Anexa nr. 1

La Hotărârea nr. ______/_____.12.2021

Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri

         Capitolul I. Reguli generale

         Art. 1. (1) Persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazurile în care legea prevede altfel.

            (2) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teriotriale, concesionate, închiriate, date în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public.

            (3) Impozitul pe clădiri, precum și taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea.

            (4) În cazul clădirilor care fac obiectului unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se stabilește proporțional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pentru fracțiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporțional cu numărul de zile din luna respectivă.

            (5) În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe clădiri se datorează proporțional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract.

            (6) Pe perioada în care pentru o clădire se plătește taxa pe clădiri, nu se datorează impozitul pe clădiri.

            (7) În cazul în care pentru o clădire proprietate publică sau privată a statului ori a unității administrativ-teritoriale se datorează impozit pe clădiri, iar în cursul unui an apar situații care determină datorarea taxei pe clădiri, diferența de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa pe clădiri se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor.

            (8) În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.

         Capitolul II. Scutiri / reduceri la plata impozitului/taxei pe clădiri

         Art.2. (1) Scutiri la plata impozitului pe clădiri pentru persoane fizice

         Clădirile aparținând persoanelor fizice pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt:

1. clădirea folosită ca domiciliuși/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea 

persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) – e) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;

1. clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de 

război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de răzvoi;

            Scutirea se acordă integral pentru clădirile deținute în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă-parte din clădire aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deținută de acești terți.

1. clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor 

prevăzute ła art. 1 şi 5 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

Scutirea se acordă pentru întreaga cłădire de domiciliu deținută în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă-parte din clădirea de domiciliu aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deținută de aceşti terți.

1. clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap 

grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat şi persoane încadrate în gradul I de invaliditate;

Scutirea se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deținută în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă-parte din clădirea de domiciliu aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deținută de aceşti terți.

1. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, 

silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;

f) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, care au fațada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice.

(2) Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită accastă condiție.

Art.3.(1) Scutiri/reduceri la plata impozitului pe clădiri pentru persoane juridice

Clădirile aparținând persoanelor juridice pentru care nu se datorează impozit/taxă, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:

1. clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice sau agrement, altele decât cele desfășurate în relație cu persoane juridice de drept public;
2. clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
3. clădirile aflate în proprietatea fundațiilor înființate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta şi ajuta instituții de cultură națională, precum şi de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;
4. clădirile care, prin destinație, constituie lăcaşuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial, asociațiilor religioase şi componentelor locale ale acestora, precum şi casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice.
5. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;
6.  clădirile utilizate de unitățile şi instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, 

autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenți şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcționează potrivit Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea şi funcționarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare.

1.  clădirile unei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației şi 

Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum și clădirile federațiilor sportive naționale, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

1. clădirile unităților sanitare publice, cu excepția încăperilor folosite pentru activități 

economice;

1. clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiințifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de 

incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;

1. clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, 

oceanografice, de îmbunătățiri funciare şi de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

1. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi 

tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;

1. clădirile aferente infrastructurii feroviare publice;
2. clădirile Academiei Române şi ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în 

calitate de fondator unic, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

1. clădirile aferente capacităților de producție care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea 

legislației în materia ajutorului de stat;

1. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau 

pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;

1. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome 

,,Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

1. clădirile aflate în proprietatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din 

România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție sau o autoritate publică, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

1. clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegaliare, cele destinate depozitării şi 

administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale;

1. clădirile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociałe de inserție;
2. clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, care au fațada stradală 

şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepția incăperilor care sunt folosite pentru activități economice.

(2) lmpozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiție. 

Capitolul III. Calculul impozitului datorat de persoanele fizice

Art. 4. Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

1. Pentru clădirile rezidențiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, 

impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii.

1. Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței 

construite desșășurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în 1ei/m², din tabelul următor:

1. În cazul unei clădiri care are pereții exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea 

valorii impozabile a clădirii se identifică in tabelul prevăzut la alin. (2) valoarea impozabilă corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.

1. Suprafața construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor 

secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafețele podurilor neutilizate ca locuință, ale scărilor şi teraselor neacoperite.

1. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul 

exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.

1. Valoarea impozabiłă a clădirii se ajustează în funcție de rangul  localității  şi   zona în care 

este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii determinate conform alin. (2) - (5) cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în următorul tabel:

1. În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, 

coeficientul de corecție prevăzut la alin. (6) se reduce în 0,10.

1. Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicãrii prevederilor alin. (1) - (6) şi (7), se 

reduce în funcție de anul terminării acesteia, după cum urmează:

1. cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscał de referință;
2. cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
3. cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință.
4. În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de 

vedere fiscal, anuł terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acțiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenție la structura de rezistență a clădirii, pentru asigurarea cerinței fundamentale de rezistență mecanică şi stabilitate, prin acțiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenție pentru menținerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanței energetice și a calității arhitectural-ambientale şi funcționale a cłădirii. Anul terminării se actualizează în condițiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puțin 50% față de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

Art. 5. Calculul impozitului pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

(1) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% asupra valorii care poate fi:

a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani 

anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință;

b) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani 

anteriori anului de referință;

1. valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul 

clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință.

(2) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanełor fizice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

(3) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impoznbile determinate conform art. 4 din prezenta anexă.

         Art. 6. Calculul impozitului pe clădirile cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice

1. În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial, conform art. 4 din prezenta anexă, cu impozituł determinat pentru suprafața folosită în scop rerezidențial, conform art. 5 din prezenta anexă.

1. În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculeaza conform art. 4 din prezenta anexă.
2. Dacă suprafețele folosite în scop rezidențial şi cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, se aplicã următoarele reguli:
3. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 4 din prezenta anexă;
4. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilitățile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 5 din prezenta anexă.

Capitolul IV. Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

Art. 7. Calculul impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale, nerezidențiale și mixte deținute de persoanele juridice

(1) Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele  juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,15% asupra valorii impozabile a clădirii.

1. Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii.
2. Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
3. În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, conform alin (2) și (3).

(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:

1. ultima valoare impozabiłă înregistrată în evidențele organului fiscal;
2. valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data eva1uării;
3. valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
4. valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
5. în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, 

vałoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

1. în caxul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în 

contabilitatea proprietatului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosință, după caz.

1. Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a 

clădirii întocimit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință.

1. Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparțin persoanelor față de care a fost 

pronunțată o hotărâre definitivă de declanșare a procedurii falimentului.

1. Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazuł clădirilor care sunt scutite de plata impozitului/taxei 

pe clădiri potrivit art. 2 alin. (1) şi art. 3 ałin. (1) din prezenta Anexă.

1. În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în 

ultimii 3 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clãdiri este 5%.

1. În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a 

actualizat valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referință, diferența de taxă față de cea stabilită conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.

Capitolul V. Declararea, dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădiriłor

Art. 8. (1) Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

1. Orice persoană care dobândeşte sau construieşte o clădire în cursul anului are obligația să depună o declarație la organul fiscal local, în termen de 30 de ziłe de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
2. Pentru clădirile nou-construite, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:
3. pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepție dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;
4. pentru cłădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizația de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepție în termenul prevăzut de lege;
5. pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafața construită desfăşurată care are elementele structural de bază ale unei clădiri, în speță pereți şi acoperiş. Procesul-verbal de recepție se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul łucrărilor, precum și suprafața construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.
6. Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire.
7. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deține dreptul de proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.
8. În cazul extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțială a folosinței, care determină creşterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local, în termen de 30 de zile de la data modificării respective, şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiții începând cu data de l ianuarie a anului următor.
9. În cazul desființării unei clădiri, proprietarul are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizație de desființare.
10. Dacă încadrarea clădirii în funcție de rangul localității și zonei se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
11. În cazul clădirilor la care se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate şi situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile Legii cadastrului şi a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafețele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidențele fiscal, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară iar impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 iarnuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal locał lucrarea de cadastru, ca anexă la declarația fiscală.
12. În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
13. impozitul pe clădiri se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
14. în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator, 

începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

1. atât locatorul, cât şi locatarul au obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoțită de o copie o acestor documente.
2. În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mari de o lună, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori fołosință are obligația depunerii unei declarații la organul fiscal local până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractului.
3. În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația să depună o declarație la organul fiscal łocal, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situație centralizatoare a acestor contracte.
4. În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
5. Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiționată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
6. Depunerea declarațiilor fiscale reprezintă o obligație și în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe clădiri.

Capitolul VI. Acte necesare pentru declararea clădirilor deținute de persoane fizice

Art. 10. (1) Acte necesare pentru declararea clădirilor rezidențiale:

1. Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale/ nerezidențiale/mixte aflate în proprietatea persoanelor fizice model tipizat;
2. Actul de dobândire a imobilului (contract de vânzare-cumpărare, contract de schimb, act de donație, act de adjudecare, hotărâre judecătorească, etc)—copie certificată pentru conformitate cu originalul;

În cazul care clădirea a fost dobândită prin construire trebuie depuse urmatoarele înscrisuri: autorizația de construire, procesuł-verbal de recepție parțială sau finală, după caz, memoriu justificativ, declarație privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizației de construire;

1. Planuri/schițe cadastrale - copie certificată pentru conformitate cu originalul;
2. Cartea de identitate/buletinul de identitate al proprietarului copie certificată pentru conformitate cu originalul.
3. Împuternicirea şi cartea de identitate a împuternicitului, în cazul reprezentării conform art.18  din Codul de procedură fiscală.

1. Acte necesare pentru declararea clădirilor nerezidențiale:
2. Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe cłădirile rezidențiale/ nerezidenția1e/mixte aflate în proprietatea persoanelor fizice — model tipizat;
3. Actul de dobândire a imobilułui (contract de vânzare-cumpărare, contract de schimb, act de donație, act de adjudecare, hotărâre judecătorească, etc.) — copie certificată pentru conformitate cu originalul;
4. Płanuri/schițe cadastrale - copie certificată pentru conformitate cu originalul;
5. Raportul de evaluate întocmit de un evaluator autorizat sau procesul-verbal de recepție finală, după caz;
6. Cartea de identitate/buletinul de identitate al proprietarului - copie certificată pentru conformitate cu originalul.
7. Împuternicirea și cartea de identitate a împuternicitului, în cazul reprezentării conform art.18 din Codul de procedură fiscală.

1. Acte necesare  pentru declararea clădirilor  cu destinație mixtă:
2. Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiriłe rezidențiale/ nerezidențiale/ mixte aflate în proprietatea persoanelor fizice - model tipizat;
3. Actul de dobândire a imobilului (contract de vânzare-cumpărare, contract de schimb, act de donație, act de adjudecare, hotărâre judecătorească, etc.) — copie certificată pentru conformitate cu originalul;
4. Delimitarea suprafețelor pentru stabilitea impozitului, în funcție de destinația rezidențială sau nerezidențială, rezultă din documentul care poate fi, după caz:
   • raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat;
   • contractul de închiriere, în care se precizează suprafața transmisă pentru desfăşurarea activitații economice;
   • contractul de comodat încheiat conform art. 2.146 - 2.1 57 din Codul Civil, în care se precizează suprafața transmisă pentru desfăşurarea activității economice;
   • autorizația de construire și/sau de desființare, după caz, privind schimbarea de destinație a clădirii, în condițiile Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
   • documentația cadastrală;
   • orice documente doveditoare, ałtele decât cele enumerate mai sus;
   • declarația pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată la organul   fiscal, în cazul în care nu există alte documente doveditoare.
     1. Cartea de identitate/buletinul de identitate al proprietarului - copie certificată pentru conformitate cu originalul;
     2. Împuternicirea și cartea de identitate a împuternicitułui, în cazul reprezentării conform art.18 din Codul de procedură fiscală.
     3. În vederea stabilirii taxei pe clădiri sunt necesare următoarele documente:
     4. Declarația fiscală pentru stabilirea impozitilui/taxei pe clădirile rezidențiale/ nerezidențiale/mixte aflate în proprietatea persoanelor fizice — model tipizat;
     5.   contractul de concesiune/închiriere/dare în folosință sau administrare, după caz;
     6. Documentul eliberat de entitatea care deține clădirea din care să reiasă valoarea clădirii/ spațiului concesionat/închiriat/dat în folosință sau administrare, precum și data reevaluării clădirii.
     7. În cazul reevaluării clădirilor sunt necesare urmatoarele documente:
     8. Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale/ nerezidențiale/mixte aflate în proprietatea persoanelor fizice — model tipizat;
     9.   Raportul de reevaluare întocmit de un evaluator autorizat.
     10. Acte necesare pentru radierea din evidența fiscală a cłădirilor:
     11.  Cerere;
     12.  Actul de înstrăinare, demolare, etc. - copie certificată pentru conformitate cu originalul.
     13. Cartea de identitate/buletinul de identitate al proprietarului - copie certificată pentru conformitate cu originalul.
     14. Arte necesare acordării scutirii pentru clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, care au fațada stradală și/sau principałă renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001:
     15.  Cerere;
     16. Autorizația de construire, eliberată cu respectarea prevederilor Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
     17.  Procesul-verbal de recepție finală privind lucrările efectuate;
     18. Actul prin care se face regularizarea taxei pentru autorizația de construire.
5. Declarația             fiscală pentru   stabilirea impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale/ nerezidențiale/

 mixte aflate în proprietatea persoanelor juridice — model tipizat;

1. Actul de dobândire a imobilului (contract de vânzare-cumpărare, contract de schimb, act de donație, act de adjudecare, hotărâre judecătorească, etc.) — copie certificată pentru conformitate cu originaluł;

În cazul care clădirea a fost dobândită prin construire trebuie depuse următoarele înscrisuri: autorizația de construire, procesul-verbal de recepție parțială sau finală, după caz, declarație privind valoarea reală a lucrăriłor executate în baza autorizației de construire;

1. Planuri/schițe cadastrale - copie ccrtificată pentru conformitate cu originalul;
2. Împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică în relația cu organul fiscal local şi cartea de identitate a împuternicitului.

1. Acte neccsare pentru declararea clădirilor nerezidențiale:
2. Declaranția fiscală pentru stabilirea impoxitului/taxei pe clădirile rezidențiale/ nerezidențiale/mixte aflate în proprietatea persoanelor juridice — model tipizat;
3. Actul de dobândire a imobilului (contract de vânzare-cumpărare, contract de schimb, act de donație, act de adjudecare, hotărâre judecatorească, etc.) — copie certificată pentru conformitate cu originalul;
4. Planuri/schițe cadastrale - copie certiticată pentru conformitate cu originalul;
5. Raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat sau procesul-verbal de recepție finală, după caz .
6. Împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică în relația cu organul fiscal local şi cartea de identitate a împuternicitului.

1. Acte necesare pentru declararca clădirilor cu destinație mixtă:
2. Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale/ nerezidențiale/ 

mixte aflate în proprietatea persoanelor juridice — model tipizat;

1. Actul de dobândire a imobilului (contract de vânzare-cumpărare, contract de schimb, act de donație, act de adjudecare. hotărâre judecătorească, etc.) - copie certificată pentru conformitate cu originalul;
2. Delimitarea suprafețelor pentru stabilirea impozitului, în funcție de destinația rezidențială sau nerezidențială, rezultă din documentul care poate fi, după caz:
   • raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat;
   • contractul de închiriere, în care se precizează suprafața transmisă pentru desfășurarea activității economice;
   • contractul de comodat încheiat conform art. 2.146 - 2.157 din Codul Civil, în care se precizează suprafața transmisă pentru desfăşurarea activității economice;
   • autorizația de construire şi/sau de desființare, după caz, privind schimbarea de destinație a clădirii, în condițiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
   • documentația cadastrală;
   • orice documente doveditoare, altele decât cele enumerate mai sus;
   • declarația pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată la organul fiscal, în cazuł în care nu există alte documente doveditoare.
     1. Împutemicirea persoanei care reprezintă persoana juridică în relația cu organul fiscal local şi cartea de identitate a împuternicitului.
     2. În vederea stabilirii taxei pe clădiri sunt necesare următoarele documente:
     3. Declarația fiscală pentru stabilirea impozitułui/taxei pe clădirile rezidențiale/ nerezidențiale/ mixte aflate în proprietatea persoanelor juridice — model tipizat;
     4.  contractul de concesiune/închiriere/dare în folosință sau administrare, după caz;
     5. documentul eliberat de entitatea care deține clădirea din care să reiasă valoarea clădirii/spațiului concesionat/închiriat/dat în folosință sau administrare, precum şi data reevaluării clădirii.
     6. În cazul reevaluării clădirilor sunt necesare următoarele documente:
     7. Decłarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale/ nerezidențiale/mixte aflate în proprietatea persoanelor juridice - model tipizat;
     8. Raportul de reevaluare întocmit de un evaluator autorizat.
     9. Acte necesare pentru radierea din evidența fiscală a clădirilor:
     10.  Cerere;
     11. Actul de înstrăinare sau autorizația de demolare însoțită de procesul-verbal de recepție finală la terminarea lucrărilor, după caz - copie certificată pentru conformitate cu originalul.
     12. Împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică în relația cu organul fiscal local şi cartea de identitate a împuternicitului.
     13. Acte necesare acordării scutirii pentru cłădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, care au fațada stradală și/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001:
     14. Cerere;
     15. Autorizația de construire, eliberată cu respectarea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
     16. Procesul-verbal de recepție finală privind lucrările efectuate;
     17. Actul prin care se face regularizarea taxei pentru autorizația de construire.

Art. 13. (1) Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, respectiv:

1. rata I, până la data de 31 martie 2022, inclusiv;
2. rata a II-a, până la data de 30 septembrie 2022, inclusiv.
3. Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri la bugetul local până la data de 31  

martie 2022, pentru contribuabilłi persoane fizice se acordă bonificație de 10%.

1. Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri  la bugetul  local  până   la data de 31 martie 2022, pentru contribuabilii persoane juridice se acordă o bonificație de 10%.
2. Impozitul pe clădiri de până la 50 lei inclusiv se plăteşte integral până la primul termen 

de plată.

1. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza

UAT Tulcea, prevederile alin. (2) - (4) se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

1. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioada mai mari de o lună, taxa pe clădiri se plăteşte lunar, până la data de 25 incłusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosință.
   1. În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință cołectează taxa pe cłădiri de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință şi o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului.
      1. Neplata în termenele scadente atrage plata majorărilor de întârziere, conform Codului de Procedură Fiscală.

Capitolul IX. SANCȚIUNI

Art. 14. (1) Constituie contravenții  şi se sancționează următoarele fapte:

1. depunerea peste termen a declarațiiłor de impunere în cazul:

1.1. dobândirii sau construirii unei clădiri;

1.2. extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau nu altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțiałă a folosinței, precum şi în cazul reevaluării unei clădiri, care detetmină creşterea sau diminuarea impozitului;

• 1.3. desființării unei clădiri;

1.4. finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

           1.5. în care se datoreazã taxa pe clădiri;

1.  modificării taxei pe clădiri;

1. nedepunerea declarațiilor fiscale în cazul:
   1.  dobândirii sau construirii unei clădiri;
   2.  extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri 

existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțială a folosinței, precum și în cazul reevaluării unei clădiri, care determină creşterea sau diminuarea impozitului;

1.  desființării unei clădiri;
2.  finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau 

a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

1.5. în care se datorează taxa pe clădiri;

1.6. modificării taxei pe clădiri.

1. Contravenția prevazută la alin. (1) lit. a) se sanctionează cu amendă de la 72 lei la 286lei pentru persoane fizice și cu amendă de la 287 lei la 1145 lei pentru persoane juridice;

1. Contravenția prevăzută la alin.(1)  lit.b) se sancționează cu amendă de la 286 lei la 715 lei

pentru persoane fizice și cu amendă de la 1145 lei la 2856 lei pentru persoane juridice;

1. Necomunicarea informațiilor și a documentelor de natura celor prevăzute la art. 494 

    alin (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 513 lei la 2565 lei.

1. Refuzul de a furniza informații cu privire la situația patrimonială a contribuabilului constituie contravenție și se sancționează potrivit prevederilor legale în vigoare.

1. Contravențiilor enumerate la alin.(l)-(4) li se aplică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiiior, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv posibilitatea achitării, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezenta anexă.
2. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta anexă se realizează de către funcționarii împuterniciți din cadrul Serviciului Impozite și Taxe Hamcearca.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,