Vălcăuan Ioan : a observat o reducere a bugetului la investiții pentru anul acesta față de anul trecut de aproximativ de 34 %. Anul trecut valoarea propusă pentru investiții era de 8 122.000 lei iar anul acesta 5.505, 000 lei care este gradul de colectare? Primar: anul trecut a fost inclus și avansul primit pentru proiectul cu geotermal, precum și un credit tot pentru această investiție. La investiții au fost cuprinși acești bani, La nivel de ACOR Sălaj se face o strategie ca să se angajeze un recuperator de creanțe. Vălcăuan Ioan: aveați obligația de a afișa pe situ-ul primăriei proiecția de buget. Termenul de afișare trebuia respectat. Primar: Consiliul județean abia a adoptat bugetul. Ce să adoptăm până nu știm ce sume primim? Vălcăuan Ioan: cum vreți să adoptăm un buget când l-am văzut abia de 10 minute?Primar: domnul meu, ați văzut pe site veniturile? Vălcăuan Ioan: am căutat pe site-ul comunei. A fost pus vineri, legea spune de 15 zile dezbatere publică. Primar: așa spune legea, dar instituțiile ne trimit cifrele când le trimit, atunci noi cum să respectăm. Noi vă puteam spune un singur lucru și anume: veniturile noastre și excedentul. Sunt trecute pe flipchard, aici s-a lucrat, veniturile acestea care sunt trecute aici, care sunt veniturile proprii, cotele defalcate care le-am obținut mai târziu, echilibrarea, la fel acum mai târziu am obținut și cote din impozit pe venit. Acestea sunt cifrele pe care le-am știut celelate nu, sunt cifre care abia săptămâna trecută le-am obținut, ce să vă public? Vălcăuan Ioan: nu să mi le publicați mie, așa spune legea. Primar: legea trebuie respectată de către toată lumea. Până nu am avut toate cifrele nu am avut ce să public. Sunt comune care miercuri adoptă bugetul, în ultim a zi , să nu credeți că aprobă bucuros, pentru că nu au reușit să facă. Vălcăuan Nelu: ne-ați întrebat dacă am discutat în comisie, Primar: înainte de ședință, în comisie. Vălcăuan Nelu: înainte de ședință am primit bugetul în mână. Primar: ceea ce ați pus dumneavoastră întrebare, spera să fie pusă în comisie. Decalajul de sume îl avem cu creditul pentru proiectul cu geotermal. Păcurar Mirela: creditul era cuprins la cheltuieli la investiții și avansul la venituri pentru acest proiect cu geotermalul. Primar: au mai fost întrebări la venituri? Vălcăuan Nelu: am întrebat care a fost nivelul de colectare al veniturilor? Păcurar Mirela : între 70-80 %. Vălcăuan Nelu : este estimativ și nu foarte bun. Primar: 70-80 % pentru că în anul trecut am aplicat și amnistia fiscală și dacă nu aplicam amnistia fiscală stăteam și mai prost. Vălcăuan Nelu :s-a aplicat amnistia fiscală cum? Primar: am aplicat amnistia fiscală, am câștigat și am pierdut. Acele facilități care ni le-a permis legea, nu am vrut să mai rostogolim în fața noastră, am și câștigat dar am și pierdut.ne bucurăm că am scăpat de unii contribuabili care aveau datorii mari pentru că mulți ani am avut un buget distorsionat. Vine de la o ședință unde a avut întâlniri cu alți colegi și au ajuns la concluzia că ar trebui angajat un recuperator de creanțe.Vălcăuan Nelu : nu se găsesc alte modalități de colectare?Primar: legea prevede, că noi facem inspecții fiscale. Am mărit veniturile cu 500 mii lei față de anul trecut, datorită faptului că facem cadastrare și s-a început cu cadastrarea pe intravilan. Am avut pe intravilan foarte multe construcții nedeclarate. și când fiecare poziție s-a instrodus și când s-a mers pe teren , la fiecare poziție s-a modificat venitul.Vălcăuan Nelu: două treimi se duc pe cheltuieli administrative și o treime pe dezvoltare și încă spunem că suntem pe linia de plutire.Față de anul trecut am avut de câștigat la venituri proprii, mai avem o sumă care nu poate fi recuperată care ori se va transforma în muncă în folosul comunității ori se va ajunge la insolvența persoanelor.Mai avem cazuri unde nu s-a răspuns nici la amnistie.La munca în folosul comunității trebuie mers prin instanță.Și la munca în folosul comunității mai mult ne coastă supravegherea. În momentul față domnul viceprimar gestionează 8 dosare care au ca pedeapsă muncă în folosul comunității.Noi am luat sub aspect social că dacă merg aceste persoane în pușcărie se întorc mai învățați și mai putem face câte ceva cu ei.La cotele din impozitul pe venit, avem o creștere,dacă ați observat suntem pentru a acoperi cofinanțarea la toate investițiile, la lista de investiții avem proiecte și fară valoare. Mai vedem ce mai primim în cursul anului.Consiliul județean a asigurat sume numai pentru funcționare nu și pentru investiții.Sunt în județ și primării care nu au sume care să asigure cofinanțarea și partea neeligibilă.Și noi, pe lângă avansul care îl avem pentru drumurile de explaotație agricolă, am prevăzut și sume care sunt contribuția noastră ca să fie finanțabil proiectul . Am acceptat, am făcut recalculare și au fost firme care au dorit și deja avem contractul încheiat, urmează predarea amplasamentului și începerea lucrării. La fel la PNDR la partea neeligibilă, la un proiect la Bădăcin, dacă reușim să facem un statut și o colaborare s-a alocat suma de 150.000 lei pentru capelă. S-a luat legătura cu Consiliul județean, acolo la Bădăcin sunt tensiuni interconfesionale și noi dacă am cumpărat acel teren , avem proiectul tehnic, ar dori să discute cu fiecare biserică ori separat , ori împreună cu dumneavoastră să se poată găsi un statut, așa știe că secretariatul pentru culte alocă asemenea fonduri. Să se găsească o posibilitate ca ficare să contribuie. De asemenea să se facă un statut cum să funcționeze această capelă ca să găsim un compromis de toleranță de pace între cele două confesiuni, să nu fie divizată comunitatea. Speră ca la rectificare să ajute și partidele politice pentru că la Cluj deja se discută rectificări de buget și în funcție de voturi.Trebuie angrenate și partidele politice din care facți parte, că din păcate banii se împart și din acest punct de vedere. Chiar în toamna anului trecut, localități mai mici au primit sume mai mari decât comuna noastră. Pop Cosmin, din partea comunității satului Bădăcin: la ce valoare se ridică construirea capelei din satul Bădăcin? Primar : la peste 600 de mii, dar avem deja proiectul care este plătit, ne-am gândit și cum va fi utilizată, prielnic ar fi să avem o discuție cu comunitatea din satul Bădăcin , acum în postul mare. Sperăm ca la rectificarea de buget din cursul anului să mai putem aloca sume pentru continuare. Crede că în cel mai rău caz abia la anul viitor să se termine. Trebuie încercat și la cancelariile celor două culte, să eliminăm dubla finanțare, nu dorim acest lucru, acei bani se pot utiliza la construirea terasei, sau la aranjamentele care se impun în jurul construcției. La devizul general, dăm articolele ca să nu creadă cineva că este dublă finanțare,aceste sunt pedepsite de lege.Pop Călin: 600 de mii devizul actualizat?Primar: devizul vechi dar devizul a fost destul de mare pentru acest proiect s-a pregătit pentru un proiect care să prindă finanțare, se poate compara cu alte proiecte cum ar fi cel pentru Centrul de zi de prevenire a abandonului școlar, putem copia prețul preței.este proiritar în satul Bădăcin acest proiect. Avem un avantaj că avem o ambasadoare din satul Bădăcin care se cunoaște cu Secretari de stat de la Ministerul Dezvoltării. Vor fi proiecte live direct de la Comisia europeană , nu prin ministerul dezvoltării. Are informații noi, în special pentru platforme industriale atât în satul Pericei cât și în satul Bădăcin. A venit o inițiativă de la un grup de oameni, în domeniul turismului o ca să legăm cele două localități Bădăcin și Bocșa, care sunt puncte istorice cu un drum sau o pistă de biciclete. Din păcate pentru satul Sici nu putem să facem o planificare pe termen mediu. Se mai anunță sesiuni de proiecte pentru energie alternativă. Din păcate cu geotermalul , am reziliat și așteptăm noile sesiuni ca să depunem. Un alt proiect ar fi de a echipa un cabinet medical școlar.Mai avem un proiect pentru partea sudică a localității Pericei unde avem probleme cu ploile și cu inundațiile care se produc în această zonă, unde avem firma Drum Construct și Barnabas, unde s-au compromis materiale de construcții.Jozsa Marcela: s-au alocat bani pentru premii?Păcurar Mirela: s-au cuprins bani .Primar: suntem atenți cu elevii, cu tienerii pentru că dorim ca aceștia să rămână în comună.Chiar și clădirea și proiectul pentru prevenirea abandonului școlar nu este numai pentru copii de etnie romma, din păcate la nivel național nu avem o asemenea strategie.O altă problemă este a ceea a consumului de droguri. Din păcate și copii din Pericei folosesc șluțul care este un pas până la drog.Fiecare copil pentru noi este valoros.Pașca Claudiu-Dănuț: dumneavoastră vorbiți ipotetic, dar hai să vedem ce facem pentru acei copii și familii care nu au apă.Apropo de apă v-aș întreba ce s-a întâmplat cu pompa de apă , cu duspleiul?Primar:nimic încă.Pașca Claudiu-Dănuț: nimic , dar acolo s-a făcut o recepție a acelei lucrări.Primar: de unde știți?Pașca Claudiu-Dănuț: de la domnul viceprimar. Primar:avem acele suflete la romi, știți foarte bine că terenul este al comunității, spuneți-mi Compania de apă cu cine va încheia contract, când se cere?Pașca Claudiu-Dănuț:Compania de apă cere o adeverință de la registrul agricol , nu cere extras de carte funciară.Primar: eu când m-am racordata trebuit să prezint CF-ul pentru că dacă nu plătesc apa se pune gir pe casă. Noi suntem dispuși ori să vindem acel teren oră să îl închiriem ca să intre în legalitate. dar din păcate ei nu vin să depună actele.Vă rog să îi incurajați să vină. și să liciteze. Noi am dat numărul de casă pentru locuințele construite , din păcate nici impozitul și nici amenzile nu le plătesc, numai să beneficieze.de la Compania de Apă ne-au spus, cine va plăti dacă ei nu vor plăti apa consumată? Pașca Claudiu-Dănuț: cum credeți că se poate repara displayiul ?Primar: din bugetul local sau o să luăm de la firmă, noi Când am licitat era prevăzută să fie o izolație ca casei de pompe și cum s-a făcut doar o recepție parțială, că nu este finalizată.Nu poate spune nimeni că am neglijat cartierul, am făcut canalizare, am făcut apă, dar și ei măcar să facă acel pas să se pună în legalitate. Dintre ei care lucrează în străinătate, deja își cumpără imobile din sat, doresc să se civilizeze.
