ROMANIA

JUDEŢUL VASLUI

COMUNA FEREŞTI

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

                                                               A P R O B,

                                           Preşedintele de ședinţă al Consiliului Local

                                                        al comunei Ferești,

                                                               Primar,

                                                     SEBASTIAN ARTENI

                                                 P L A N U L

DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

                                                   COMUNA FERESTI-

A fost discutat  în şedinţa Consiliului Local al comunei Ferești şi aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 22 din  09/04/2024.

CUPRINS

                                 Capitolul I – Dispoziţii generale

Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective

         Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

 Obiectivele PAAR sunt:

-asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

-amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

-stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

-alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

           Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,potrivit legii,au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale,Comitetul local pentru situaţii de urgenţă,alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu).

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de către Consiliul Local al comunei Feresti.

Primarul comunei Feresti raspunde de condiţiile necesare elaborării planului de analiză şi acoperire a riscurilor,având obligaţia stabilirii şi alocării resurselor necesare pentru punerea în aplicare a acestuia,potrivit legii.

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor,potrivit reglementărilor în vigoare se face de către fiecare autoritate, organism,sau instituţie în parte,corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin.

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă , prin Centrul Operativ, asigură pregătirea,organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns,precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie,corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Planurile de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmesc într-un număr suficient de exemplare,din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă .

Personalul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă,precum şi cel al celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice,corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Responsabilităţile cetăţenilor

Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor.

Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii şi probabilităţii producerii evenimentului alături de costurile implementării.

Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru:

• informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor;
•  formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea/reducerea neglijenţelor din conduită;
• dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală;
• adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;
• respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;
• participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ;
• încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;
• cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor;
• respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă.

            Consiliul local şi primaria

Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri.Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială.

Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt:

1. în faza pre – dezastru:
   • instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
   • aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale;
   • hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă în conformitate cu criteriile minime de performanţă;
   • aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă;
   • elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii;
   • determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre;
   • asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative;
   • asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre.
2. 
   
   1. pe timpul dezastrului:
      • desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă;
      • menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate;
      • înfiinţează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă;
      • asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale;
      • asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate;
      • coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate.
   2. 
      
      1. post dezastru:
         • participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre;
         • coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire aacestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare;
         • asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară;
         • coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale;
         • organizează activităţi de ajutor financiar.

-să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe;

-să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate;

-să elaboreze un plan de urgenţă internă;

-să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major;

-să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă;

-să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forţelor proprii de intervenţie;

-să permită inspecţia autorităţilor competente;

-să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în cazul producerii, consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a calităţii mediului.

Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice(ceea ce nu este cazul in com. Feresti), instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele obligaţii principale:

- monitorizarea radioactivităţii mediului;

- întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate;

- notificarea autorităţilor asupra accidentului;

- elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear / radiologic;

- desfăşurarea de exerciţii de urgenţă pe şi în afara amplasamentului.

Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică şi în Normele generale de apărare împotriva incendiilor.

Acte normative de referinţă

- Legea nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă.

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor .

- Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor

- Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

- H.G nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

- H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

- H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

- Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei.

 - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre

- Legea apelor nr. 107/1996.

- Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

- H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor.

- Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural.

- H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren.

- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic.

- Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren.

- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic.

- H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

- Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă.

        CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE COMUNEI FEREŞTI

Pe baza datelor cuprinse în Schema cu Riscurile Teritoriale din unitatea administrativ-teritorială a judetului Vaslui, aprobată de prefectul judeţului, în conţinutul PAAR se face o prezentare pe secţiuni a caracteristicilor unităţii administrativ-teritoriale, după cum urmează:

Secţiunea 1.Amplasare geografică şi relief

Aspecte administrative 

Comuna Feresti are în componenţa sa satul Feresti , cãtunul Velnita , care este situat pe malul stang al pârâului Feresti , la poalele dealului Ulmului si are un numar de 50 de locuitori ; este situat in partea de est a localitatii Feresti la o distanta de 2200 m fata de aceasta si se intinde pe o suprafata de 6,5 ha ,  si cãtunul Sarata, care este situat in partea de sud a localitatii Feresti la o distanta de 2583 m fata de aceasta si are un numar de 150 locuitori. Catunul Sarata se intinde pe o suprafata de 19 ha.

 Comuna Feresti este  aşezata   în  partea  de   nord  a  judeţului   la  o  depărtare   de  20 Km de oraşul Vaslui,reşedinţa judeţului .

Suprafaţa comunei Feresti este 2466,08 ha din care :

                 - teren intravilan - 218,53 ha

                 - extravilan         - 2247,55 ha

Vecinii comunei Feresti sunt:

la nord: teritoriile comunelor Danesti si Codaesti

la est :   teritoriul comunei Solești și Vǎleni

la nord : teritoriul comunei Vǎleni

la vest : teritoriul comunei Vǎleni și Zǎpodeni   

2.1.1   Forme de relief- în comuna Feresti este o zonă de podiş.

2.1.2   Caracteristicile pedologice ale solului – în comuna Feresti se întâlnesc

următoarele tipuri de soluri :

-          brune 

-          podzolz .

Secţiunea a 2 – Caracteristici climatice

2.2.1.  Regim climatic – In privinţa climei , comuna Feresti se află sub directa influenţă a maselor de aer din nord-est,încadrându-se în sectorul cu climă temperat-continentală. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8 şi 9 grade Celsius. Lunile cele mai calde ale anului sunt iunie,iulie,august,cu temperature medii de la 19 la 26 grade Celsius.iar luna cea mai rece este ianuarie cu temperaturi medii de – 4 grade Celsius .

2.2.2.  Regimul precipitaţiilor – Vara se înregistrează de multe ori ploi cu caracter torenţial,media fiind de 30-40 l/ m pătrat. Cantităţile cele mai mari de precipitaţii cad în lunile mai-iunie,iar cele mai reduse în februarie . In lunile de toamnă (octombrie- noiembrie) cumulul ploilor care cad în 24 de ore este de 95 mm. 

2.2.3.  Temperaturi – Fiind consecinţa efectelor combinate ale intensităţii radiaţiei solare,ale incidenţei diferitelor mase de aer pe acest teritoriu,dar şi a condiţiilor fizico- geografice locale,temperatura aerului prezintă oscilaţii periodice diurne ,lunare şi  anuale.

2.2.4.  Valorile extreme ale temperaturii aerului - Valorile extreme absolute sunt consecinţa invaziei unor mase de aer foarte cald,de cele mai multe ori originare din nordul Africii sau a prezenţei unor mase de aer reci de origine polare. 

2.2.5 Fenomene meteorologice extreme – .Aversele de ploaie pot genera situaţii de risc prin cantităţile insemnate de precipitaţii căzute în timp scurt. In comuna Feresti, numărul zilelor cu ploaie oscilează între 100 – 110. Caracterul precipitaţiilor este strict legat de dinamica şi structura maselor de aer ce tranzitează această regiune.

Precipitaţiile atmosferice pot constitui factor de risc meteorologic atunci când depăşesc anumite cantităţi şi prezintă o intensitate foarte puternică :

-          COD ROSU               - precipitaţii peste 35-40 l/mp. 

-          COD PORTOCALIU   - cantităţi de precipitaţii intre 25-35 l/mp .

-          COD GALBEN           - cantităţi de precipitaţii normal pentru regiunea

respectivă,dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi şi anume cantităţi de precipitaţii peste 25 l/mp în cel mult o oră;

GRINDINA este fenomenul care se manifestă în situaţia unor mişcări consecutive puternice ale aerului şi devine fenomen meteorologic periculos, ori de câte ori se produc căderi de grindină,chiar dacă nu sunt însoţite de descărcări electrice. Acest fenomen meteorologic devine factor de risc atunci când se produc căderi de grindină de mari dimensiuni,ori când grindina se aşterne sub forma unui strat continuu şi/sau se produc pagube materiale.

DESCARCARILE ELECTRICE apar în condiţiile unor mişcări de convecţie foarte puternice ale aerului şi sunt înregistrate mai ales în sezonul cald al anului,din luna aprilie până în luna august. Ele pot fi însoţite de creşterea turbulenţei aerului manifestată prin intensificări violente ale văntului ,care pot avea şi aspect de vijelie.

Numărul mediu anual al zilelor în care se înregistrează descărcări electrice este cuprins între 20 – 25 zile/an.

Pentru sezonul rece sunt caracteristice fenomenele meteorologice periculoase de ninsoare sau strat gros de zăpadă,viscol,depuneri de gheaţă pe carosabil.

NINSOAREA poate constitui fenomen meteorologic de risc atunci când se produc creşteri ale stratului de zăpadă cu 50 cm sau mai mult în 24 de ore,determinînd înzepezirea drumurilor , creând pericolul de prăbuşire a acoperişurilor şi a unor construcţii.Zăpada cade de regulă la sfârşitul lunii decembrie. Grosimea stratului de zăpadă înregistrată totalizează anual 59 cm,uneori depăşind cu 10 cm,dar sunt şi ani şi luni de iarnă cu ninsori slabe.

VISCOLUL este factor de risc atunci când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteza mai mare sau egală cu 16 m/s(viscol puternic),care produce troienirea zăpezii pe porţiunile deschise de teren , împiedicănd desfăşurarea normală a activităţilor economice. Acest fenomen meteorologic poate avea urmări deosebit de grave pentru viaţa economică povocând izolarea unor aşezări umane,distrugerea unor construcţii,a reţelelor electrice şi îngreunarea transporturilor rutiere sau feroviare.

            DEPUNERILE DE GHEATA se produc pe sol sau pe diferite obiecte (polei,chiciură,lapoviţă) şi sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezenţa lor pot periclita circulaţia rutieră (polei) sau prin dimensiunile lor pot avaria conductorii aerieni.

VANTUL poate fi fenomen meteorologic de risc atunci când prin intensitatea sa depăşeşte anumite limite şi poate perturba activitatea normală a comunităţii umane.In situaţii convective foarte puternice ,vântul poate depăşi 25 m/s şi atunci devine factor foarte puternic de risc meteorologic ,atunci când viteza vântului este mai mare de 20 m/s,atunci sunt situaţii meteorologice de risc puternic,iar când viteza vântului depăşeşte 15 m/s , acest fenomen meteorologic poate deveni temporar periculos.

Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică

2.3.1.  Cursuri de apă - Teritoriul comunei Feresti este străbătut de cursul râului Feresti .

  Secţiunea a 4-a. Populaţie

2.4.1.Numărul populaţiei :2357 locuitori, majoritatea fiind de etnie românã si religie ortodoxa.

 2.4.2. Numarul de gospodarii  1499 iar numarul de locuinte este de 730.

 Sesiunea a 5-a. Căi de transport

2.5.1.   - deplasarea in comuna Feresti dinspre municipiul Vaslui se face pe DN 24 inspre Iasi,pana la localitatea Moara Domneasca,iar de acolo pe o distanta de 9 km pe DJ 246 A.

           - drumuri comunale asfaltate  pe o lungime de 3,5 Km. 

Sesiunea a 6-a Dezvoltare economică

2.6.1   Zone industriale - In prezent tabloul economic al comunei Feresti este reprezentat de urmatoarele  societăţile comerciale :

•          S.C. DECENEUS SRL

•          S.C. NUFARUL SRL

•          S.C. JRB VASI  SRL

•          S.C. DANICONS SRL

•          S.C. BRISACAR SRL

•          I.I. ARTENI GABI

•          S.C. CIGROFLOR SRL

•          I.I. DANILA GABRIEL COSTEL 

•          S.C. IULCASA CONSTRUCTII SRL

•          I.I. TRIFAN SPERANTA 

•          S.C. CATIMANGUA SRL

•          I.I. CRETU STEFAN

•          S.C. AKY NICANOR

•          S.C. MANGROM SRL

•          S.C. GIVACOV CONSTRUCT SRL

            In ceea ce priveşte agricultura,ultimii ani au avut ca rezultat profunde mutaţii în acest domeniu. Astfel,centrul de greutate al activităţii agricole s-a mutat  în gospodării particulare,ceea ce a avut ca rezultat o drastică micşorare a producţiei şi scăderea numărului de animale.

2.6.2.  Fondul funciar – Suprafaţa de extravilan a comunei Feresti este de 2247.55 ha din care :

-          arabil              1600 ha

-          păşune           305 ha

-          pãdure            194 ha

-          neutilizabil   43 ha

2.6.4   Creşterea animalelor – Pe teritoriul comunei creşterea animalelor se face în gospodării individuale. Situaţia colectivităţilor de animale este prezentată mai jos,după cum urmează :

-familii de albine         776

- bovine                           52

- cabaline                        69

- porcine                       280

- păsări                        2385

-ovine si caprine        1870

  Secţiunea a 7-a . Infrastructuri locale

2.7.1. Instituţii (cultură, ocrotirea sănătăţii etc.)

Institutii   publice:     1.Consiliul local Feresti

2.Primaria comunei Feresti

-localitatea Feresti ,comuna Feresti ,nr. 157. Primar    – SEBASTIAN   ARTENI , telefon: 0788253082                                                                                                                                                                                                                                

3.Scoala generala cu clasele I – VIII ” NICOLAE MILESCU SPATARU” nr. 141

-localitatea Feresti ,comuna Feresti -. Director– Chirila Alexandra , telefon : 0745614984

 Lăcaşuri de cult

  1.Biserica ortodoxa ” ADORMIREA MAICII DOMNULUI ” Feresti

            - preot paroh Pila Ciprian , Feresti  nr. 5 

Instituţii de învaţamânt 

  -Scoala generala cu clasele I – VIII ” NICOLAE MILESCU SPATARU

 -Gradinita cu program normal ”Prichindel”  Feresti

Cultura - construcţii reprezentative ale continuităţii sociale şi culturale acestei localităţi cum ar fi:

1.         Căminul cultural Feresti ”Sandu Trifan”

 2.        Monumetul eroilor din Feresti

Invăţământul - Educaţia tinerei generaţii se desfăşoară astfel :

-          grădiniţe :      1

-          învăţământ primar şi gimnazial : 1

3.         Stadionul comunal 

 Ocrotirea Sănătăţii

Sănătate publică - Populaţia comunei Feresti cu un număr de 2186 locuitori are la dispoziţie,pentru investigaţii şi tratamente medicale urmatoarele  unităţi :

- 1 dispensar uman ;

- 1 medic de familie ;

- 1 farmacie.

Reţele de utilităţi 

Reteaua de curent electric ,cablu si internet prin fibra.

Locuri de adunare si cazare a populaţiei in situaţii de urgenţa

  - Scoala generala cu clasele I – VIII ”NICOLAE MILESCU SPATARU  -localitatea Feresti ,comuna Feresti,nr.141.

- Caminul cultural ”Sandu Trifan” 

                             CAPITOLUL III . ANALIZA RISCURILOR 

                             GENERATOARE DE SITUATII DE  URGENTA  

Analiza riscurilor trebuie să permită cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare,amploare şi efectele posibile ale acestora. Analiza se ve realiza pe tipuri de riscuri,după cum urmează :

Secţiunea 1. Analiza risurilor naturale

Fenomene meteorologice periculoase – Pe teritoriul comunei Feresti nu s-au produs fenomene meteo periculoase.

Inundaţii – nu este cazul.

            Furtuna

Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forţate sa se ridice si sa producă fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torenţiala, vânturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mişcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata.

Vânturile din urma unei furtuni la suprafaţa ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitaţiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundaţiile sunt asociate cu acest tip de precipitaţii.

Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care ameninţa vieţi si locuinţe omeneşti. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scara larga a activităţilor zilnice oamenilor şi operatorilor economici.

La acest tip de risc nu se execută evacuarea populaţiei.

Tornada – nu este cazul ;

Seceta – in general , regimul precipitaţiilor este echilibrat, ;

Zăpada si gheata

Ȋnzăpezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de riscuri cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incat , mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona, sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat,lopata etc. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în gospodăriile populaţiei şi a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie , precum şi telecomunicaţiile. Zăpada poate fi umeda, cauzând condiţii de apa si inundaţii sau solida, in combinaţie cu ploaia cauzând polei. Zăpada solida duce la ger si viscol, combinata cu vanturile înalte. In zonele deluroase, avalanşele sunt un hazard comun provocat de zăpada.

Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfăşoară în baza „ Programului de măsuri pentru perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliu local.

Pentru conducerea intervenţiei in caz de înzăpeziri, se desfăşoară următoarele acţiuni:

       -   recunoaşterea locului si estimarea urmărilor

       -   organizarea dispozitivului de acţiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte

de lucru şi urgenţe

• stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formaţiuni si punctele de lucru, stabilirea legaturilor cu cei surprinşi de înzăpezire, organizarea corecta a lucrărilor de salvare si evacuare a acestora, asigurarea protecţiei împotriva degeraturilor şi îngheţului.

Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţilor economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni, practic întreaga populaţie aptă si operatorii economici au obligaţia participării la activitatea de deszăpezire.

Sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:

- 40 cm strat zăpadă nou depus

- 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi

Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulaţie, pagube materiale, modificări ale configuraţiei căilor de circulaţie.

 Incendii de pădure – nu a fost cazul .

             La evaluarea riscului de incendiu,în comuna Feresti  nu există operatori

economici cu risc major de incendiu.

Intervenţia pentru stingerea incendiilor şi a înlăturării urmărilor acestora,se asigură de către serviciile de intervenţie profesioniste din mun. Vaslui.

Fenomene distructive de origine geologică - Dat fiind faptul că comuna Feresti se află în zona a IV-a ,unde riscul producerii de cutremure este foarte redus putem spune că acest tip de dezastru se produce foarte rar în această regiune .

 Alunecări de teren - nu este cazul

Secţiunea 2. Analiza riscurilor tehnologice

Nu este cazul.

Secţiunea 3. Analiza riscurilor biologice

 Nu este cazul.

Secţiunea 4. Analiza riscurilor de incendiu

Riscul de incendiu – redus.

Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare,apreciere şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces sau unui şcenariu de incendiu,denumit în continuare risc de incendiu existent,determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respective.

La estimarea riscului de incendiu existent,respective probabilităţi de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia,se au în vedere ,după caz :

• nivelurile de pericol de incendiu;
• nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate “securitate la incendiu “;
• nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor,starea de funcţionare şi performanţele acestora;
• factorul uman (număr de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora,nivelul de instruire).
• alte elemente care pot influenţa producerea,dezvoltarea şi/sau propaga .

Secţiunea 5. Analiza riscurilor sociale

Nu este cazul.

Secţiunea 6. Analiza altor tipuri de riscuri

Printre alte tipuri de risc ce pot afecta teritoriul comunei Feresti, colectivităţile umane, bunurile materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile culturale, sociale, economice şi politice pot fi şi următoarele:

-riscul întreruperii comunicaţiilor - operatori telefonie mobilă şi fixă, internet, mass- media audio-vizuală etc.;

-blocarea de persoane sub dărâmături, ca urmare a unor situaţii de urgenţă specifice;

-inundarea subsolurilor clădirilor ce aparţin operatorilor economici, instituţiilor publice, precum şi a populaţiei;

-punerea în pericol a vieţii animalelor – blocări/căderi a acestora în, puţuri etc., suspendarea acestora în copaci sau la înălţimi etc.

                                  CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie - intervenţie

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea /transmiterea acesteia la structurile proprii şi celor de cooperare.

Pentru fiecare categorie de risc se întocmesc şi actualizează planuri de protecţie şi intervenţie ce se vor constitui anexe la prezentul plan de analiză şi acoperire a riscurilor.

La proclamarea „STĂRII DE ASEDIU” sau a „STĂRII DE URGENŢĂ” se vor executa următoarele măsuri :

-verificarea şi actualizarea documentelor de conducere ;

-introducerea serviciului operativ ;

-stabilirea măsurilor pentru asigurarea evacuării imediate a materialelor existente în adăposturile pentru populaţie;

-verificarea şi aducerea în stare de funcţionare a aparaturii şi mijloacelor de înştiinţare- alarmare;

-completarea materialelor necesare dotării formaţiunilor de protecţie civilă;

-intensificarea pregătirii comisiilor şi formaţiunilor de protecţie civilă /SVSU;

-verificarea instalaţilor de acţionare a iluminatului public . 

SECŢIUNEA a-2-a

Etapele de realizare a obiectivelor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

•          alertarea şi /sau alarmarea serviciilor profesionist, voluntar şi private pentru situaţii de urgenţă în vederea pregătirii şi executării intervenţiei;

•          informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

•          deplasarea la locul intervenţiei;

•          intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;

•          evacuarea, salvarea şi /sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

•          realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

•          manevra de forţe;

•          localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);

•          înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);

•          regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

•          stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;

•          întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

•          retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

•          restabilirea capacităţii de intervenţie;

•          informarea primarului şi a eşalonului superior.

SECŢIUNEA a-3-a

Faze de urgenţă a acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evolutia evenimentului, intervenţiile serviciilor pentru situaţii de urgentă sunt organizate astfel:

-urgenta I - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private organizate la

operatorii economici;

-urgenta a II-a - asigurată de subunitaţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Podul Ȋnalt ” Vaslui;

-urgenta a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;

-urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţa, în cazul unor intervenţii de amploare si  de lungă durată.

SECŢIUNEA a- 4-a

Acţiuni de protecţie-intervenţie

 Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă pentru:

-salvarea şi /sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

-acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;

-aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

-dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

-diminuarea şi /sau eliminarea avariilor la reţele , a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civila ;

-limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

SECŢIUNEA a- 5-a

Instruirea

Pregătirea forţelor profesioniste şi / sau voluntare şi private de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă judeţean şi aprobate de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Prefectul, primarul şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie / salariaţi, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor aprobate.

Pregătirea pentru intervenţie a forţelor operaţionale se va executa concomitent cu îndeplinirea atribuţiilor de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor participa la operaţiuni de sprijin şi asistenţă, ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la specificul fiecărei specialităţi.

Principala caracteristică a procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un nivel maxim posibil pentru fiecare componentă a forţelor de protecţie civilă. O atenţie deosebită va fi acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuinţare a tehnicii de intervenţie, punându-se accent pe însuşirea deprinderilor practice.

Sarcina prioritară a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor naţionale prin şedinţe de pregătire, convocări şi specializări, exerciţii şi aplicaţii conform programelor anuale de pregătire.

Personalul din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menţinerii deprinderilor impuse de utilizarea tehnicii de intervenţie necesară îndeplinirii misiunilor. Treptat, după încadrarea integrală a SVSU, se vor mări numărul antrenamentelor şi exerciţiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată către creşterea stării de operativitate a forţelor.

Forţele operaţionale de protecţie civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite. Acestea vor fi încadrate cu specialităţile şi necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea şi respectiv normele de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate la niveluri cât mai înalte.

                                    SECŢIUNEA a-6-a

Realizarea circuitului informaţional-decizional si de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării,culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.  

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţiei bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.

            Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea riscurilor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, şi cuprinde înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă;

            Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul Judeţean pentu Situaţii de Urgenţă  Vaslui, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă. 

Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autorităţile publice locale a mesajelor /semnalelor /informaţiilor despre probabilitatea producerii unor situaţii de urgenţă sau a atacurilor din aer.

Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă sau a unui atac aerian şi se realizează de către ISUJ sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înştiinţării de la structurile abilitate.

Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea populaţiei:

Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune locale, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul municipiului, la solicitarea preşedintelui comitetului local pentru situaţii de urgenţă

În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora. Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă.

Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se întreţine şi se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.

CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI        FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul Local al comunei Feresti are obligaţia să prevadă anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor de la nivelul localitatii.

Forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor de la nivelul comunei :

a)        Inspecţia de Prevenire – din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ” Podul Inalt ” Vaslui.

b)        Servicii pentru Situaţii de Urgenţă

-          voluntare – constituite la nivelul comunei Feresti;

c)        Formaţiuni

-          de asistenţă medicală de urgenţă – Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, Statia de Ambulanta.

d)        Formaţiuni de protecţie civilă

-          echipe de cercetare-cautare;

-          echipe deblocare-salvare;

-          echipe protectie-adapostire;

e)        Grupe de sprijin

-          Postul de Poliţie Feresti;

-          Dispensarul uman Feresti

În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protectie civila.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

-          controale şi inspecţii de prevenire

-          asistenţa tehnică de specialitate

-          informarea preventivă

-          pregătirea populaţiei şi salariaţilor;

-          constatarea şi propunerea spre sancţionare a încălcărilor de la prevederile legale.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local(fondurile colectate din taxa specială de protecţie civilă) , precum şi din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul localităţii.

Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise deâ către ministere pe domenii de activitate, autorităţile centrale şi locale ale administraţiei publice, cu avizul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean. Este necesară realizarea unor baze de date şi a unor programe informatice care să fundamenteze alegerea priorităţilor în activitatea preventivă

 f)        Grupe de sprijin

-          Postul de Poliţie Feresti;

-          Dispensarul uman Feresti

În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protectie civila.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

-          controale şi inspecţii de prevenire

-          asistenţa tehnică de specialitate

-          informarea preventivă

-          pregătirea populaţiei şi salariaţilor;

-          constatarea şi propunerea spre sancţionare a încălcărilor de la prevederile legale.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local(fondurile colectate din taxa specială de protecţie civilă) , precum şi din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul localităţii.

Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise de către ministere pe domenii de activitate, autorităţile centrale şi locale ale administraţiei publice, cu avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean. Este necesară realizarea unor baze de date şi a unor programe informatice care să fundamenteze alegerea priorităţilor în activitatea preventivă.

CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate de autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Logistica acţiunilor de intervenţie, poate fi definită ca un ansamblu de măsuri şi activităţi ce se desfăşoară în sprijinul îndeplinirii atribuţiilor specifice serviciilor pentru situaţii de urgenţă.                                                             Logistica trebuie să cuprindă măsuri pentru îndeplinirea atribuţiilor cu privire la asigurarea prevenirii, protecţiei şi pregătirii populaţiei, precum şi măsuri pentru îndeplinirea misiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă.

Logistica cuprinde activităţi ce urmăresc:

-          aprovizionarea;

-          transporturile;

-          asigurarea tehnică;

-          asigurarea financiară.

Asigurarea medicală revine Dispensarului Uman Feresti, iar asigurarea căilor de comunicaţie le revine primarului comunei Feresti.

Pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor de intervenţie, logistica îşi propune asigurarea tuturor măsurilor şi activităţilor din punct de vedere material şi tehnic pentru înlăturarea urmărilor produse de situaţiile de urgenţă.

Ea cuprinde, suma măsurilor luate de catre C.L.S.U, la care se adaugă cele organizate la nivelul judeţului pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

În realizarea logisticii intervenţiei trebuie să se ţină seama de: efectele situaţiei de urgenţă, posibilitatea repetării acesteia, gradul de dotare a forţelor de intervenţie, anotimpul şi condiţiile meteorologice, sursele de aprovizionare şi dispunerea acestora, căile de comunicaţie etc..

În situaţia ducerii acţiunilor de intervenţie în condiţii grele meteorologice şi pe durată mai mare, trebuie să se aibă în vedere şi asigurarea hrănirii şi cazării forţelor de intervenţie