REDEVENȚA 

LA NIVELUL SMID JUDEȚUL HUNEDOARA

Art. 29 alin.(11) lit. m)  „ (...) la stabilirea nivelului redevenței, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziție operatorului oda 

1. Cadrul legal aplicabil

Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice

• tă cu încredințarea s 
• OUG 198 / 2005  privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreținere, înlocuire şi dezvoltare ( Fondul IID) pentru erviciului/activității de utilități publice şi gradul de suportabilitate al populației beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene (…)„proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care 
• Art. 4 (1) Operatorul şi unitatea administrativ-teritorială care realizează proiecte cu asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene au obligația ca de la semnarea memorandumului de finanțare sau acordului de împrumut pentru cazurile specificate la art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență să constituie potrivit art. 3 Fondul IID pe întreaga perioadă de viață a investiției.
• Art. 4 (2) Unitatea administrativ teritorială contribuie la Fondul IID cu sume încasate în bugetele locale sau județene, după caz, cel puțin egale cu:
     a) vărsămintele din profitul net de la regia autonomă de interes local sau județean care beneficiază de asistență financiară nerambursabila din partea Uniunii Europene;

   b) dividendele de la societatea comercială cu capital integral sau majoritar de stat care beneficiază de asistență financiară nerambursabila din partea Uniunii Europene;

c) redevența aferentă bunurilor concesionate societății comerciale care beneficiază de asistență financiară nerambursabila din partea Uniunii Europene. În cazul în care împrumutatul este unitatea administrativ-teritorială, redevența anuala va fi stabilită la un nivel care să acopere cel puțin serviciul datoriei publice pentru anul respectiv aferent împrumutului de cofinanțare contractat de unitatea administrativ-teritorială;

  d) impozitul pe profit plătit de operator unității administrativ-teritoriale;
   e)  dobânzi aferente disponibilităților Fondului IID.

  f)   TVA-ul plătit din Fondul IID şi recuperat ulterior de la bugetul de stat, în 

  maximum 30 de zile lucrătoare.

• Art.5. Operatorul/unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de asistență financiară nerambursabila din partea Uniunii Europene utilizează Fondul IID în următoarea ordine de priorități pentru:

  a) plata serviciului datoriei publice guvernamentale constând în rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor contractate sau garantate de stat, destinate cofinanțării proiectelor care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

         b) plata serviciului datoriei publice locale constând în rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor contractate sau garantate de autoritatea administrativ-teritorială, destinate cofinanțării proiectelor care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

  b^1) plata serviciului datoriei constând în rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor contractate de operatorul/operatorul regional, destinate cofinanțării proiectelor care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

  c) cheltuieli neeligibile reprezentând cheltuielile de achiziție sau producție a activelor corporale utilizate pentru implementarea proiectelor care beneficiază de asistență tehnică nerambursabilă din partea Uniunii Europene dacă autoritatea responsabilă execută pregătirea terenului şi a lucrărilor de construcție pe cont propriu, cheltuielile cu achiziția sau închirierea altor active care sunt considerate neeligibile, închirierea activelor fixe care sunt parte a cheltuielilor de capital, cheltuielile cu funcționarea unității de implementare a proiectului, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli neeligibile necesare proiectului;

  d) întreținerea, înlocuirea şi dezvoltarea activelor date în administrare sau în concesiune, inclusiv a celor dezvoltate cu finanțare nerambursabila din partea Uniunii Europene şi în conformitate cu programul aprobat de autoritatea administrației publice locale sau cu programul specific de operare şi întreținere, convenit cu Comisia Europeană sau cu banca cofinanțatoare.

e) plata TVA-ului aferent lucrărilor de construcție, întreținerii, înlocuirii şi 

dezvoltării activelor realizate cu finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene şi în conformitate cu programul aprobat de autoritatea administrației publice locale sau cu programul specific de operare şi întreținere, convenit cu Comisia Europeană sau cu banca cofinanțatoare.

f) plata cofinanțării proiectelor care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă.

• HG  2.139/ 2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe

  1. Analiză 

• unitățile administrativ teritoriale beneficiare de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, în cazul de față Județul Hunedoara, prin Consiliul Județean trebuie să constituie fondul IID, obligație care de obicei este transpusă și prin contractele de finanțare; 
• având în vedere prevederile art.4 alin.(2) din OUG 198/2005 singura sursă de alimentare a fondului, în cazul proiectelor pin care se asigură gestionarea deșeurilor este redevența; având în vedere că celelalte posibile surse nu pot fi luate în considerare, fiind, în general, specifice proiectelor derulate în sectorul de apă; 
• nivelul redevenței trebuie stabilit în funcție de nivelul amortizării bunurilor puse la dispoziția operatorului. 

Totodată, având în vedere faptul că (i)prin contractul de finanțare Consiliul Județean, în calitate de beneficiar al proiectului are obligația să asigure durabilitatea și sustenabilitatea acestuia și (ii) în conformitate cu prevederile Legii 51/2006 mai sus menționate redevența trebuie să aibă un cuantum similar nivelul amortizării bunurilor puse la dispoziția operatorului, se poate concluziona că nivelul minim al redevenței se calculează prin raportare la valoarea amortizării bunurilor puse la dispoziția operatorului. 

Se consideră că este vorba despre un nivel minim, deoarece în conformitate cu prevederile art. 5 din  OUG 198/2005 nu se impune acoperirea anumitor costuri (ex: lit. a), iar pentru alte costuri beneficiarul și-a asumat în mod efectiv plata acestora din resurse proprii (ex. lit. c) . 

În momentul stabilirii criteriilor care stau la baza determinării nivelului redevenței trebuie să se țină cont de faptul că redevența va deveni o componentă de cost în cadrul fișelor de fundamentare a tarifelor de operare, iar un cuantum ridicat al acestei va determina un cuantum ridicat al tarifelor. Având în vedere situația existentă, concretizată printr-un nivel redus de contractare și de încasare voluntară a tarifelor se recomandă stabilirea cel puțin în primă fază a unui nivel cât  mai redus al redevenței, luându-se în calcul durata maximă de funcționare. În cazul în care această măsură are efecte pozitive se va putea ulterior trece la stabilirea unui nivel al redevenței care să asigure finanțarea tuturor costurilor prevăzute art. 5 din OUG 198/2005. 

Având în vedere că în conformitate cu prevederile documentației care a stat la baza atribuirii contractului s-a impus operatorilor obligații de asigurare a întreținerii bunurilor/echipamentelor puse la dispoziția acestora și de înlocuire a acestora (ex: Anexa 10 a documentației, unde se menționează că operatorul are obligația de a înlocui în cursul executării contractului containerele și igloo-urile puse la dispoziție de autoritatea contractantă) se constată că doar anumitor bunuri care au fost finanțate prin proiect trebuie să li se calculeze cota de  amortizare (ex. pubele, depozite închise etc). 

Propunerea de determinare a cotei de amortizare s-a realizat pe baza valoii de intrare în patrimoniu a bunurilor, ținându-se cont de durata maximă normală de funcționare, conform HG  2.139/2004.

Nu s-au luat în calcul cotele de amortizare  ale depozitelor închise, deoarece nu se poate pune problema unor înlocuiri a acestora, nici măcar a instalațiilor de ardere a gazului, deoarece se apreciază că într-o perioadă de 18 ani, corespunzător duratei de viață a acesteia  (cod 2.1.24.7. din HG 2139/2004) nu vor mai exista gaze care trebuie eliminate din aceste depozite. 

Un caz particular îl constituie cuantumul redevenței care trebuie determinat pentru asigurarea fondurilor de construire a celei de-a doua celule a depozitului. 

În conformitate cu prevederile formularului aplicației de finanțare (fila 21, secțiunea depozit județean   – versiunea în limba engleză)  s-a estimat că anual se vor depozita 111.200 tone deșeuri /an, la care se adaugă cantitatea de 14.500 de tone de CLO, rezultând un total de 125.700 tone/an. Durata de viață estimată prin proiect a primei celule a fost de 7 ani, corespunzător unei capacități de 879.900 tone. Având în vedere că în prezent se asigură eliminarea doar a cca. 77.000 tone/an, din activitatea de colectare a deșeurilor menajere/asimilabile și a deșeurilor stradale, iar acoperirea serviciului la nivel județean este de 100%, se poate constata că durata estimată  de viață a primei celule este de aproximativ 12 ani. Totodată se menționează că suprafața primei celule va fi de 62.500 mp. 

Prin același document se estimează că cea de-a doua celulă va avea o suprafață de 75.000 mp. În lipsa unor estimări clare, pe baza de proiect/SF, se poate stabili valoarea de investiție a celei de-a doua celule pe baza costurilor inițiale ale primei celule. Astfel dacă pentru o suprafață de 62.500 mp valoarea de investiție a fost de 25.343.791,00 (fără TVA), se apreciază că pentru o suprafață de 75.000 mp, costurile ar putea fi de 30.412.549 lei, la care se adaugă TVA de 5.778.384 lei, rezultând un cost total de 36.190.933 lei. 

Având în vedere durata estimată de viață a celulei 1(de cca. 12 ani) se apreciază că nivelul redevenței care să asigure edificarea celei de-a doua celule este de 3.015.911 lei/an.

Pe baza datelor INIȚIALE s-a stabilit că nivelul anual de amortizare pentru investițiile efectuate prin proiecte, cu luarea în considerare a unui TVA de 19% (deoarece din datele puse la dispoziție de beneficiar s-a constatat că TVA-ul luat în calcul a fost de 24%) sunt de 1.477.785,83 lei/an pentru investițiile realizate la Petroșani și de 3.997.042,55 lei/an, pentru investițiile realizate la Bârcea Mare, la care se adaugă   redevența aferentă celei de-a doua celule de 3.015.911 lei/an. Rezultă așadar un nivel total al redevenței pentru aceste bunuri puse la dispoziție de Consiliul Județean de 8.490.739.38 lei/an.

Deoarece în valoarea actuală a tarifelor practicate de operatorii de salubritate din județ cuantumul redevenței este de cca. 33 %, iar prin aplicarea valorilor maximale ale tarifelor care respectă gradul de suportabilitate a populației nu se poate asigura resursa financiară pentru aplicarea noilor prevederi legale din domeniul serviciilor de salubritate, respectiv introducerea celei de a cincea fracții – fracția biodegradabilă, precum și creșterile semnificabile ale costurilor cu munca vie, combustibili și energie, aparatul tehnic al ADI SIGD Hunedoara și-a propus identificarea unor modalități de recalculare a redevenței pentru sistemul de salubrizare din județul Hunedoara. Astfel, nivelul minim al redevenței se va stabili în funcție de următoarele criterii de bază :

• stabilirea nivelului redevenței se va face similar amortizării doar pentru instalațiile și utilajele puse la dispoziția sistemului nu și pentru construcțiile din Stațiile de sortare-transfer sau TMB, drumuri, garduri, etc. 
• pentru fiecare din cele 4 zone de colectare se va calcula o redevență conform utilităților în funcțiune din zona respectivă;
• redevența corespunzătoare CMID Bârcea Mare se va repartiza zonelor de colectare în funcție de cantitățile de deșeuri predate și conform activităților de prelucrare aplicate în cadrul CMID(sortare – după caz, tratare mecano-biologică-TMB, sau depozitare);
• în cazul modalității de plată prin taxă redevența datorată devine componentă a taxei de salubrizare instituită la nivelul fiecărui UAT, evitând astfel aplicarea TVA aplicată pentru cazul în care încasarea acesteia este pusă în seama operatorului de salubritate.

Astfel, nivelul anual de amortizare pentru instalațiile și utilajele puse la dispoziția sistemului, cu luarea în considerare a unui TVA de 19%, sunt de 875.267 lei/an pentru instalațiile și utilajele din Stația de sortare și transfer Petroșani și de 1.025.206 lei/an, pentru instalațiile și utilajele din CMID Bârcea Mare la care se adaugă  redevența aferentă înlocuirii containerelor de colectare a deșeurilor (pubele și containere) de 2.356.131 lei/an. Rezultă așadar un nivel al redevenței pentru bunurile puse la dispoziție de Consiliul Județean de 4.485.088 lei/an.

Redevența cuvenită UAT-urilor care au pus la dispoziție stații de transfer și sortare, respectiv Brad și Hațeg este de 57.856 lei/an și UAT-uri care au pus la dispoziție alte (platforme).

Calculul nivelului anual de amortizare și repartizarea redevenței pentru fiecare din cele 4 zone de colectare este redat în tabelele de mai jos.

Notă    *Sunt luate în calcul redevențele anuale de la stațiile de transfer Brad, Hațeg,         

Petroșani și redevențele anuale de la stațiile de sortare Brad și Petroșani

Valoarea Redevenței nu conține TVA.

Notă:             Total Redevență TVA 19% inclus, pe fiecare zonă:

1. zona 1 Brad                 =          295.996 lei/an
2. zona 2 Hațeg                =          225.115 lei/an
3. zona 3 Centru              =          1.296.955 lei/an
4. zona 4 Petroșani          =          538.065 lei/an

Erată: Valoarea Redevenței anuale pentru zona 4, cu TVA 19% este de 875.267 lei/an.