Nota de fundamentare

1. DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investitii:       Infiintare sistem integrat de colectare și valorificare a 

                                                                           gunoiului de grajd in comuna Facaeni, judetul 

                                                                           Ialomita

2. DATE SPECIFICE – teren studiat

Obiectul proiectului

            Documentaţia de faţă a fost întocmită la cererea beneficiarului UAT FACAENI în vederea obţinerii Certificatului de Urbanism aferent: Infiintare sistem integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd in comuna Facaeni, judetul Ialomita. 

3. SITUATIA EXISTENTA

            Imobilul studiat se află în intravilanul localitatii Facaeni, str. Spicului, nr. FN – judeţul Ialomita, in proprietatea comunei Facaeni. 

Terenul este inscris in C.F. nr. 28030, nr. cadastral: 28030; - terenul are o suprafaţă de 77.717,00 mp - conform extrasului de CF anexat. Terenul pe toată suprafata lui este relativ plan, cu denivelari mediu accentuate, avand vecinatati terenuri cu constructii.

Incadrarea amplasamentului si a constructiei in clase si categorii        

Descriere amplasament 

Terenul pe toată suprafata lui este relativ plan, cu denivelari mediu accentuate, avand vecinatati terenuri cu constructii. Geometria terenului: are o forma dreptunghiulară, terenul este în pantă dinspre est spre vest, diferenţa de nivel este de maxim 1,05 m cu o inclinaţie de aproximativ 1,55 %.

Caile de comunicatie - accese

            Accesul la teren se realizeaza de pe Drumul de acces existent – prin intermediul acceselor auto propuse – drum care face legatura cu reteaua stradala a localitatii Facaeni. 

4. PROPUNERI - REGLEMENTARI      

Elemente de tema

            Se propune construirea următoarelor: Infiintare sistem integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd in comuna Facaeni, judetul Ialomita.

            În cadrul UAT studiat, majoritatea gospodăriilor cresc animalele (bovine, porcine, cabaline, ovine și păsări) în spații aflate în imediata apropiere a locuințelor, fără ca acestea să aibă prevăzute instalații de depozitare adecvate pentru colectarea deșeurilor animale. 

            Acest tip de practici agricole necorespunzătoare conduc către poluarea apelor subterane cu nitrați și bacterii precum și către răspândirea mirosurilor neplăcute și a muștelor. Majoritatea deținătorilor de ferme mici nu derulează practici agricole prietenoase cu mediul și, prin urmare, contribuie în mod semnificativ la poluarea cu nitrații din surse neorganizate. 

            Acest lucru conduce la poluarea apelor subterane, fapt ce prezintă amenințări la starea de sănătate a locuitorilor care folosesc apa pentru băut, extrasă din pânza freatică, prin fântâni. 

            La analiza situației actuale cu privire la modul de administrare a gunoiului de grajd la nivelul comunei studiate au fost identificate următoarele deficiențe: 

- Gospodarii care dispun de suficientă forță de muncă și de mijloace de transport necesare și care au în proprietate suficiente suprafețe de teren arabil, vii, livezi, pășuni sau fânețe care pot beneficia de fertilizarea cu îngrășăminte naturale, sunt preocupați de stocarea, fermentarea și împrăștierea gunoiului de grajd în perioadele de timp optime, realizând o economie substanțială prin înlocuirea îngrășămintelor chimice precum si creșterea calității și cantității recoltelor. Din păcate, de cele mai multe ori din necunoaștere, locul de depozitare și fermentare al gunoiului de grajd este total inadecvat, undeva în curțile oamenilor, direct pe sol și fără a fi protejate de precipitații, la distanță de cele mai multe ori insuficientă de sursa de alimentare cu apă potabilă (fântâni), ceea ce duce pe de o parte la pierderea substanțelor utile prin spălarea de către precipitații iar pe de altă parte la poluarea cu nutrienți a stratului freatic ce constituie principala sursă de apă potabilă, în special pentru animale, dar și pentru oameni, fără a mai vorbi de alte inconveniente ca disconfortul olfactiv sau cvasiprezența unor insecte atrase de gunoiul de grajd. 

- Unii gospodari care nu sunt interesați în folosirea gunoiului de grajd ca îngrășământ (din diverse motive - insuficiența terenurilor proprii pe care să le aplice, lipsa forței de muncă disponibile, lipsa mijloacelor de transport, vârsta înaintată, lipsa de interes etc.) și nici nu au găsit alte modalități de folosire (livrarea comercială sau chiar cu titlu gratuit către cei care ar fi interesați să-l folosească). Acești gospodari aleg calea de a transporta și depozita gunoiul de grajd în locuri neautorizate, undeva la marginea localității, pe marginea drumurilor sau chiar pe malul unor cursuri de apă. In afară de poluarea cu nitrați a solului și apelor, nu trebuie trecut cu vederea nici impactul peisagistic, atât al grămezilor de gunoi de grajd din curțile oamenilor cât mai ales al celor descărcate la marginea drumului, de cele mai multe ori la câteva zeci de metri de ieșirea din localitate. 

            Având în vedere situația actuală în ceea ce privește modul de stocare și de gestionare a gunoiului de grajd în cadrul UAT studiat s-a considerat ca fiind necesară realizarea unei platforme comunale de depozitare a acestuia. 

            Astfel, obiectul documentatie de față îl reprezintă implementarea unui sistem integrat de depozitare și gestionare, dezvoltându-se procesul de compostare a gunoiului de grajd pe perioada de interdicție pentru împrăștierea pe terenurile agricole precum și promovarea Codului de Bune Practici Agricole. 

- Marea majoritate a gospodăriilor nu au mijloace de control pentru a preveni infiltrația directă de efluenți din gunoiul de grajd în sol. Privatizarea terenurilor agricole a contribuit la dezvoltarea agricultorilor care dețin efective de animale în interiorul satelor, care accentuează problemele de poluare cu nitrați în apele subterane. Deșeuri de origine animală sunt eliminate prin depozite deschise, de multe ori de-a lungul cursurilor de apă, cu o considerare redusă privind valoarea acestora ca îngrășământ sau amenințările la adresa sănătății umane și a mediului. 

Deșeurile solide din gospodării, dacă nu sunt colectate centralizat, sunt adesea amestecate cu gunoi de grajd, împiedicând utilizarea acestuia pe terenurile agricole. 

Alte aspecte cu privire la deficiențe: 

            - Existența  unui număr mare de animale generatoare de cantități apreciabile de gunoi de grajd,care nu suntdepozitateîn mod conform;

            - Lipsa infrastructurii, individualăsau comunală, de depozitare a gunoiului de grajd pe perioada de interdicție, acest fapt ducând la depozitarea neconformăa gunoiului de grajd și împrăștierea acestuia în timpulperioadei de interdicție;

            - Costurile ridicateale investițiilor pentru realizarea platformelor individuale de gunoi de grajd conforme cu Codul de Bune Practici Agricole; 

            - Fermierii nu pot îndeplini condiționalitățile pentru obținerea subvențiilor (depozitarea gunoiului de grajd pe platforme specialamenajate, individuale sau comunale). Fermierii care solicită plăți directe (plata unică pe suprafață -SAPS, plata redistributivă, plata pentru practici benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, sprijinul cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri), ajutoare naționale tranzitorii, măsuri de sprijin compensatorii pentru dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, sprijin pentru sectoarele pomicol și vitivinicol, precum și alte scheme/măsuri de sprijin din fonduri europenesau din bugetul național, trebuie să respecte normele privind ecocondiționalitatea, în conformitate cu legislația în vigoare;

            - Lipsa de informare a crescătorilor de animale asupra cadrului legislativ actual privind depozitarea și împrăștierea conformăa gunoiului de grajd;

            - Afectarea dezvoltării normale a faunei din corpurile de apă de suprafață, prin eutrofizarea cauzată de poluarea apei cu nitrați(în special azot și fosfor) proveniți din gunoiul de grajd;

            - Poluarea apelor subterane, folosite ca sursă de apăpotabilă, cu nitrați proveniți din scurgerile din gunoiul de grajd depozitat incorect;

            - Disconfortul produs de depozitarea gunoiului de grajd de către micii fermieriîn proximitatea altor gospodăriivecine;

            - Poluarea cu nitrațiprodusăde către levigatulgunoiului de grajd poate avea consecințe grave asupra calității apelor din cadrul UAT studiat.

            UAT studiat are nevoie de investiții precum și de întărirea politicilor, regulamentelor și a structurilor administrative, a serviciilor și competențelor aferente la nivel local pentru a putea ajuta localitatea să se conformeze cerințelor Directivei Nitrați a UE. 

            La nivel național, numeroși fermieri sunt penalizați pentru nerespectarea normelor de eco-condiționalitate aplicate pentru a primi sprijinul UE pentru agricultură (plăți directe). Începând cu anul 2015, fermierii care solicită plăți directe din fondurile europene și din bugetul național, la fel ca și cei care aplică pentru fonduri europene în cadrul diferitelor scheme de finanțare din cadrul PNDR 2014 - 2020 vor trebui să se conformeze cu norme legate de eco-condiționalitate. 

            În cadrul UAT studiat, din perspectiva cererii de bunuri și servicii din partea cetățenilor, se anticipează faptul că promovarea practicilor vizând perfecționarea modului de gestionare a gunoiului de grajd în regiunile rurale va avea un impact benefic prin îmbunătățirea semnificativă a condițiilor de muncă și de viață pentru cetățeni, diminuarea riscului de îmbolnăvire a populației și animalelor, favorizarea activităților economice – investiții în agricultura ecologică, înființarea de asociații și de grupuri de producători agricoli, creșterea animalelor, procesarea produselor. 

            În cadrul UATstudiat , din perspectiva necesității obiectivului de investiții, investiția avută în vedere în cadrul proiectului sprijină primăria în îndeplinirea obligației de a lua decizii privind sistemul conform de colectare și stocare a gunoiului de grajd în cadrul UAT atudiat la nivelul localității/localităților componente. 

            În concluzie, există o nevoie critică de a oferi comunității de fermieri cunoștințele și instrumentele necesare pentru a se conforma cu Directiva Cadru a UE privind Apele și cu Directiva Nitrați.

            Obiectivul general al prezentei investiții îl constituie combaterea poluării cu nitrați a apelor, prin asigurarea managementului gunoiului de grajd generat la nivelul fermelor/gospodăriilor din grupul țintă. 

            Beneficiile pe termen lung obținute prin reducerea deversărilor de nitrați în corpurile de apă vor fi: 

- Diminuarea cantității de nitrați deversată în pânza freatică din cadrul UAT. studiat; 

- Îmbunătățirea condițiilor pentru sănătatea populației și a condițiilor de mediu din cadrul UAT. studiat. 

Obiectivele specifice: 

            Schimbările și beneficiile pe termen scurt pe care Proiectul le va produce asupra grupului țintă și a comunității locale sunt: 

- Asigurarea spațiului conform de depozitare pentru gunoiul de grajd generat la nivelul fermelor/gospodăriilor din grupul țintă va reduce depozitarea în spații neamenajate corespunzător si împrăștierea gunoiului pe suprafețele agricole în timpul perioadei de interdicție, astfel reducându-se deversările de nitrați în ape; 

- Asigurarea facilităților conforme de colectare, transport, depozitare și împrăștiere a gunoiului de grajd generat la nivelul fermelor/gospodăriilor din grupul de țintă; 

- Producerea unui compost de calitate superioară prin gestionarea adecvată a gunoiului de grajd depozitat pe platforma comunală, creând astfel premisele pentru o fertilizare organică, eficientă a suprafețelor agricole deținute de grupul țintă și alți potențiali beneficiari; 

- Conformarea grupului țintă la normele privind eco-condiționalitatea (GAEC și SMR). Fermierii care solicită plăți directe (plata unică pe suprafață - SAPS, plata redistributivă, plata pentru practici benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, sprijinul cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri), ajutoare naționale tranzitorii, măsuri de sprijin compensatorii pentru dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, sprijin pentru sectoarele pomicol și vitivinicol, precum și alte scheme/măsuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul național, trebuie să respecte normele privind eco-condiționalitatea, în conformitate cu legislația în vigoare; 

- modificări comportamentale la nivelul individului și comunității, ca urmare a activităților de diseminare cunoștințe, întreprinse de către autoritățile locale cu privire la măsurile și reglementările din Codul de Bune Practici Agricole. 

Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții:

            Pentru tipul de platforma comunala dorita, aferentă unui sistem integrat de management al gunoiului de grajd, propusă prin proiect sunt necesare următoarele componente constructive și dotări:

            Platforma comunală se poate amplasa în zone cu teren plat sau cu declivitate până la 10%,care conține următoarele obiecte investiționale:

1.Platforma dedepozitare propriu-zisă; 

2.Rigola carosabilă din prefabricate beton;

3.Bazin stocare; 

4.Platforma incintă; 

5.Cabinăpersonal; 

6.Toaletă ecologică;

7.Stâlpi de lumina cu panouri fotovoltaice;

8.Camere supraveghere video; 

9.Piezometre; 

10.Împrejmuire panouri plasă de sârmă bordurată; 

11.Spații înierbate + plantații aliniament

12. Platformă acces(L=10m) cu legătura la drumul comunal de acces la platformă.       

            Dotări - Utilajele/ echipamentele necesare sistemului de manipulare și aplicare a gunoiului de grajd, inclusiv, transformarea în compost (set utilaje de transport fără montaj. Alte dotări: pichetPSI; stingător incendiu P6; trusă medicală de prim ajutor; masă, scaun; scară metalică.

      Prin realizarea lucrarilor de constructii propuse, rezistenta si stabilitatea constructiilor alaturate nu vor fi inrautatite.

            NU ESTE AFECTATA STRUCTURA CONSTRUCTIILOR ALATURATE.

«Norme generale de protectie a muncii » editia 1996, precum si « Norme specifice de protectie a muncii pentru diferite categorii de lucrări ».

            Punctul P.S.I. si protectia muncii marcat pe Planul de situatie DTOE va fi utilat astfel: - găleti din tablă, (2 buc.); - lopeti cu coadă (2 buc.); - topoare târnăcop cu coadă (2 buc.); - căngi cu coadă (2 buc.); - răngi de fier (2 buc.); - scară împerechere din trei segmente (1 buc.); - ladă cu nisip de 0,5 mc (1 buc.); - stingătoare portabile; - Punct de prim ajutor, împreună cu Trusa medicala de prim ajutor dotata conform Ordinului Ministrului Sanatatii si Familiei 427/14.06.2002.

            Măsurile prevăzute în norme nu sunt limitative. Executantul va prevedea si va executa toate normele de protectia muncii pe care le consideră specifice conditiilor locale pentru evitarea oricăror accidente.

REȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,                                                CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE:

Mitu adrian                                                    SECRETARUL GENERAL AL COMUNEI FĂCĂENI,

                                                                                    Georgiana Elena Marcu