ROMÂNIA

POLIȚIA LOCALĂ SCÂNTEIA

Nr.16.002 din 06.01.2023

POLIŢIA LOCALĂ 

                                                                                                          Aprob,

                                                                                              Șef Post Poliție Scânteia,

           Aprob,                                                                      Ag. Șef adj. Ciocan Vasile

           Primar, 

 Mihai DARABANĂ

PLANUL DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ 

AL POLITIEI LOCALE SCÂNTEIA

   2023

STRUCTURA PLANULUI

CADRUL LEGISLATIV...................................................................................................................

CAPITOLUL I. ANALIZA SITUAŢIEI OPERATIVE

1. TERITORIUL...................................................................................................................
2. POPULAŢIA....................................................................................................................
3. EVENIMENTE SOCIAL – ECONOMICE, POLITICE ŞI RELIGIOASE ...........................
4. STAREA INFRACŢIONALĂ ŞI CONTRAVENŢIONALĂ ...............................................

CAPITOLUL II. DISPOZITIVE DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ, MISIUNILE ŞI ZONELE DE RESPONSABILITATE

A. DISPOZITIVE DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ ŞI ZONELE DE RESPONSABILITATE  ...............

B. MISIUNILE SPECIFICE....................................................................................................

C. ACTIVITĂŢILE ŞI MISIUNILE EXECUTATE ÎN COMUN.................................................

CAPITOLUL III. EFECTIVELE AFLATE LA DISPOZIŢIE ŞI SUPORTUL LOGISTIC....................

CAPITOLUL IV. INSTRUIREA EFECTIVELOR PENTRU EXECUTAREA ACTIVITĂŢILOR ŞI CONTROLUL DISPOZITIVELOR....................................................................................................

CAPITOLUL V. DISPOZIŢII FINALE................................................................................................

PLANUL DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ este documentul prin care se organizează anual activitatea Poliţiei Locale a comunei Scanteia, pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice în localitate.

                                                            CADRUL LEGISLATIV

În realizarea acestui document s-au avut în vedere următoarele acte normative:

• Legea nr. 155/2010 – Legea Poliţiei Locale;
• Ordinul M.A.I. nr. 92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale;
• Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor publici, republicată;
• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici;
• Legea nr. 295/2004 privind Regimul armelor şi muniţiei;
• Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;
• Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
• Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încalcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
• Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
• Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi;
• Hotărâri ale Consiliului Local Scanteia.

Poliţia Locală s-a înfiinţat prin H.C.L. nr. 23/29.05.2014, ca un compartiment, fără personalitate juridică în cadrul aparatului de specialitate al primarului, în scopul combaterii faptelor de natură antisocială şi menţinerii unui climat de siguranţă publică.

Biroul politie locală exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii publice şi private, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor în următoarele domenii:

1. ordinea şi liniştea publică;
2. circulaţia pe drumurile publice;
3. disciplina în construcţii şi afişaj stradal;
4. protecţia mediului;
5. activităţi comerciale;
6. evidenţa persoanelor.

În cadrul Biroului de Poliţie Locala au fost înfiinţate 5 cinci posturi din care: 4 funcţii publice şi 1 post de personal contractual, conform normativului de personal de 1 post la 1.000 de locuitori,.Activitatea este coordonată de catre  Agent Curcudel Mihai numit prin dispozitia primarului in functia de coordonator  birou politie locala.    

A -   TERITORIUL

1. Asezarea geografică a unităţii administrativ-teritoriale 

Teritoriul comunei Scânteia este situat în partea central - nordică a Podişului Central Moldovenesc, în bazinul superior al pârâului Rebricea.

    b) suprafaţa şi configuraţia terenului: zone de deal, munte, câmpie, suprafeţe împădurite, suprafeţe arabile, suprafeţe cultivate;

Teritoriul comunei Scânteia este situat în partea de sud a judeţului Iaşi şi are ca vecini: la nord comuna Grajduri, la est şi la sud judeţul Vaslui şi la vest comuna Şcheia.

Comuna Scânteia este străbătută aproximativ pe la mijloc de la est la vest de drumul judeţean 246 care vine de la Codăeşti (judeţul Vaslui), traversează teritoriul comunei prin satele Tufeştii de Sus, Bodeşti, Scânteia îndreptându-se spre comuna Şcheia.                                                                                                                      

Către extremitatea vestică a teritoriului comuna este străbătută de drumul judeţean 248 care vine de la Iaşi (30 km) şi merge spre Buhăeşti (judeţul Vaslui). Aproape paralel cu drumul judeţean 248 se află traseul magistralei de cale ferată (simplă, neelectrificată) Iaşi - Tecuci.

Comuna Scânteia se află la marginea sudică a zonei de influenţă a munipciului Iaşi, influenţă care după anul 1989 s-a redus simţitor prin scăderea navetismului legat de activităţile industriale. Prin natura activităţilor economice şi sociale desfăşurate în comuna Scânteia, aceasta îşi crează o mică zonă de polarizare care cuprinde comunele Şcheia şi Grajduri. În principal această zonă de polarizare este creată de: gara C.F.R. Scânteia, (Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidenţa Persoanelor Scânteia, care deserveşte cetăţenii din încă 5 U.A.T.-uri limitrofe Dobrovăţ, Drăguşeni, Grajduri, Şcheia şi Mironeasa).

Mai există unele construcţii ale fostei Baze de recepţie a cerealelor şi plantelor tehnice Scânteia,  fosta ferma I.A.S.Scânteia,grajdurile au fost cumparate de catre fermieri din comuna si au fost transformate in depozite de cereal, Târgul (iarmaroc) cu periodicitate săptămânală (în ziua de luni a fiecărei săptămâni, Cooperativa de credit Viitorul Iaşi, cu punct de lucru în Scânteia. 

Municipiul Iaşi asigură serviciile legate de sănătate (în unităţile spitaliceşti), de învăţământ mediu şi superior şi în parte cele legate de aprovizionarea cu unele bunuri din comerţ.

Comuna Scânteia este formată din satele: Bodeşti, Boroseşti, Ciocârleşti, Lunca Rateş, Scânteia, Tufeştii de Sus, are o populaţie totală de 13.987locuitori şi o suprafaţă administrativă de 4.176 ha.

Rolul de centru administrativ al comunei este asigurat de localitatea Scânteia, care concentrează cele mai multe instituţii de interes socio - economic. Funcţia de bază, atât a centrului administrativ cât şi a satelor componente este cea de cazare a populaţiei din teritoriu.

Din punct de vedere al suprafeţei administrative cât şi cel al numărului de locuitori, comuna Scânteia se situează sub valorile medii pe judeţ. Prin cele 7 sate se ajunge la o densitate de 16,7 sate la 100 km², valoare dublă faţă de media pe judeţul Iaşi (7,8 sate la 100 km ²).

În concluzie, comuna Scânteia se înscrie tipului de unităţi administrativ teritoriale din arealul sudic al judeţului, se află la intersecţia unor drumuri judeţene, iar prin unele instituţii şi unităţi economice exercită o anumită atracţie pentru comunele din jur.

Relieful comunei, format pe seama substratului geologic sarmaţian şi sub influenţa factorilor externi de modelare, este reprezentat printr-o serie de dealuri înalte în partea de est a teritoriului (cu maxime peste 300 -370 m) şi mai joase în partea centrală şi de vest (200 - 250 m).

Altitudinile maxime depăşesc 370 m în dealurile Bodeşti, Bâtca (est Tufeştii de Sus), iar altitudinile minime ating 130 m în şesul Rebricea. Aceste valori dau o energie maximă de relief de 240 m, ceea ce denotă un grad destul de mare de fragmentare.

Principalele tipuri de relief întâlnite în teritoriul comunei sunt reprezentate prin: interfluvii, versanţi şi lunci (şesuri).

Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor suprafeţe plane sau relativ plane, orientate spre sud, sud-est, cu platouri netede sau uşor bombate la părţile superioare, reprezentând terenuri agicole, în special arabile, dar şi terenuri foarte bune pentru construcţii în sate (parţial satele Scânteia , Bodeşti, Boroseşti, Rediu sunt situate şi pe interfluvii), şi pentru căi de comunicaţii.

          Ponderea reliefului de interfluvii în teritoriu este de cca. 27 –30%. 

          Versanţii care mărginesc interfluviile au orientări şi înclinări variate:

-versanţi cu pante şi energii mari (pante peste 25 - 30 %) afectaţi de numeroase procese geomorfologice (eroziuni torenţiale, alunecări de teren), cum ar fi cei din stânga văilor Pietrăriei, Rebricea - Seacă, Bodeşti, Boroseşti, Tufeştii de Sus.

În prezent sunt utilizaţi ca păşuni, fâneţe sau împăduriţi (caz în care se reduc degradările).

-versanţi cu pante mici şi moderate, afectaţi numai local de eroziuni şi alunecări reduse. Aceşti versanţi au orientări sudice şi estice având utilizări diverse: terenuri agricole sau căi de comunicaţii şi aşezări (sud-vest Rediu, sud şi est Bodeşti, sud-vest Ciocârleşti, est Tufeştii de Sus).

Ponderea reliefului de versanţi în teritoriu este de cca. 60 -_.65 %, din care 40 - 50 % reprezintă versanţi cu pante mari, împăduriţi sau utilizaţi ca păşuni.

Suprafaţa afectată de eroziuni de suprafaţă, alunecări de teren şi ravene este de 154 ha.

Şesurile văilor care fragmentează teritoriul sunt reduse ca extindere cu excepţia şesului Rebricei, Rebricea-Seacă şi Cocoarei-Pietrăriei.

Majoritatea sunt umede, inundabile sau parţial inundabile constituite din depuneri argilo-nisipoase relativ subţiri. Pentru evitarea acestor fenomene s-au executat lucrări de regularizare şi îndiguire locale, mai ales pe valea Rebricei, iar pe valea Rebricea - Seacă în aval, o acumulare.

Şesurile sunt utilizate în principal ca fâneţe şi păşuni, doar cel al Rebricei fiind utilizat parţial şi pentru culturi.

Suprafaţa afectată de exces de umiditate şi inundabilitate este de 803 ha.

Pentru amiliorarea unor fenomene nefavorabile ale cadrului natural, in teritoriu s-au

 executat lucrări de îmbunătăţiri funciare, cu menţiunea că ele şi-au pierdut în parte funcţiile:

- regularizarea albiei minore Rebricea pe cca. 2 km;

- acumularea pe Rebricea-Seacă de 21 ha (în prezent secată);

- pentru combaterea eroziunii solului şi fenomenelor de alunecare; 

- lucrări locale de combaterea eroziunii solului pe 82 ha.

    c) regim climateric: temperaturile obişnuite, minimele/maximele înregistrate, cantităţile de precipitaţii înregistrate în ultimii ani şi cele cu caracter temporar;

Datorită poziţiei sale geografice, caracteristicile reliefului, precum şi influenţelor maselor anticiclonale atlantice şi continentale, clima comunei Scânteia are un caracter temperat­continental de nuanţă moderată.

Regimul temperaturii aerului este caracterizat de un complex de factori şi anume: radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile condiţiilor fizico-geografice locale.

Valorile lunare şi regimul anual al radiaţiei solare globale depinde în principal, de poziţia latitudinală pe care o are comuna. În funcţie de mărimea unghiului de incidenţă a razelor solare cu suprafaţa orizontală din teritoriu variază şi intensitatea radiaţiei solare globale, aceasta având valori cuprinse între 110-115 kcal/cm²an pentru majoritatea interfluviilor, iar pe văile Rebricei şi a afluenţilor săi de 115-120 kcal/cm ² an.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-9°C, având un maxim mediu în luna iulie -între 19-20°C pe interfluvii şi peste 20°C în valea Rebricei şi pe afluenţii mai importanţi- şi un minim mediu în luna ianuarie de -3°C.

Aceste valori dau o amplitudine termică anuală in jur de 23°C.

O deosebită importanţă (în special pentru agricultură şi construcţii) prezintă cunoaşterea datelor medii de producere a îngheţurilor târzii de primăvară şi a celor timpurii de toamnă. În mod obişnuit, primul îngheţ se produce în jurul datei de 15 octombrie, iar ultimul în jur de 17 aprilie.

În decursul anilor, din cauza invaziilor accidentale de aer rece polar, sau a intensificării răcirilor radiative locale produse de un regim anticiclonic, primul îngheţ de toamnă şi ultimul îngheţ de primăvară au avut loc la date care diferă de cele medii.

-Umezeala relativă a aerului, care este în raport invers cu temperatura, are valori medii anuale de 70%, fiind mai coborâtă decât în alte regiuni ale judeţului.

-Precipitaţiile atmosferice au o valoare medie anuală apropiată de 510 mm. Se observă o repartiţie mai neuniformă în distribuţia precipitaţiilor în timpul anului.

Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt mai şi iunie, când se înregistrează între 70-80 mm, o cantitate dublă faţă de cea din lunile de iarnă (decembrie-martie), când se înregistrează între 30-35 mm (valorile mai mari cad pe înălţimile împădurite).

Această distribuţie favorizează în mare măsură dezvoltarea vegetaţiei, mai ales a culturilor agricole. Vara se înregistrează ploi de tip aversă, dar şi perioade de secetă. Precipitaţiile din octombrie şi noiembrie, corelate cu o coborâre sensibilă a temperaturii aerului, favorizează creşterea umidităţii aerului şi solului.

Precipitaţiile sub formă de ninsoare sunt mult mai reduse, media lor lunară rar depăşind 30mm. Cele dintâi ninsori cad, de obicei, în noiembrie iar ultimele în martie.

-Dinamica atmosferei este dominată de masele de aer dinspre nord - vest urmate de cele din sud - est şi sud, sud - vest.

O dinamică mai activă a maselor de aer se constată pe culmile descoperite şi pe valea Rebricei, unde se înregistrează destul de frecvent şi alte fenomene: ceaţa, bruma, îngheţuri mai timpurii toamna şi mai târzii primăvara şi chiar inversiuni termice, dar de intensitate destul de mică.

Cu toate că vânturile de nord, nord-est şi est au o frecvenţă mai redusă, ele se manifestă destul de activ, mai ales în timpul iernii, sub forma crivăţului rece, care îşi are originea în anticiclonul euroasiatic. Originea continentală a acestui aer siberian face ca lunile de iarnă, în special ianuarie, să fie friguroase şi uscate, uneori cu viscole accentuate.

În toate lunile anului, frecvenţa vânturilor creşte spre amiază ca urmare a încălzirii suprafeţei active şi a aerului de deasupra ei. Cele mai mari deosebiri de frecvenţă a vânturilor între orele din timpul dimineţii şi amiezii, apar vara.

Condiţiile climatice menţionate sunt în cea mai mare parte favorabile pentru agricultură şi aşezări.

    d) reţele hidrografice: reţelele construite, starea de întreţinere, proprietarii sau administratorii acestora;

Poziţia geografică a comunei, relieful şi mai ales factorii climatici se reflectă in regimul hidric al zonei.

Apele de suprafaţă

Reţeaua hidrografică din teritoriu este formată din cursul mijlociu al pârâului Rebricea şi o serie de afluenţi ai acesteia: Rebricea-Seacă, Cocoarei, Pietrăriei, Tufeşti, alimentarea lor fiind în principal din ploi şi din topirea zăpezilor, şi secundar din izvoare.

Regimul hidrologic al acestor cursuri de apă este torenţial, caracterizat prin creşteri de nivele şi debite - primăvara când se topesc zăpezile şi vara datorită ploilor torenţiale - şi prin scurgeri reduse iarna şi vara la secete.

Regimul termic al apei pârâurilor se caracterizează printr-o apropiere destul de mare de cel al aerului, temperatura medie anuală a apei fiind in jur de 8-9° C. În timpul iernii temperatura oscilează favorizând formarea podului de gheaţă , care apare de obicei în a doua decadă a lunii decembrie şi se termină în ultima decadă a lunii februarie.

În şesurile mai mari, în special în cel al Rebricei, au loc frecvente şi accentuate variaţii de nivel şi debit, care dau naştere la viituri şi inundaţii cu efecte negative, mai mult asupra terenului şi mai puţin asupra locuinţelor apărate de îndiguiri şi regularizări locale.

Pentru prevenirea şi evitarea fenomenelor de inundaţii şi exces de umiditate sunt necesare lucrări de regularizare şi reprofilare a albiilor, îndiguiri şi desecări, realizări de acumulări şi iazuri, de genul celor existente pe valea Rebricea-Seacă. Acestea au un rol foarte important atât pentru ameliorarea climatului, cât şi pentru regularizarea regimului hidrologic.

Apele subterane

Apele subterane care sunt strâns legate de condiţiile geologice şi fizico-geografice ale comunei sunt de două categorii : captive (sau de adâncime) şi libere.

Apele subterane captive includ strate acvifere sub presiune, acumulate în depozite sedimentare nesecţionate de văile pârâurilor. Ele au caracter ascensional sau chiar artezian şi sunt puternic mineralizate, fiind interceptate, prin foraje la diferite adâncimi, în depozite siluriene, sarmaţiene.

Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune cantonate în baza depozitelor cuaternare şi în intersecţiile permeabile ale substratului sarmaţian, fiind întâlnite la o adâncime ce variază în functie de teren de la 1-3 m la 12-15 m.

Debite mai importante dau apele subterane cantonate în nisipurile şi la baza orizontului de calcare sarmaţiene, puse în evidenţă pe alocuri de izvoare.

Astfel de surse se întâlnesc pe versanţii din partea de vest, sud-vest a satului Rediu, în est -Bodeşti, la Boroseşti, unele izvoare fiind captate pentru alimentări locale (ex. S.A.Z.P.LC. Miroslava ferma Scânteia, alimentarea cu apă sat Boroseşti).

Stratele acvifere necaptive constituie surse permanente de umezire a terenului şi de declanşare a alunecărilor, ceea ce impune captarea şi drenarea lor corespunzătoare.

Pentru alimentări centralizate ale satelor este necesară întocmirea unui studiu hidrogeologic care să pună in evidenţă sursele capabile să satisfacă necesarul de apă al populaţiei.

 Comuna se încadrează din punct de vedere hidrografic în zonă cu umiditate moderată, caracterizată prin scurgere lichidă medie specifică de 1-2 1/s/km, ape mari de primăvară şi viituri de vară, o alimentare pluvială şi subterană moderată, prin ape bicarbonatate, cu

mineralizări sub 1000mg/1, prin resurse acvifere subterane locale şi continui, prin utilizări în alimentarea cu apă potabilă, industrială, piscicultură etc.

    e) căi de comunicaţie - rutiere, feroviare, maritime: lungimea, dispunerea acestora, legăturile cu alte unităţi administrativ-teritoriale;

               Comuna Scânteia este parte componentă a judeţului Iaşi, are 7 sate şi o suprafaţă administrativă de 4.176 ha, este străbătută de cursurile de apă: pârâul Rebricea, Rebricea Seacă, Cocoara.   Scanteia, satul de resedinta al comunei este situat la 35 km de municipiul Iasi pe DJ 248.

               Cea mai  importantă cale rutieră este DJ 248,însă legatura cu comuna vecină Tăcuta, judeţul Vaslui si satele Bodeşti şi Tufeştii de Sus este asigurata de DJ 246.

           Reţeaua drumurilor se prezintă după cum urmează:

           Dintre acestea, exista 2 drumuri comunale DC 62 şi DC 63, cu un total de 11,700 km  care   sunt asfaltate, iar  drumuri satesti au fost asfaltate un nr.de 10 Km.in anul 2020 ,iar restul drumurilor satesti  au fost pietruite sau trecute printr-un proces de reabilitare.

            Distanţele dintre satul de reşedinţă Scânteia şi satele componente sunt următoarele:

Lungimea drumurilor din interiorul localităţilor comunei Scânteia sunt următoarele:                                                

           Distanţe dintre localităţile comunei Scânteia sunt următoarele:

          - calea ferată cu staţia CFR Scânteia străbate pe cca. 6 km. teritoriul vestic al comunei; Legătura pe relaţia Iaşi - Mărăşeşti şi Iaşi - Roman se realizează prin 7 perechi de trenuri cu opriri în staţia CFR Scânteia ;

- transportul auto este deasemenea folosit, prin localitatea Scânteia trece traseul microbuzelor S. C. IZVORAŞUL S. R.L.; iar pe traseul Iaşi – Negreşti trece traseul microbuzelor altei firme de transport public de călători;

- legătura între satele componente se face cu mijloacele auto şi hipo proprietate particulară, dar cel mai adesea distanţele sunt străbătute cu piciorul;

- unele instituţii (şcolile din Scânteia, Bodeşti, Primăria, Căminele culturale, Dispensarul etc.) dispun de încălzire din centrale proprii (combustibil lichid + solid);

În concluzie, echiparea tehnică a teritoriului şi a localităţilor comunei Scânteia este similară cu a tuturor comunelor mediane din judeţ, adăugându-se legăturile bune pe căile de comunicaţie spre municipiu

Iaşi (drumul judeţean modernizat 248 şi calea ferată). 

     f) zone de agrement: atât din mediul urban, cât şi din mediul rural;

Comuna Scânteia dispune de 8 biblioteci din care 1 publică şi 7 şcolare care însumează cca. 14500 volume.

Viaţa religioasă se desfăşoară în 7 biserici ortodoxe care slujesc cca. 92,0 % din populaţie, o biserică creştină după evanghelie (cca. 4,0 % din populaţie), o biserică baptistă_.(cca. 3,0 % din populaţie) o biserică adventistă (cca. 1,0 % din populaţie). Un procent redus din populaţie (sub 1,0 %) are alte religii (romano - catolică, evanghelică etc.).

Concluziile care se pot trage din analiza activităţilor economice şi sociale din comuna Scânteia sunt:

   - profilul economic al comunei este predominant agricol;

   - are un rol în colectarea şi depozitarea produselor agricole din zonă;

   - asigură la un nivel satisfăcător necesităţile sociale şi spirituale ale populaţiei.

    g) obiectivele turistice, economice, instituţiile de interes public, de cult, muzeistic, şcoli şi alte locuri ce pot prezenta interes pentru activitatea de menţinere a ordinii publice;

Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - ctitor Vasile Lupu - 1636 , refacută în secolul XVIII

Biserica de lemn si conac - secolul XIX, în Boroseşti şi Ciocârleşti 

 Şcoli

Sistemul educaţional al comunei e împărţit în cele două unităţi de învăţământ cu personalitate juridică astfel                                                      

Au fost incepute si sunt in  derulare lucrarile de reabilitare si modernizare a celor doua scoli respectiv din satul Scanteia si satul Lunca Rates. S-au finalizat lucrarile la cele doua gradinite una din satul Borosesti si una din satul Scanteia. S-a inceput lucrarile la sala de sport din satul Scanteia, deasemeni au fost facute un numar de trei terenuri cu gazon sintetic in satele Scanteia, Bodesti si Ciocarlesti.

            Obiective economice si institutii de interes public

    h) conductele magistrale de transport de produse petroliere cu instalaţiile aferente, lungimea, traseul.

Nu este cazul.

B .   POPULAŢIA

Numărul populaţiei pe sate componente ale comunei;

În concluzie la acest subpunct putem arăta că localitatea Scânteia are o suprafaţă foarte mare, numărul de sate este mare, precum şi nr. de locuitori, faţă de alte comune ale judeţului Iaşi, cu perspective de dezvoltare economică şi creştere a numărului de case şi locuitori.Numarul mare de locuitori este determinat de cetatenii din Republica Moldova care au solicitat stabilirea domiciliului in satul Scanteia dar nu locuiesc efectiv la adresa acestia fiind in numar de circa 9000 la o singura adresa.

Plecând de la cele arătate mai sus şi noi Poliţia Locală suntem datori să ne pliem comportamental şi atitudinal pe aceste determinări impuse de  situaţia operativa.                                                   

         C. EVENIMENTE SOCIAL-ECONOMICE, POLITICE SAU RELIGIOASE, MANIFESTĂRI TRADIŢIONALE PERIODICE

               În afara sărbătorilor principale naţionale, cum ar fi: Anul Nou, Ziua Naţională a României, Ziua Principatelor Române, Ziua Armatei, Ziua Revoluţiei Române etc. Şi a sărbătorilor religioase cum ar fi: Sărbătoarea Sfintelor Paşte, Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor, Naşterea Domnului – Crăciunul, în fiecare sat şi în fiecare an se sărbătoresc hramurile bisericilor după tradiţie. Totodată, la data de 24 iunie a anului se sărbătoreşte ziua Sânzienelor în satul Boroseşti, ocazie cu care au loc manifestări cultural-artistice şi sportive pe parcursul a două zile, unde participă peste 500  persoane,iar la inceputul lunii iulie a anului in curs se sarbatoresc zilele comunei.  

               Evenimentele social-economice, politice şi religioase, văzute prin prisma criteriilor de analiză a situaţiei operative ne conduc către o abordare poliţienească cu multă seriozitate, în toate activităţile şi un comportament adecvat.

         D. STAREA INFRACŢIONALĂ ŞI CONTRAVENŢIONALĂ

            Situaţia concretă în care se află comuna (suprafaţa extinsă, problematica diversificată) la elaborarea „Planului de ordine şi siguranţă publică” comisia locală a avut în vedere la cererea Poliţiei Locale dotarea cu sistem de supraveghere video. Au scazut infractiunile de furt avut public si privat dar au crescut infractiunile comise prin violenta, trafic si consum de droguri.

            De asemenea, în baza protocoalelor existente vom colabora şi pe viitor în activităţile noastre specifice cu lucrătorii Postului de Poliţie Scanteia.

            Activităţile Poliţiei Locale se vor executa în doua schimburi conform graficelor, în acest sens patrulele noastre şi cele mixte vor acţiona în locurile vulnerabile şi la orele stabilite.

            În concluzie, evidenţa stării contravenţionale ne îndreptăţeşte a crede că procedura  noastră de lucru, ce subsumează: notificarea preventivă, avertisment, amendă, văzută şi prin prisma gradualităţii şi proporţionalităţii, a generat efecte pozitive şi creşteri în bine a muncii.

CAPITOLUL II. DISPOZITIVE DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ, MISIUNILE ŞI ZONELE DE RESPONSABILITATE

         A. MISIUNI SPECIFICE                   

• Asigurarea ordinii şi liniştii publice în zonele şi locurile stabilite prin planul de siguranţă publică, prevenirea şi combaterea încălcării normelor legale privind ordinea şi liniştea publică, curăţenia, comerţul stradal, precum şi alte fapte stabilite prin lege;
• Asigurarea pazei obiectivelor şi bunurilor de interes public şi privat stabilite de Consiliul Local Scanteia;
• Supravegherea unităţilor şcolare, a zonelor comerciale şi de agrement etc.;
• Constatarea contravenţiilor şi aplicarea de sancţiuni contravenţionale conform legii;
• Participarea la asigurarea măsurilor de ordine cu ocazia adunărilor publice, mitingurilor, manifestărilor cultural-artistice, sportive şi religioase pe plan local;
• Intervenţia cu organele abilitate la solicitarea cetăţenilor pentru aplanarea stărilor conflictuale, rezolvarea unor cazuri sociale;
• Protejarea spaţiilor verzi, curăţenia stradală;
• Verificarea şi prevenirea cauzelor incendiilor, explozii şi avarii.

B. DISPOZITIVE DE ACŢIUNE

• -       Patrule 
• -       Pânde
• -       Razii
• -       Filtre Verificări

Cu ocazia executării activităţilor în teren se vor avea în vedere şi zonele unde au fost comise în mod frecvent abateri de la normele legale, cum ar fi zona Bodeşti – Scânteia, frecventată şi tranzitată de persoane din satul Focşasca, comuna Tăcuta, care se deplasează la Staţia C.F. Scânteia şi în repetate rânduri au fost agresaţi fizic de persoane cu un comportament violent din satul Bodeşti.

În zona satului Lunca Rateş, datorită faptului că în apropiere sunt zone împădurite, se comit  furturi de material lemnos, fapt ce necesită o prezenţă mai sporită a lucrătorilor poliţiei locale pe perioada sezonului rece.

În aceaste zone vom intensifica patrulările, în special în zilele de sărbătoare, pentru prevenirea comiterii de fapte antisociale.

Tot ca o zonă de risc considerăm drumurile comunale asfaltate şi modernizate din preajma D.J. 248, unde circulaţia s-a intensificat ca urmare a modernizării tronsonului de drum ce străbate comuna şi majoritatea cetăţenilor care deţin atelaje hipo nu respectă regulile de circulaţie pe drumurile publice.

În zona Scanteia, în locurile mai aglomerate din centrul comunei, se vor lua măsuri cu privire la abaterile rutiere, respectiv oprirea necorespunzătoare a autovehiculelor, vehiculelor(căruţe) etc., parcarea pe o perioada mai mare a autovehiculelor pe drumurile publice, cele abandonate care îngreunează circulaţia rutieră etc.

Măsuri pe linia respectării normelor legale la activităţile comerciale stradale, respectarea locurilor autorizate de primărie.

În această privinţă vom acţiona în aceste locuri în târgul din satul Scânteia, vom da sprijin organelor de control sanitar-veterinare şi protecţia consumatorului, inspectorului de mediu din cadrul Primăriei, verificarea împreună cu persoanele autorizate a locurilor de învăţământ, locuri de cazare pentru elevi, aleile de acces la aceste unităţi, prevenirea consumului de alcool, ţigări, produse etnobotanice şi altele interzise, respectiv la şcolile Scânteia şi Bodeşti.

Pe linia respectării normelor legale pe linie de mediu, vom desfăşura următoarele activităţi împreună cu funcţionarii desemnaţi de Primărie:

• -       control asupra depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel;
• -       identificarea bunurilor abandonate pe domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale;
• -       verificarea igienizării zonelor din preajma şi albiilor cursurilor de apă;
• -       verificarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, zonelor verzi, îndepărtarea zăpezii şi gheţii pe căile de acces;
• -       verificarea contractelor de salubrizare încheiate de către persoane fizice şi juridice;
• -       verificarea ridicării deşeurilor menajere de către operatorii de serviciu, în conformitate cu graficele stabilite de comun acord;
• -       verificarea şi soluţionarea potrivit competenţelor la sesizările cetăţenilor privind nerespectarea normelor de protecţia mediului.

Misiuni specifice pe linie de urbanism:

Împreună cu funcţionarii din cadrul Primăriei Scânteia şi cu poliţistul local pe linie de urbanism în activitatea desfăşurată vom avea în vedere:

• -       depistarea construcţiilor şi organizărilor de şantier fără autorizaţie de construire sau încălcarea prevederilor acesteia;
• -       verificarea sesizărilor şi reclamaţiilor persoanelor fizice şi juridice pe domeniu;
• -       verificarea respectării normelor legale privind panotajul publicitar şi alte înscrisuri.

CAPITOLUL III. EFECTIVELE AFLATE LA DISPOZIŢIE ŞI SUPORTUL LOGISTIC

In componenţa Poliţiei Locale Scanteia, fac parte un număr de 4 lucrători angajaţi. 2 ordine publica si circulatie,1 urbanism si 1 protectia mediului.

• -       un autoturism marca Logan Ambiance, 1,5 DCI, inscripţionat şi dotat cu staţie  de avertizare sonoră şi luminoasă;
• - Reluarea documentatiei si inaintarea acesteia la Ministerul Dezvoltarii Regionale pentru obtinerea aprobarii necesara efectuarii cursurilor de specialitate de catre politistilocali Barsan-Porfir Mihaita si Tilici Mirela,conform prevederilor Legii 155/2010.
  
   

CAPITOLUL IV. INSTRUIREA EFECTIVELOR PENTRU EXECUTAREA ACTIVITĂŢILOR ŞI CONTROLUL DISPOZITIVELOR

Instruirea vizează formarea, păstrarea şi dezvoltarea unui set de abilităţi şi deprinderi în sfera socială, comunicativă, juridică şi practică poliţienească. Instruirea agentilor la intrarea in serviciu se face de catre Ag. Curcudel Mihai ocazie cu care se discuta situatia operativa din ultimile 24 de ore, serviciul de patrulare se executa in doua schimburi de la ora 08-16 si 14-22 patrula fiind compusa din doi lucratori. In functie de situatia operativa programul de lucru poate suferi modificari.

Pregatirea profesionala se desfasoara anual.

       Totodată se prezintă informări cu scop evaluativ Primarului, iar  anual informări către Consiliul Local, privind bilanţul activităţii.

Evaluarea activităţilor desfăşurate se face de regulă după fiecare misiune, precum şi în cadrul întâlnirilor lunare, înaintea prezentărilor în şedinţele Consiliului Local, precum şi în cadrul analizelor periodice şi anuale.

CAPITOLUL V.   DISPOZIŢII FINALE

În vederea desfăşurării în mod corespunzător a activităţilor desfăşurate de către lucrătorii Poliţiei Locale se va  continua colaborarea cu Secţia II Poliţie Rurala Ciurea, Postul de Poliţie Scanteia, I.J. Jandarmerie, I.S.U.J. Iaşi, Asociaţia Sportivă Unirea Scanteia, Scoala generală Scanteia, Scoala generală Bodeşti.Toate activitatile vor fi executate in conformitate cu prevederile Legii 155/2010.

Periodic (cel puțin trimestrial) sau oride câte ori este necesar, Polițialocală Scanteiași Postul de Politie Scanteia desfășoară întâlniriîn scopuluneianalizecomuneamodului în care se defăşoară activitatea de menţinere aliniştii şi ordinii publice pe raza comuneiScanteiaşi a eficienţei colaborării între cele două structuri.

Prezentul Plan de ordine și siguranță public intră în vigoarela data de aducerii la cunoştinţa public și comunicării în condițiile legii.

Întocmit,

Coordonator Poliția Locală Scânteia

Mihai Curcudel