STATUTUL MUNICIPIULUI FETESTI

        In conformitate cu prevederile art.38, lit.”b” din Legea 215/2001, privind administratia publica locala si O.G.53/2003, privind aprobarea Statutului-cadru al unitatii administrativ-teritoriale, se aproba statutul propriu al municipiului Fetesti.

          Art.1. Municipiul Fetesti este unitate administrativ-teritoriala cu personalitate juridica, are patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

          Art.2.Principalele date si elemente specifice care caracterizeaza municipiul Fetesti sunt urmatoarele:

A.                INTINDEREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV SI DELIMITAREA TERITORIALA A UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALA

Municipiul Fetesti este amplasat in partea de sud-est a judetului Ialomita si se invecineaza

·        la N- comuna Stelnica, comuna Bordusani, comuna Movila

·        la E- comuna Stelnica si Bratul Borcea

·        la S- judetul Calarasi

·        la V- comuna Movila  si judetul Ialomita

Teritoriul administrativ al municipiului Fetesti totalizeaza o suprafata de 9752 ha, bilantul teritorial fiind prezentat mai jos:

B.                AMPLASAMENT

Municipiul Fetesti este situat in extremitatea estica a judetului Ialomita, in Lunca Bratului Borcea, pe traseul autostrazii (in constructie) Bucuresti-Constanta si a magistralei feroviare Bucuresti-Constanta.

          Coordonatele geografice ale municipiului Fetesti sunt: 44°21’ latitudine nordica si 27°51’ longitudine estica. Privind raporturile dintre municipiu si cadrul natural la scara regionala se observa ca acesta are o pozitie de contact intre Campia Baraganului si Lunca Dunarii, pozitie a carei valoare a fost puternic modificata de realizarea unor impozante cai terestre de comunicatii- magistrala feroviara Bucuresti- Constanta, ce se intersecteaza cu linia ferata ce leaga o parte din estul Munteniei si Moldova cu Marea Neagra- precum si Drumul National 3A care este continuat peste Dunare de primul tronson  din viitoarea autostrada A2 ce va lega capitala de litoral, realizata pana acum, sosea care la randul ei se intersecteaza cu o alta tot de rang national (3B) si care insoteste Bratul Borcea.

          Asezare polinucleara, municipiul Fetesti este alcatuit din mai multe localitati, constituite din vetre mai vechi, insirate pe o lungime de 5 km pe malul stang al Bratului Borcea la contactul cu  Lunca Dunarii (Buliga, Fetesti- Oras si Vlasca) si una mai noua situata la Nord, pe campia inalta, in apropierea nodului feroviar (Fetesti-Gara si Colonisti) unde sunt concentrate institutiile administrative, social-culturale si principalele unitati economice.

C.                REPERE  ISTORICE

Istoricii romani apreciaza, in unanimitate, ca albia Dunarii, deci si zona orasului Fetesti, contine una din cele mai complete istorii, cu o evolutie continua din paleolitic si pana in zilele noastre.

          Cercetari recente ne indreptatesc sa presupunem ca zona municipiului Fetesti a fost locuita inca din paleoliticul superior de catre populatii de vanatori, pescari si culegatori.

         In anul 1967 au fost scoase la iveala fragmente de fosile apartinand unei specii de mamut si cerb; astfel de animale erau vanate de omul acelor vremuri (aproximativ 100 000 ani i.Ch.).

         Cele mai vechi urme ale existentei umane, mai aproape de orasul nostru sunt cateva aschii de silex descoperite la Gradistea –Calarasi .

         Existenta vietii in mezolitic in apropierea orasului Fetesti este pusa in evidenta prin aparitia microlitelor in numar mare in asezarile de la Gradistea –Coslogeni si Cernavoda.

          O viata intensa pulsa in vremea neoliticului in asezarile de pe Gradistea-Mare- Stelnicam, de pe Gradistea Stoicii unde s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, apartinand culturii Boian.

           In eneolitic comunitatile omenesti din jurul Baltii Ialomita s-au integrat culturii Gumelnita. Apar astfel pentru prima data fragmente ceramice caracteristice acestei culturi in cartierul Vlasca din orasul Fetesti dar si in asezari din apropierea orasului Fetesti: Bordusani, Gradistea, Coslogeni.

           In ceea ce priveste perioada bronzului timpuriu, in localitatea noastra s-au facut descoperiri izolate atat de obiecte cat si de morminte cu ocru rosu, iar in perioada bronzului tarziu ne incadram in cultura Coslogeni. Si putem exemplifica cu depozitele de bronzuri de la Jegalia, Facaeni, Lateni, Bordusani, sau piese separate printre care securea de la Pietroiu.

           Civilizatia geto-dacica de tip Latene ( sec.VI i.Ch.) este subliniata prin descoperirile de la Bordusani, Pietroiu, Cocargeaua si Facaeni. Balta din fata Fetestiului ofera o intensa locuire, aici descoperindu-se pentru perioada dintre secolele IV-III i.Ch.o asezare si o necropola getica . 

           Marturiile scrise ce au ramas din vremurile istorice ulterioare sustin continuitatea in existenta a unei populatii autohtone ce a fost nevoita sa faca fata tuturor situatiilor, inclusiv invaziei popoarelor migratoare. Asa de pilda, in timpul lui Alexandru cel Mare, in dreptul Silistrei getii stapaneau o cetate de lemn ce avea sa fie pradata si incendiata de macedoneni . 

           In vremea lui Burebista, “cel dintai si cel mai mare rege din Tracia “ , populatia acestor meleaguri se integra marelui stat centralizat dac.

           Meleagurile de astazi ale Fetestiului au continuat sa fie prezente in istorie si in perioada stapanirii romane. Getii din zona orasului nostru au fost participanti directi la actiunile militare indreptate impotriva garnizoanelor romane de pe malul dunarean al Dobrogei si din interior. In urma celor doua razboaie daco – romane, Traian, victorios, a anexat mare parte din spatiul daco – getic creand provincia Dacia. Administrativ, regiunea orasului nostru, impreuna cu Muntenia, a ramas in afara provinciei Dacia, depinzand de provincia Moesia Inferior. In ceea ce priveste populatia autohtona din aceasta parte a judetului Ialomita, aceasta a continuat sa traiasca si sa produca in stranse legaturi economice si culturale cu romanii, contribuind in mare masura la desfasurarea intregului proces al etnogenezei romanesti.

           In fata navalei distrugatoare a migratiilor din secolele III-VI, pe bratul Borcea viata va  continua fara intrerupere, mai modesta insa, fara a atinge nivelul din perioada anterioara .

           Atestarea documentara a localitatii noastre, ca dealtfel a tuturor asezarilor medievale din tara noastra, este strans legata de modul de organizare a societatii feudale romanesti. Dar reconstituirea reala si in totalitate a istoriei mosiei Fetesti, nu este lesne de realizat din cauza pierderii de-a lungul timpurilor a multora dintre documentele elaborate de cancelariile domnesti.

           La sfarsitul secolului al XV-lea, Fetestiul s-a remarcat ca localitate de sine statatoare. Anterior actului de atestare documentara a localitatii Fetesti, sunt consemnate in documente balti, garle si privaluri existente in perimetrul localitatii noastre care au facut obiectul daniilor domnesti. Cel mai vechi document cunoscut ce se refera la mosia Fetesti este hrisovul lui Radu de la Afumati (1525-1529),. voievodul Tarii Romanesti dat la 21 aprilie 1528 Manastirii Arges, pentru a stapani o parte din mosia si satul Fetesti. Cum documentul se refera la persoane anterioare datarii sale, se poate afirma ca asezarea medievala Fetesti a fost intemeiata inainte de  anul 1528. Reiese din document  ca, jupanul Albu Rogoz, proprietar al unei parti din mosia satului s-a prezentat inaintea domnului Tarii Romanesti, “de a dat si a daruit toata partea lui sfantului   hram de mai sus, (Manastirea Argesului),singur, de buna voia lui, pentru sufletul sau si pentru sufletul parintelui sau, Nanu  Rogoz, pentru ca parintele sau Nanul si-a pierdut capul pentru fiul sau, Albul voinic”. Acelasi hrisov stipula : “sa-i fie (Manastirii Arges) in Fetesti, partea lui Badea toata ,pentru ca a cumparat-o egumenul Gheorghe si cu fratii sai de la Badea “,iar, “din jumatatea satului(Fetesti) a patra parte , partea lui Oneasa toata “precum si “balta toata care este in fata satului Fetesti pana unde da in Dunare”. 

Tot in zona satului Fetesti, Manastirea Arges va primi de la Vlad Vintila si balta Saltava, in anul 1533 “cu toate iezerele si hotarele sale “. 

Tendinta de aservire totala a intregii mosii Fetesti, a satului si a baltilor care tin de ea, de catre Manastirea Arges, se accentueaza tot mai mult in perioada urmatoare, ceea ce va provoca dese conflicte   intre tarani si egumeni.Astfel, urmatorul document care mentioneaza mosia Fetesti este hrisovul lui Radu Paisie (1535-1545), din 20 ianuarie 1542, prin care domnul daruieste Manastirii Arges “satul anume Fetesti pe balta, cat este partea Papeasca toata “.

           Documentele de la sfarsitul secolului al XVI si secolele urmatoare cu referire la mosia Fetesti ne transmit aspecte ale rezistentei taranilor liberi in fata mijloacelor tot mai diverse folosite de feudali in procesul de aservire. Cele mai frecvente mijloace erau cumpararea, zalogirea, vanzarile de  ” buna voie”, infratirea. Infratirea de mosie este o institutie originala  a Tarilor Romane din secolele XIV-XVIII si o astfel de infratire ne-o prezinta documentul din 18 iunie 1581 prin care domnul Tarii Romanesti, Mihnea Turcitul (1577-1583) intareste printr-o carte domneasca “Jupanitei Stanei, sotia logofatului Vlasceanu, dar si fiului sau Radu paharnicul, ca sa le fie lor de ocina la Fetesti…jumatate din vecini si din balta si din camp si din uscat si de pretutindeni”.

           La inceputul sec.al XVII voievodul Gavril Movila intareste “lui Nedelcu stapanire peste ocina de la Fetesti, din partea lui Neagoie Meinot 20 stanjeni din camp, balta si vadul de la moara “. 

           La 29 ianuarie 1630 , la porunca lui Leon Tomsa, un numar de boieri vin “ sa caute sa hotarasca si sa aleaga ocina de la satul Fetesti cat va avea jupanul Vlad …iar cealalta jumatate ramane la Manastirea Arges” astfel ca la mijlocul secolului jumatate din satul si mosia Fetesti (inclusiv balta Saltava )apartinea manastirii, in timp ce un sfert   era posedata de postelniul Dragu iar restul era al taranilor liberi al caror numar a scazut simtitor, crescand in schimb actiunile taranimii aservite si libere impotriva masurilor luate de feudali, cu sprijinul domniei.

           In secolul al XVIII dupa reformele lui Constantin Mavrocordat care desfiintau rumania si vecinia fixand in acelasi timp numarul zilelor de claca, situatia taranimii inclusiv a celei din Fetesti, nu se schimba prea mult. Dimpotriva, starea taranilor se agraveaza in sensul ca stapanii de mosie au izbutit sa dubleze sau chiar sa tripleze zilele de claca, ceea ce in chip firesc provoaca impotrivirea celor siliti sa le presteze. Prin Anaforaua din 6 aprilie 1757, fetestenii erau obligati la 12 zile de claca, cei din Vladeni la 6 zile iar cei din Facaeni prestau 4 zile de claca. Toate acestea au dus catre sfarsitul secolului al XVIII la manifestari deschise ale fetestenilor impotriva asupririi feudale. Din jalba egumenului Pandele al Argesului, catre domnul Alexandru Ipsilanti, din 2 septembrie 1781 aflam despre refuzul categoric al locuitorilor fetesteni, aflati pe mosia Manastirii Arges de a da dijma cuvenita din semanaturi precum si zeciuiala din pestele prins in balta. Alexandru Ipsilanti porunceste ispravnicilor judetului sa urmareasca Pravilniceasca Condica si sa supuna pe locuitori la cele oranduite.

           In urma aplicarii  Regulamentului Organic prin care se statorniceau raporturile dintre proprietari si tarani, situatia taranilor de pe mosia Fetesti   s-a inrautatit chiar daca, potrivit pravilei lui Caragea, judetele de margine aveau oarecum o situatie privilegiata.

           In ceea ce priveste perioada cuprinsa intre secolele  al XIX-lea si prima jumatate a secolului al XX-lea, aceasta debuteaza cu revolutia condusa de Tudor Vladimirescu. Judetul Ialomita, cu resursele sale, a constituit o preocupare atat pentru Comitetul de Obladuire, cat si pentru Tudor Vladimirescu .

           O cercetare sumara a documentelor pentru perioada cuprinsa intre 1848-1877 evidentiaza ecoul in randul taranilor din Fetesti a marilor evenimente din istoria Romaniei.

Marele eveniment de la 1848, Revolutia Romana, a avut rasunet si in randul fetestenilor  caci, se stie, prntre cei 40 000 de tarani veniti la portile Bucurestiului sa apere guvernul revolutionar era si un grup numeros de tarani ialomiteni. 

           In anul 1863 are loc secularizarea mosiilor Fetesti si Dudesti care sunt trecute in proprietatea Statului; din acestea, in anul 1864 au fost improprietariti un numar de 141 de locuitori din Fetesti. Desi valoarea reformei din 1864 este de necontestat, problema taraneasca a fost insa departe de a fi rezolvata. Situatia taranilor continua sa fie grea si sa genereze o permanenta stare conflictuala. Este elocvent in acest sens faptul ca 181 sateni nu posedau pamant, fiind obligati sa ramana la dispozitia marilor mosieri si arendasi . 

           Puternice manifestari ale taranilor de pe malul Borcei se vor inregistra in deceniul 1880-1890. In anul 1888, ele vor fi asa de intense incat va trebui sa fie folosita forta armata . 

           Razboiul de independenta a cerut sacrificii si din partea locuitorilor fetesteni. Asezati pe linia Dunarii au fost printe primii care au suferit de pe urma actiunilor turcesti si nu ne indoim de sacrificiul lor material si uman.

           Secolul XX ii gaseste pe fetesteni atasati celor doua mari evenimente care au marcat inceputul acestui veac, participarea la campanile militare din 1916-1918 si Marea Unire . 

          Prin reforma agrara din 1921 au primit pamant un numar de 720 familii de fetesteni, iar in ceea ce priveste primele alegeri efectuate pe baza votului universal si desfasurate in noiembrie 1919, la nivel local cele mai multe voturi le-a obtinut Partidul Conservator Progresist . 

           Evolutia vietii politice din Romania dupa 1918 a fost inraurita decisiv de desavarsirea unitatii statale si de cele doua reforme fundamentale: agrara si electorala.

           In Fetesti, in perioada interbelica au activat organizatii ale diverselor partide politice :Partidul National Taranesc; Partidul National Liberal; Partidul Poporului; Partidul Nationalist.  Pe temeiul Constitutiei din 26 martie 1923 a fost adoptata, la 14 iulie 1925 Legea de unificare prin care intreg teritoriul tarii era impartit in judete, plase si comune. Potrivit acestei legi, Fetestiul isi pastra in continuare calitatea de comuna si resedinta a plasii cu acelasi nume.

           In timpul actiunilor greviste din 1933, ceferistii din Depoul Fetesti au fost intr-o continua stare de agitatie solidarizandu-se cu toti ceferistii din tara.

           Participarea Romaniei la cel de- al doilea razboi mondial si-a pus amprenta si asupra starii de spirit al locuitorilor din orasul Fetesti. De-a lungul zonei Dunarii, nemtii au instalat puncte de observatie, au inlocuit unitatile de artilerie romanesti de la piciorul podului  in Vlasca si au ocupat o parte din spitalul din Fetesti sau unele imobile particulare . 

           Venirea trupelor germane a intampinat ostilitatea localnicilor iar lipsurile tot mai mari din timpul razboiului au accentuat tot mai mult starea de spirit a fetestenilor .

           In zilele ce au urmat actului de la 23 August 1944, Baraganul si Dunarea, intre Galati si Calarasi au fost puncte ferbinti.

           La 30 august 1944, trupele rusesti si-au facut intrarea in Fetesti si astfel incepea un nou calvar, ocupatia sovietica. Fetestenii au fost constransi sa-si aduca contributia la obligatiile ce reveneau romanilor in contul armistitiului, pe langa faptul ca si in orasul nostru, treptat dar sigur, comunistii vor acapara puterea .

           La nivelul intregii tari, din 1948 se trece la un sistem politic monopartid.

           Ce a urmat se stie : peste 40 de ani de dictatura comunista, cu realizari, dar si cu neajunsuri economice, privatiuni politice, cu incalcari ale drepturilor si libertatilor cetatenesti .

D.                POPULATIA

·        Numarul total de locuitori: 34.076 locuitori

·        Structura populatiei pe sexe: 17.322 femei

                                                16.734 barbati

·        Structura populatiei pe grupe de varsta:

Ø 25%-pana la 18 ani;

Ø 63%-intre 18-62 ani;

Ø 12%- peste 62 ani.

·        Structura populatiei dupa ocupatie:

Ø 27% elevi si studenti;

Ø 26% pensionari;

Ø 8% someri;

Ø 19% alte situatii (casnice, beneficiari de ajutor social, etc).

Datele referitoare la  populatie au la baza centralizarea informatiilor de la recensamantul populatiei desfasurat in perioada 18-27 martie 2002.

          In ceea ce priveste componenta etnica, din totalul populatiei 32.472 persoane sunt romani, 1.508 rromi, 47 lipoveni si restul alte etnii.

E.                LOCALITATEA DE RESEDINTA

Localitatea de resedinta a municipiului Fetesti este Fetesti-Gara, unde isi are sediul Consiliul Local si Primaria.

F.                 PARTIDE POLITICE

Principalele partide politice care isi desfasoara activitatea in Fetesti sunt:

1.P.S.D., cu sediul la parterul bl.10

2.P.R.M., cu sediul la parterul Ans.56 ap.

3.P.N.L., cu sediul la parterul bl.10

4.P.D., cu sediul pe str.Calarasi nr.544

5.P.N.T.C.D., fara sediu

6.Pardida Rromilor, fara sediu.

G.               SINDICATE

Activitatea sindicala este dezvoltata in cadrul urmatoarelor societati comerciale si institutii:

          1.S.C.”TRICOTAJE” S.A. Fetesti

          2.S.C.”HORTICONS” S.A. Fetesti

          3.Depoul CFR Fetesti

          4.GSPD Fetesti

          5.Spitalul Fetesti

          6.Invatamant Fetesti

H.               PRINCIPALELE FUCNTIUNI ECONOMICE, CAPACITATI DE PRODUCTIE DIVERSIFICATE DIN SECTORUL SECUNDAR SI TERTIAR, PRECUM SI DIN AGRICULTURA

Pe raza municipiului Fetesti functioneaza un numar de 265 agenti economici, structurati, dupa cum urmeaza:

-  197 comert

-         17 productie

-         31 prestari servicii

-           5 asigurari

-         1+1 agricultura + pescuit

-         4 banci

-         8 transport

-         1 constructii

Separat de acestia au fost autorizate asociatii familiale si persoane fizice sa exercite activitati conform Legii 507/2002, astfel:

          - comert = 226

          - productie = 5

          - prestari servicii = 72

- agricultura+pescuit =32

- transport = 27

          Se deruleaza programe de dezvoltare economica care constau in:

-         executia de centrale termice care sa asigure caldura si apa calda menajera unui numar restrans de apartamente, astfel incat sa evite pierderile din retea;

-         reabilitari de trasee termice;

-         locuinte pentru tineri in regim de inchiriere, realizate in colaborare cu Agentia Nationala a Locuintei;

-         studii de fezabilitate pentru:

-         crearea Parcului Industrial;

-         infrastructura PHARE 2002-gaze naturale;

-         aductiune gaze naturale in municipiul Fetesti;

-         retele de canalizare in zona Est si Vest a municipiului Fetesti.

In ceea ce priveste investitorii locali din municipiu, un numar de 8 societati comerciale au in curs de realizare investitii, dupa cum urmeaza:

·        S.C.”ORHIDEEA”S.R.L.

·        S.C.”VIOMARTEX”S.R.L.

·        S.C.”ZINA IMPEX”S.R.L.

·        S.C.”PRODOMUS”S.R.L.

·        S.C.”AGROFAM”S.R.L.

·        S.C.”SPICONS IMPEX”S.R.L.

·        S.C.”MOBIL SERVICE”S.R.L.

·        S.C.”TEBBA”S.R.L.

Fiind o asezare de campie, principala sursa de venituri a locuitorilor o constituie agricultura.

          Terenul arabil este in suprafata de 6494 ha, din care islazul comunal 577 ha, restul fiind exploatat de societati agricole, asociatii agricole familiale, precum si sub forma exploatatiilor agricole individuale.

          Si cresterea animalelor reprezinta una dintre preocuparile locuitorilor municipiului Fetesti.

          La data de 1 ianuarie 2003 in gospodariile populatiei cresteau urmatoarele efective de animale:

-         bovine= 1475 cap.

-         porcine = 8692 cap.

-         ovine= 5445 cap.

-         cabaline= 596 cap.

I.                   EDUCATIE SI INVATAMANT

In domeniul invatamantului in municipiul Fetesti functioneaza 10 scoli, 2 grupuri scolare, unul cu profil CCF si unul de industrie alimentara, un liceu teoretic, 9 gradinite, dintre care una cu program prelungit si o cresa.

          Numarul de elevi inscrisi intr-o forma de invatamant este de 7179 inscrisi in 274 clase, iar numarul de cadre didactice este de 389 din care 261 cu studii superioare, 116 cu studii medii si 12 maistri.

          In cele 9 gradinite sunt inscrisi 854 copii, de care se ocupa 40 de educatoare.

          Activitatile culturale se organizeaza in cadrul Casei de cultura “LUMINA”.

          Anual se desfasoara Festivalul National de Umor “UN BOB DE VESELIE”, precum si Toamna Culturala Fetesteana.

J.                  SERVICII PUBLICE EXISTENTE

Alimentarea cu apa potabila

          In orasul Fetesti sunt doua sisteme centralizate: unul al S.C. “AQUA TERMO & SERVICE”S.A. si altul al cartierului Buliga. Sursa de apa potabila este in subteran fiind legata de pietrisurile de Fratesti. Gradul de echipare a stazilor este de circa 55%, iar cel de asigurare cu apa potabila al locuitorilor de 190l/zi. Se considera ca necesarul mediu pe locuitor si zi este de 212,6 l. Deficitul se datoreste pierderilor de apa in sistemul de distributie si cantitati de apa obtinuta din surse fata de capacitatea lor.

          Alimentarea cu energie termica

          In vederea furnizarii caldurii si apei calde apartamentelor din oras au fost construite 8 centrale termice cu capacitati cuprinse intre 3 si 6,4 Gcal/h. Vechimea lor este de 15 ani si peste . In afara acestora sunt in functiune si 5 microcentrale cu capacitati cuprinse intre 1,5 si 2 Gcal/h. Aceste centrale functioneaza cu combustibil lichid usor tip III a carui putere calorica este de 9.600 kcal/kg. Lungimea retelei termice  este de 6 km. Mentionam faptul ca scolile din Fetesti-Gara (fara Colonisti) dispun de centrale termice proprii.

          Alimentarea cu energie electrica

          Aceasta se face dintr-o statie de transformare 110/20 kv racordata la statiile Pietroiu si Bordusani. Din statia 110/20 kv Fetesti este alimentata si statia C.F.R.-110/27 kv. Prin L.A. 110 kv se realizeaza racordurile la statiile Pietroiu si Bordusani. Majoritatea posturilor de transformare au fost construite inainte de anul 1990. In centrul orasului sistemul de distributie este predominant subteran.

          Canalizarea apelor menajere uzate

          Retea de canalizare exista numai in Fetesti-Gara (fara Colonisti). Apele uzate nu sunt epurate pentru ca in localitate nu exista statie de epurare, deversarea lor facandu-se direct in Bratul Borcea. In anul 1996 existau 22,8 km strazi cu retele de canalizare.

          Telecomunicatii

          Sunt realizate prin intermediul centralei telefonice tip SIEMENS amplasata in Slobozia. Sunt asigurate legaturi urbane, interurbane si internationale. Existau peste 5.000 abonati. Prin Fetesti trec cabluri cu fibra optica aferente legaturii dintre Slobozia si Fetesti. Gradul de telefonizare este sub cel necesar.

          Posta

          In municipiul Fetesti sunt 2 oficii postale urbane, unul in Fetesti-Gara, considerat mare si altul in Fetesti-Oras, coniderat mic. Ele fac parte din Directia Regionala de Posta Constanta. Pe langa serviciile traditionale (corespondenta, mesagerie, mandate postale si telegrafice, telegrame, filaterie) sunt prestate si altele (pe baza de conventie, comerciale, de marketing direct). Numarul serviciilor prestate este de 36, iar cel al salariatilor se apropie de 40. Mentionam ca Oficiul Postal din Fetesti-Gara dispune de local propriu, el functionand in cladirea ROMTELECOM aflata pe strada Siretului.

K.               Patrimoniul public al municipiului Fetesti  este compus din bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public national.

Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

          Domeniu public al municipiului Fetesti a fost atestat prin H.G. 1353/2001 si se constituie in anexa la prezentul Statut.

          Bunurile care apartin municipiului Fetesti sunt supuse inventarierii anuale, in termen de 60 de zile de la data depunerii situatiilor financiare anuale.

          Inventarul bunurilor se actualizeaza anual, cresterea sau diminuarea patrimoniului fiind temeinic justificata pentru fiecare caz, in note explicative anexate la inventar.

          Patrimoniul privat al municipiului Fetesti este alcatuit din bunuri mobile si imobile, altele decat cele de interes public.

          Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al municipiului este redat in anexa la prezentul statut.

          Bunurile aflate in patrimoniul public si privat  al localitatii pot fi date in administrare regiilor autonome si institutiilor publice, pot fi concesionate ori inchiriate sau pot fi atribuite in folosinta   gratuita pe termen limitat persoanelor juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

          Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, potrivit prevederilor legale.

          Criteriile de baza in organizarea licitatiilor sunt:

Ø asigurarea calitatii serviciilor oferite cetatenilor;

Ø respectarea drepturilor  si intereselor legitime ale cetatenilor;

Ø protectia mediului;

Ø administrarea eficienta a bunurilor proprietate publica si privata.

Consiliul local hotaraste cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea  bunurilor aflate in proprietatea privata a municipiului in baza urmatoarelor criterii:

Ø eficienta economica;

Ø interesul comunitatii;

Ø necesitatea incheierii actelor juridice respective.

Consiliul local hotaraste, potrivit art.38, lit.”x’ din Legea 215/2001, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii  neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vedera finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local precum si de stabilire a unor relatii de parteneriat cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari.

          Asocierea  si cooperarea se realizeaza pe baza unor studii intocmite de compartimentele  de specialitate.

          Municipiul Fetesti este membru al Asocietatiei municipiilor din Romania, din anul 1997.

          De asemenea, prin H.C.L. nr.57/2001 Consiliul Local a aderat la O.C.D.A. (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Euro-Americana) si la INFOMOND.

          In scopul realizarii   si exploatarii obiectivului de investitii “Infiintarea si distributia de gaze naturale in municipiul Fetesti”, Consiliul Local s-a asociat cu Consiliul Judetean Ialomita si alte societati comerciale, prin H.C.L. nr.106/2002.

L.                Atribuirea sau schimbarea denumirii pentru strazi, piete, parcuri, oboare, cartiere, statii ale mijloacelor de transport in comun, precum si pentru obiective si institutii de interes local  se face prin hotarare a Consiliului local.

In cazul in care se are in vedere atribuirea unor nume de personalitati sau evenimente istorice, politice, culturale sau de orice alta natura, ori schimbarea unor astfel de denumiri, proiectele de hotarari vor putea fi adoptate numai dupa ce au fost analizate si avizate de comisia de atribuire  de denumiri judeteana, constituita la nivelul Prefecturii.

M.             Stema municipiului Fetesti  a fost adoptata prin H.C.L. nr.7/1995.

Stema poate fi reprodusa pe firmele si sigiliile Consiliului Local si ale Primariei, pe imprimatele acestora, pe indicatoarele care marcheaza intrarea in localitate si este expusa pe frontispiciul sediului Consiluiului Local precum si in interiorul acestuia.

          In anul 2003, cu prilejul sarbatoririi a 475 de ani de atestare documentara a localitatii s-a hotarat ca Sfantul Mare Mucenic Gheorghe sa fie protectorul orasului.

N.               Personale nascute in comuna sau oras primesc la implinirea varstei de 18 ani, titlul si certificatul de fiu/fiica al/a orasului, in cadrul unei festivitati organizate de primar.

Persoanele fizice romane sau straine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural sau altor persoane importante, reprezentative pentru comunitate  li se confera titlul de “Cetatean de onoare”.

          Aceasta distinctie se acorda in cadrul unei festivitati organizate de primar, in luna decembrie a fiecarui an, pe baza propunerilor primite in cursul anului si analizate de catre comisia de specialitate a Consiliului Local, apoi aprobate  prin hotarare.

          Titlul de cetatean de onoare se pierde in  cazul unei condamnari penale sau a savarsirii unor fapte nedemne cu aceasta calitate.

O.               Locuitorii sunt consultati, prin referendum asupra unor probleme de interes deosebit din localitate, respectandu-se procedura prevazuta de Legea nr.3/2000. Cetatenii pot fi consultati  si prin adunari cetatenesti organizate pe strazi sau cartiere.

Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se fac de catre primar la initiativa acestuia sau a unei treimi din numarul consilierilor in functie.

          Convocarea adunarii cetatenesti se face prin aducerea la cunostinta publica a scopului, datei si locului unde urmeaza sa se desfasoare aceasta.

          Adunarea cetateneasca este   valabil constituita in prezenta majoritatii reprezentantilor familiilor si adopta propuneri cu majoritatea celor prezenti.

          Propunerile se consemneaza   intr-un proces-verbal si se inainteaza primarului care le va supune dezbaterii Consiliului Local in prima sedinta, in vederea stabilirii modalitatilor  concrete de realizare si de finantare, daca este cazul.

          Solutia adoptata  de Consiliul Local se aduce la cunostinta publica prin gija secretarului.

P.                 Potrivit prevederilor Legii nr.315/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a IV-a “Reteaua de localitati”, Fetesti  este municipiu de rangul II.

Q.               Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala sunt Consiliul local, ca autoritate deliberativa si primarul, autoritate executiva.

Consiliul Local Municipal Fetesti s-a constituit la data de 22 iunie 2000 si are urmatoarea componenta:

1.TICULEANU CONSTANTIN      - P.S.D.                           

            2.BURLACU VALERIU       - P.S.D.                                    

            3.BRANESCU GHEORGHE - P.S.D.                                    

            4.TUDOR VALI - SILICA    - P.S.D.                                    

            5.MOTOACA ELENA - P.S.D.                                              

            6.CERNITOIU  DUMITRU  - P.S.D.                                   

            7.IANCU DAVID - P.S.D.                                          

            8.MANOLACHE NECULAI - P.S.D.                                    

            9.GRIGORE  LAURENTIU  - P.R.M.                                   

            10.LUNGU DUMITRU - Independent                                   

            11.PUICAN DUMITRU – P.R.M.                                          

            12.COSTACHE STEFAN - P.R.M.                

            13.MATEI GRIGORE- MIHAI –P.R.M.                               

            14.LAZA MARCEL  - P.D.                                        

            15.POSTOLE IOAN GHEORGHE FLORIN – P.D.              

            16.BURCIU COSTEL – P.D.              

            17.GRIGORE STAN - P.D.                                       

            18.BRANESCU GERONIMO-RADUCU – P.S.D.                

            19.BARCARI STELIAN – P.S.D.                                         

            20.TUTUIANU GHEORGHE – P.S.D.                                  

            21.FLORESCU ION  - P.S.D.                                                           

          Primarul   municipiului este domnul Radu Vacarus, ales in alegerile locale din 2000 pentru un mandat de 4 ani, iar viceprimar domnul Sachilias Cristu.

          Sediul Consiliului Local si al Primariei Municipiului Fetesti se afla in Fetesti, str.Calarasi, nr.544.

          Consiliul Local si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile  publice din localitate, in conditiile legii.

          Art.3.Prezentul Statut intra in vigoare de la 1 iulie 2003, data la care se revoca H.C.L. nr.23/1993 prin care s-a adoptat  Statutul orasului.