MOTIVELE RESPINGERII
plângerii prealabile formulată de către
Clej Ioan Emanuel, înregistrată sub nr. 84702 din 03.08.2026
În motivarea plângerii prealabile, în esență, petentul solicită revocarea actelor administrative atacate, apreciind că Hotărârile Consiliului local nr. 300, nr. 301, nr. 302, nr. 303 din data de 30.07.2026 sunt nemotivate și au fost adoptate cu nerespectarea principiilor legalității, transparenței, egalității de tratament care guvernează finanțările nerambursabile, a criteriilor și regulilor de evaluare stabilite prin Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului local nr. 170/2025, decizia comisiei de evaluare și selecționare a proiectelor fiind rezultatul unui exces de putere, prin exercitarea unor atribuții neprevăzute de lege și de regulament.
În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare:
„ (1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
(3) Este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului. Pentru motive temeinice, plângerea prealabilă se poate formula şi peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul acestuia. Termenul de 6 luni prevăzut în prezentul alineat, precum şi cel prevăzut la alin. (1) sunt termene de prescripţie.”
Analizând motivele de nelegalitate expuse în cuprinsul plângerii prealabile, se poate constata că sunt nefondate și în contradicție cu dispozițiile legale aplicabile, raportat la următoarele aspecte:
Prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Deva nr. 300 din data de 30.07.2026, se aprobă repartizarea sumei de 125.000 lei pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit din domeniul tineret, în anul 2026, conform Programului de finanțare din bugetul local al municipiului Deva, cu mențiunea că repartizarea sumelor se va realiza în baza Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Deva nr. 301 din data de 30.07.2026, s-a aprobat repartizarea sumei de 525.000 lei pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit din domeniul sport, în anul 2026, conform Programului de finanțare din bugetul local al municipiului Deva, cu mențiunea că repartizarea sumelor se va realiza în baza Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Deva nr. 302 din data de 30.07.2026 s-a aprobat repartizarea sumei de 25.000 lei pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit din domeniul social, în anul 2026, conform Programului de finanțare din bugetul local al municipiului Deva, cu mențiunea că repartizarea sumelor se va realiza în baza Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Deva nr. 303 din data de 30.07.2026 s-a aprobat repartizarea sumei de 150.000 lei pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit din domeniul cultural, în anul 2026, conform Programului de finanțare din bugetul local al municipiului Deva, cu mențiunea că repartizarea sumelor se va realiza în baza Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Conform prevederilor art. 3 din Hotărârile Consiliului local al municipiului Deva nr. 300, nr.301, nr.302, nr. 303 din data de 30.07.2026, se împuternicește Primarul municipiului Deva, domnul Lucian Ioan Rus, să semneze contractele de finanțare nerambursabilă.
Sub un prim aspect, sunt neîntemeiate criticile petentului referitoare la nemotivarea actelor administrative atacate, întrucât Hotărârile Consiliului local nr. 300, nr. 301, nr. 302, nr. 303 din data de 30.07.2026 sunt adoptate cu respectarea exigențelor legale privind motivarea adecvată a actelor administrative, neexistând un viciu care să afecteze legalitatea acestora.
Principiul motivării impune necesitatea ca autorităţile publice care adoptă acte administrative să arate, în mod expres şi implicit, elementele de fapt şi de drept care determină soluţia adoptată. În doctrină, prin „motive” se înţeleg atât prevederile juridice ce determină instituţiile publice să ia măsuri, cât şi raţiunile care justifică emiterea actului în cauză.
Deşi motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri în concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale, prin prisma obiectivul său, care este prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului.
Astfel, este de observat că hotărârile consiliului local, dincolo de motivarea în drept prin indicarea legislaţiei corespunzătoare, au indicat în preambul o serie de acte administrative care au stat la baza emiterii lor, respectiv referatul inițiatorului proietului de hotărâre, raportul compartimentului de specialitate, Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Deva nr. 186/11.05.2026, privind aprobarea bugetului general de venituri și cheltuieli al Municipiului Deva pe anul 2026 și a estimărilor pentru perioada 2027–2029, Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Deva nr. 170/12.05.2025, privind aprobarea Regulamentului privind regimul finanțărilor nerambursabile de la bugetul local, alocate pentru activități nonprofit de interes general, în conformitate cu Legea nr. 350/2005, Procesele-verbale nr. 1/70371 din 23.06.2026 și nr. 2/71401 din 25.06.2026, Hotărârea de adjudecare nr. 26-71403-PDV/25.06.2026, întocmită de Comisia de evaluare și selecție a proiectelor și Procesul-verbal nr. 26-73276/01.07.2026, întocmit de Comisia de soluționare a contestațiilor, prin care au fost respinse trei contestații ca neîntemeiate.
În cuprinsul raportului de specialitate, compartimentul de resort evidențiază în mod concret motivele de fapt care justifică adoptarea horărârii de consiliu, menționându-se faptul că Primăria Municipiului Deva și Consiliul Local susțin anual activitatea persoanelor fizice și juridice fără scop patrimonial – asociații, fundații, organizații de tineret și cluburi sportive de drept privat care desfășoară acțiuni în beneficiul comunității locale. Sprijinul acordat se materializează sub forma finanțărilor nerambursabile din bugetul local, în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general.
În acest sens, se precizează că prin Hotărârea Consiliului Local Deva nr. 186/11.05.2026, privind aprobarea bugetului general de venituri și cheltuieli pentru anul 2026 și estimările pentru perioada 2027–2029, a fost alocată suma totală de 825.000 lei pentru susținerea acestui program, defalcată astfel: Sport: 525.000 lei, Cultură: 150.000 lei, Tineret: 125.000 lei, Social: 25.000 lei.
De asemenea, se menționează faptul că sumele au fost cuprinse în bugetul local, în următoarele capitole și paragrafe bugetare: Capitolul 67.02 – Cultură, recreere și religie:67.05.01 – Sport: 525.000 lei, 67.05.02 – Tineret: 125.000 lei, 67.03.30 – Alte servicii culturale: 150.000 lei, Capitolul 68.02 – Asigurări și asistență socială: 68.50.50 – Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale: 25.000 lei.
Cu respectarea prevederilor legale, programul anual de finanțare a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, nr. 87/13.05.2026, iar regulamentul aferent a fost aprobat prin H.C.L. nr. 170/12.05.2025.
În continuare, se precizează că anunțul de participare a fost adus la cunoștința publicului prin publicare în Monitorul Oficial, Partea a VI-a, nr. 89/15.05.2026, Ziarul Mesagerul Hunedorean – nr.5006/19.05.2026, pagina 7, Ziarul Servus Hunedoara–nr.5391/19.05.2026, pagina 6, și Website-ul oficial al Primăriei Deva: www.primariadeva.ro.
Perioada de depunere a proiectelor: 19.05.2026 – 19.06.2026, ora 12:00. Au fost înregistrate 45 de cereri, iar sesiunea a fost închisă prin procesul-verbal nr. 26-69140/19.06.2026.
Evaluarea proiectelor s-a desfășurat în perioada 22.06.2026–25.06.2026, conform regulamentului aprobat. Activitatea comisiei de evaluare și selecție, numită prin Dispoziția Primarului nr. 837/26.05.2026, a fost consemnată în Procesul-verbal nr.1, clarificări (nr. 26-70371-PDV/23.06.2026), Procesul-verbal nr. 2 finalizare evaluare (nr. 26-71401-PDV/25.06.2026), Hotărârea de adjudecare (nr. 26-71403-PDV/25.06.2026) care cuprinde 36 proiecte aprobate și suma totală alocată, respectiv 825.000 lei, Proces-verbal contestații nr. 26-73276-PDV/01.07.2026.
Rezultatele selecției au fost publicate pe site-ul primăriei în data de 25.06.2026 și comunicate solicitanților pe email în 26.06.2026.
Conform hotărârii comisiei de evaluare, a fost aprobată repartizarea sumei totale de 825.000 lei, astfel: domeniul Sport: suma de 525.000 lei, în mod defalcat pentru a asigura finanțarea unui număr de 17 proiecte aprobate, domeniul Cultură: suma de 150.000 lei, va asigura finanțarea unui număr de 9 proiecte câștigătoare, domeniul Tineret: suma de 125.000 lei, va asigura finanțarea unui număr de 9 proiecte aprobate, iar domeniul Social: suma de 25.000 lei va fi destinată finanțării unui proiect declarat câștigător.
În aceste condiții, nu se poate reţine viciul privind nemotivarea actelor administrative, justificat de faptul că sunt întrunite exigenţele impuse de lege, prin indicarea în cuprinsul hotărârilor a înscrisurilor şi demersurilor ce au stat la baza emiterii lor, înscrisuri care formează corp comun cu actele adminitrative atacate şi al căror conţinut permite cu suficienţă observarea motivelor de fapt şi de drept avute în vedere de autoritatea deliberativă la adoptarea actelor contestate.
Este adevărat că motivarea în fapt și în drept constituie o condiție de legalitate a actului administrativ și o garanție a respectării drepturilor legitime ale cetățenilor, aspect confirmat și de art. 17 din Codul bunei administrații adoptat prin Recomandarea CM/R.(2007)7 a Comitetului Miniștrilor din statele membre ale Consiliului Europei care prevede necesitatea motivării într-o manieră corespunzătoare a actelor administrative, mai ales atunci când acestea aduc atingere drepturilor individuale. De asemenea, sub aspectul motivării actului administrativ, Curtea Europeana de Justiție a reținut că motivarea trebuie sa fie adecvată actului emis si trebuie să prezinte de o manieră clară algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să permită instanței efectuarea revizuirii actului. În același sens, în Cauza C 509/1993 s-a reținut că o detaliere a motivelor este necesară și atunci când instituția emitentă dispune de o largă putere de apreciere, întrucât motivarea conferă actului transparența, putându-se verifica în acest fel dacă actul este corect fundamentat.
Motivarea reprezintă aşadar o obligație generală a autorității publice aplicabilă oricărui act administrativ și care îndeplinește un dublu rol acela de transparență în profitul beneficiarului actului, precum și acela de a conferi un instrument eficient în vederea realizării controlului de legalitate, având astfel posibilitate de a verifica elementele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ.
Dar aceasta nu înseamnă transformarea obligaţiei de motivare instituită în sarcina organului administrativ, într-una limitată exclusiv unei anume forme şi acordarea unei priorităţi acesteia din urmă şi ignorarea, printr-o interpretare de o rigurozitate excesivă, a scopului pentru care ea a fost instituită acela de a se asigura garanția respectării legalității. Astfel cum a decis Curtea Europeană de Justiție, motivarea trebuie să fie adecvată actului emis, iar amploarea și detalierea motivării, depind de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea, depind de circumstanțele fiecărui caz.
În altă ordine de idei, în dezacord cu susținerile petentului, luând în considerare prevederile legale aplicabile și ale Regulamentului aprobat prin Hotărârea Consiliului local nr. 170/2025, se privesc ca neîntemeiate pretinsele motive de nelegalitate expuse în cuprinsul plângerii prealabile prin care se acreditează teza nerespectării principiilor legalității, transparenței, egalității de tratament care guvernează finanțările nerambursabile, a criteriilor și regulilor de evaluare stabilite. În concret, se menționează că ulterior acordării punctajelor conform grilei de evaluare, deși clasamentul proiectelor era deja stabilit, comisia a hotărât diminuarea cuantumului finanțărilor solicitate, prin reducerea discreționară a sumelor solicitate, fără existența unui criteriu prevăzut de legislația privind regimul finanțărilor nerambursabile.
Comisia de evaluare și selecționare a proiectelor în vederea atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă a respectat în totalitate documentația de atribuire întocmită de către autoritatea finanțatoare, documentație de atribuire obligatorie atât pentru autoritatea finanțatoare, cât și pentru persoanele interesate să depună proiecte în vederea acordării finanțării nerambursabile de la bugetul local.
Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, reglementează regimul juridic distinct al acordării finanțărilor nerambursabile din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general, organizate de persoane fizice sau juridice fără scop patrimonial. Această lege stabilește în mod clar și complet principiile, etapele, criteriile și mecanismele procedurale aplicabile acestor finanțări. Fiind lege specială, se aplică cu prioritate în domeniul său față de orice alt act normativ cu caracter general.
Astfel, în vederea verificării criteriilor de eligibilitate prevăzute la art. 30-31 din Regulament, cu respectarea principiului egalității de tratament și al transparenței, comisia de evaluare a transmis solicitări de clarificări către 12 solicitanți, demonstrând o abordare uniformă, iar nu discriminatorie față de unii solicitanți. Rezultatul verificărilor a fost consemnat în cuprinsul Procesului Verbal nr. 1 din 23.06.2026, prin care se constată că o asociație care a depus proiect pentru domeniul cultural nu îndeplinește condițiile de eligibilitate, motiv pentru care se propun spre analizare un număr de 44 de proiecte în vederea acordării finanțării.
În urma evaluării proiectelor prin Procesul verbal nr. 2 din data de 25.06.2026, comisia a constatat că un proiect nu îndeplinește criteriile generale de selecție și în consecință s-a dispus respingerea cererii de finanțare, în baza prevederilor art. 39 pct. 2 și art. 44 pct. 2 din Regulament.
Ulterior, s-a procedat la acordarea punctajelor de către fiecare membru al comisiei, prin grija secretarului, fiind centralizate notele acordate. Potrivit Procesul verbal întocmit de comisie, 7 asociații nu au obținut punctajul minim de 60 de puncte necesar pentru a fi selectat în vederea finanțării, stabilit de art. 65, fiind respinse în baza prevederilor art. 44 din regulament.
Prevederile art. 72 și art. 73 din Regulament stabilesc că nu toate cheltuielile care alcătuiesc bugetul întocmit de către autorul proiectului și cuprins în documentația depusă la autoritatea finanțatoare vor fi finanțate în baza contractului de finanțare, fiind finanțate doar cheltuielile care întrunesc două condiții: sunt eligibile și sunt considerate justificate și oportune de către Comisia de selecție și evaluare. În consecință, criteriul oportunității cheltuielilor îndreptățește comisia să exercite un drept de apreciere asupra acestor cheltuieli.
Punctajul are rolul de a determina ierarhia proiectelor în cadrul procedurii competitive, în timp ce stabilirea cuantumului finanțării aprobate se realizează cu respectarea limitelor bugetare disponibile și a regulilor privind acordarea finanțărilor nerambursabile.
Legea nr. 350/2005 nu instituie obligația autorității finanțatoare să sprijine un proiect cu suma maximă solicitată, cu atât mai mult în situația existenței mai multor proiecte câștigătoare, nefiind prevăzută nicio dispoziție legală care să interzică împărțirea fondurilor între mai mulți beneficiari, din contră, această modalitate răspunde mai bine intereselor publice locale, astfel încât de aceste finanțări să beneficieze cât mai multe persoane interesate care să contribuie la realizarea unor multiple și diverse acţiuni sau programe de interes public local.
Termenul de diminuare utilizat în curpinsul plângerii prealabile trebuie înțeles ca diferență între valoarea solicitată prin cererea de finanțare și cuantumul finanțării aprobate, iar nu ca reducere a unui drept recunoscut anterior al solicitantului.
Alocarea unor fonduri nerambursabile în temeiul Legii nr. 350/2005, reprezintă o facilitate acordată în limita bugetelor, de autoritățile finanțatoare pentru desfășurarea unor activități nonprofit și nu este un drept exclusiv care se cuvine solicitanților acestor fonduri în cuantumul solicitat. Procedura de repartizare a fondurilor bănești între mai mulți beneficiari care au obținut un punctaj de calificare nu este interzisă de Legea nr. 350/2005 și răspunde mai bine intereselor publice locale, astfel încât să beneficieze de aceste finanțări nerambursabile de la bugetul local un număr cât mai mare de proiecte.
Criteriul oportunității cheltuielilor autorizează comisia de evaluare să aibă un drept de apreciere asupra acestor cheltuieli, inclusiv prin selectarea din cadrul unui proiect a anumitor activități care au impactul cel mai mare în rândul comunității, iar acest drept de apreciere a fost exercitat de comisie.
Prin evaluarea individuală a fiecărui proiect și stabilirea unui cuantum al finanțării raportat la necesarul justificat pentru realizarea obiectivelor propuse, Comisia a asigurat acordarea unor finanțări adecvate, rezonabile și proporționale, creând totodată posibilitatea sprijinirii unui număr cât mai mare de inițiative de interes public, corespunzătoare priorităților de finanțare stabilite prin regulament.
Împotriva rezultatelor evaluării, în baza prevederilor art. 45 din Regulamentul aprobat prin H.C.L. nr. 170/12.05.2025, în termenul acordat au fost înregistrate trei contestații de către solicitanții nemulțumiți de rezultatul selecției.
Analizând contestațiile formulate, prin raportare la motivele invocate, Comisia pentru soluționarea contestațiilor a constatat că evaluarea proiectelor s-a realizat în conformitate cu exigențele Legii nr. 350/2005 și ale Regulamentului privind regimul finanțărilor nerambursabile de la bugetul local al municipiului Deva. În consecință, cu respectarea limitelor învestirii, Comisia pentru soluționarea contestațiilor a dispus respingerea contestațiilor formulate.
Ulterior, după comunicarea rezultatelor procedurii, beneficiarii au transmis bugetele revizuite corespunzător sumelor aprobate, fără a solicita retragerea proiectelor și fără a invoca imposibilitatea implementării acestora, aspect care confirmă că finanțările aprobate au fost apreciate ca fiind compatibile cu realizarea obiectivelor asumate.
Posibilitatea acordării unei finanțări într-o valoare diferită de cea solicitată se desprinde din interpretarea coroborată a prevederilor art. 14, art. 17, art. 19, art. 67, art. 71 și art. 72 din regulamentul aprobat și a dispozițiilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanțărilor nerambursabile în urma derulării unei procedure de evaluare, în limita fondurilor disponibile, fără a consacra un drept al solicitantului la finanțarea integrală a sumei solicitate.
Potrivit art. 3 lit. i) și art. 14 din Regulament, finanțarea nerambursabilă se acordă pentru acoperirea parțială a unui proiect, astfel că stabilirea valorii finanțării aprobate prespune analiza raportului dintre obiectivele proiectului, activitățile propuse, rezultatele urmărite, structura și necesitatea cheltuielilor, impactul estimate asupra comunității și limitele fondurilor bugetare aprobate.
În continuare, prevederile art. 17, art. 19 și art. 67 din Regulament, reglementează posibilitatea acordării finanțărilor nerambursabile în limita fondului anual și a creditelor bugetare aprobate, proiectele fiind selectate în vederea finațării în ordinea clasamentului rezultat în urma evaluării, în limita sunmelor disponibile. Posibilitatea stabilirii unei finanțări într-o valoare diferită față de cea solicitată rezultă, fără echivoc, din interpretarea dispozițiilor art. 71 și art 72 din regulament, care reglementează obligația solicitanților de a proceda la actualizarea bugetului proiectului, în situația în care suma aprobată este diferită de cea solicitată.
Astfel, în exercitarea atribuțiilor sale, comisia a analizat documentațiile depuse de solicitanți, a verificat îndeplinirea condițiilor prevăzute de regulament, a aplicat criteriile de evaluare stabilite și a formulat propuneri privind proiectele selectate și cuantumul finanțărilor acordate, deciziile consemnate în documentele aferente procedurii, fiind adoptate prin votul membrilor săi, cu respectarea regulilor prevăzute de regulament.
În cadrul procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare și selecție au analizat în mod individual fiecare proiect, raportat la obiectivele propuse, activitățile prevăzute, categoriile de cheltuieli și impactul estimat asupra comunității, ținând seama de principiul cofinanțării care stă la baza atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, limitele fondurilor bugetare aprobate și necesitatea utilizării eficiente a fondurilor publice.
Evaluarea proiectelor de către comisie s-a realizat cu respectarea criteriilor de evaluare și a principiilor prevăzute de lege și regulamentul aprobat. Procedura de selecție a constat în etapa verificării documentației și a condițiilor de eligibilitate, etapa evaluării propunerilor de proiect și evaluarea financiară, care presupune acordarea unui punctaj fiecărui proiect și a unei sume propuse spre finanțare, în vederea aprobării de către Consiliul local. Potrivit procedurii aprobate, toate proiectele care au obținut punctaj minim sunt selectate și pot primi finanțare nerambursabilă de la bugetul local.
Potrivit definiției prevăzută de art. 3 lit.f) și i) din regulament, reprezintă cheltuieli eligibile cheltuielile care reflectă costuri necesare și rezonabile, sunt oportune și justificate, realizate efectiv pe eperioada de desfășurare a proiectului, prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, anexă la contractul de finanțare, iar finanțarea nerambursabilă constă în alocația financiară direct din bugetul local al municipiului Deva, acordată în procent de maxim 90% din valoare eligibilă a proiectului, în temeiul contractului de finanțare semnat între părți în vederea desfășurării de către persoane fizice sau juridice fără scop patrimonial a unor activități nonprofit care să contribuie la realizarea unor acțiuni sau programe de interes public la nivelul municipiului Deva.
Nu există nicio reglementare în Legea nr. 350/2005 care să impună finanțarea integrală a proiectelor depuse în vederea acordării finanțării nerambursabile. În acest sens, practica judiciară a statuat că autoritatea finanțatoare nu este obligată să aloce suma maximă solicitată, proiectele care au obținut punctajul minim putând fi finanțate parțial.
Exprimarea unei opinii separate de către un membru al comisiei de evaluare nu are nicio înrâurire asupra deciziilor comisiei adoptate prin votul membrilor săi, consemnate în documentele procedurii. Potrivit art. 38 comisia este legal întrunită în prezența cel puțin a jumătate plus unu din membrii. În continuare, prevederile art. 41 din regulament, orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii.
În conformitate cu art. 37 din regulamentul aprobat, membrii comisiei au avut obligația de a semna declarația de imparțialitate. Declarația de impartialitate îndeplinește rolul de transparență în procesul decizional, întrucât permite dezvăluirea eventualelor conflicte de interese care ar putea afecta obiectivitatea membrilor comisiei.
Prin semnarea acestei declarații, toți membrii și-au exprimat angajamentul de a acționa fără părtinire, obiectiv și neinfluențat de interese personale, prejudecăți, presiuni externe sau conflicte de interese. Semnarea declarației de impartialitate echivalează cu asumarea unui angajament de neutralitate, promisiunea de a lua decizii sau de a acționa fără favoritisme, precum și de respectare a legalității, semnificând conformarea cu normele și standardele care impun imparțialitatea.
De asemenea, este lipsită de relevanță specializarea membrului comisiei care a formulat opinia separată, motivat de faptul că prin desemnarea în comisia de evaluare, fiecare membru al comisiei a fost responsabilizat de către conducătorul instituției publice, asupra obligației de a cunoaște și aplica, în mod corect prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general și ale Regulamentului aprobat prin H.C.L. nr. 170/2025.
Examinând criticile petentului care vizează incidența unui exces de putere al autorității, se constată că stabilirea sumele propuse în vederea finanțării nerambursabile de la bugetul local de către comisia de evaluare și selecționare, prin hotărârea de adjudecare, care stă la baza hotărârilor de consiliu contestate, s-a realizat în condiții de legalitate, cu respectarea marjei de apreciere de care beneficiază autoritatea publică finanțatoare. Aceasta întrucât, în analiza excesului de putere în raporturile de drept administrativ primează interesul public, ce vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, precum şi realizarea competenţelor autorităţii publice.
Stabilirea sumelor propuse în vederea finanțării, este rezultatul analizei comisiei de evaluare asupra caraterului rezonabil, necesar și oportun al cheltuielilor aferente bugetului propus în raport cu rezultatele care se tind a fi îndeplinite prin implementarea proiectului și corespunde scopului Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, finanțarea unor proiecte care să contribuie la realizarea unor acțiuni sau programe de interes public local.
Legalitatea actelor administrative contestate rezidă în faptul că sunt adoptate cu respectarea normelor de drept superioare ca forţă juridică, a competenţei autorității finanțatoare, în conformitate cu procedura reglementată prin Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului local nr. 170/2025, fiind emise în sfera marjei de apreciere recunoscută autorităţilor publice.
Excesul de putere, instituţie juridică reglementată de către dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prespune exercitarea dreptului de apreciere sau a atribuțiilor de către o autoritate publică prin încălcarea limitelor competenței stabilite de lege ori prin lezarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prin depăşirea unui raport rezonabil de proporţionalitate între măsura luată şi scopul urmărit.
Alocarea unor fonduri nerambursabile în temeiul Legii nr. 350/2005, reprezintă o facilitate acordată în limita bugetelor, de autoritățile finanțatoare pentru desfășurarea unor activități nonprofit și nu este un drept exclusiv care se cuvine solicitanților acestor fonduri în cuantumul solicitat.
Dacă legalitatea evocă faptul că actul corespunde literei legii, oportunitatea reprezintă conformitatea actului administrative cu scopul legii și utilitatea socială a măsurii dispuse, dacă emiterea actului este necesară, adecvată și eficientă la un moment dat pentru a satisface un interes public, fiind lăsată la aprecierea autorității publice emitente.
Procedând de maniera descrisă în cuprinsul hotărârii de adjudecare, Comisia de selecționare și evaluare a creat premisele în vederea acordării unor finanțări adecvate, rezonabile și proporționale, asigurându-se astfel posibilitatea sprijinirii unui număr cât mai mare de inițiative de interes public, corespunzătoare priorităților de finanțare stabilite prin regulament.
Raportat la aspectele învederate, afirmațiile petentului din cuprinsul plângerii prealabile, apar ca neîntemeiate.
În altă ordine de idei, petentul Clej Ioan Emanuel nu justifică un interes legitim și serios în contestarea actelor administrative, întrucât revocarea acestora nu i-ar aduce niciun folos personal.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că interesul, înţeles ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, nu are în vedere interesul material sau moral care formează substanţa dreptului subiectiv, ci justificarea de a invoca şi a urmări pe calea demersului judiciar promovat, un anumit folos practic. Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Principiul legalității este elementul central al activității autorităților și instituțiilor publice, însă petentul, în calitate de persoană care se pretinde a fi vătămată printr-un act administrativ nelegal, poate solicita revocarea unui act administrativ numai în situația în care este în măsură să justifice existența unei vătămări produse acestuia într-un drept subiectiv sau într-un interes legitim privat.
În contenciosul administrativ românesc regula este aceea că reclamanții pot formula acţiuni prin care invocă încălcarea unui drept subiectiv propriu sau a unui interes legitim privat (parag. 67 și urm. din Decizia ÎCCJ nr. 8/2020 și parag. 37 din Decizia CCR nr. 40/2023); interesul public poate fi invocat, însă doar în subsidiar. Contenciosul obiectiv bazat exclusiv pe invocarea interesului public este reglementat doar cu titlu de excepție, în ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege; niciuna dintre aceste ipoteze de excepție nu este incidentă în această situație. Inadmisibilitatea actio popularis este o soluție compatibilă cu dispozițiile Convenției de la Aarhus, după cum s-a confirmat prin hotărârea din 11 ianuarie 2024 pronunțată de CJUE ca urmare a sesizării dispuse de instanța de recurs în acest litigiu.
Curtea Constituțională a confirmat, prin Decizia nr. 40/22.02.2023, faptul că instituirea unor cerințe de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ are rolul de a institui un „climat de ordine indispensabil, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți” (parag. 40). Prin instituirea unor cerințe de admisibilitate pentru sesizarea instanțelor de judecată nu se limitează accesul la justiție, urmărindu-se în schimb asigurarea securității și stabilității raporturilor juridice (parag. 57). Așa fiind, s-a dorit responsabilizarea reclamanților, condițiile procedurale asociate acțiunii în contencios administrativ fiind menite să asigure seriozitatea demersurilor, pentru a preveni utilizarea acțiunii civile drept instrument de răzbunare, șicană ori pentru scopuri anticoncurențiale ori utilizarea actio popularis de către persoane/entități care, neputând justifica o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.
Tot astfel prin Deciziile nr. 9/2018 și nr. 1290/2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că interesul reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca el să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 teza I C. proc. civ. precum și faptul că cerința interesului de a fi actual trebuie îndeplinită pe tot parcursul procesului, iar nu numai la momentul introducerii acțiunii, întrucât prin hotărârea sa instanța de judecată este chemată să se pronunțe în concret cu privire la valorificarea unui drept, iar nu pe aspecte teoretice și academice.
Prin Decizia nr. 245/2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că există interes în promovare unei căi de atac în situația în care partea s-ar expune la un prejudiciu dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât și pe parcursul soluționării acesteia.
În esență, jurisprudența națională a statuat, în mod constant că petentul nu doar că trebuie să invoce, ci să și facă dovada existenței unui interes legitim al său ori a unui drept dobândit prin lege sau constituit prin acte, emise în temeiul legii, pe care autoritatea publică avea obligația să-l respecte și să-l recunoască petentului.
Or, în cuprinsul plângerii prealabile, petentul precizează, strict formal, că justifică promovarea plângerii prealabile prin existența unui inters legitim public, constând în asigurarea respectării legalității, transparenței și egalității de tratament și a unui interes personal, prin aceea că a fost încălcat dreptul său de a participa la un proces deliberativ informat, în lipsa unei analize efective a actelor supuse spre aprobare consiliului local.
Conform Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, invocarea interesului legitim public de către persoane fizice sau juridice de drept privat se poate face numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea acestuia decurge logic din încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat.
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 554/2004, persoana vătămată este orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
Interesul legitim privat este definit în cuprinsul art. 2 alin.1) lit. p) din Legea nr. 554/2004 ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduit, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și prefigurate, în timp ce noțiunea de interes legitim public este definite în cuprinsul art. 2 lit. r), ca fiind interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competențelor autorităților publice.
În contenciosul administrativ, în sensul art. 1 alin. 1 și 2 din Legea contenciosului administrative, legitimare procesuală activă are orice persoană fizică sau juridică, dacă îndeplinește condiția de a se considera vătămată într-un drept sau interes legitim, printr-un act administrativ tipic sau asimilat.În acest context, în ceea ce privește condițiile speciale de exercitare a acțiunii în contencios administrative, justificarea unui interes este imperios legată de afirmarea unui drept subiectiv, iar revocarea poate fi dispusă numai dacă acesta a produs petentului o vătămare într-un ori interes legitim privat, constând în posibilitatea de a pretinde o anumită conduit, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil prefigurat.
Analizând condiția interesului legitim al petentului prin raportare atât la obiectul plângerii precum și la motivele invocate în sprijinul acesteia, se constată că petentul nu a invocat și nu a demonstrat nicio vătămare care putea rezulta din adoptarea actelor administrative contestate. Susținerile petentului nu se bucură de acuratețe, întrucât consilierii locali au avut acces la dosarul cuprinzând documentele aferente procedurii privind acordarea finanțărilor nerabursabile.
În lumina prevederilor art. 8 alin 11 din Legea nr. 554/2004, persoanele fizice sau juridice de drept privat pot invoca apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat și nu invers, cum s-ar putea pretinde în speță. Cu alte cuvinte, așa cum în mod constant s-a decis în jurisprudența, nu poate fi sancționată o nelegalitate obiectivă a actului administrative decât cu condiția existenței unei vătămări produse petentului într-un drept subiectiv sau interes legitim privat.
În practica judiciară se reține faptul că în materia contenciosului administrative există o delimitare netă, din punct de vedere processual, între contenciosul subiectiv și cel obiectiv.
Analizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. 11din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în considerentele Decizie nr. 66/2009, Curtea Constituțională a observat că aceste dispoziții au menirea de a clarifica şi de a stabili în ce condiţii şi cine poate invoca apărarea interesului legitim public. Din conţinutul textului se deduce că, prin acţiunea pe care o introduc la instanţa de contencios administrativ, persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat nu pot invoca direct "interesul legitim public" pentru anularea unui act administrativ, ci numai în subsidiar, pe calea unor capete de cerere distincte, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Aşadar, prin acţiunea introdusă, persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului lor legitim privat, după care să susţină în sprijinul cererii şi vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să "paralizeze" aşa-numitele "acţiuni populare" intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acţiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.
Astfel cum rezultă şi din prevederile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, privind "Subiectele de sesizare a instanţei", Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sau prefectul sunt instituţii publice care, potrivit propriilor legi de organizare şi funcţionare, dar şi Legii nr. 554/2004, au atribuţii specifice în ceea ce priveşte sesizarea directă a instanţei de contencios administrativ dacă apreciază că un act administrativ (normativ sau individual, după caz) este nelegal ori afectează drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor sau interesul public.
Prin urmare, interesul general al societăţii este protejat de instituţii publice cu competenţe speciale în această materie, iar dispoziţiile de lege criticate oferă aceeaşi posibilitate şi persoanelor fizice sau juridice private, sub condiţia justificată ca interesul legitim public pretins încălcat să fie rezultatul încălcării dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat al acestora.
De asemenea arătăm că anterior adoptării Hotărârilor Consiliului local nr. 300, nr. 301, nr. 302, nr. 303 din data de 30.07.2026, au fost respectate întrutotul formele procedurale premergătoare adoptării actelor administrative, proiectul de hotărâre însoţit de referatul de aprobare fiind transmis compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului în vederea întocmirii raportului de specialitate.
Ulterior proiectele de hotărâre a fost dezbătute în cadrul comisiilor de specialitate ale consiliului local fiind întocmite avizele Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, agricultură, ale Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanțe precum și ale Comisiei pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură, activităţi sportive şi de agrement, prin care proiectele de hotărâre au fost avizate favorabil urmând a fi propuse Consiliului Local în vederea dezbaterii şi adoptării în forma prezentată.
Menţionăm că Hotărârile Consiliului local nr. 300, nr. 301, nr. 302, nr. 303 din data de 30.07.2026, au fost comunicate în termenul legal prefectului județului în vederea exercitării controlului de legalitate, fiind considerate întrutotul legale.
Examinând motivele de nelegalitate expuse în cuprinsul plângerii prealabile putem concluziona că actul administrativ a cărei revocare se solicită a fost adoptat în baza şi executarea legii, a fost emis în limitele competenţelor acordate autorităţii publice locale cu respectarea procedurii şi formalităţilor prevăzute de lege.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, actele administrative atacate prin plângerea prealabilă au fost emise cu respectarea tuturor condițiilor de fond, formă și procedură prevăzute de lege pentru valabilitatea sa, motivele invocate nefiind de natură să răstoarne prezumția de legalitate a actelor administrative a căror revocare se solicită, astfel că se impune respingerea plângerii prealabile ca neîntemeiată.
INIȚIATOR AVIZEAZĂ
PRIMAR, SECRETAR GENERAL,
Lucian Ioan RUS Bogdan-Ciprian BĂLAN