ridicat, ceea ce duce la randamente relativ scăzute. 

Ca urmare a gradului de redus de colectare separată a deșeurilor de către populație, în cazul celor 2 stații de sortare, capacitatea utilizată este foarte scăzută. 

Staţie de transfer al deşeurilor

Prin proiect a fost realizată o stație de transfer la Petroșani, care deservește zona 4. Aceasta este structurată pe 2 nivele - nivelul superior reprezentat de rampa de descărcare a mașinilor iar cel inferior de 2 buncăre de descărcare prevăzute cu pâlnii pentru încărcarea prescontainerelor (9 buc) și 6 vehicule de transport containere. 

Capacitatea proiectată este de 42.571 tone/an. 

Instalația de tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale în cadrul CMID Bârcea Mare

Capacitatea proiectată a stației este de 82.379 tone/an, capacitatea zilnică de prelucrare a liniei de tratare mecanică fiind de 264 tone/zi, respectiv capacitatea zilnică de tratare pe linia biologică de 154 tone/zi (proiectată să funcționeze 24 ore/zi, timp de 350 de zile/an). 

Stația TMB este compusă din următoarele structuri funcționale: şopron metalic semi-închis cu rol de stocare temporară a deşeurilor; clădire tip hală pentru tratare mecanică deşeuri; 4 celule pentru compostarea aerobă a fracţiei biodegradabile; şopron metalic, pentru rafinarea/maturarea compostului rezultat din celulele de compostare; camera de filtrare şi biofiltru pentru tratarea aerului rezultat din hala de sortare mecanică a TMB; 2 bazine cu preaplin pentru colectare levigat din celulele de compostare.

În cadrul stației TMB se tratateză deșeurile reziduale municipale (provenite de la populație, agenți economici/instituții, stradale, piețe, parcuri și grădini) și chiar deșeuri reciclabile colectate în amestec, care nu pot intra la stația de sortare datorită gradului de impurificare foarte mare.

Echipamente privind tratarea deșeurilor biodegradabile municipale

Prin proiectul SMID Hunedoara, o parte din populația din mediul rural a fost dotată cu unități de compostare individuală – 12.900 bucăți, pentru a implementa acest tip de tratament pentru deșeurile biodegradabile din gospodărie. Distribuția către populație a acestor echipamente a fost finalizată la sfârșitul anului 2018, neexistând informații cu privire la gradul lor de utilizare în scopul pentru care au fost distribuite; din datele cantitative privind deșeurile menajere colectate din mediul rural (în creștere constantă în perioada 2013-2019) rezultă însă impactul investiţiei a fost foarte scăzut. 

Echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor menajere

Prin proiectul SMID Hunedoara, colectarea deșeurilor menajere și similare ar trebui să se realizeze   pe 3 fracții: deșeuri de hârtie/carton, plastic/metale și sticlă. Astfel în atât în mediul urban cât și în mediul rural în zona de case, se prevedea colectarea pe platforme publice neamenajate în eurocontainere de 1,1 mc pentru hârtie/sticlă, plastic/metal și în containere tip clopot  de 1,5 mc pentru sticlă. La zona de blocuri din mediul urban se prevedea colectarea în punctele amenajate, în eurocontainere de 1,1 mc pentru hârtie/sticlă, plastic/metal și în containere tip clopot  de 1,5 mc pentru sticlă. 

Investițiile realizate în cadrul proiectului SMID Hunedoara au constat în: 6.925 pubele de 120 l, 7.067 pubele de 240 l, 5.008 eurocontainere de 1,1 mc. Aceste echipamente au fost distribuite în punctele gospodăreşti şi în platformele publie neamenajate din zonele de case. La acest moment situaţia acestor echipamente este oarecum modificată, unele din acestea fiind déjà deteriorate, iar în unele puncte, operatorii desemnaţi au suplimentat necesarul de containere cu altele noi.

Distribuția containerelor pentru colectarea deșeurilor reziduale și reciclabile la nivelul UAT-urilor este prezentată în tabelul următor (atât echipamente furnizate prin proiectul POS Mediu cât şi furnizate de operatori). Unele din aceste containere şi-au depăşit durata de viaţă, altele o vor depăşi în următorii ani. Având în vedere că nu există o situaţie clară a gradului de deterioare al fiecăruia dintre aceste containere, ȋn prezentul studiu au fost estimate costuri investiţionale în echipamente de colectare separată pentru toate UAT-urile.

Tabel 13 Distribuția containerelor de colectare în mediul urban

Tabel 14 Distribuția containerelor de colectare în mediul rural

Echipamente pentru colectarea fluxurilor speciale

Referitor la colectarea fluxurilor speciale de deșeuri, prin cadrul proiectului SMID Hunedoara, s-a propus colectarea acestora prin aport voluntar, după cum urmează:

• Deșeurile voluminoase: în zonele destinate în instalația centrală de gestionare a deșeurilor și în stațiile de transfer sau în zonele din apropiere, utilizând containere de 15 m³; 
• Deșeurile municipale periculoase: în zonele destinate în instalația centrală de gestionare a deșeurilor și în stațiile de transfer sau în zonele din apropiere, utilizând containere închise de 6 m³; 
• DEEE: în zonele destinate în instalația centrală de gestionare a deșeurilor și în stațiile de transfer sau în zonele din apropiere, utilizând containere închise de 30 m³ ce vor fi furnizate de producătorii DEEE.

Închiderea depozitelor neconforme

În județ au existat 13 depozite urbane neconforme, din care 9 au fost închise și ecologizate în cadrul proiectului SMID Hunedoara:

• Depozit neconform  Aninoasa, sistare activitate în anul 2010, an ecologizare 2015;
• Depozit neconform Orăștie, sistare activitate în anul 2015, an ecologizare 2016;
• Depozit neconform Uroi (Rapolțu Mare), sistare activitate în anul 2010, an ecologizare 2015;
• Depozit neconform Deva, sistare activitate în anul 2015, an ecologizare 2016;
• Depozit neconform Hațeg, sistare activitate în anul 2008, an ecologizare 2015;
• Depozit neconform Petrila, sistare activitate în anul 2008, an ecologizare 2015;
• Depozit neconform Lupeni, sistare activitate în anul 2009, an ecologizare 2015;
• Depozit neconform Călan, sistare activitate în anul 2009, an ecologizare 2015; 
• Depozit neconform Hunedoara, sistare activitate în anul 2006, an ecologizare 2015.

Lucrările de închidere au presupus: realizarea impermeabilizării suprafeței depozitului, montarea instalației de biogaz, montarea instalației de colectare a levigatului, împrejmuirea depozitului și construcția porții de acces.

Există şi proiecte de infrastructură realizate de unele din UAT-urile judeţului, în special în puncte de colectare subterane, insule ecologice sau platforme supraterane amenajate pentru echipamentele de colectare puse la dispoziţie deja.

Astfel, în municipiul Deva au fost amenajate de operatorul Salubritate SA Deva şi donate primăriei, 7 platforme subterane cu sistem de ridicare mecanic. Aceste puncte nu au fost preluate de actualul operator (din motive de incompatibilitate tehnică cu maşinile de colectare ale acestuia), prin urmare sunt sigilate, urmând a fi amenajate de Primărie în puncte de colectare supraterane (betonate, cu rigole de colectare ape pluviale şi împrejmuite).Totodată, primăria a amenajat alte 13 puncte de colectare subterane hidraulice, care sunt funcţionale şi au fost preluate de actualul operator pentru a fi operate, precum şi 2 puncte de colectare dotate containere modulare (insule ecologice).

În municipiul Hunedoara, din fondurile primăriei s-au amenajat până în acest moment 21 de platforme subterane, în planurile Primăriei acest număr urmând să crească până la 50. În acelaşi timp, au fost amenajate 37 de platforme supraterane modulare, pentru deşeuri reziduale şi reciclabile. Toate aceste investiţii sunt funcţionale, fiind operate de operatorul de salubrizare actual.

Figura 3 Platforme subterane în municipiul Deva 

(sursa: www.replicahd.ro)

Figura 4 Platforme subterane în municipiul Hunedoara

(sursa: www.primariahunedoara.ro)

Figura 5 Insule ecologice în municipiul Hunedoara

(sursa: www.primariahunedoara.ro)

În comuna Veţel, Primăria a amenajat 11 platforme betonate pe care a amenajat containere modulare pentru 2 fracţii (pe 10 din ele) şi pentru 4 fracții (pe 1 din platforme).

2.2 Operarea serviciilor de salubrizare

Asigurarea prestării activităților specifice de gestionare a deșeurilor s-a realizat în conformitate cu propunerea de operare a serviciilor care a stat la baza aprobării Proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor din județul Hunedoara”. Gradul de acoperire al serviciului este de 100%.

Conform celor stabilite prin proiect, pentru asigurarea eficienței serviciului s-a realizat o divizare în zone de management a deșeurilor.

Zona 1 cuprinde Municipiul Brad și comunele Baia de Criș, Băița, Blăjeni, Buceș, Bucureșci, Bulzeștii de Sus, Crișcior, Luncoiu de Jos, Ribița, Vața de Jos, Vălișoara, Tomești. Fracția de hârtie și carton, metal plastic colectată din această zonă  face obiectul activității de sortare în instalația existentă la Brad. Celelalte fracții, împreună cu refuzul de sortare sunt transportate, prin intermediul stației de transfer, la CMID Bârcea Mare. 

Zona 2 cuprinde orașul Hațeg și comunele Bretea Română, Densuș, General Berthelot,  Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria Orlea și Totești. Deșeurile colectate vor fi transportate prin intermediul stației de transfer Hațeg, la CMID Bârcea Marea. 

Zona 3 cuprinde Municipiile Deva, Hunedoara, Orăștie, orașele Călan, Geoagiu Băi și Simeria și comunele  Balșa, Băcia, Bătrâna, Beriu, Boșorod, Brănișca, Burjuc, Bunila, Cerbăl, Certejul de Sus, Cârjiți, Dobra, Ghelari, Gurasada, Hărău, Ilia, Lăpugiu de Jos, Lelese, Lunca Cernii de Jos, Mărtinești, Orăștioara de Sus, Pestișu Mic, Rapoltu Mare, Romos, Șoimuș, Teliucu Inferior, Toplița, Turdaș, Vorța, Vețel, Zam. Deșeurile colectate vor fi transportate în mod direct la CMID Bârcea Mare. 

Zona 4 cuprinde Municipiile Petroșani, Vulcan, Lupeni, orașele Petrila, Uricani, Aninoasa și comunele Bănița și Baru. Fracția de hârtie și carton, metal plastic colectată din această zonă sunt transportate la instalația existentă de la Petroșani. Celelalte fracții, împreună cu refuzul de sortare sunt transportate, prin intermediul stației de transfer, la CMID Bârcea Mare.

Având în vedere infrastructura existentă, prin contractele distinct delegate s-a asigurat prestarea următoarelor activități:

pentru Zona de gestionare deşeuri 1 – Brad 

1. colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare; 
2. operarea și administrarea stației de transfer Brad;
3.  operarea și administrarea stației de sortare Brad;
4. transportul la distanță al deșeurilor la facilitățile de tratare/depozitare.

pentru Zona de gestionare deşeuri 2 – Hațeg 

1. colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare 
2. operarea și administrarea stației de transfer Hațeg;
3. transportul la distanță al deșeurilor la facilitățile de tratare/depozitare.

pentru Zona de gestionare deşeuri 3 – Centru /Bârcea Mare 

1.  colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori.

   1. Finanţarea serviciului de salubrizare 

La nivelul județului Hunedoara, finanțarea serviciilor de salubrizare este asigurată prin tarif/taxă perceput de la utilizatorii casnici și non casnici. 

Contractul de asociere pentru proiectul, Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Hunedoara”, semnat de către reprezentații tuturor unităților administrativ teritoriale din județ, prevede că pentru asigurarea finanțării serviciilor de colectare, transport, transfer, sortare, tratare mecanico-biologică, compostare și depozitare, se vor stabili în condițiile legii, taxe în sarcina beneficiarilor acestor servicii (utilizatori casnici și non casnici).

Mecanismul financiar implementat în cadrul SMID Hunedoara este următorul: 

• La nivelul zonelor 1, 2 și 3 deservite de același operator de salubrizare, este implementat tarif (lei/persoană/lună). Operatorul încasează contravaloarea serviciului în baza unor contracte individuale cu utilizatorii (persoane fizice și juridice). 

Gradul de contractare al serviciului este foarte scăzut, la fel ca și gradul de încasare al contravalorii serviciului, probabil și datorită faptului că încasarea se face exclusiv prin caserii fixe. În același timp, în majoritatea UAT-urilor din aceste zone nu este instituită nici taxa de salubrizare pentru utilizatorii fără contract (confom art. 26 din Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților). Conform mecanismului financiar, operatorul de salubrizare este obligat, în baza contractului comercial cu operatorul CMID Bârcea Mare, să plătească tariful pentru activitățile de tratare/depozitare. În condițiile în care veniturile operatorului de colectare sunt puternic afectate de necolectarea tarifului, acesta este în întârziere și cu plata tarifului pentru activitățile de tratare/eliminare din CMID Bârcea Mare.

• La nivelul zonei 4, deservită de operatorul care administrează și CMID Bârcea Mare, este implementată taxa de salubrizare, colectată de fiecare UAT. Operatorul emite facturi și încasează contravaloarea serviciului de la fiecare UAT pe baza bonurilor de cântar la intrarea în CMID (emise pentru fiercare UAT). Gradul de încasare al taxei de salubrizare este mai ridicat, prin urmare și veniturile încasate de operator sunt mai mari. 

Figura 6 Schema mecanismului de plată existent

Tarifele aprobate de ADI SIGD la nivelul fiecărei zone de colectare, în anul 2021 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 15 Tarife aprobate pe fiecare zonă, anul 2021

 * la stația de sortare din cadrul CMID Bârcea Mare

** la stația TMB din cadrul CMID Bârcea Mare

*** la depozitul din cadrul CMID Bârcea Mare

Notă:   1. Pentru zonele 1,2 și 3 tarifele finale (rândurile 9 – 14) sunt formate din tarifele de colectare și transport (rândurile 1,2,3,4), sortare (rândul 5), transfer, după caz (rândul 6) precum și tarifele CMID (TMB – rândul 7, după caz și depozitare rândul 8).

            2. Pentru zona 4 populația și agenții economici plătesc taxă la UAT-uri, aceasta fiind fundamentată ținând seama de tarifele (lei/tonă) pentru activitățile de colectare și transport, sortare, transfer și cele de la CMID (TMB și depozitare). Taxa variază de la un UAT la altul și are valoarea cuprinsă între 10 și 13 lei.

În ceea ce privește implementarea măsurilor OUG nr. 74/2018 privind stabilirea tarifelor diferențiate, implementarea contribuției pentru economia circulară și a noului Regulament de salubrizare, la nivelul zonelor 1, 2 şi 3 a fost aprobată introducerea contribuției la economia circulară (CEC) în tarifele practicate la nivelul anului 2020. Tarifele diferenţiate au fost aprobate doar pentru zona 4 (începând cu luna decembrie 2020). 

În ceea ce privește aprobarea Regulamentului de salubrizare, la nivelul județului au fost aprobate prin HCL-uri emise de 22 de UAT-uri. 

În conformitate cu datele primite de la autorități, cele 4 zone de colectare, zonele 1, 2, 3, 4, sunt deservite în baza unor contracte de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. Din analiza contractelor (zonele 1, 2, 3) a rezultat că acestea nu conțin prevederi referitoare la aplicarea instrumentului economic ”plăteşte pentru cât arunci” respectiv indicatori de performanță şi penalitățile aferente. Contractele au fost semnate înainte de intrarea în vigoare a noilor modificări legislative aduse Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. Prin urmare, contractele nu sunt corelate cu prevederile legale în vigoare (în ceea ce priveşte indicatorii de performanță şi penalitățile respective). Zona 4 de colectare conține prevederi referitoare la aplicarea instrumentului economic ”plăteşte pentru cât arunci”, respectiv indicatori de performanță şi penalitățile aferente (AA nr. 1/27.11.2020). 

În ceea ce privește redevența, situația actuală a acesteia, pentru toate cele 4 zonele, se prezintă astfel:

Tabel 16 Situaţia actuală a valorilor redevenţei pentru cele 4 zone

1. Proiecţii viitoare şi obiective ale Sistemului de Management Integrat 

   1. Proiecţia cantităţilor de deşeuri municipale

Proiecția de generare a deșeurilor menajere și similare s-a realizat având în vedere:

• ·         Evoluția populației;
• Evoluția indicatorilor de generare a deșeurilor.

Proiecția cantităților de deșeuri s-a realizat separat pe fiecare zonă în parte, separat pe mediul urban și mediul rural, pentru perioada 2022 – 2032, anul de referință fiind 2021.

1. Proiecția populației

Evoluţia populaţiei este importantă pentru planificarea gestionării deşeurilor, în principal a deşeurilor municipale. Pentru prognoza populaţiei pe perioada 2022-2032 s-au luat în considerare datele înregistrate de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2017-2020, privind populația rezidentă, precum și datele de prognoză ale Centrului Național de Prognoză pentru perioada 2017-2060. 

Pentru prognoza populației s-a folosit datele statistice publicate de INS, astfel:

• pentru anii istorici 2017-2020 s-au folosit datele statistice privind populația rezidentă pe medii (total Urban și total Rural) publicat de INS
• la prognozarea populația pe anii 2022-2032 s-a utilizat populația din studiul INS la nivelul anilor 2060, varianta medie.

Tabel 17 Proiecția populației județului Hunedoara pe medii de rezidență și pe zone pentru perioada 2022-2032

*Curpinde și satele apaținătoare localităților urbane

3.1.2 Evoluția indicilor de generare

Prognoza privind generarea deșeurilor municipale se va realiza pe baza datelor colectate privind gestionarea deșeurilor 

Ipotezele în baza cărora se va realiza această estimare sunt următoarele:

• indicatorii de generare a deșeurilor menajere atât în mediul urban, cât și în mediul rural se mențin constanți pe toată perioada de planificare la valorile estimate pentru anul 2021;
• în anul 2021 întreaga populație este deservită cu servicii de salubrizare;

1. Compoziţia deşeurilor municipale

În cadrul draftului de PJGD s-a determinat o compoziție a deșeurilor menajere și similare, în cadrul căreia au fost estimate și cantitățile de deșeuri periculoase. Compoziția estimată în cadrul draftului de PJGD este prezentată în tabelul următor.

Tabel 18 Compoziția deșeurilor conform PJGD

1. Proiecția deșeurilor municipale 

Pe baza datelor privind generarea deșeurilor municipale și a compoziției deșeurilor menajere și similare, s-a putut elabora prognoza deșeurilor menajere pe categorii de materiale, precum și estimarea cantităților de deșeuri care vor fi colectate pe fracții.

Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta la nivelul județului Hunedoara pe medii de rezidență și pe zone este prezentată în tabelele următoare.

Tabel 19 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la populație, Zona 1

Tabel 20 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la agenți economici, Zona1

Tabel 21 Proiecția cantităților de deșeuri municipale estimate a se colecta de la populație Zona 2