Anexă la HCL nr.80
privind aprobarea impozitelor și taxelor locale, a altor taxe asimilate acestora, precum și a amenzilor aplicabile în anul fiscal 2023, la nivelul Comunei Ferești, Județul Vaslui
Impozitele și taxele locale pentru anul 2023 sunt indexate cu rata inflației aferentă anului 2021 cu 5,1% stabilită de către Ministerul Finanțelor, conform art. 491 alin. (1) din Codul Fiscal.
Art. 1. Impozitul și taxa pe clădiri (art. 455 Cod Fiscal)
Reguli generale:
(1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.
(2) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ - teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public.
(3) În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se stabilește proporțional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință și se indexează cu rata inflației de 5,1%. Pentru fracțiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporțional cu numărul de zile din luna respectivă.
(4) În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe clădiri se datorează proporțional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract.
(5) Pe perioada în care pentru o clădire se plătește taxa pe clădiri, nu se datorează impozitul pe clădiri.
(6) În cazul în care pentru o clădire proprietate publică sau privată a statului ori a unității administrativ - teritoriale se datorează impozit pe clădiri, iar în cursul unui an apar situații care determină datorarea taxei pe clădiri, diferența de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa pe clădiri se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor.
(7) În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.
Art. 2. Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 457 Cod Fiscal)
(1) Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile.
Prin clădire rezidențială se înțelege construcție alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.
(2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor:
VALORILE IMPOZABILE
pe metru pătrat de suprafață construită desfășurată la clădiri, în cazul persoanelor fizice
Art. 457 alin. (2)
Tipul clădirii Valoarea impozabilă
- lei/m2-
Cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire (condiţii cumulative) Fără instalaţii de apă, canalizare, electrice sau
încălzire
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic 1187 712
B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic 356 238
C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic 238 207
D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic 149 88
E. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D
75% din suma care s-ar aplica clădirii 75% din suma care s-ar aplica clădirii
F. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D 50% din suma care s-ar aplica clădirii 50% din suma care s-ar aplica clădirii
(3) În cazul unei clădiri care are pereții exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (2) valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.
(4) Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafețele podurilor neutilizate ca locuință, ale scărilor și teraselor neacoperite.
(5) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.
(6) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii determinate mai sus cu coeficientul de corecție corespunzător, redat mai jos:
Nr.
Crt. Localitatea Zona în cadrul localității Rangul
localității Coeficient de corecție
1 Ferești A IV 1,10
(7) În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul de corecție prevăzut la alin. (6) se reduce cu 0,10.
(8) Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) - (7), se reduce în funcție de anul terminării acesteia, după cum urmează:
a) cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
b) cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani și 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
c) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință.
(9) În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acțiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenție la structura de rezistență a clădirii, pentru asigurarea cerinței fundamentale de rezistență mecanică și stabilitate, prin acțiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum și, după caz, alte lucrări de intervenție pentru menținerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor, conform legii, vizând, în principal, creșterea performanței energetice și a calității arhitectural - ambientale și funcționale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condițiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii crește cu cel puțin 50% față de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.
Art.3. Impozitul pe clădirile nerezidențiale datorat de persoanele fizice (Art. 458 Cod
Fiscal)
(1) Clădirea nerezidențială reprezintă orice clădire care nu este rezidențială.
(2) În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădirile nerezidențiale, aflate în proprietate, se calculează prin aplicarea cotei de 0,8% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință;
b) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință;
c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință.
(3) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
(4) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor precedente, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Art. 4. Calculul impozitului pe clădirile cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 459 Cod Fiscal)
Clădire cu destinație mixtă – clădire folosită atât în scop rezidențial, cât și nerezidențial.
(1) În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform art. 457 Cod Fiscal cu impozitul determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, conform art. 458 Cod Fiscal;
(2) În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457.
(3) Dacă suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, se aplică următoarele reguli:
a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457;
b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilitățile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 458 Cod Fiscal.
Art. 5. Calculul impozitului/taxei pe clădirile deținute de persoanele juridice (art. 460 Cod Fiscal)
(1) Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,18 % asupra valorii impozabile a clădirii.
(2) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii impozabile a clădirii.
(3) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
(4) În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, conform alin. (2) sau (3).
(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și poate fi:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
e) în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii și comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosință, după caz.
(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparțin persoanelor față de care a fost pronunțată o hotărâre definitivă de declanșare a procedurii falimentului.
(71) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care sunt scutite de plata impozitului/taxei pe clădiri potrivit art. 456 alin. (1).
(8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.
(9) În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referință, diferența de taxă față de cea stabilită conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.
Art. 6. Declararea, dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor
(1) Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
(2) În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii și datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor (chiar și pentru acele construcții fără autorizație de construire).
(3) Pentru clădirile nou construite data dobândirii se consideră după cum urmează:
a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;
b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizația de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepție în termenul prevăzut de lege;
c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri.
(4) Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire.
(5) În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deține dreptul de proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.
(6) În cazul extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțială a folosinței, precum și în cazul reevaluării unei clădiri, care determină creșterea sau diminuarea impozitului, proprietarul are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective și datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiții începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(7) În cazul desființării unei clădiri, proprietarul are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii și încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizație de desființare.
(8) Dacă încadrarea clădirii în funcție de rangul localității și zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(9) În cazul clădirilor la care se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafețele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidențele fiscale, în registrul agricol, precum și în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declarația fiscală.
(10) În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
b) în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;
c) atât locatorul, cât și locatarul au obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare.
(11) Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilității contractului prin care se constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință.
(12) Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul fiscal local până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință, la care anexează o copie a acestui contract.
(13) În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
(14) Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiționată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.
(15) Depunerea declarațiilor fiscale reprezintă o obligație și în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului (taxei pe clădire).
Art. 7. Plata impozitului/taxei pe clădiri (art. 462 Cod Fiscal)
(1) Impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10% pentru persoane fizice și persoane juridice;
(3) Impozitul pe clădiri, de până la 50 lei inclusiv, se achită integral la primul termen de plată.
(4) În cazul în care contribuabilul are în proprietate mai multe clădiri pe raza Comunei Ferești, prevederile alin. (2) și (3) se referă la impozitul pe clădiri cumulat.
(5) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosință.
(6) În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință colectează taxa pe clădiri de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință și o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului.
Art. 8. Scutiri de la plata impozitului/taxei pe clădiri (art. 456 Cod Fiscal)
(1) Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:
a) clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ - teritoriale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice sau agrement, altele decât cele desfășurate în relație cu persoane juridice de drept public;
b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
c) clădirile aflate în proprietatea fundațiilor înființate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
d) clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial, asociațiilor religioase și componentelor locale ale acestora, precum și casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice;
e) clădirile funerare din cimitire și crematorii;
f) clădirile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora, precum și clădirile utilizate de către creșe, astfel cum sunt definite și funcționează potrivit Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare;
g) clădirile unei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului și Sportului, precum și clădirile federațiilor sportive naționale, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
h) clădirile unităților sanitare publice, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice;
i) clădirile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;
j) clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
k) clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje și tuneluri și care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;
l) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului;
m) clădirile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
n) clădirile aferente capacităților de producție care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;
o) clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;
p) clădirea folosită ca domiciliu și/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) - e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;
q) clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
r) clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;
s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 al Decretului - lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare;
t) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate;
u) clădirile aflate în proprietatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, cu statut de utilitate publică, precum și cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție sau o autoritate publică, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
v) clădirile destinate serviciului de apostilă și supralegalizare, cele destinate depozitării și
administrării arhivei, precum și clădirile afectate funcționării Centrului National de Administrare a Registrelor Naționale Notariale;
w) clădirile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție;
x) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au fațada stradală și/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice.
(2) În cazul scutirilor prevăzute la alin. (1) lit. r), s) și t):
a) scutirea se acordă integral pentru clădirile aflate în proprietatea persoanelor menționate la alin. (1) lit. r), deținute în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă - parte din clădiri aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota - parte deținută de acești terți;
b) scutirea se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deținută în comun cu soțul sau soția, pentru clădirile aflate în proprietatea persoanelor menționate la alin. (1) lit. s) și t). În situația în care o cotă - parte din clădirea de domiciliu aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota - parte deținută de acești terți.
Art. 9. Facilități acordate de către Consiliul Local la impozitul pe clădiri
1) Sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri următoarele:
a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, altele decât cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. x);
b) clădiri pentru care s-a instituit un regim de protecție, altele decât monumentele istorice, amplasate în zone de protecție ale monumentelor istorice și în zonele construite protejate;
c) clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;
d) clădirile utilizate de organizații nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ;
e) clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;
f) clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;
g) clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată, pentru perioada pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;
h) clădirile afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul;
i) clădirile deținute de asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
(2) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei, stabilită conform alin. (2), se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative. La data depunerii cererii prin care solicită acordarea scutirii, contribuabilul nu are obligații de plată restante, inclusiv amenzi către bugetul local al Comunei Ferești.
Art. 10. Impozitul pe teren și taxa pe teren (art. 463 Cod fiscal)
Reguli generale:
(1) Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual.
(2) Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ - teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra terenului, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public.
(3) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum și taxa pe teren prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul municipiului București, impozitul și taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul.
(4) În cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se stabilește proporțional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pentru fracțiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporțional cu numărul de zile din luna respectivă.
(41) În cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe teren se datorează proporțional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract.
(5) Pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa pe teren, nu se datorează impozitul pe teren.
(51) În cazul în care pentru o suprafață de teren proprietate publică sau privată a statului ori a unității administrativ - teritoriale se datorează impozit pe teren, iar în cursul unui an apar situații care determină datorarea taxei pe teren, diferența de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor.
(6) În cazul terenului care este deținut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.
Art. 11. Calculul impozitului/taxei pe teren (art. 465 Cod Fiscal)
(1) Impozitul/Taxa pe teren se stabilește luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:
Nr.
Crt. Localitatea Zona în cadrul localității Rangul
localității Nivelurile impozitului/taxei
1 FEREȘTI A IV 907
(3) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător prevăzut la alin. (5).
(4) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc sumele din tabelul următor, exprimate în lei pe hectar:
Nr. crt. Zona
Categoria de folosinţă A
1 Teren arabil 33
2 Păşune 25
3 Fâneaţă 25
4 Vie 55
5 Livadă 63
6 Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră 33
7 Teren cu ape 18
8 Drumuri și căi ferate 0
9 Teren neproductiv 0
(5) Suma stabilită conform alin. (4) se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător prevăzut în următorul tabel:
Nr.
Crt. Localitatea Zona în cadrul localităţii Rangul
localităţii Coeficient de corecţie
1 FEREŞTI A IV 1,10
(6) Ca excepție de la prevederile alin. (3) - (5), în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se calculează conform prevederilor alin. (7) numai dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;
b) au înregistrate în evidența contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri și cheltuieli din desfășurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).
(7) În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulțită cu coeficientul de corecție de 1,10 pentru localitatea FEREŞTI (rangul IV).
Nr
Crt Categoria de folosință Impozit
(lei)
1 Teren cu construcții 36
2 Teren arabil 59
3 Pășune 33
4 Fâneață 33
5 Vie pe rod 66
5.1 Vie până la intrarea pe rod 0
6 Livadă pe rod 67
6.1 Livada până la intrarea pe rod 0
7 Pădure sau teren cu vegetație forestieră 19
7.1 Pădure în vârstă până la 20 ani 0
8 Teren cu ape 6
8.1 Terenuri cu amenajări piscicole 40
9 Drumuri și căi ferate 0
10 Teren neproductiv 0
Art. 12. Declararea și datorarea impozitului și a taxei pe teren (art. 466 cod Fiscal) (1) Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
(2) În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, și datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(3) În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deține dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.
(4) Dacă încadrarea terenului în funcție de rangul localității și zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(5) În cazul modificării categoriei de folosință a terenului, proprietarul acestuia are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data modificării folosinței, și datorează impozitul pe teren conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(6) În cazul terenurilor la care se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafețele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidențele fiscale, în registrul agricol, precum și în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea respectivă, ca anexă la declarația fiscală.
(7) În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
b) în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea la scadență, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin încheierea procesului - verbal de predare - primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;
c) atât locatorul, cât și locatarul au obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului - verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoțită de o copie a acestor documente.
(8) În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mari de o lună, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația depunerii unei declarații la organul fiscal local până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractului și se indexează cu rata inflației de 5,1% a anului anterior.
(9) În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația să depună o declarație la organul fiscal local, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situație centralizatoare a acestor contracte.
(10) În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
(11) Declararea terenurilor în scop fiscal nu este condiționată de înregistrarea acestor terenuri la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.
(12) Depunerea declarațiilor fiscale reprezintă o obligație și în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe teren.
Art. 13. Plata impozitului și a taxei pe teren (art. 467 Cod Fiscal)
(1) Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10%.
(3) Impozitul pe teren, datorat bugetului local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată.
(4) În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza Comunei Ferești, prevederile alin. (2) și (3) se referă la impozitul pe teren cumulat.
(5) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosință.
(6) În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință colectează taxa pe teren de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință și o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului.
Art. 14. Scutiri de la plata impozitului și a taxei pe teren (art. 464 Cod Fiscal)
(1) Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:
a) terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ - teritoriale, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice sau agrement;
b) terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
c) terenurile fundațiilor înființate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
d) terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice;
e) terenurile aparținând cimitirelor și crematoriilor;
f) terenurile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora, precum și clădirile utilizate de către creșe, astfel cum sunt definite și funcționează potrivit Legii nr. 263/2007, cu modificările și completările ulterioare;
g) terenurile unităților sanitare publice, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;
h) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și terenurile aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosință a terenului, emis de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară;
i) terenurile folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului;
j) terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora;
k) terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură;
l) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile ocupate de piste și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranță;
m) terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum și cele ale metroului;
n) terenurile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;
o) terenurile aferente capacităților de producție care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;
p) terenurile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;
q) terenurile instituțiilor sau unităților care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului și Sportului, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;
r) terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;
s) terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 al Decretului - lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare;
t) terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate;
u) terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c), e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006, cu modificările și completările ulterioare;
v) terenurile destinate serviciului de apostilă și supralegalizare, cele destinate depozitării și
administrării arhivei, precum și terenurile afectate funcționării Centrului National de Administrare a Registrelor Naționale Notariale;
w) suprafețele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, cele certificate, precum și cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani;
x) terenurile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție;
y) terenurile aflate în proprietatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, cu statut de utilitate publică, precum și cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție sau o autoritate publică, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;
z) suprafețele construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, prevăzute la art. 456 alin. (1) lit. x), indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice.
(2) În cazul scutirilor prevăzute la alin. (1) lit. r), s) și t):
a) scutirea se acordă integral pentru terenurile aflate în proprietatea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. r), deținute în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă - parte din teren aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota - parte deținută de acești terți;
b) scutirea se acordă pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflate în proprietatea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. s) și t), deținute în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă - parte din terenul respectiv aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota - parte deținută de acești terți.
c) La data depunerii cererii prin care solicită acordarea scutirii, contribuabilul nu are obligații de plată restante, inclusiv amenzi către bugetul local al Comunei Ferești.
Art. 15. Facilități acordate de către Consiliul Local la plata impozitul pe teren
(1) Sunt scutite de la plata impozitului pe teren următoarele:
a) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;
b) terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;
c) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, pe durata pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;
d) terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;
e) terenurile utilizate de organizații nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ;
f) terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ;
g) terenurile afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani;
h) terenurile, inclusiv zonele de protecție instituite, ocupate de clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, altele decât cele prevăzute la
art..456 alin. (1) lit. x), cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;
i) terenurile din extravilan situate în situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național folosite pentru pășunat;
j) suprafețele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric și protejate;
k) terenurile, situate în zonele de protecție ale monumentelor istorice și în zonele protejate;
l) suprafețele terenurilor afectate de cercetările arheologice, pe întreaga durată a efectuării cercetărilor.
(2) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei, stabilită conform alin. (2), se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative. La data depunerii cererii prin care solicită acordarea scutirii, contribuabilul nu are obligații de plată restante, inclusiv amenzi către bugetul local al Comunei Ferești.
Art. 16. Impozitul pe mijloacele de transport
Reguli generale:
(1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport.
(2) Impozitul se datorează pe perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în România.
(3) Impozitul se plătește la organul fiscal local pentru persoanele care au domiciliul, sediul sau punctul de lucru în COMUNA FEREŞTI .
(4) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.
Art. 17. Scutiri de la plata impozitul pe mijloacele de transport
(1) Nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru:
a) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;
b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului, dar să nu depășească 2000 cmc.
c) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și 5 din Decretul - lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului, dar să nu depășească 2000 cmc.
d) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;
e) navele fluviale de pasageri, bărcile și luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței;
f) mijloacele de transport ale instituțiilor publice;
g) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public;
h) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare;
i) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral;
j) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență;
k) mijloacele de transport ale instituțiilor sau unităților care funcționează sub coordonarea
Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului și Sportului;
l) mijloacele de transport ale fundațiilor înființate prin testament constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
m) mijloacele de transport ale organizațiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unități specializate care asigură găzduire, îngrijire socială și medicală, asistență, ocrotire, activități de recuperare, reabilitare și reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum și pentru alte persoane aflate în dificultate, în condițiile legii;
n) autovehiculele acționate electric;
o) autovehiculele second - hand înregistrate ca stoc de marfă și care nu sunt utilizate în folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de leasing;
p) mijloacele de transport deținute de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.
(2) Se aprobă scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol.
(3) Impozitul pe mijloacele de transport se reduce cu 50% pentru persoanele fizice care domiciliază în localitățile precizate în:
a) Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico - sociale a unor localități din Munții Apuseni, cu modificările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri și acțiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico - sociale a județului Tulcea și a Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu modificările ulterioare.
(4) Scutirile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) se acordă integral pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului, aflat în proprietatea persoanelor menționate la aceste litere, deținute în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă - parte din dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota - parte deținută de acești terți. La data depunerii cererii prin care solicită acordarea scutirii, contribuabilul nu are obligații de plată restante, inclusiv amenzi către bugetul local al Comunei Ferești.
Art. 18. Calculul impozitului pe mijloacele de transport (art. 470 Cod Fiscal)
(1) Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport.
(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul de mai jos:
Nr. Mijloace de transport cu Lei/200cmc sau crt. tracțiune mecanică fracțiune din aceasta
I. Vehicule înmatriculate (lei/200 cm3 sau fracţiune din aceasta)
1 Motociclete, tricicluri, cvadricicluri şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv 8
2 Motociclete, tricicluri şi cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3 9
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 şi 2.000 cm3 inclusiv 22
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 şi 2.600 cm3 inclusiv 85
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 şi 3.000 cm3 inclusiv 171
6 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3 345
7 Autobuze, autocare, microbuze 28
8 Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv 35
9 Tractoare înmatriculate 22
II. Vehicule înregistrate
1 Vehicule cu capacitate cilindrică lei/200 cm3
1.1 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică <
4.800 cm3 4
1.2 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică >
4.800 cm3 6
2 Vehicule fără capacitate cilindrică evidențiată 119 lei/an
(3) În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%.
(4) În cazul unui ataș, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru motocicletele respective.
(5) În cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:
Art. 470 alin. (5)
Autovehicule de transport marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone
Numărul de axe şi greutate brută încărcată maximă admisă Impozitul (lei/an)
Ax(e) motor(oare) cu sistem de suspensie
pneumatică sau
echivalentele recunoscute Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare
I. două axe
1 Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 13 tone 0 167
2 Masa de cel puţin 13 tone, dar mai mică de 14 tone 167 462
3 Masa de cel puţin 14 tone, dar mai mică de 15 tone 462 650
4 Masa de cel puţin 15 tone, dar mai mică de 18 tone 650 1471
5 Masa de cel puţin 18 tone 650 1471
II. 3 axe
1 Masa de cel puţin 15 tone, dar mai mică de 17 tone 167 290
2 Masa de cel puţin 17 tone, dar mai mică de 19 tone 290 595
3 Masa de cel puţin 19 tone, dar mai mică de 21 tone 595 774
4 Masa de cel puţin 21 tone, dar mai mică de 23 tone 774 1194
5 Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone 1194 1854
6 Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 26 tone 1194 1854
7 Masa de cel puţin 26 tone 1194 1854
III. 4 axe
1 Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone 774 785
2 Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 27 tone 785 1225
3 Masa de cel puţin 27 tone, dar mai mică de 29 tone 1225 1944
4 Masa de cel puţin 29 tone, dar mai mică de 31 tone 1944 2885
5 Masa de cel puţin 31 tone, dar mai mică de 32 tone 1944 2885
6 Masa de cel puţin 32 tone 1944 2885
(6) În cazul unei combinaţii de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:
Art. 470 alin. (6)
Combinații de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone
Numărul de axe și greutate brută încărcată maximă admisă
Impozitul (lei/an)
Ax(e) motor(oare) cu sistem de suspensie
pneumatică sau
echivalentele recunoscute Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare
I. 2+1 axe
1 Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 14 tone 0 0
2 Masa de cel puţin 14 tone, dar mai mică de 16 tone 0 0
3 Masa de cel puţin 16 tone, dar mai mică de 18 tone 0 76
4 Masa de cel puţin 18 tone, dar mai mică de 20 tone 76 172
5 Masa de cel puţin 20 tone, dar mai mică de 22 tone 172 404
6 Masa de cel puţin 22 tone, dar mai mică de 23 tone 404 521
7 Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone 521 941
8 Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 28 tone 941 1649
9 Masa de cel puţin 28 tone 941 1649
II. 2+2 axe
1 Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone 161 376
2 Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 26 tone 376 618
3 Masa de cel puţin 26 tone, dar mai mică de 28 tone 618 908
4 Masa de cel puţin 28 tone, dar mai mică de 29 tone 908 1095
5 Masa de cel puţin 29 tone, dar mai mică de 31 tone 1095 1799
6 Masa de cel puţin 31 tone, dar mai mică de 33 tone 1799 2497
7 Masa de cel puţin 33 tone, dar mai mică de 36 tone 2497 3792
8 Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone 2497 3792
9 Masa de cel puţin 38 tone 2497 3792
III. 2+3 axe
1 Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone 1987 2767
2 Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone 2676 3759
3 Masa de cel puţin 40 tone 2676 3759
IV. 3+2 axe
1 Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone 1756 2439
2 Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone 2439 3373
3 Masa de cel puţin 40 tone, dar mai mică de 44 tone 3373 4989
4 Masa de cel puţin 44 tone 3373 4989
V. 3+3 axe
1 Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone 998 1208
2 Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone 1208 1806
3 Masa de cel puţin 40 tone, dar mai mică de 44 tone 1806 2873
4 Masa de cel puţin 44 tone 1806 2873
(7) În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinație de autovehicule prevăzută la alin. (6), taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
Art. 470 alin. (7)
Remorci, semiremorci sau rulote
Masa totală maximă autorizată Impozit - lei -
a) Până la o tonă, inclusiv 9
b) Peste o tonă, dar nu mai mult de 3 tone 40
c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 61
d) Peste 5 tone 77
(8) În cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
Art. 470 alin. (8)
Mijloace de transport pe apă Impozit
- lei -
1. Luntre, bărci fără motor, folosite pentru pescuit și uz personal 25
2. Bărci fără motor, folosite în alte scopuri 67
3. Bărci cu motor 249
4. Nave de sport și agrement 1327
5. Scutere de apă 249
6. Remorchere și împingătoare: X
a) până la 500 CP, inclusiv 662
b) peste 500 CP și până la 2000 CP, inclusiv 1078
c) peste 2000 CP și până la 4000 CP, inclusiv 1657
d) peste 4000 CP 2653
7. Vapoare – pentru fiecare 1000 tdw sau fracțiune din acesta 214
8. Ceamuri, șlepuri și barje fluviale: X
a) cu capacitatea de încărcare până la 1500 de tone, inclusiv 214
b) cu capacitatea de încărcare de peste 1500 de tone și până la 3000 de tone, inclusiv 332
c) cu capacitatea de încărcare de peste 3000 de tone 581
(9) În înțelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabilește prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziție sau un alt document similar.
Art. 19. Declararea și datorarea impozitului pe mijloacele de transport (art. 471 Cod
Fiscal)
(1) Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deține dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
(2) În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.
(3) În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România, proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.
(4) În cazul radierii din circulație a unui mijloc de transport, proprietarul are obligația să depună o declarație la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competență își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii și încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(5) În cazul oricărei situații care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită și datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiții începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(6) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârșitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;
b) locatarul are obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data procesului - verbal de predare - primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoțită de o copie a acestor documente;
c) la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât și locatorul au obligația depunerii
declarației fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului - verbal de predare - primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului, însoțită de o copie a acestor documente.
(7) Depunerea declarațiilor fiscale reprezintă o obligație și în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport. La data depunerii cererii prin care solicită acordarea scutirii, contribuabilul nu are obligații de plată restante, inclusiv amenzi către bugetul local al Comunei Ferești.
Art. 20. Plata impozitului pe mijloacele de transport (art. 472 Cod Fiscal)
(1) Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificație de 10% pentru persoane fizice și persoane juridice.
(3) Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat bugetului local al comunei FEREŞTI de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al COMUNEI FEREŞTI , suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.
Art.21. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor
Reguli generale:
Orice persoană care trebuie să obțină un certificat, un aviz sau o autorizație menționată în prezentul capitol trebuie să plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizația necesară.
Art.22. Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire și a altor avize și autorizații (art. 474 Cod Fiscal)
(1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism este egală cu suma stabilită conform tabelului următor:
Suprafața pentru care se obține certificatul de urbanism – lei –
a) până la 150 m2, inclusiv
3
b) între 151 şi 250 m2, inclusiv
4
c) între 251 şi 500 m2, inclusiv 5
d) între 501 şi 750 m2, inclusiv
6
e) între 751 şi 1.000 m2, inclusiv
7
f) peste 1.000 m2 7 + 0,01 lei/m2, pentru fiecare m2 care depășește 1000 m2
(2) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizației inițiale.
(3) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, de către Primării sau de structurile de specialitate din cadrul Consiliului Județean este de 18 lei.
(4) Taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire pentru o clădire rezidențială sau clădire-anexă este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcții.
(5) Taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru alte construcții decât cele menționate la alin. (4) este egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcție, inclusiv valoarea instalațiilor aferente.
(6) Pentru taxele prevăzute la alin. (4) și (5) stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcție se aplică următoarele reguli:
a) taxa datorată se stabilește pe baza valorii lucrărilor de construcție declarate de persoana care solicită autorizația și se plătește înainte de emiterea acesteia;
b) pentru taxa prevăzută la alin. (4), valoarea reală a lucrărilor de construcție nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 457;
c) în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizația respectivă, persoana care a obținut autorizația trebuie să depună o declarație privind valoarea lucrărilor de construcție la compartimentul de specialitate al Comunei Ferești;
d) până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care se depune situația finală privind valoarea lucrărilor de construcții, compartimentul de specialitate al Comunei Ferești are obligația de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcție;
e) până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al comunei Ferești a comunicat valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice diferență de taxă datorată de către persoana care a primit autorizația sau orice diferență de taxă care trebuie rambursată de Comuna Ferești.
(7) Taxa pentru prelungirea unei autorizații de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizației inițiale.
(8) Taxa pentru eliberarea autorizației de desființare, totală sau parțială, a unei construcții este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri, aferentă părții desființate.
(9) Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări necesare lucrărilor de cercetare și prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice și a studiilor privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol și alte excavări se datorează de către titularii drepturilor de prospecțiune și explorare și se calculează prin înmulțirea numărului de metri pătrați de teren ce vor fi efectiv afectați la suprafața solului de foraje și excavări cu 18 lei.
(10) În termen de 30 de zile de la finalizarea fazelor de cercetare și prospectare, contribuabilii au obligația să declare suprafața efectiv afectată de foraje sau excavări, iar în cazul în care aceasta diferă de cea pentru care a fost emisă anterior o autorizație, taxa aferentă se regularizează astfel încât să reflecte suprafața efectiv afectată.
(11) Taxa pentru eliberarea autorizației necesare pentru lucrările de organizare de șantier în vederea realizării unei construcții, care nu sunt incluse în altă autorizație de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de șantier.
(12) Taxa pentru eliberarea autorizației de amenajare de tabere de corturi, căsuțe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcție.
(13) Taxa pentru autorizarea amplasării de chioșcuri, containere, tonete, cabine, spații de expunere, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame situate pe căile și în spațiile publice este 9 lei, pentru fiecare metru pătrat de suprafață ocupată de construcție.
(14) Taxa pentru eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu este de 16 lei, pentru fiecare racord.
(15) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă este de 11 lei.
Art. 23. Taxa pentru eliberarea autorizațiilor pentru desfășurarea unor activități (art.
475 Cod Fiscal)
(1) Taxa pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare se stabilește la 24 lei.
(2) Taxele pentru eliberarea atestatului de producător se stabilește la 41 lei, iar taxa pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol se stabilește la 35 lei.
(3) Persoanele a căror activitate este înregistrată în grupele CAEN 561 - Restaurante, 563 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor și 932 - Alte activități recreative și distractive, potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN, actualizată prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională - CAEN, datorează bugetului local al comunei, orașului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ - teritorială se desfășoară activitatea, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea acestor activități, în funcție de suprafața aferentă activităților respective, în sumă de:
a) 593 lei, pentru o suprafață cuprinsă între 0-150 mp;
b) 1187 lei, pentru o suprafață cuprinsă între 150-500 mp, inclusiv;
c) 4151 lei, pentru suprafața de peste 500 mp.
(4) Nivelul taxei prevăzute la alin. (3) se stabilește prin hotărâre a consiliului local și se face venit la bugetul local.
(5) Autorizația privind desfășurarea activităților prevăzute la alin. (3), în cazul în care persoana îndeplinește condițiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competentă se află sediul sau punctul de lucru.
Art. 24. Scutiri de la plata taxei pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor (art. 476 Cod Fiscal):
(1) Sunt scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor următoarele:
a) certificatele, avizele și autorizațiile ai căror beneficiari sunt veterani de război, văduve de război sau văduve nerecăsătorite ale veteranilor de război;
b) certificatele, avizele și autorizațiile ai căror beneficiari sunt persoanele prevăzute la art. 1 al Decretului - lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare;
c) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru lăcașuri de cult sau construcții - anexă;
d) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparțin domeniului public al statului;
e) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru lucrările de interes public, național, județean sau local;
f) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, dacă beneficiarul construcției este o instituție publică;
g) autorizațiile de construire pentru autostrăzile și căile ferate atribuite prin concesionare, conform legii;
h) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, dacă beneficiarul construcției este o instituție sau o unitate care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului și Sportului;
i) certificat de urbanism sau autorizație de construire, dacă beneficiarul construcției este o fundație înființată prin testament, constituită conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
j) certificat de urbanism sau autorizație de construire, dacă beneficiarul construcției este o organizație care are ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unități specializate care asigură găzduire, îngrijire socială și medicală, asistență, ocrotire, activități de recuperare, reabilitare și reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum și pentru alte persoane aflate în dificultate, în condițiile legii;
k) certificat de urbanism sau autorizație de construire, în cazul unei calamități naturale.
(2) Consiliul Local FEREŞTI acordă scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor pentru:
a) lucrări de întreținere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare a monumentelor istorice astfel cum sunt definite în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, datorate de proprietarii persoane fizice care realizează, integral sau parțial, aceste lucrări pe cheltuială proprie;
b) lucrări destinate păstrării integrității fizice și a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice definite în Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările ulterioare, finanțate de proprietarii imobilelor din zona de protecție a monumentelor istorice, în concordanță cu reglementările cuprinse în documentațiile de urbanism întocmite potrivit legii;
c) lucrări executate în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) lucrări executate în zone de regenerare urbană, delimitate în condițiile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, lucrări în care se desfășoară operațiuni de regenerare urbană coordonate de administrația locală, în perioada derulării operațiunilor respective.
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
Art. 25. Taxa pentru serviciile de reclamă și publicitate (art. 477 Cod Fiscal)
(1) Orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă și publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înțelegere încheiată cu altă persoană datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepția serviciilor de reclamă și publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise și audiovizuale.
(2) Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masă scrise și audiovizuale, în sensul prezentului articol, corespunde activităților agenților de publicitate potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea realizată prin ziare și alte tipărituri, precum și prin radio, televiziune și internet.
(3) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru servicii de reclamă și publicitate, se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă și publicitate.
(4) Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă și publicitate.
(5) Cota taxei se stabilește la 2 %.
(6) Valoarea serviciilor de reclamă și publicitate cuprinde orice plată obținută sau care urmează a fi obținută pentru serviciile de reclamă și publicitate, cu excepția taxei pe valoarea adăugată.
(7) Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate prevăzută la alin. (1) se declară și se plătește de către prestatorul serviciului de reclamă și publicitate la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă și publicitate.
Art.26. Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate (art 478 Cod Fiscal)
(1) Orice persoană care utilizează un panou, un afișaj sau o structură de afișaj pentru reclamă și publicitate, cu excepția celei care intră sub incidența art. 477, datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, în raza căreia/căruia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj respectivă.
(2) Valoarea taxei pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se calculează anual prin înmulțirea numărului de metri pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a suprafeței afișajului pentru reclamă sau publicitate, astfel:
a) în cazul unui afișaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de 29 lei/mp;
b) în cazul oricărui altui panou, afișaj sau oricărei alte structuri de afișaj pentru reclamă și publicitate, suma este de 23 lei/mp.
(3) Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracțiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afișează în scop de reclamă și publicitate.
(4) Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate, datorată aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei, inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată.
(5) Persoanele care datorează taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate sunt obligate să depună o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data amplasării structurii de afișaj.
(6) Valoarea taxei pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate de pe geamuri, porți, garduri, etc, este de 5 lei.
Art. 27. Scutiri de la plata taxei pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate (art. 479 Cod Fiscal)
(1) Taxa pentru serviciile de reclamă și publicitate și taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se aplică instituțiilor publice, cu excepția cazurilor când acestea fac reclamă unor activități economice.
(2) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afișajul sau structura de afișaj unei alte persoane, în acest caz taxa prevăzută la art. 477 fiind plătită de această ultimă persoană.
(3) Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se datorează pentru afișele, panourile sau alte mijloace de reclamă și publicitate amplasate în interiorul clădirilor.
(4) Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalațiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulație, precum și alte informații de utilitate publică și educaționale.
(5) Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate pentru afișajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcția lor, realizării de reclamă și publicitate.
Art.28. Impozitul pe spectacole
Reguli generale:
(1) Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiție sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligația de a plăti impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.
(2) Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.
Art. 29. Calculul impozitului pe spectacole (art. 481 Cod Fiscal)
(1) Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor.
(2) Cota de impozit este de:
a) 2%, în cazul unui spectacol de teatru, de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională;
b) 5% în cazul oricărei altei manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a).
(3) Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.
(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligația de:
a) a înregistra biletele de intrare și/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale care își exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;
b) a anunța tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum și în orice alt loc în care se vând bilete de intrare și/sau abonamente;
c) a preciza tarifele pe biletele de intrare și/sau abonamente și de a nu încasa sume care depășesc tarifele precizate pe biletele de intrare și/sau abonamente;
d) a emite un bilet de intrare și/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;
e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorității administrației publice locale, documentele justificative privind calculul și plata impozitului pe spectacole;
f) a se conforma oricăror altor cerințe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidența și inventarul biletelor de intrare și a abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, contrasemnate de Ministerul Culturii și Ministerul Tineretului și Sportului.
Art. 30. Scutiri de la plata impozitului pe spectacole (art. 482 Cod Fiscal)
Spectacolele organizate în scopuri umanitare sunt scutite de la plata impozitului pe spectacole.
Art. 31. Plata impozitului (art. 483 Cod Fiscal)
(1) Impozitul pe spectacole se plătește lunar până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul.
(2) Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligația de a depune o declarație la organul fiscal local , până la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. Formatul declarației se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
(3) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declarației și plata la timp a impozitului.
Art. 32. Taxe speciale
(1) Taxe speciale pentru buna desfășurare a activității Compartimentului de Stare civilă.
Denumire taxă specială Nivel taxă pentru anul 2023 – lei-
Taxă specială pentru încheierea căsătoriei in zilele de sâmbăta și duminica, precum și în alte zile declarate sărbători legale 150
Taxă specială pentru încheierea căsătoriei in zilele de Luni, Marți și Miercuri 20
Taxă specială de divorț pe cale administrativă 700
Taxă specială pentru schimbarea numelui sau prenumelui pe cale administrativă. 50
Taxă specială pentru transcrierea în registrele de stare civilă române a actelor de stare civilă înregistrate în străinătate. 50
Taxă specială pentru transcrierea în registrele de stare civilă române a actelor de stare civilă înregistrate în străinătate în regim de urgență 100
Taxă specială pentru eliberare dovezi căsătorie pentru străinătate şi adeverințe privind componența familiei. 50
Taxa pentru eliberarea anexei 24-Dezbatere moștenire. 20
Taxa pentru eliberarea anexei 24-Dezbatere moștenire în regim de urgență 50
Taxă specială pentru reconstituirea si întocmirea ulterioară la cerere a actelor de stare civilă. 50
Taxă specială pentru eliberarea certificatului de naștere, căsătorie și deces la cerere (furt, pierdere, deteriorare). 20
Taxă specială pentru eliberarea certificatului de naștere, căsătorie și deces la cerere (furt, pierdere, deteriorare) în regim de urgență. 60
1.Se exceptează de la plata taxelor pentru eliberarea actelor de identitate persoanele prevăzute la art.40 din OUG.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința şi actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată cu modificări prin Legea 290/2005.
2.Se exceptează de la plata taxei pentru soluționarea în regim de urgență a cererilor depuse de persoanele fizice sau juridice instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, instituțiile publice cu atribuții în domeniul realizării creanțelor bugetare prin modalitățile de executare silită prevăzute de lege; casele de asigurări de sănătate județene, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale şi a Autorității Judecătorești şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor şi Turismului; Ministerul Finanțelor Publice şi structurile subordonate acestuia, dar şi instituțiile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului şi al asistenței şi ocrotirii sociale a bătrânilor- art.10 din OUG.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința şi actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată cu modificări prin Legea 290/2005.
(2) Taxă specială pentru PSI
În temeiul art.30 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, se instiuie taxă specială pentru PSI, percepută anual, după cum urmează:
Pentru persoane fizice: 10 lei/gospodărie/an; Pentru persoane juridice: 20 lei/an.
Sunt exceptate de la plata taxei PSI persoanele fizice care au statutul de angajat sau voluntar în cadrul Serviciului Public de Urgență, persoanele juridice care au constituite servicii publice sau private pentru situații de urgență, școlile, grădinițele, Spitalul, Policlinica, cabinetele medicale, spațiile destinate acordării asistenței sociale, Poliția, sedii ONG, lăcașele de cult, precum şi veteranii de război, văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război, familiile in care sunt persoane încadrate cu grad de handicap grav sau accentuat ( gradul I si II) refugiații, strămutații şi foștii deținuți politici.
Taxa se va achita la casieria Serviciului Taxe si Impozite Locale, făcându-se venit la bugetul local, iar sumele astfel colectate vor fi folosite pentru dotarea cu echipamente, tehnică de specialitate, şi pentru îmbunătățirea activităților de prevenire şi de acțiune în situații de urgență.
Menținerea taxei speciale şi pentru anul 2023 se impune ca o necesitate, având în vedere gradul foarte mic de înzestrare, față de obligațiile stabilite prin Criteriile minime de performanță privind organizarea si înzestrarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență.
(3) Taxa de înregistrare pentru vehiculele cu tracțiune animală și pentru mopede de 60 lei, pentru celelalte categorii de vehicule este de 100 lei.
Termenul de plată scadent pentru fiecare trimestru în parte, este:
- trimestrul I: 31 martie;
- trimestrul II: 30 iunie;
- trimestrul III: 30 septembrie;
- trimestrul IV: 15 decembrie.
(4) Taxe pentru executarea de copii de pe documentele deținute de Consiliul Local și documentele eliberate din arhivă:
- xerocopierea unei pagini format A4 – 0,50 lei;
- xerocopierea unei file format A4 – 1 leu;
- xerocopierea unei file A3 – 1,00 lei.
- taxa de eliberare documente din arhivă – 10 lei + taxa număr de xerocopii
- taxa de eliberare documente din arhivă – 50 lei + taxa număr de xerocopii
în regim de urgență
(5) Taxe speciale de cadastru
Taxa pentru eliberarea de copii după planuri cadastrale – schițe de punere în posesie întocmite sau de pe alte asemenea planuri deținute de consiliul local este de:
- 10 lei format A4;
- 20 lei format A3.
Taxa pentru eliberarea Certificatului de atestare al edificării – extinderii construcției este de 50 lei.
(6) Taxe pentru activitatea de gospodărire comunală.
Se aprobă, în cadrul proiectului județean “Sistem integrat de management al deșeurilor solide în Județul Vaslui”, taxa specială de salubrizare în comuna FEREŞTI în cuantum de 7 lei persoană fizică/lună și 16 lei persoană/societate/lună.
(7) Taxa privind asigurarea serviciului de gospodărire – 35 lei/gospodărie/an.
(8) Taxa de eliberat adeverințe – 4 lei.
(9) Taxa de eliberat certificat de atestare fiscală – 5 lei.
(10) Taxa de eliberat adeverințe și certificate fiscale la urgență – 7 lei
(11) Taxa de întreținere iluminat stradal persoane fizice – 10 lei.
(12) Taxa de întreținere iluminat stradal persoane juridice – 20 lei.
(13) Taxa pentru ocuparea domeniului public – 1 leu/mp/zi
(14) Taxa de pază persoane fizice – 10 lei.
(15) Taxa de pază persoane juridice – 20 lei.
(16) Taxa de închiriere tractor – 120 lei/oră.
(17) Taxa de închiriere autoutilitară 3,5 T – 3 lei/km
-- 50 lei/ora de staționare
Art. 33. Alte taxe locale (art. 486 Cod Fiscal)
Taxele pentru utilizarea locurilor publice sunt prevăzute în tabelul următor:
(1) Taxa pentru desfacerea produselor rezultate din exercitarea unei activități autorizate pe cont propriu (lei/mp/zi) – 5 lei.
(2) Taxa pentru desfacerea obiectelor de ocazie (lei/mp/zi) – 5 lei
(3) Taxa pentru comerțul ambulant (lei/zi) – 25 lei
(4) Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă tarifele pentru închirierea sălii Centrului Cultural “SANDU TRIFAN” FEREŞTI – 120 lei/ora de închiriat.
(5) În cazul în care contribuabilul are în proprietate mai multe clădiri pe raza Comunei Ferești se va încasa impozit pe clădire cu 20% mai mult pentru al doilea imobil, cu 30% mai mult pentru al treilea imobil, cu 50% mai mult pentru al patrulea imobil și cu 100% mai mult de la al cincilea imobil în sus.
(6) În cazul în care contribuabilul are în proprietate mai multe mijloace de transport înmatriculate pe raza Comunei Ferești se va încasa impozit pe mijloace de transport cu 20% mai mult pentru al doilea mijloc de transport, cu 30% mai mult pentru al treilea mijloc de transport, cu 50% mai mult pentru al patrulea mijloc de transport și cu 100% mai mult de la al cincilea mijloc de transport în sus.
(7) Taxa pentru nedeclararea pentru luarea in evidențele fiscale a bunurilor imobile și mobile în termen de 30 de zile – 200 lei.
Art. 34. Sancțiuni (art. 493 Cod Fiscal)
(1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
(2) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni:
a) depunerea peste termen a declarațiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7), alin.
(10) lit. c), alin. (12) şi (13), art. 466 alin. (2), (5), alin. (7) lit. c), alin. (9) şi (10), art. 471 alin. (2), (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) şi art. 483 alin. (2);
b) nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (12) şi (13), art. 466 alin. (2), (5) şi alin. (7) lit. c), alin. (9) şi (10), art. 471 alin. (2), (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) şi art. 483 alin. (2).
(3) Contravenția prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancționează cu amendă de la 71 lei la 283 lei, iar cele de la alin. (2) lit. b) cu amendă de la 283 lei la 705 lei.
(4) Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidența şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenție şi se sancționează cu amendă de la 329 lei la 1.599 lei.
(41) Necomunicarea informațiilor şi a documentelor de natura celor prevăzute la art. 494 alin. (12) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării constituie contravenție şi se sancționează cu amendă de la 507 lei la 2.533 lei.
(5) În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se majorează cu 300%.
(6) Constatarea contravențiilor şi aplicarea sancțiunilor se fac de către primari şi persoane împuternicite din cadrul autorității administrației publice locale.
(7) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se actualizează prin hotărâre a consiliilor locale conform procedurii stabilite la art. 491.
(8) Contravențiilor prevăzute în prezentul capitol li se aplică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv posibilitatea achitării, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului - verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, a jumătate din minimul amenzii.
Art 35. Alte dispoziții (art. 494 Cod Fiscal)
(1) Impozitele şi taxele locale, majorările de întârziere, precum şi amenzile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităților administrativ - teritoriale.
(2) Impozitul pe clădiri, precum şi amenzile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unității administrativ - teritoriale în raza căreia este situată clădirea respectivă.
(3) Impozitul pe teren, precum şi amenzile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unității administrativ - teritoriale în raza căreia este situat terenul respectiv.
(4) Cu excepțiile prevăzute la alin. (5), impozitul pe mijlocul de transport, majorările de întârziere, precum şi amenzile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unității administrativ - teritoriale în raza căreia trebuie înmatriculat sau înregistrat mijlocul de transport respectiv.
(5) Veniturile provenite din impozitul pe mijlocul de transport stabilit în concordanță cu prevederile art. 470 alin. (5) şi (6), majorările de întârziere, precum şi amenzile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreținere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi județene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul județean.
(6) Taxele locale prevăzute la cap. V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unităților administrativ - teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proporție de 50% la bugetul local al comunelor şi de 50% la bugetul local al județului.
(7) Taxa pentru afișaj în scop de reclamă şi publicitate, precum şi amenzile aferente constituie venituri la bugetul local al unității administrativ - teritoriale unde este situat afișajul, panoul sau structura pentru afișajul în scop de reclamă şi publicitate.
(8) Impozitul pe spectacole, precum şi amenzile aferente constituie venituri la bugetul local al unității administrativ - teritoriale unde are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.
(9) Celelalte taxe locale prevăzute la art. 486, precum şi amenzile aferente constituie venituri la bugetul local al unității administrativ - teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv ori unde trebuie înmatriculat vehiculul lent.
(10) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
a) majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale;
b) taxele judiciare de timbru şi alte taxe de timbru prevăzute de lege;
c) taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale.
(11) Sumele prevăzute la alin. (10) lit. b) şi c) se ajustează pentru a reflecta rata inflației în conformitate cu normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice.
(12) În vederea clarificării şi stabilirii reale a situației fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale au competența de a solicita informații şi documente cu relevanță fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocații, executorii judecătorești, organele de poliție, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, precum şi orice altă entitate care deține informații sau documente cu privire la bunurile impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoanele care au calitatea de contribuabil au obligația furnizării acestora fără plată, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
Art. 36. Majorările de întârziere (Art. 183 Codul de procedură fiscală)
(1) Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale datorate bugetului local, se datorează după acest termen majorări de întârziere.
(2) Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
(3) Pentru sumele de restituit de la bugetul local se datorează majorări de întârziere. Nivelul şi modul de calcul al majorării de întârziere sunt cele prevăzute la alin. (2).
Art. 37. Anularea creanțelor fiscale locale (Art. 266 Codul de procedură fiscală)
(1) În situațiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poștă, sunt mai mari decât creanțele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare silită poate aproba anularea debitelor respective.
(2) În cazul prevăzut la art. 265 alin. (2), dacă la sfârșitul perioadei de prescripție se constată că debitorul nu a dobândit bunuri sau venituri urmăribile, organele de executare silită procedează la anularea obligațiilor fiscale.
(3) Anularea se face şi atunci când organul fiscal constată că debitorul persoană fizică este dispărut sau decedat fără să fi lăsat venituri ori bunuri urmăribile.
(4) Obligațiile fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiați din registrele în care au fost înregistrați potrivit legii se anulează după radiere dacă pentru plata acestora nu s-a atras răspunderea altor persoane, potrivit legii.
(41) Obligațiile fiscale datorate de debitori, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau profesii libere, precum şi asocieri şi alte entități fără personalitate juridică, radiați din registrele în care au fost înregistrați potrivit legii, se anulează după radiere, inclusiv în situația în care obligațiile au fost preluate de alți debitori în conformitate cu prevederile art. 23.
(5) Creanțele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanțelor fiscale datorate şi neachitate de debitori.
(6) În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre, autoritățile deliberative pot stabili plafonul creanțelor fiscale care pot fi anulate, care nu poate depăși limita maximă prevăzută la alin. (5).
(7) Prevederile alin. (6) se aplică totalului creanțelor fiscale datorate şi neachitate de debitori aflate în sold la data de 31 decembrie a anului.
(8) Creanțele fiscale restante administrate de organul fiscal central şi local se anulează şi în următoarele situații:
a) ulterior închiderii procedurii insolvenței, în situația în care creanțele nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, inclusiv în cazul atragerii răspunderii acestuia, potrivit legii;
b) ulterior închiderii procedurii de reorganizare judiciară, în situația în care creanțele fiscale nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul - sindic, sub rezerva ca debitorii să se conformeze planului de reorganizare aprobat.
(9) Pe toată perioada derulării procedurii insolvenței sau reorganizării judiciare, după caz, creanțele prevăzute la alin. (8) nu se sting.
Art. 38. Regulament de acordare a facilităților fiscale la plata impozitelor şi taxelor locale prevăzute de art. 456, 464, 469, 476, 479, 482, 485, 487 din Legea 227/ 2015 reprezentând Codul Fiscal.
(1) Scutirile sau reducerile de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/ taxei pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport, prevăzute la articolul 456 alin (2),464 alin (2), si 469 alin (2) se aplică începând începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative. Scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/ taxei pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport, stabilită conform art 456 alin(1) lit.t), art 464 alin(1) lit.t), art 469 alin(1) lit b), se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative.
(2) Contribuabilul persoană fizică, proprietar/titular al clădirii şi terenului va depune la Biroul Financiar-Contabil și Achiziții publice din cadrul Primăriei Comunei FEREŞTI următoarele documente:
cerere care să cuprindă toate datele de stare civila şi CNP, prin care solicită reducerea impozitului aferent imobilului (clădire şi teren) de la adresa de domiciliu;
actul de proprietate a imobilului pentru care solicită reducerea impozitului;
ultimul cupon de pensie, adeverință de salariu sau adeverință de venit de la Administrația Financiară ;
adeverință de la Biroul Agricol din cadrul Primăriei, din care să rezulte că nu deține teren extravilan în suprafață mai mare de 50 ari;
adeverință de la Compartimentul Asistență socială din care să rezulte că este beneficiar de ajutor social;
adeverință de la A.J.O.F.M. Vaslui din care să rezulte că este beneficiar al indemnizației de șomaj pe parcursul unui an întreg, începând din anul 2015;
copii ale certificatelor de naștere pentru copiii minori şi ale cărților de identitate pentru copiii majori;
ancheta socială întocmită de Compartimentul Asistență socială.
(3) Nu se acordă facilități fiscale persoanelor care dețin autoturisme cu capacitate cilindrică de peste 2000 cm³, autobuze, autocare, microbuze, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, tractoare, autovehicule de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, bijuterii, electrocasnice de lux, care vor fi constatate cu ocazia anchetei sociale efectuate la domiciliul petentului.
(4) Reducerea impozitului pe clădiri şi teren se acordă persoanei respective începând cu data de 1 a lunii următoare depunerii cererii împreună cu documentele solicitate şi se acordă numai pentru clădirea şi terenul încadrat la categoria de folosință terenuri cu construcții de la adresa de domiciliu.