Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (denumit în continuare P.A.A.R.) cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul comunei Mănăștiur, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Conform legislaţiei în vigoare la nivel naţional sunt definite următoarele tipuri de riscuri:
Furtuni şi viscol;
Inundaţii;
Căderi masive de zăpadă;
Tornade;
Secetă;
Temperaturi extreme;
Incendii de vegetaţie;
Avalanşe;
Alunecări de teren;
Cutremure de pământ;
Accidente,avarii,explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice;
Accidente,avarii,explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse periculoase;
Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport;
Accidente, avarii, explozii, incendii, sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice;
Poluare de ape;
Prăbuşiri de construcţii,instalaţii sau amenajări;
Eşecul utilităţilor publice;
Căderi de obiecte din cosmos şi atmosferă;
Muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare;
Epidemii;
Epizootii/Zoonoze;
Risc radiologic;
Incendii;
Situaţii determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor;

Scopul P.A.A.R. este de a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi, a tipurilor de risc care se pot manifesta pe teritoriul unităţii administrative teritoriale, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Principalele tipuri de risc ce se pot manifesta la nivelul unităţii administrativ teritoriale Mănăștiur sunt prezentate în anexa nr. 1.

Obiectivele P.A.A.R. sunt:

Ø Prevenirea manifestării riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin luarea măsurilor tehnice şi organizatorice specifice fiecărui tip de risc, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform Schemei cu riscurile teritoriale întocmite la nivelul U.A.T. Mănăștiur;

Ø Amplasarea şi dimensionarea unităţilor şi subunităţilor operative şi a celorlaltor forţe de pe raza judeţului Timiș, destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

Ø Stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

Ø Alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă pe raza comunei Mănăștiur.

Secţiunea a 2- a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă

P.A.A.R. se întocmeşte în baza următoarelor acte normative:

Ø Legea nr. 307 /2006 privind apărarea impotriva incendiilor;

Ø Legea nr. 481 / 2004 privind protecția civilă;

Ø O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi a Structurii –cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor înaintat cu O.I.G. nr. 514 din 2007;

Ø O.U.G. nr. 89 din 23.12.2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor, respective actele normative modificate prin această ordonanţă de urgenţă;

Ø O.G. nr. 1 din 29.01.2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

Ø H.G. nr. 557 din 03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc;

Ø H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

Ø H.G. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

Ø Concepția națională de răspuns post seism nr. 104529 din 10.11.2021;

Ø Concepția națională de răspuns în caz de inundații nr. 1510/OP din 07.02.2018;

Ø Concepția națională de răspuns în caz de incendii de pădure nr. 93152 din 20.08.2018;

Ø Concepția națională de răspuns în caz de accident nuclear și/sau radiologic nr. 1793 din 12.08.2020.

2.2. Structuri organizatorice implicate

Pentru întocmirea şi punerea în aplicare a planului au fost implicate următoarele structuri organizatorice:

· Consiliul Local al comunei Mănăștiur;

· Primarul comunei Mănăștiur;

· Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

· Servicii şi structuri din Primăria comunei Mănăștiur;

· Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Mănăștiur.

Anexa nr.1a și anexa 1b.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

PAAR se întocmeşte de Consiliul local al comunei Mănăștiur, prin organele competente, cu responsabilităţi în domeniu.

PAAR se întocmesc şi se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din judeţul Timiș, elaborată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Banat” al județului Timiș, şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

Primarul comunei Mănăștiur răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor Consiliul local al comunei Mănăștiur poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.

După elaborare şi aprobare, PAAR se pune la dispoziţia secretariatului tehnic permanent al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din documentul respectiv se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planului şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, prin centrele operaţionale, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială a comunei Mănăștiur, au obligaţia de a pune la dispoziţie Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.

CAPITOLUL II – CARACTERISTICILE UNITATII

ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Secţiunea 1. Aspecte administrative

1.1.1. RESEDINTA LOCALITATII : - Mănăștiur

Suprafata totala: 4186 ha

Populatia stabila: 1658 locuitori

1.1.2.SCURTA DESCRIERE

Datele privind înființarea Comunei Mănăștiur prima atestare documentară, precum și evoluția istorică

· Toate localitățile Comunei Mănăștiur sunt atestate documentar.

· Localitatea Mănăștiur este atestata din anul 1427 și a fost amintită în comitatul Hunedoara în anul 1453, în județul Timiș în 1519, în districtul Făget în anul 1700, în districtul Bulci în anul 1779.

· 1890 – făcea parte din comitatul Caraș-Severin, districtul Beghei (Balint), era reședința de comună și avea 436 locuitori.

· 1921 – făcea parte din județul Caraș-Severin, plasa Beghei (Balint), era reședința de comună și avea 758 locuitori.

· 1935 – făcea parte din județul Severin, plasa Balint, era reședința de comună și avea 790 locuitori.

· 1956 – făcea parte din regiunea Timișoara, raionul Făget și era reședința de comună.

· 1966 – făcea parte din regiunea Banat, raionul Făget, era reședința de comună, avea 1366 locuitori și îi aparțineau și localitățile Pădurani cu 361 locuitori, Remetea-Luncă cu 568 locuitori și Topla cu 90 locuitori, total 2385 locuitori.

· 1972 – face parte din județul Timiș, are 1335 locuitori, este reședința de comună și îi aparțin și localitățile Pădurani cu 271 locuitori, Remetea-Luncă cu 507 locuitori și Topla cu 80 locuitori, total 2193 locuitori.

1.1.3.SATELE APARTINATOARE:

· Localitatea Pădurani este atestată în anul 1514.

· 1890 - făcea parte din comitatul Caraș-Severin, districtul Birchiș și avea 397 locuitori.

· 1921 - făcea parte din județul Caraș-Severin, plasa Birchiș și avea 524 locuitori

· 1935 - făcea parte din județul Severin, plasa Birchiș și avea 553 locuitori.

· 1956 - făcea parte din regiunea Timișoara, raionul Făget și aparține comunei

Remetea-Luncă.

· 1966 - făcea parte din regiunea Banat, raionul Făget, avea 361 locuitori și aparținea comunei Mănăștiur.

· 1972 - face parte din judetul Timiș, are 271 locuitori și aparține comunei Mănăștiur.

Localitatea Remetea-Luncă este atestată în anul 1514.

· 1620 - făcea parte din județul Hunedoara, apoi Timiș.

· 1890 - făcea parte din comitatul Caraș-Severin, districtul Beghei (Balinț) cu 629 locuitori.

· 1921 - făcea parte din județul Caraș-Severin, plasa Beghei (Balinț), era reședința de comună și avea 615 locuitori.

· 1972 - face parte din județul Timiș, are 507 locuitori și aparține comunei Mănăștiur.Localitatea Topla este atestată documentar in districtul Mănăștiur, comitatul Hunedoara în anul 1514.

· 1972 - făcea parte din județul Timiș, avea 80 de locuitori și aparținea comunei Mănăștiur.

Fig. 1. Harta administrativă a județului Timiș

Secţiunea a 2-a. Amplasarea geografică şi relieful

Prezentarea generală a unității administrativ-teritoriale

· Comuna Mănăștiur, județul Timiș este:

a persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu;

b) subiect juridic de drept fiscal;

c) titulară a drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat al acesteia, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

· Comuna Mănăștiur, Județul Timiș are sediul social în Satul Mănăștiur, strada Principală, nr. 297, codul de înregistrare fiscală 2510235.

· Comuna Mănăștiur are reședința în satul Mănăștiur.

Comuna Mănăștiur se delimitează din punct de vedere teritorial la nord - vest cu Comuna Ohaba Lungă, la est cu Comuna Bethausen, la sud - est cu Comuna Dumbrava și la est cu Orașul Făget.

Comuna Mănăștiur are în componență un număr de 4 localități Mănăștiur (reședința), Pădurani, Remetea – Luncă și Topla.

Comuna Mănăștiur potrivit legislației privind amenajarea teritoriului național, are rangul IV.

· Comuna Mănăștiur dispune de o rețea hidrografică formată din: râuri.

Pe teritoriul comunei Mănăștiur, se regăsesc o floră și faună diverse.

Hidrografia, flora, fauna și tipul solurilor de la nivelul Comunei Mănăștiur

I. Hidrografia Comunei Mănăștiur

1 Râuri

(1) Râul Bega, cu o lungime de 3,00 km pe teritoriul Comunei Mănăștiur.

II. Flora Comunei Mănăștiur

2 Flora este reprezentată, în principal, de următoarele specii de plante:

(a) stejar,

(b) carpen,

(d) tei,

(e) graminee,

(f) leguminoase

(1) Pășunile limitrofe pădurilor sunt acoperite în proporție de 50% cu arbuști diverși:

(a) mesteacăn,

(b) stejar,

(d) păducel

(e) murul și măceșul sunt prezente pe toate pășunile din regiune.

(2) Stratul arbustifer şi ierbos este reprezentat de:

(a) păiușul roșu,

(b) mușchi,

(d) măcrișul iepurelui,

(e) leurda.

4 (1) Pădurile din zona de deal sunt acoperite cu arbori de diferite esențe cum ar fi:

(a) cer,

(b) gorun,

(d) carpen,

(e) fag,

(f) salcâm,

(g) tei

(h)cireș sălbatic.

(2) Plantele întâlnite în aceste păduri sunt:

(a) feriga,

(b) ghimpele

(d) rostopasca,

(e) urzica,

(f) lumânărica.

5 (1) La partea superioară a sub zonei fagului se găsește sub zona de amestec a fagului cu bradul, molidul și pinul, ocupând zona cea mai înaltă a Munților Poiana Ruscă. (2) Insular se mai găsesc molidișuri pure ca:

(a) picia excelsa,

(b) bradul argintiu

(a) plop,

(b) arin,

(3) (1) În regiune putem întâlni și importante plantații de castani.

(2) Dintre formele de atracție naturală care se găsesc în zonă putem aminti:

(a) stâncile,

(b) peșterile,

(d) izvoarele (inclusiv izvoarele termale),

(e) văile,

(f) cascadele,

(g) râurile,

(h) pârâurile.

III. Fauna Comunei Mănăștiur

6 (1) Fauna este diversificată, specifică zonei de interferență deal/munte din estul județului Timiș.

(2) În zonă se găsesc următoarele specii:

(a) mistrețul,

(b) căprioara,

(d) lupul,

(e) șacalul,

(f) pisica sălbatică,

(g) râsul

(h) popândăul (Citellus citellus),

(i) hârciogul (Cricetus cricetus),

(j) șoarecele de câmp (Microtus arvalis),

(k)vulpe,

(l) dihorul,

(m) iepurele,

(n) veverița.

7 Păsările specifice zonei sunt:

(a) prepelița,

(b) potârnichea,

(d) cristeiul roșu,

(e) cioara griva,

(f) cioara de semănătură,

(g) coțofana,

(h)ciocănitoarea verzuie,

(i) șoimul rândunelelor,

(j) cucuveaua pitică,

(k) turturica,

(l) botgrosul,

(m)sturzul cântător,

(n) mierla neagră,

(o) pițigoiul mare,

(p)rațe

(r) gâște sălbatice,

(s)stârci,

(ș) egrete,

(t) lișițe.

Teritoriul comunei se întinde pe câmpia subcolinară a Câmpiei Timișului. Relieful comunei aparține de lunca Begheiului, care se întinde, sub forma unei fâșii înguste de-a lungul râului Bega, cu orientare de la est la vest.
Teritoriul comunei este străbătut de calea ferata Timișoara - Ilia - Lugoj, având stație CFR în localitatea Mănăștiur, stație atât de călători cât și comercială, cu interes global pentru toate satele comunei

Caracteristicile pedologice ale solului:

Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Ca interfaţă dintre pământ, aer şi apă, solul îndeplineşte mai multe funcţii vitale pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor: producerea de hrană/biomasă; depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe; sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene; serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane; sursa de materii prime, bazin carbonifer; patrimoniu geologic şi arheologic. Principalele opt procese de degradare a solului sunt: eroziunea; degradarea materiei organice; contaminarea; alinizarea; compactizarea; pierderea biodiversităţii solului; scoaterea din circuitul agricol; alunecările de teren şi inundaţiile.

Solul poate fi poluat:

Ø direct – prin deversări de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale sau prin îngrăşăminte şi pesticide împrăştiate pe terenurile agricole;

Ø indirect – prin depunerea agenţilor poluanţi din atmosferă, prin apa ploilor acide, transportul poluanţilor de către vânt de pe un loc pe altul, înfiltrarea în sol a apelor contaminate.

Solurile cele mai contaminate se vor afla în preajma surselor de poluare. Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor, deoarece acestea spală în general atmosfera de agenţii poluanţi, care se depun pe sol, ducând la vehicularea acestora.

Secţiunea a 3–a. Caracteristici climaterice

Comuna Mănăștiur și zona care o înconjoară, ca și întregul teritoriu al judeţului Timiş aparţine în întregime sectorului cu clima continental - moderată caracterizată prin veri calde cu precipitaţii relativ bogate şi ierni blânde datorită deselor pătrunderi de aer cald mediteranean, care fac ca stratul de zăpadă să aibă un caracter episodic.

Climatul este unul temperat-continental, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită faptului că Banatul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest. Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea dealurilor Lipovei. Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la Teremia Mare și în anul 2007, la Timișoara, iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la Lugoj. Intervalul de zile fără îngheț depășește 195 de zile în vest și 180 de zile în est.

În judeţul Timiş îşi desfăşoară activitatea cinci staţii meteorologice: Timişoara (alt. 86 m), Sânnicolaul Mare (alt. 85 m), Banloc (alt. 83 m), Jimbolia (alt. 79 m) şi Lugoj (alt. 123 m), toate fiind situate în zona de câmpie din Banat.

Precipitațiile atmosferice prezintă variații ample de peste 80 mm chiar în cadrul ținutului cu climă de câmpie și creșteri importante pe dealurile din est. Maximul pluviometric se produce în luna iunie, ca urmare a intensificării activității ciclonice din nordul Oceanului Atlantic sau din bazinul Mării Mediterane. Durata medie anuală este de 29,8 zile la Timișoara și crește la 40–50 de zile pe dealurile din est. Grosimile medii ating maximum 8 cm în ianuarie și cca. 10 cm în est.

Vântul bate în câmpie dominant dinspre nord, în timp ce sudul județului este frecvent bântuit de vântul cald și uscat numit coșava.

Tabel nr.1 - Cantitatea de precipitaţii (l/m²) în perioada 2000-2022

Cantitatea de precipitaţii (l/m²)
	Timişoara	Lugoj	Sânnicolau	Banloc	Jimbolia
2000	296.3	473.1	267.7	297.3	220.5
2001	685.7	817.6	633.8	733.2	698
2002	572.6	618.1	531.3	614.5	423
2003	577	521.5	409.7	556	460.1
2004	706.7	857.2	663.9	630.5	668.7
2005	791.3	948.5	678.6	915.2	681
2006	581.1	637.6	469.6	574.9	474.9
2007	649.2	830.5	558.7	663.4	691.2
2008	589.6	806.1	506.6	511	452.4
2009	624	737.8	538.5	742.5	636.1
2010	790.3	719.9	749.2	573.6	804.8
2011	389.8	421.4	304.4	491.9	349.2
2012	552.1	635.8	427.9	560.4	455.3
2013	622.3	658.7	556.4	665.9	528.6
2014	693.2	737.3	648.7	744.5	732.3
2015	574	451.1	480.7	535	388.7
2016	801.7	781.7	640.1	804.4	903.6
2017	515.5	604.9	330.2	478.8	400.5
2018	540.1	660.1	571.1	631.1	675.7
2019	459.9	575.2	480.7	552.2	572.6
2020	541.6	741.7	410.8	621.6	494.9
2021	543.5	605.8	396.6	595.5	530.8
2022	747.3	638.1	323.4	538.2	521.1
TOTAL	13844.8	15479.7	11578.6	14031.6	12764

În ultimii ani se constată o creştere a temperaturilor în sezonul cald, în perioada 2000 – 2022 fiind înregistrate 15 valuri de căldură (perioade de cel puţin 2 zile consecutive cu temperatura aerului mai mare de + 37°C ). În tabelul nr. 2 sunt consemnate perioadele de timp în care au avut loc valuri de căldură precum şi temperatura maximă înregistrată pe raza județului, iar în tabelul nr. 3 sunt consemnate temperaturile minime înregistrate pe raza județului Timiș.

Tabel nr. 2- Temperatura maximă înregistrată pe raza județului Timiș

Nr. crt.	Perioada	Temperatura maximă înregistrată
1.	2000	+40,1°C
2.	2001	+37,5°C
3.	2002	+38,0°C
4.	2003	+38,1°C
5.	2004	+37,6°C
6.	2005	+36,6°C
7.	2006	+34,8°C
8.	2007	+42,0°C
9.	2008	+39,4°C
10.	2011	+37,7°C
11.	2012	+39,7°C
12.	2013	+38,5°C
13.	2014	+35,1°C
14.	2015	+37,7°C
15.	2016	+34,7°C
16.	2017	+40,8°C
17.	2018	+34,8°C
18.	2019	+37,3°C
19.	2020	+36,7°C
20.	2021	+39,0°C
21.	2022	+39,8°C

Tabel nr.3 - Temperatura minimă înregistrată pe raza județului Timiș

Nr. crt.	Anul	Temperatura minimă înregistrată
1.	2000	-24,1°C
2.	2001	-12,5°C
3.	2002	-21,3°C
4.	2003	-26,0°C
5.	2004	-21,2°C
6.	2005	-24,5°C
7.	2006	-17,4°C
8.	2007	-8,0°C
9.	2008	-14,0°C
10.	2009	-18,3°C
11.	2010	-17,0°C
12.	2011	-16,8°C
13.	2012	-28,3°C
14.	2013	-15,9°C
15.	2014	-10,6°C
16.	2015	-19,8°C
17.	2016	-13,6°C
18.	2017	-19,1°C
19.	2018	-19,7°C
20.	2019	-15,8°C
21.	2020	-9,2°C
22.	2021	-12,5°C
23.	2022	-17,2°C

Principalele fenomene meteorologice care pot genera situaţii de urgenţă pe teritoriul comunei Mănăștiur sunt: variaţiile bruşte de temperatură, îngheţurile târzii şi timpurii, căldurile excesive, gerul, ploile torenţiale, seceta, grindina, vijelia, căderile masive de zăpadă şi viscolul. Toate aceste fenomene au fost prezente pe teritoriul comunei Mănăștiur, dar s-au produs cu o frecvenţă și intensitate mai redusă.

Fenomenul de vijelie se produce pe raza comunei Mănăștiur în special în sezonul cald, între lunile aprilie şi septembrie. Din datele furnizate de unităţile meteorologice rezultă că între anii 2000 – 2022, pe teritoriul judeţului Timiș au fost înregistrate 110 fenomene de vijelie astfel:

Tabel nr.4 – Situația numărului de zile de vijelie în perioada 2000-2022

Număr zile de vijelie
Anul	Timişoara	Lugoj	Sânnicolau	Banloc	Jimbolia
2000	0	3	3	8	0
2001	1	2	2	7	1
2002	2	1	2	10	1
2003	0	1	3	6	1
2004	0	3	0	6	0
2005	0	1	2	0	0
2006	2	0	1	3	0
2007	0	1	1	6
2008	1	0	0	4
2009	0	0	0	1
2010	2	0	1	3
2011	0	0	0	0
2012	0	0	0	0
2013	0	0	0	0
2014	0	0	2	1
2015	1	0	0	0
2016	0	0	0	0
2017	2	1	0	2
2018	0	0	0	0
2019	2	2	0	2
2020	0	0	0	0
2021	0	1	0	1
2022	0	1	0	0
TOTAL	13	17	17	60	3

Fenomenul de grindină este şi el prezent pe teritoriul comunei Mănăștiur, acesta fiind specific sezonului cald şi însoţeşte fenomenul de ploaie torenţială sau vijelie. Tot în intervalul 2000 – 2022 au fost înregistrate 101 zile cu fenomene de grindină după cum urmează:

Tabel nr.5 – Situația numărului de zile de grindină în perioada 2000-2022

Număr zile de grindină
Anul	Timişoara	Lugoj	Sânnicolau	Banloc	Jimbolia
2000	0	2	0	4	0
2001	0	0	2	1	1
2002	1	1	1	2	1
2003	1	0	0	1	0
2004	1	2	1	1	0
2005	2	2	1	0	0
2006	0	1	1	0	1
2007	0	1	1	3
2008	3	1	0	1
2009	1	0	4	2
2010	1	2	0	0
2011	2	0	1	0
2012	0	3	0	0
2013	1	2	3	0
2014	0	2	0	1
2015	0	0	0	1
2016	2	2	3	2
2017	1	2	0	0
2018	1	2	2	0
2019	2	1	1	0
2020	2	2	2	0
2021	1	2	1	1
2022	0	0	0	2
TOTAL	22	30	24	22	3

Fenomenul de uscăciune şi secetă apare în anii secetoşi şi foarte calzi, modificările climatice din ultimii ani determinând apariția tot mai frecventă a acestui fenomen începând cu 2015.

Cei mai secetoşi ani au fost: 1983, 1993, 2000, 2007, 2011, 2012, 2013, 2018. Frecvenţa şi intensitatea fenomenului de secetă este mai redusă decât în regiunile de câmpie din sudul şi sud-estul ţării.

În ultimii ani (2020, 2021 și 2022) s-a menținut nivelul relativ scăzut de precipitații, menținându-se deficitul de umiditate din sol.

Înzăpezirile şi căderile masive de zăpadă se înregistrează pe teritoriul comunei Mănăștiur, dar nu cu aceeaşi intensitate ca în nordul şi estul României, în care se înregistrează precipitaţii sub formă de ninsoare datorate fronturilor nordice şi siberiene.

Tabel nr.6 – Situația grosime maximă a stratului de zăpadă în perioada 2009-2022

Grosimea maximă a stratului de zăpadă (cm)
Anul	Timişoara	Lugoj	Sânnicolau	Banloc
2009	27	76	20	39
2010	29	42	35	28
2011	45	34	27	48
2012	75	79	46	90
2013	19	12	25	37
2014	25	23	19	23
2015	9	24	6	20
2016	3	5	2	7
2017	7	23	3	12
2018	63	64	31	84
2019	10	21	8	16
2020	0	2	1	4
2021	8	11	3	6
2022	7	14	9	2

Secţiunea a 4-a. Reţeaua hidrografică

Teritoriul comunei Mănăștiur este străbătut de: Râul Berega.

Râul Bega este un râu în România și Serbia. Izvorăște în Munții Poiana Ruscă. Traversează orașele Făget și Timișoara, pe teritoriul României și orașul sârbesc Zrenjanin. Se varsă în râul Tisa lângă localitatea Titel.

Râul Bega se formează prin unirea a două brațe Bega Luncanilor și Bega Poieni în dreptul localității Curtea. În continuare râul trece prin localitățile Margina, Făget, Răchita, Mănăștiur, Leucușești, Bethausen, Cutina, Bodo Balinț.

În amonte de localitatea Chizătău debușează în râul Bega canalul Coșteiu-Chizătău de deviere a debitelor din Timiș. Râul trece apoi prin localitățile Chizătău și Topolovățu Mic. Imediat în aval de Topolovățu Mic apele mari ale râului Bega sunt deviate în spre râul Timiș prin derivația Topolovăț-Hitiaș.

În aval de Topolovățu Mic, cursul râului Bega este complet canalizat (vezi Canalul Bega). Fosta albie a râului Bega este colmatată în partea amonte. Aproximativ în aval de Timișoara albia a fost menținută sub denumirea de Bega Veche (pe alocuri fiind folosită și denumirea de Bega Bătrână) și a fost în mare parte reprofilată pentru drenarea zonei situate la nord de canalul Bega. Pe o porțiune de 1,9 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Râul Bega
Râul Bega la Bethausen, județul Timiș
Date geografice
Bazin hidrografic	bazinul Dunării[*]
Zonă de izvorâre	Munții Poiana Ruscă
Emisar	Tisa
Punct de vărsare	Titel, Serbia
Date hidrologice
Bazin de recepție	2878 km²
Lungimea cursului de apă	256 km
Debit mediu	17 m³/s
Debit maxim înregistrat	72,6 m³/s
Debit minim înregistrat	5,48 m³/s
Date generale
Țări traversate	România: Județul Timiș Serbia: Provincia Voivodina
Afluenți de stânga	Bega Luncanilor (Bega Mare), Pârâul Carpenului, Șopot, Vădana, Bucovăț, Zopana, Bălășina, Gladna, Timișel, Canalul Coșteiu - Chizătău, Bistra Orășenilor
Afluenți de dreapta	Bega Poieni (Bega Mică), Homojdia, Năndrăneasca, Icui, Zidileasca, Pădurani, Topla, Fântâneaua Rece, Cladova, Nieregiș, Fădimac, Miniș, Hezeriș, Chizdia, Temeșiț, Mociur, Valea Cărășița, Vale, Gherteamoș, Potoc-Remetea, Rastova, Behela, Bega Veche
Principalele localități traversate	România: Margina, Făget, Răchita, Mănăștiur, Leucușești, Bethausen, Cutina, Bodo Balinț, Chizătău, Ictar-Budinți, Topolovățu Mic, Recaș, Remetea Mare, Ghiroda, Timișoara Utvin, Sânmihaiu Român, Uivar, Otelec Serbia: Hetin Srpski Itebej Novi Itebej Torac Žitište Banatski Dvor Jankov Most Klek Zrenjanin Ečka Lukino Selo Stajićevo Perlez Titel

Secţiunea a 5-a. Populaţie

Secţiunea a 6-a. Căi de transport

Rețeaua rutieră

A. Drumuri de interes național

1. Autostrăzi

Autostrada A1, cu o lungime de 1km pe teritoriul Comunei Mănăștiur.

2. Drumuri expres

Nu sunt drumuri expres pe teritoriul Comunei Mănăștiur.

3. Drumuri internaționale E...

Nu sunt drumuri internaționale pe teritoriul Comunei Mănăștiur.

4. Drumuri naționale principale

Nu sunt drumuri naționale principale pe teritoriul Comunei Mănăștiur.

5. Drumuri naționale secundare

Nu sunt drumuri naționale secundare pe teritoriul Comunei Mănăștiur.

B. Drumuri de interes județean

Drumul județean DI681 A cu o lungime de 12,00 km si DJ 609 B cu o lungime de 4 km pe teritoriul Comunei Mănăștiur.

C. Drumuri de interes local

1. Drumuri comunale

(a) Drumul comunal DC 95 cu o lungime de 9,42 km;

(b) DC 99 cu o lungime de 10,5 km ;

2. Drumuri vicinale

Nu sunt drumuri vicinale pe teritoriul Comunei

3. Străzi

Pe raza Comunei Mănăștiur sunt străzi cu o lungime totală de 13,5 de km.

Rețeaua feroviară

Raza teritorială a Comunei Mănăștiur, Județul Timiș este străbătută de magistrale de cale ferată: CF Lugoj – Ilia - 3 km

Secţiunea a 7-a. Dezvoltare economică

În comuna Mănăștiur sunt înregistrate un număr de 114 societăți comerciale și persoane fizice autorizate conform https://www.topfirme.com/judet/timis/localitate/manastiur/. Cifra de afaceri din Mănăștiur, Judetul Timis: 31 milioane lei (7 milioane euro)

Date statistice

Manastiur, Judetul Timis

Numar agenti economici

114 agenti economici

0,11% din totalul agentilor economici din Judetul Timis

Cifra de afaceri

31 milioane lei (7 milioane euro)

0,04% din cifra de afaceri din Judetul Timis

Numar angajati

113 angajati

0,06% din totalul de angajati din Judetul Timis

Profit

1,6 milioane lei (368.260 euro)

Lista coduri CAEN din Manastiur, Judetul Timis

1.CAEN: 113 - Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor

2.CAEN: 220 - Exploatare forestiera

3.CAEN: 1610 - Taierea si rindeluirea lemnului

4.CAEN: 2313 - Fabricarea articolelor din sticla

5.CAEN: 4120 - Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale

6.CAEN: 4399 - Alte lucrari speciale de constructii n.c.a.

7.CAEN: 4520 - Intretinerea si repararea autovehiculelor

8.CAEN: 4711 - Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

9.CAEN: 4729 - Comert cu amanuntul al altor produse alimentare, in magazine specializate

10.CAEN: 4791 - Comert cu amanuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet

11.CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de marfuri

12.CAEN: 5811 - Activitati de editare a cartilor

13.CAEN: 6832 - Administrarea imobilelor pe baza de comision sau contract

14.CAEN: 8553 - Scoli de conducere (pilotaj)

Top firme din Manastiur, Judetul Timis dupa cifra de afaceri

Cifra de afaceri din Manastiur, Judetul Timis: 31 milioane lei (7 milioane euro)

Lista firme

1.PAMIRCO SRL

105/A -, Manastiur, Judetul Timis

25,4 milioane lei (5,8 milioane euro)

2.PUNTO OPS SRL

- 2, Manastiur, Judetul Timis

2,5 milioane lei (571.586 euro)

3.TOMONI TRANSPORT EUROPA S.R.L.

- 252, Manastiur, Judetul Timis

1 milioane lei (228.785 euro)

4.ABC PAUL & SOFI S.R.L.

- 65, Manastiur, Judetul Timis

377.746 lei (85.851 euro)

5.KYRY TUN CONSTRUCT S.R.L.

- 175A, Manastiur, Judetul Timis

354.553 lei (80.580 euro)

6.JULIO CRISALINA S.R.L.

- 228, Manastiur, Judetul Timis

292.441 lei (66.464 euro)

7.LUGOJ DRIVE SRL

- 338A, Manastiur, Judetul Timis

284.020 lei (64.550 euro)

8.TOM-COS FOREST S.R.L.

218 -, Manastiur, Judetul Timis

247.851 lei (56.330 euro)

9.FĂGET DRIVE SRL

- 338A, Manastiur, Judetul Timis

177.400 lei (40.318 euro)

10.COV CONSTRUCT STEF S.R.L.

- 6, Manastiur, Judetul Timis

120.650 lei (27.420 euro)

11.ZĂRIONII SEP S.R.L.

- 45, Manastiur, Judetul Timis

65.400 lei (14.864 euro)

12.AML RAZAL ADMIN SRL

- 41, Manastiur, Judetul Timis

34.736 lei (7.895 euro)

13.AUTO PATRICIA & ABEL S.R.L.

- 307, Manastiur, Judetul Timis

29.336 lei (6.667 euro)

14.BH - KODYART SRL

68 -, Manastiur, Judetul Timis

15.450 lei (3.511 euro)

15.ALS IL PANNINOFRESCO SRL

- 27, Manastiur, Judetul Timis

10.531 lei (2.393 euro)

16.PS BĂCĂNIA SIBIANULUI S.R.L.

- 134A, Manastiur, Judetul Timis

3.144 lei (715 euro)

17.A&O LOGOS S.R.L.

- 45, Manastiur, Judetul Timis

2.470 lei (561 euro)

18.RELU CRYS ALX S.R.L.

- 69, Manastiur, Judetul Timis

lei (305 euro)

19.K.M.G. LINE S.R.L.

- 15, Manastiur, Judetul Timis

0 lei (0 euro)

20.LASDAL S.R.L.

- 341, Manastiur, Judetul Timis

0 lei (0 euro)

21.SI.FRA.NI BUILDING SRL

89 -, Manastiur, Judetul Timis

0 lei (0 euro)

22.KAROMA S.R.L.

- 15 A, Manastiur, Judetul Timis

0 lei (0 euro)

23.GLORY GLASS S.R.L.

- 15A, Manastiur, Judetul Timis

0 lei (0 euro)

24.LENORA SHOP S.R.L.

- 9, Manastiur, Judetul Timis

0 lei (0 euro)

Numarul total de angajati in Manastiur, Judetul Timis: 113 angajati

Lista firme

1.PAMIRCO SRL

105/A -, Manastiur, Judetul Timis

84 angajati

2.LUGOJ DRIVE SRL

- 338A, Manastiur, Judetul Timis

7 angajati

3.FĂGET DRIVE SRL

- 338A, Manastiur, Judetul Timis

4 angajati

4.COV CONSTRUCT STEF S.R.L.

- 6, Manastiur, Judetul Timis

4 angajati

5.TOM-COS FOREST S.R.L.

218 -, Manastiur, Judetul Timis

3 angajati

6.KYRY TUN CONSTRUCT S.R.L.

175A, Manastiur, Judetul Timis

3 angajati

7.PUNTO OPS SRL

8.TOMONI TRANSPORT EUROPA S.R.L.

- 252, Manastiur, Judetul Timis

2 angajati

9.JULIO CRISALINA S.R.L.

- 228, Manastiur, Judetul Timis

2 angajati

10.ABC PAUL & SOFI S.R.L.

- 65, Manastiur, Judetul Timis

1 angajat

11.ZĂRIONII SEP S.R.L.

- 45, Manastiur, Judetul Timis

1 angajat

12.K.M.G. LINE S.R.L.

- 15, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

13.BH - KODYART SRL

68 -, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

14.LASDAL S.R.L.

- 341, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

15.SI.FRA.NI BUILDING SRL

89 -, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

16.KAROMA S.R.L.

- 15 A, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

17.GLORY GLASS S.R.L.

- 15A, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

18.AML RAZAL ADMIN SRL

- 41, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

19.ALS IL PANNINOFRESCO SRL

- 27, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

20.AUTO PATRICIA & ABEL S.R.L.

- 307, Manastiur, Judetul Timis

0 angajati

7.1. Industria

Principalele activități economice în cele patru localități ale comunei sunt: prelucrarea lemnului, morărit, agricultură şi creşterea animalelor, fabricarea biscuitilor si piscoturilor, fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie.

Activitatea industrială pe tritoriul comunei este relativ dezvoltată, existând aproximativ 24 societăți cu activități în diverse domenii. Activități industriale de prelucrare a resurselor locale de produse alimentare, cât și pentru producerea de bunuri pentru consumul local, inclusiv lucrul la domiciliu în mici ateliere, pot asigura condiții de dezvoltare rurală
Tot mai mulți locuitori se arată interesați de accesarea de fonduri europene pentru înființarea de ferme, exploatații agricole, achiziționare utilaje, activități în domeniul agricol și nonagricol, s.a.
În comuna s-au dezvoltat domenii precum prelucrarea lemnului și dezvoltarea turismului local aspecte ce contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și reducerea șomajului

7.2. Agricultura

Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă, cât și cea arabilă. Județul Timiș are o suprafață agricolă de 693.034 ha, dintre care suprafață arabilă 530.808 ha, plantații pomicole 8.503 ha, plantații viticole 3.803 ha, pășuni 121.814 ha, fânețe 28.106 ha.

Suprafața totală a pajiștilor de pe teritoriul comunei Mănăștiur este de 1247,83 ha (tabelul 1.), incluzând toate cele patru localități componente, aceasta fiind exploatată în regim de pășunat liber cu ovine, bovine, caprine și mai puțin cabaline.

Tabelul .1.

1.1.Suprafața agricolă a localității Mănăştiur

Analiza situație cu privire la :	Unitatea de măsură	Pentru comună	Pentru centru de comună
Suprafața totală în intravilan existent	Ha	205,58	111,52
Suprafața totală teren agricol	Ha	3311,90
Grădini/arabil	Ha	1644,44
Pășuni	Ha	944,55
Fânețe	Ha	303,28
Livezi	Ha	13,44
Păduri	Ha	207,5
Ape și bălți	Ha	9
Neproductiv	Ha	119,3
Curți și construcții	Ha	66,39

Suprafață pășunilor, în anumite zone, este invadată de vegetație lemnoasă arbustivă și lăstăriș, formând desișuri de Prunus Spinosa, Crataegus Monogyna, Cornus Mas, Sanguisorb

Minor, Corylus Avelana, Rosa Canina, iar ca și lăstăriș dominant Robinia Pseudacacia, Fraxinus Excelsior Populus Alba, Ulmus Laevis etc.

Aceste suprafețe au rol important deoarece reprezintă refugii pentru fauna sălbatică și pentru polenizatori.

Pajiștile din zonele joase de luncă prezintă un procent ridicat de Cyperaceae și Juncaceae și specii edificatoare luncilor inundabile în care se întâlnesc specii de graminee precum Alopecurus Pratensis, Agrostis stolonifera, aceste pajiști au o valoare furajeră mai slabă datorită apei care stagnează în cantități și perioade variabile.

Pe pajișile din comună domină un mozaic de vegetație tipică pajiștilor mezofile, iar pe alocuri este prezentată vegeteție nitrofilă datorită faptului că nu au fost împrăștiate dejecțiile rămase după pășunat în zonele de târlire, ori animalele au fost menținute o perioadă prea lungă într-un singur loc.

Comuna Mănăștiur se încadrează la următoarele tipuri de pajiști: pajiști de câmpie și podișuri joase sau pășuni productive, mezofile, pajiști de lunci, văi și depresiuni.

Un rol important în determinarea condițiilor ecologice pentru creșterea plantelor pe pajiști îl reprezintă solul pe care vegetează.

Flora şi fauna sălbatică este diversificată, specifică zonei de interferență deal/munte din estul județului Timiș. În zonă se găsesc următoarele animale sălbatice: mistreț, căprioară, cerb, iepure, lup, veveriță, vulpe, dihor. Păsările specifice zonei sunt: uliul șorecar, bufnița, corbul, fazanul și prepelița.

2.1. CARACTERISTICI PEDOLOGICE ȘI GEOLOGICE

Solul, ca element al agroecosistemelor de pajişte, poate favoriza productivitatea acestora, printr-o seamă de însuşiri specifice, precum: cantitatea, calitatea şi echilibrul elementelor nutritive pe care le pune la dispoziţia plantelor, volumul edafic util, textura, porozitatea, permeabilitatea, regimul aerohidric şi termic, compoziţia mineralogică, reacţia şi saturaţia în baze, etc.

Solurile caracteristice pajiștilor din comuna Mănăștiur sunt cele brun de pădure și luviosolurile albice cu diferite grade de gleizare și pseudogleizare.

In localitatea Mănăștiur pajiștile sunt afectate pe alocuri de factori limitativi precum excesul de umiditate, gleizare, suprapășunat și subpășunat și invadarea cu vegetație lemnoasă, în special arbuști.

Solurile din zona de deal se caracterizează printr-o anumită uniformitate, datorită climatului temperat, acestea fiind luvisolurile care au o răspândire mare în câmpiile înalte, în cadrul lor intrând solurile brune, luvice și luviosolurile albice.

Clasa luviosolurilor include următoarele tipuri de sol:

• solul brun-roscat

• solul brun-argiloiluvial

• solul brun-roscat luvic

• solul brun luvic

• luvisolul albic

• planosolul

Solurile din zona de câmpie și de deal se caracterizează prin fertilitate ridicată, dar și prin structură moale sau semidură. Luviosolurile sunt de culoare deschisă, cu profil net diferențiat, cu acumulare de humus brut nesaturat, cu însușiri fizico-chimice, chimice și biochimice, cu potențial de fertilitate moderat.

Aceste soluri sunt folosite atât în agricultură ca teren arabil, îndesebi pentru cultura cerealelor și a plantelor tehnice, cât și în silvicultură, pomicultură și viticultură, dar și pentru pășuni și fânețe.

7.3.Turismul

Secţiunea a 8-a. Elemente principale ale infrastructurii locale

Instituţii şcolare:

Şcoala Gimnazială ,,George Gârda,, Mănăștiur
Grădiniţa cu program normal Mănăștiur
Grădiniţa cu program normal Remetea-Luncă

Instituţii sanitare:

Cabinet Medical Uman Mănăștiur
Cabinet Sanitar-Veterinar Mănăștiur

Instituţii culturale:

Căminul Cultural Mănăștiur
Căminul Cultural Remetea-Luncă

Baze sportive şi de agrement:

Parc de joacă pentru copii Mănăștiur

Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

Biserica Ortodoxă Română Mănăștiur
Biserica Ortodoxă Română Remetea-Luncă
Biserica Ortodoxă Română Pădurani
Biserica Romano-Catolică Mănăștiur
Biserica Penticostală Mănăștiur
Biserica Penticostală Remetea-Luncă

· Biserica Nazarineană Mănăștiur

Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

Monumentul eroilor căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial
Cruce comemorativă în cinstea eroilor căzuţi

Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

Nr. crt.	Denumirea programului, proiectului sau activității, după caz	Descrierea elementelor de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiurilor și/sau tradițiilor care se promovează/consolidează	Perioada în care se realizează
0	1	2	3
1.	Ruga Bisericii Mănăștiur	Obicei religios, folcloric și de promovare a meșteșugurilor locale	15 August
2.	Ruga Bisericii Remetea-Luncă	Obicei religios, folcloric și de promovare a meșteșugurilor locale	8 Septembrie
3.	Ruga Bisericii Pădurani	Obicei religios, folcloric și de promovare a meșteșugurilor locale	15 Octombrie
4	Ruga Topla	Obicei religios, folcloric și de promovare a meșteșugurilor locale	25 Septembrie
5	Festivalul George Garda	Concurs de interpretare și creație în grai bănățean	Iunie-Iulie/Anual

La nivelul localitătii există reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi internet:

- reţele fixe: ROMTELECOM, DIGI

- reţele mobile: ORANGE: VODAFONE, TELEKOM

- furnizori de internet: ROMTELECOM, RCS-RDS

8.3. Reţele de utilităţi

Serviciile publice existente

Serviciile comunitare de utilități publice furnizate la nivelul Comunei Mănăștiur sunt, după caz:

a) serviciul public de alimentare apă și canalizare, furnizat de Primaria Mănăștiur;

b) serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat; NU ARE

c) serviciul public de transport; NU ARE

d) serviciul public de salubrizare, furnizat de: PEJ COMPANY

e) serviciul public de iluminat; NU ARE

f) alte servicii publice. NU ARE

Transportul și distribuția energiei electrice de pe raza teritorială a Comunei Mănăștiur sunt furnizate de S.C. ELECTRICA S.A.

- Alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorială a Comunei Mănăștiur. NU ARE

Serviciul public de administrare a domeniului public al Comunei Mănăștiur. NU ARE

Alimentarea cu apă potabilă

Activitatea specifică de baza, a Serviciului public de alimentare cu apa si canalizare, este activitatea de alimentare cu apă potabilă a utilizatorilor din comuna Manastiur, adică a populaţiei, a agenţilor economici şi instituţiilor publice. Activitatea constă în realizarea următoarelor operaţii tehnologice : captarea apei brute, tratarea apei brute, dezinfectia apei potabile, distribuţia şi furnizarea acesteia către populaţie, agenţi economici şi instituţiile publice, pe baza contractelor de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă si canalizare, în conformitate cu prevederile Regulamentului propriu al serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, .

Alimentarea cu apa potabila

In cadrul serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare al comunei Manastiur, se află doua sisteme de alimentare cu apă, respectiv cel al localitatii Manastiur-Remetea Lunca si cel al localitatii Padurani, avand in componenta urmatoarele elemente de sistem:

- sursa de alimentare cu apă;

- statia de tratare si dezinfectie a apei ;

- inmagazinarea apei ;

- staţii de pompare a apei in reteaua de distributie;

- reţelele de distribuţie a apei potabile;

- branşamente si cismele stradale.

- sistemul de canalizare si epurare a apelor uzate.

Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Manastiur-Remetea Lunca

Sursa de alimentare cu apa pentru sistemul de alimentare cu apa a comunei Manastiur, o constituie captarea din subteran a apei, cu ajutorul a 2 puturi forate la adancimea de 152 m echipate cu pompe sumersibile de tip Grundfoss SP 17-8, dimensionate pentru un debit zilnic maxim necesar de 293,72 mc/zi, respectiv pentru un debit maxim orar de 28,46 mc/h.

Capacitatea de captare asigura un debit de 7,06 l/sec, respectiv cite 3,53 mc/sec pe fiecare put la o presiune de 6 bar.

Conducta de aductiune este din PE-HD, avand diametrul de 90 mm, in lungime totala de 480 ml, pozata ingropat, din care 210 ml intre cele 2 puturi si 270 intre statia de tratare si rezervorul de inmagazinare.

Capacitatea proiectata pentru alimentarea cu apa a tuturor utilizatorilor in regim normal de functionare, trebuie sa asigure 80 l/om/zi, de unde rezulta ca sistemul de captare are o rezerva de capacitate si ca urmare nu este necesara marirea capacitatii de captare, respectiv forarea altor puturi in etapa actuala.

Regimul de functionare este de 24 ore/zi, respectiv 365 zile/an.

Captarea apei respecta prevederile legislatiei de specialitate, inclusiv din punct de vedere sanitar-veterinar, fiind constituita zona de protectie prin imprejmuire cu gard de protectie pe o suprafata de 400 mp, incadrindu-se in categoria zonelor cu regim sanitar sever.

Fluxul tehnologic al tratarii din sistemul de alimentare cu apa a comunei Manastiur, se realizeaza cu ajutorul unei instalatii de reducere a amoniului, dat fiind faptul ca apa bruta obtinuta din captare are amoniu in exces, formata din 2 bazine pentru realizarea amestecului dintre clor si apa, 3 filtre sub presiune cu carbune activ, o instalatie de clorinare cu clor si o instalatie de aer comprimat pentru actionarea pneumatica a vanelor de inchidere/deschidere. Cele doua bazine de contact sunt de fapt niste cilindri metalici (recipienti) cu diametrul de 1422 mm, in care se injecteaza solutia de clor pina la atingerea unui asa zis « punct de rupere », cind are loc oxidarea cloraminelor, dupa care apa este trecuta prin cele trei filtre cu carbune activ care sa elimine compusi de reactie dintre clor si NH4.

Dupa aceasta actiune de eliminare a amoniului in exces, are loc clorinarea propriu zisa a apei pentru dezinfectie.

Tot acest flux tehnologic, respectiv toate aceste componente care participa la aceasta tratare, sunt introduse intr-un container metalic izolat termic si anticoroziv, avind dimensiunile de 12,2 x 2,57 x 2,4 m, asezat pe o fundatie de beton supraterana, la cota 134,8 m altitudine, la care se racordeaza conducta de aductiune a apei brute, conducta de transport a apei tratate catre rezervorul de inmagazinare, conducta de evacuare a apei reziduale catre canalizare si racordul electric pentru compresorul de aer comprimat.

Inmagazinarea apei potabile (dupa tratare) la sistemul de alimentare cu apa a comunei Manastiur-Remetea Lunca, se face intr-un singur rezervor de inmagazinare, de 200 mc la Manastiur, amplasat la altitudinea de 155,5 m, realizat din elemente metalice prefabricate, cu dimensiunea de 1,22 m x 1,22 m, asamblate sub forma unui paralelipiped suprateran, asezat pe un sistem de grinzi transversale la o inaltime 0,60 m, asezate la rindul lor pe un radier de beton cu grosimea de 30 cm si intr-unul de 100 mc la Remetea Lunca.

In sistemul de distributie a apei potabile din localitatea Manastiur, distributia apei potabile se realizeaza gravitational, fiind dimensionat pentru o presiune de serviciu de 12 m CA, avind in vedere un consum de 80 l/om/zi, respectiv 7,9 l/sec, iar in Remetea Lunca se realizeaza cu ajutorul unei statii de pompare, compusa din 3 pompe de distributie de tip Willo cu capacitatea de 7,02Mc/h, din care una in functiune si doua de rezerva, urmand ca si a doua sa intre in functiune pe masura maririi numarului de utilizatori, ramanand deci doar o pompa de rezerva.

Reteaua de distributie din localitatea Manastiur-Remetea Lunca este realizata in conducta de PE-HD si are o lungime totala de 14,962 km, din care 8,226 km in Manastiur si 6,736 in Remetea Lunca, cu diametrul cuprins intre 63 si 160 mm, cu grosimea peretelui de 8 mm.

Reteaua de distributie este prevazuta cu 19 cismele stradale amplasate la capete de strazi si in incinta scolii, gradinitei si dispensarului.

Bransamentele prevazute pentru alimentarea utilizatorilor, sunt dotate cu apometre, amplaste in caminele de bransament, 80 % dintre acestea fiind asezate pe domeniul privat si 20 % asezate pe domeniul public. Bransamentele sunt realizate din conducta de PE-HD cu diametrele cuprinse intre 24 – 32 mm.

Numarul total al bransamentelor in comuna Manastiur este de 539 din care 522 pentru populatie, 5 pentru agenti economici si 12 pentru institutii publice.

Din numarul total de bransamente pentru populatie, 359 bransamente se afla in localitatea Manastiur, si 147 bransamente se afla in localitatea Remetea Lunca si 13 in localitatea Padurani.

Din numarul total de bransamente pentru agentii economici, toate cele 5 bransamentele se afla in localitatea Manastiur si niciunul in celelalte localitatati.

Din numarul total de bransamente pentru institutiile publice, 9 bransamente se afla in localitatea Manastiur , 3 in Remetea Lunca si 1 in Padurani.

Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Padurani

Sursa de alimentare cu apa pentru sistemul de alimentare cu apa a localitatii Padurani, care are o populatie de 65 locuitori, respectiv 62 de gospodarii, o constituie captarea din subteran a apei, cu ajutorul unui put forat la adincimea de 180 m echipat cu pompa sumersibila, avind parametri, Q = 3,2 mc/h, H = 20,5 mCA, P = 0,37 Kw si vas de expansiune de 3000 l, dimensionat pentru un debit zilnic maxim necesar de 13,73 mc/zi, respectiv pentru un debit maxim orar de 0,57 mc/h.

Capacitatea de captare asigura un debit de 0,159 l/sec la o presiune de 6 bar.

Capacitatea proiectata pentru alimentarea cu apa a tuturor utilizatorilor in regim normal de functionare, trebuie sa asigure 50 l/om/zi, de unde rezulta ca sistemul de captare are o rezerva de capacitate de si ca urmare nu este necesara marirea capacitatii de captare, respectiv forarea altor puturi in etapa actuala.

Conducta de aductiune este din PE-HD, avind diametrul de 90 mm, in lungime totala de 6 ml, pozata ingropat.

Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Padurani nu include o instalatie de tratare a apei.

Inmagazinarea apei potabile la sistemul de alimentare cu apa a localitatii Padurani, se face intr-un singur rezervoar de inmagazinare, de 50 mc, realizat in constructie de polstif, semiingropat.

Apa din foraj extrasa cu ajutorul electropompei submersibile, este trimisa in rezervorul de inmagazinare, prin vasul de expansiune de 300 l, iar din rezervorul de inmagazinare este pompata si refulata in reteaua de distributie prin intermediul a doua (2) pompe de tip GRUNFOS echipate cu hidrofor, care asigura si mentine presiunea pe reteaua de distributie, a caror parametri au umatoarele valori: Q = 3,2 – 22,6 mc/h, H max = 50 mCA, Hmin = 26mCA, P = 1,5 kw/pompa, n = 2900 rot/min, vas expansiune 8 l.

Reţeleua de distribuţie a apei potabile din localitatea Padurani are o lungime de 2,0 km si este executata din conducte de PEHD, cu diametrul de 63 mm.

Distributia apei este asigurata de 7 cismele stradale si 13 bransamente a caror camin de bransament se afla pe proprietatea privata.

Activitatea de întreţinere şi reparatii se asigură de către personalul propriu angajat, cu dotările de care dispunem, iar atunci cînd nu avem posibilităţi tehnice, apelăm la diverse firme specializate şi dotate pentru acest domeniu. Piesele de schimb necesare activitatii de intretinere si reparatii, se asigură de pe piaţa liberă, orientată către domeniul instalaţiilor sanitare.

Sistemul de canalizarea si epurarea apelor uzate Manastiur

A.Sistemul de canalizare si epurare al apelor uzate din comuna Manastiur este comun pentru toate trei localitatile, avand o singura statie de epurare a apelor uzate, amplasata in localitatea Manastiur.

Sistemul de canalizare al apelor uzate din comuna Manastiur are in componenta trei sisteme de colectare, respectiv cate unul in fiecare din cele trei localitati, interconectate intre ele, care apoi prin intermediul unui colector duce catre statia de epurare.

Reteua de canalizare din fiecare localitate este de tip separativ si are o lungime totala de 23,76 km, din care 11,5 km in localitatea Manastiur, 7,36 km in localitatea Remetea Lunca si 4,9 km in localitatea Padurani. Ea este realizata din conducte PVC – KGEM cu diametrul de 250 mm.

Pe reteaua de canalizare sunt amplasate un numar de 13 statii de pompare a apelor uzate de la utilizatori la reteaua de canalizare, repartizate pe gospodarii in functie de capacitatea statiei, din care 7 statii in localitatea Manastiur, 4 statii in localitatea Padurani si 2 statii in localitatea Remetea Lunca.

Refularea statiilor de pompare se face prin conducte din PEHD 80 cu diametrul de 90 – 110 mm, in lungime totala de 4,4 km, din care 1,64 km in localitatea Manastiur, 1,534 km in localitatea Padurani si 0,23 km in localitatea Remetea Lunca.

Apele uzate din retelele de canalizare a localitatilor Padurani si Remetea Lunca se intalnesc in colectorul cu diametrul de 315 mm, in lungime de 1,85 km ce duce apoi spre statia de epurare Manastiur.

B. Statia de epurare a apelor uzate din comuna Manastiur este de tip SRB mecano-biologica cu trei trepte, respectiv pentru 3500 locuitori echivalenti si are o capacitate proiectata de 200 mc/zi, respectiv 2,31 l/ sec. Apa uzata colectata de sistemul de canalizare al comunei este transportata prin colectorul principal la statia de epurare.

Statia de epurare este de tip constructie zidita si are o tehnologie de epurare mecano-biologica, iar evacuarea apei epurata se realizeaza cu ajutorul unei statii de pompare in raul Bega aflat la o distanta de 50 m.

Statia de epurare este echipata cu o treapta mecanica si o treapta biologica, apa uzata fiind supusa unui contact simultan cu microorganisme si cu (aer) oxigen, care transforma compusi organici din apa contaminata in bioxid de carbon si apa. Bioxidul de carbon se elimina in atmosfera prin aerare, iar compusii organici in namol.

In componenta unitatii de tratare mecanica se afla urmatoarele elemente:

-gratar mecanic rotativ cu deznisipator cu capacitatea de Q = 30 mc/h si un separator de grasimi ;

- bazin tampon de omogenizare, egalizare, cu un volum total de 56 mc, dotat cu elemente de aerare cu membrane, suflanta cu aer, 2 pompe de alimentare cu apa uzata ;

- debitmetru cu inductie.

In componenta unitatii de tratare biologica se afla urmatoarele elemente:

- reactor biologic monobloc de tip SRB, dotat cu elemente de aerare cu membrane, 4 suflante, 4 buc senzori de oxigen dizolvat si un mixer sumersibil ;

- o unitate de stocare si dozare coagulant ;

- o unitate de dezinfectie cu ultraviolete.

Statia de epurare mai are in componenta un bazin de stabilizare si concentrare namol cu capacitatea de 19,25 mc, o instalatie de deshidratare namol, ce are in componenta un dozator de reactivi, 2 ventilatoare de aerisire, 2 compresoare si un microfiltru si conducta de evacuare a apei epurate din PVC pozata cu panta de 0,003 %.

Apa epurata este evacuata gravitational intr-un cheson, iar de aici cu ajutorul a 2 pompe sumersibile este refulata catre raul Bega.

Circuitul namolului cuprinde stabilizarea si concentrarea acestuia, stocarea namolului in exces si deshidratarea acestuia.

Namolul se colecteaza in saci textili si se atarna pe un support deasupra platformei de uscare, reducand umiditatea pana la un continut de substanta uscata de 20 – 22 %, dupa care se preia de unitati specializate, iar apele rezultate din deshidratare se introduc in circuitul statiei de epurare.

Procesul tehnologic de epurare al apelor uzate cuprinde treapta mecanica, treapta biologica si dezinfectie cu UV.

-Numarul total al racordurilor realizate pana in prezent este de 548, din care, 383 in localitatea Manastiur, 147 in localitatea Remetea Lunca, 18 in localitatea Padurani .

Din numarul total de utilizatori racordati pana in prezent, 531 sunt pentru populatie, 5 pentru agenti economici si 12 institutiile publice.

Intregul sistem este comandat si controlat cu ajutorul unui panou de comanda, echipat cu toate elementele de automatizare si control necesare, care dirijeaza epurarea pe loturi, apa epurata putand fi refulata in emisar chiar dupa fiecare lot de apa uzata, iar namolul rezultat in urma aerarii se decanteaza si sedimenteaza in rezervor, existind posibilitatea ca acesta sa fie evacuat atunci cind se afla in exces.

Apele pluviale sunt colectate prin rigole stradale si dirijate prin pante catre extravilanul localitatii, de unde ajung in reteaua hidrografica.