Dl.primar Șonchereche Laurențiu – Proiectul se referă la retragerea dreptului de exclusivitate a operatorului de salubrizare privind ridicarea fracției uscate, pentru că am avut niște probleme cu anumite prevederi în contract. Mai multe poate să ne spună doamna Țuțuianu.

Dna Țuțuianu-Jugănaru Daniela – După cum reiese din Raportul de ședință pe care l-a întocmit, operatorul URBAN nu și-a începlinit indicatorii anuali și din această cauză le luăm exclusivitatea, dar doar pentru fracția uscată, adică reciclabil și ne dorim să încheiem un Acord tripartit între UAT, un alt operator de salubrizare și un OTR pentru a ridica fracția uscată. Doamna Dumitru Luminița este reprezentanta firmei SAUBER și vă va da mai multe detalii cu privire la acest Acord.

Dna Dumitru Luminița – Bună ziua.. Sunt responsabil de mediu, pe managementul deșeurilor, reprezint un colector, nu un operator de salubrizare. Operatorul de salubrizare este acela care ridică fracția umedă. Colectorul este pentru deșeurile de ambalaje, ceea ce prevede legislația română de 3 ani, din 2017, de când fiecare UAT trebuie să-și îndeplinească niște ținte.

Dl.consilier Chiru Valentin – Doamnă, dar în Acord sunteți operator și nu colector.

Dna președinte Petcu Olga – Să o lăsăm pe doamna să ne vorbească.

Dna Dumitru Luminița – Legislația românească presupune începând cu 2017 prin OUG 74, implementarea colectării separate la sursă a fracției uscate, mai exact a deșeurilor de ambalaje. România trebuie să atingă ținte din deșeuri de ambalaje. Ambalaje înseamnă acel plastic pe care toată lumea îl știe, este compus din sticle de plastic, deșeuri de hârtie/carton, deșeuri de ciob, sticle, borcane și metal ceea ce înseamnă doze de aluminiu, spray-uri, bidoane de plastic puțin mai dure. Conform Ordinului ANRSC, pe care băniesc că îl cunoașteți că ați avut serviciul de salubrizare în permanență, se specifică destul de clar care este compoziția deșeurilor pe care o generează fiecare dintre noi în parte. La rural este 0,8 pe locuitor, iar la urban este aproape 1,5 pe locuitor. În consecință din aceste cantități noi în anul 2020 trebuie să scoatem 60%. Aceste lucruri pot fi posibile în momentul în care vom avea echipă împreună cu administrația și cu OIRE-urile care sunt organizații de transabilitate a deșeurilor, pentru ca totul să fie transparent. Orice operator este obligat să facă lucrul acesta sau eventual în momentul în care legislația se schimbă și știți destul de bine cea de mediu s-a schimbat și anul trecut și acum 2 ani. Operatorul trebuia să vă aducă șa cunoștință eventual și dumneavoastră pentru că nu toată lumea se pricepe la toate. Însă dumneavoastră ca administrație aveți de plătit taxa pentru fondul de mediu, care anual a fost o valoare destul de mare pentru orașul dumneavoastră și cu acei bani puteați să faceți ceva cu ei. În consecință la nivel național s-au înființat aceste OIREP-uri și începând cu 1 mai fiecare administrație este obligată să se înscrie într-un sistem informatic SIATD, care este de fapt platforma AFM-ului. Nu vom mai raporta anual, ci trimestrial. Pe lângă faptul că lucrez în acest domeniu și din punct de vedere al legislației, m-am implicat și-mi place foarte mult, fac parte și din echipa de lucru a programului de la nivel județean de gestionare a deșeurilor Ialomița. Am avut discuții foarte constructive atât la nivel de județ, cât și în fiecare UAT care a apelat la ajutorul nostru, mergem și îi ajutăm ca să putem să facem lucrurile să funcționeze. În raportul de ședință ați văzut destul de clar că niciun cost nu este suportat de Primărie. Singurele costuri pe care o administrație le poate suporta la salubritate sunt deșeurile municipale, pentru că ele se duc la depozitare și automat avem costul de groapă. Pentru ceea ce înseamnă deșeuri reciclabile nu are voie nimeni să ia bani. O fundamentare a deșeurilor reciclabile nu există în legislație, de aceea operatorii de salubritate sunt cei care colectează și neavând infrastructură sau nevrând au făcut ca lucrurile să nu funcționeze. Acum nu mai e ce era odată salubritatea, automat legile au făcut, de exemplu anul trecut Legea 211, modificări și au spus că dumneavoastră autoritatea publică locală sunteți obligați să veniți cu un parteneriat fără niciun fel de cheltuială, doar prin faptul că trebuie făcue campanii de conștientizare. Noi punem la dispoziție ceea ce înseamnă infrastructura, mașini separate de colectare, saci transparenți la fiecare cetățean, pliante cu ceea ce trebuie să pună în ei. Poate dumneavoastră o să fiți reticenți, dar să știți că peste tot așa s-a întâmplat. Exemplul acestui operator puteți să-l vedeți la Cosâmbești, Scânteia, Perieți. Sunt locații în care chiar s-au văzut rezultate. Din acest punct de vedere singurul lucru pe care noi îl solicităm de la dumneavoastră este echipa, pentru că este o urbe nouă și automat trebuie să mergem să facem să funcționeze. Încet, încet oamenii vor înțelege.

Dna președinte de ședință – Daca aveți întrebări, vă rog.

Dl.consilier Chiru Valentin – Doamna spune că este colector, iar în Acord este numită operator. Acum nu știu ce să mai înțeleg din acest Acord.

Dna Dumitru Luminița – Sincer, eu cred că am avut un discurs destul de clar despre subiect. Faptul că există o eroare din colector în operator, nu este așa grav. Să știți că și în legislația din România partea de colectare selectivă nu există, se numește separată. Am avut discuție la Mediu și încă nu s-au făcut îndreptările scriptologice.

Dl.consilier Niță Sebastian – De la 1 ianuarie a intrat în vigoare și legea părții biodegradabile. Aici cine se va ocupa, tot dumneavoastră?

Dna Dumitru Luminița – Se numește legea compostului care abia a venit luna aceasta și deocamdată nu au venit și Normele de aplicare. Singurul lucru pe care eu l-am depistat în această lege și pe care vrem să-l facem împreună cu domnii comisari de la noi de la Ialomița, este vorba de faptul că fiecare urbe n-a avut o stație de compost. Eu lucrez acum la nivel de județ la o strategie să vedem cum facem lucrul acesta. Singurul lucru pe care l-am făcut în urbele cu gospodării, nu cu blocuri, a fost că am făcut campanii de conștientizare pentru construirea stației de compost în propria gospodărie. Fracția umedă în care găsim coji de banane, resturi de mâncare, reprezintă compostul. Și atunci este o problemă națională pe care nimeni nu poate să o gestioneze. Din punctul meu de vedere am făcut comunicate la gospodării și i-am învățat sau i-am rugat să-și facă compost în propria gospodărie, dacă noi vrem să atingem țintele și să nu mai plătim. Trebuie să aruncăm ce trebuie, iar cu compostul este o problemă gravă. Nu a intrat de la 1 ianuarie, abia acum în aprilie a venit legea.

Dl.consilier Niță Sebastian – Cuprinde și partea de frunze, de crengi?

Dna Dumitru Luminița – Desigur, tot de înseamnă biodegradabil.

Dl.consilier Niță Sebastian – Trebuie colectate de la gospodăria omului, nu omul să ducă la rampă.

Dna Dumitru Luminița – Nu. Rampele ecologice sunt o mare problemă. În Ialomița avem o singură rampă ecologică VIVANI, care este supraîncărcată. Așa spune legea, noi trebuie să eliminăm de la depozitare finală aproape 60%. VIVANI a majorat tarifele la rampă din 3 în 3 luni. Gândiți-vă că a ajuns 4 milioane de lei tona de gunoi.

Dl.consilier Pană Erkin – Referitor la operatorul URBAN. Acesta are colectarea o dată pe lună la deșeuri reciclabile. Dumneavoastră de câte ori veți face colectarea? Am înțeles că veți veni cu mașini pentru fiecare tip de deșeu reciclabil, pentru sticle, plastic, hârtie.

Dna Dumitru Luminița – Deșeul de plastic, de care spune legislația, este compus numai din sticlele de plastic. Celălalt este un plastic pe care România se pregătește ne ni-l pună în spate 800 euro/tonă de plastic nereciclabil. Vorbesc de faptul că deșeul de ambalaj este de ambalaj. Dacă vă uitați, pe spatele fiecărui produs pe care îl consumați acasă, veți vedea că este un triunghi unde este marcat tipul de deșeu, PE, PP, PET. Noi vom încerca să luăm toate tipurile de plastic, dar atenție, o să vedeți pe fluturași, casoletele de la carne, de la pui, contaminate cu sânge, plasticul, folia stretch care este contaminată, acelea devin deșeuri și pot fi aruncate le gunoi.. Dar prin campanii o să vedeți că încet, încet o să înțeleagă toată lumea. Veți avea la dispoziție tot felul de materiale cu privire la ceea ce înseamnă aceste tipuri de deșeuri. Acum mă întorc la prima întrebare. Ca să putem să atingem ținte nu există să colectăm o dată pe lună sau o dată la două săptămâni. Și o să vă spun de ce. Legislația spune că noi trebuie să colectăm la sursă, la cetățean. Dacă cetățeanul umple sacul de reciclabil și operatorul vine la o lună, credeți că el stă cu sacul plin până vine colectorul? Nu. Am văzut că există rezultate ca în spatele mașinii de gunoi să stea mașina de reciclabil. Dacă mă întrebați pe mine, puteți să luați exemplu de bună practică Grindu, Valea Măcrișului și Drăgoiești. Au fost 3 UAT-uri în Ialomița care au atins 40% anul trecut, real, dar cu implicarea tuturor.

Dl.consilier Pană Erkin – La intrare la Kaufland Călărași, pe partea dreaptă există un container pentru  reciclare PET-uri și la 5 ambalaje primești o reducere.

Dna Dumitru Luminița – Aveți dreptate. Se numesc mari retaileri și ei ca și dumneavoastră au de atins niște ținte. În momentul în care eu Kaufland, Dedeman, Metro, pun pe piață deșeuri de ambalaje, am niște ținte de îndeplinit, 2 lei/kg anul acesta, iar anul viitor poate fi 10 lei/kg. Acum eu vă supun atenției dumneavoastră următoatea problemă pe care am întâmpinat-o în decursul celor 20 de ani de când eu fac parte de mediu. Toată lumea vrea să aducem 4000 de culori de saci, să facem colectare la colțul străzii. Pentru că și dumneavoastră ați  avut la colț de stradă, v-ați dus să vedeți că aceste puncte fixe nu dau niciodată rezultatul scontat? Pentru că nu sunt nici foarte sigure, toată lumea aruncă de toate acolo, civilizația într-adevăr e cam șubredă la noi. Noi ca țară nu am aplicat amenzi. Am fost în toată lumea, am fost la Bruxelles la Încălzirea globală. Să știți că și acolo tot ca la noi, dar dacă nu ne implicăm și nu facem lucrurile de acum, suntem în luna mai, va fi foarte greu. Să vă răspund în legătură cu cele 4 fracții. Când s-a adoptat legea, se spunea așa: micșorăm ritmul de colectare. Am spus nu, vine vara, omul mănâncă și aruncă. Apoi au spus micșorarea recipientului de menajer, dăm sac egal cu diferența pe care am micșorat-o și o să vedem că într-adevăr se adună în acel sac numai reciclabil și în celălalt e loc de menajer. O să vedeți, dacă aprobați, chiar o să filmăm, că în derularea proiectului vom exemplifica oamenilor cum se reciclează.

Dl.consilier Sima Cătălin – Să înțeleg că se va colecta partea reciclabilă inclusiv de la blocuri? Nu îmi este clar. Rămâne ca dumneavoastră să luați partea reciclabilă numai de la case în prima fază?

Dna Dumitru Luminița – Să știți că da, pentru că începem ca proiect pilot. Din analizele pe care le-am făcut cu doamna Țuțuianu, am văzut că partea de locuințe e mai mare decât partea de blocuri. La partea de blocuri vom face și acolo campanie încet, încet și vom identifica care sunt problemele cu acele tipuri de containere. La bloc nu generăm prea mult gunoi, mai mult reciclabil. Ce putem să avem decât coșul acela de 35 litri pe care îl ținem sub chiuvetă. Și atunci tot ce este parte de reciclabil punem într-un săculeț lângă, îl scoatem afară zilnic. Administratorul de bloc trebuie să știe lucrurile astea. Și iarăși asociația de proprietari plătește foarte mult dacă nu-și face colectarea separată. Și atunci am zis să mergem prima dată la case, să vedem cum merge, după care am putea intra și la blocuri. Am înțeles că la blocuri e mai puțină fracție, ca și populație, din care putem să scoatem ținte.

Dl.consilier Nistor Gheorghe – Blocurile sunt o mare problemă, mai ales în ce privește civilizația și organizarea punctelor de colectare. Conform OUG 74/2018 aceste platforme trebuie realizate de administrația publică. Părerea mea, cred că trebuie mărite aceste puncte pentru că în condițiile existente nu fac față, trebuie reorganizate.

Dna Dumitru Luminița – Cred că împreună vom găsi soluții.

Dl.consilier Nistor Gheorghe – Mă bucur că domnul primar a venit cu această idee și vrea să dea mâna cu dumneavoastră.

Dna Dumitru Luminița – Presupun că dumneavoastră ca entitate puteți să aveți în visterie o anumită sumă de bani și la un oraș ca al dumneavoastră miliardele sunt miliarde. Milioane au de plătit UAT-urile cu 2-3000 de locuitori. De anul acesta intră în imposibilitate de plată orice administrație. Partea de mediu nu este o joacă. La partea de blocuri putem merge împreună, să identificăm lucrurile. Vă rog să țineți pumnii unui operator care vrea să facă prima stație de sortare la Făcăeni și care va salva de foarte multe lucruri și automat toată zona să o descongestionăm de deșeuri. La blocuri orice asociație are un număr de locuitori. Am întâlnit în foarte multe urbe, asociații de proprietari care nu au raportat numărul real de persoane, că au venit în vacanță, că în loc de 4 persoane sunt trecute doar două. Ca și aici a fost imposibilitatea unui operator  de a gestiona serviciul corect, pentru că în fișa de date fiecare notează ceea ce știe. Dumneavoastră la nivel de oraș nu aveți departament pentru asociatiile de proprietari?

Dl.primar Șonchereche Laurențiu – Mai avem câteva asociații de proprietari.

Dl.consilier Gheorghiu Alexandru – Sunt multe blocuri care nu sunt înscrise în asociații de proprietari.

Dna Dumitru Luminița – Acum 2 ani a apărut o lege pe partea de asociații de proprietari și eram la Dobroiești și am făcut departamentul acolo și știu că erau obligați prin lege să se constituie în asociație de proprietari. Asociația de proprietari are și avantaje, nu numai dezavantaje. Aici sunt niște probleme administrative și poate încet vom reuși să-i aducem pe drumul drept, dar numai lucrând în echipă. Sunt adepta muncii în echipă și îmi place foarte mult transparența. În momentul în care cineva nu înțelege ceva să vină să întrebe sau să verifice informațiile, după care să ne apucăm să vorbim sau să arătăm cu degetul. Eu sunt un om care tot ce fac transmit imediat și probabil o să ne întâlnim și pe teren și o să vedeți că lucrurile vor lua o direcție bună.

Dl.consilier Chiru Valentin – Nu știu cine este ECOSMART.

Dna președinte de ședință – Avem un amendament.

Dna Dumitru Luminița – Este o organizație de transabilitate a deșeurilor. Prin OUG 74/2018 și din ianuarie toate UAT-urile sunt obligate să încheie contracte tripartite cu organizații de transabilitate a deșeurilor care poate să vă raporteze în timp real toate cantitățile. Până acum n-ați făcut-o. Aceste OIREP-uri sunt centre de colectare a informațiilor cu privire la deșeurile de ambalaje din urbe. După ce veți face acest Acord, veți avea o procură către un reprezentant care o să vă urce in SIATD toate aceste cantități, pentru că trimestrial veți primi la Primărie dacă aveți sau nu de plătit, dacă ați atins sau nu țintele. Să știți că după luna iunie AFM va face controale vehemente pentru cei care nu sunt înregistrați în SIATD și nu au făcut lucrurile să funcționeze. Până acum s-au făcut raportări din pix, s-au făcut colectări doar de dragul de a face colectare, gropile s-au umplut, iar ministerul nu întreabă. Mai toate gropile din țară și din jurul Bucureștiului s-au cam închis. În programul județean avem ca investiții stații de sortare și tratare a deșeurilor. La Bihor a durat cam 10 ani. Celelalte ADI-uri din preajmă, Călărași, Ilfov, niciunul nu e funcțional. Legislația de acum 10 ani nu este egală cu cea ce acum. Și în administrație nu mai e Legea 215 este Codul. Atunci, în momentul în care vine ceva, noi facem amendamente prin acte adiționale și modificăm sau adăugăm reglementările care au apărut. Nu s-a făcut lucrul acestea. Acum nu e târziu.

Dl.consilier Sima Cătălin – Este clar pentru toată lumea, doar 1% din gunoi a fost reciclabil. Care este perspectiva să ajungem la un procent de colectare de 30%?

Dna Dumitru Luminița – Trebuie să colectăm fracția de ambalaj și mai este timp până la sfârșitul anului, mai sunt 7 luni. Pe 2017 ați avut 25%, 2018  ați avut 35%, 2019 a fost 45%, 2020 ați avut 50% și în 2021 este 60%.

Dl.consilier Sima Cătălin – Da, dar realitatea este de 1%.

Dl.consilier Nistor Gheorghe – Acestea sunt cifrele de plan, dar la realizări nimic.

Dna Dumitru Luminița – Aveți dreptate.

Dl.consilier Sima Cătălin – Logistica de care spuneați dumneavoastră ce însemnă?

Dna Dumitru Luminița – Înseamnă saci transparenți care se dau la populație, pliante, mașini de 3,5 cu șoferi, dar vreau un singur lucru de la dumneavoastră. Partea de echipă cu ECOSMART și ce facem noi vrea să fie în felul următor. Noi vom aduce mașini de 3,5 pe care le vom colanta. Vreau pe fiecare mașină câte un om de la dumneavoastră, pentru că presupun că aveți beneficiari la Legea 416. În primul rând poate să fie și din zonă, pentru că eu știu ce zone mai aveți pe aici, dar nu e o problemă pentru că o să ne înțelegem cu ei, că și ei sunt oameni. O să vedeți că o să le placă până la  urmă, pentru că astfel formăm o echipă, cu oamenii dumneavoastră cărora le puteți adresa întrebări sau dacă aveți parteneri sau oameni pe care îi aduceți, la fel. Asta înseamnă echipă. Nu o să scot pe domnii consilieri pe stradă, dar eu așa am făcut în alte urbe.

Dl.consilier Șoldan Gheorghe – Facem echipă, facem front comun.

Dna Dumitru Luminița -  Facem echipă, exact. Vom avea material, iar eu împreună cu colega mea o să ne mutăm la Fetești.

Dl.consilier Niță Sebastian – Să înțelegem. Dumneavoastră în calitate de colector nu veți emite nicio factură?

Dna Dumitru Luminița – Nu, niciodată. Noi toate cheltuielile ni le luăm de la OIREP. Eu fac o fisă de fundamentare conform Anexei nr.4 la Ordinul ANRSC către această entitate, organizație de transabilitate a deșeurilor, pentru că este direct răspunzătoare cu AFM-ul. Primăria nu are ce să plătească. Nu ai voie să iei bani pe reciclabile.

Dl.primar Șonchereche Laurențiu – Operatorul existent mai reciclează?

Dna Dumitru Luminița – Este treaba lui, dar eu nu știu ce a păzit până acum. Cred că ar fi încântat operatorul să-l scap de corvoada cheltuielilor și cantitatea de deșeuri o să scadă, pentru că noi vom face și campanii pentru compost și pentru cum să aruncăm gunoiul și atunci cantitățile de gunoi trebuie să scadă. Dar gestiunea deșeurilor pe care am văzut-o la Primărie mie nu-mi dă nimic de înțeles datorită faptului că o gestiune conform HG 856 trebuie să aibă în spate note de cântar, anexă, aviz și toate acestea centralizate pe coduri de deșeuri. O să vedeți cum arată o gestiune a deșeurilor   când se va face partea de colectare, pentru că în momentul când noi vom colecta vracul, va fi dus într-o locație, se va separa pe coduri de culori, note de cântar, cu raportare pe fiecare tip de deșeu, pentru că nu este o muncă așa de ușoară.

Dl.viceprimar Stoian Sergiu – La aceste campanii de conștientizare mi-aș dori să participăm, nu așa declarativ că este camera aici, ci în mod frecvent. Cu siguranță vom găsi înțelegere. Oamenii ne-au votat să-i reprezentăm și  haideți să-i reprezentăm și la munca de jos, să ne aplecăm să străngem hârtiile, pet-urile. Așa îi învățăm și pe ei.

Dna Dumitru Luminița – Și Garda de Mediu când vine în control la dumneavoastră vă întreabă mereu dacă aveți campanii de conștientizare. Neavând, automat nu avem rezultate.

Dl.consilier Șoldan Gheorghe -  Până la urmă este corect ceea ce spune domnul viceprimar, pentru că și noi suntem cetățenii acestei urbe. Așa că depinde de noi tot ceea ce vrem să facem și direcția încotro ne îndreptăm. Eu subscriu și mai mult decât atât vin și cu o propunere. Pentru că în weekend suntem mai liberi să facem front comun, voluntariat, să mergem pe străzi în anumite zone. Important este să începem, adică să depășim partea de declarații.

Dna Dumitru Luminița – Primele patru săptămâni vor fi mai grele. O să mai fie în saci și puțin menajer, nicio problemă, le aranjăm. Vreau să-mi permiteți să vă mai solicit ceva. Vreau și eu un loc unde să ne garăm mașinile, unde putem să ducem ce colectăm, pentru că mașinile de 3,5 se vor umple imediat.  Eu în fiecare urbe așa am solicitat Primăriei să pună la dispoziție locații să vadă cu ochii lor care este munca reală pe care am spus-o din gură, dar am făcut-o apoi faptic. Și atunci vom vedea împreună cum lucrăm și poate eventual aducem și o presă. Asta înseamnă transparență din punctul meu de vedere. Noi avem o hală la Slobozia Nouă, dar e prea departe.

Dl.consilier Sima Cătălin – Să nu ne oprim numai la case. Să continuăm și cu blocurile și să vedem cum facem să găsim un alt operator pentru deșeuri municipale. Avem 13 ani cu această societate.

Dl.consilier Gheorghiu Alexandru – La Cap.III Costuri nete pct.3 se specifică faptul că UAT-ul va acoperi costurile de operare și investițiile realizate de operator în legătură cu aceste servicii.

Dna Dumitru Luminița – Asta în condițiile în care operatorul nu reușește să-și ia toți banii de la OIREP. Noi am făcut discuțiile, am făcut fundamentările pe număr de persoane, stați liniștit. Este un articol din protocol pe care dumneavoastră îl semnați cu ECO-X. Dumneavoastră nu faceți contract cu ECO-X, faceți cu SAUBER. Noi suntem cei care dăm către ECO-X. Cum fiecare dintre noi ca și operatori avem un draft de contract cu o legislație, așa au avut și ei. Deci fără niciun fel de problemă.

Dl.consilier Sima Cătălin – Noi nu avem o experiență prea plăcută cu operatorul.

Dna Dumitru Luminița – Da, dar dacă nu-și îndeplinește operatorul condiția de la pct.3.1 sau 3.2. Să știți că am avut discuții cu ei.

Dl.consilier Niță Sebastian – Ca să înțelegem, dumneavoastră aveți șoferul pe mașină și vă mai trebuie 1-2 oameni.

Dna Dumitru Luminița – Unul singur trebuie.

Dl.consilier Niță Sebastian -  O persoană pe care Primăria  trebuie  să o pună la dispoziție.

Dna Dumitru Luminița – Zic că până învață operatorul traseele dumneavoastră sunteți cei mai în măsură să ne ușurați munca, să nu facem teren de 10 ori. Și dumneavoastră aveți la urbanism o plansă, noi nu știm. Apropo, șoferi luăm de la dumneavoastră, cu permis categoria B. Pentru ceea ce vom face noi, să vedem câte mașini ne mai trebuie și așa o să angajăm de aici șoferi.

Dl.consilier Niță Sebastian – Primăria trebuie să pună o persoană la dispoziție și dumneavoastră veți merge în spatele mașinii de gunoi.

Dna Dumitru Luminița – Eu așa aș vrea, dar să vedem programul de la URBAN.

Dl.consilier Pană Erkin – De la gospodărie până la mașină cine manipulează sacii?

Dna Dumitru Luminița – Stimate domn, noi nu avem mașini de gunoi. Noi avem mașină de 3,5 acoperită. În momentul când vom vedea cum merge treaba, acei oameni pot fi și angajați, domnule consilier.

Dl.primar Șonchereche Laurențiu – Doamna a spus foarte clar că putem să-i folosim pe cei de la Legea 416.

Dna Dumitru Luminița – Da, pe cei de la Legea 416 putem să-i angajăm. Manipulantul dă fluturașul, dă și sacul.

Dl.consilier Gheorghiu Alexandru – Cetățenii câți saci vor primi?

Dna Dumitru Luminița - A scos sacul plin, primește altul la schimb, altfel nu primește. Știți că sacii vor sta la Primărie sau la locația pe care o vom stabili.

Dna președinte de ședință – Mulțumim. Avem amendamentul.

Se supune la vot amendamentul și se exprimă 16 voturi ”pentru” și 3 abțineri (dl.Chiru Valentin, dl.Niță Sebastian, dna Leța Mihaela)