- Art.1 Se aprobă depunerea la finanțare și implementarea proiectului ,,SISTEM INFORMATIC PENTRU TRANSFORMAREA DIGITALĂ A COMUNEI SECUIENI, JUDEȚUL NEAMȚ”, în valoare totală eligibilă de 75.000,00 lei cu TVA, din care 14.250,00 lei reprezintă TVA.
- Art.2 Se aprobă necesitatea, oportunitatea și potențialul economic al realizării obiectivului de investiții ,,SISTEM INFORMATIC PENTRU TRANSFORMAREA DIGITALĂ A COMUNEI SECUIENI, JUDEȚUL NEAMȚ” conform Anexei - Notă de fundamentare, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
- Art.3 Fondurile vor fi prevăzute în bugetul comunei pentru perioada de realizare a investiției, în cazul obținerii finanțării.
- Art.4 Comuna Secuieni își ia angajamentul de a suporta cheltuielile de mentenanță a investiției pe o perioadă de minimum 3 ani de la data efectuării ultimei plăți.
- Art.5 În cazul obținerii finanțării, investiția din proiect va deservi unui număr de 3024 locuitori ai comunei Secuieni, județul Neamț.
- Art.6 Se nominalizează reprezentantul legal al comunei Secuieni pentru relația cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în derularea proiectului. Reprezentantul legal al comunei este, potrivit legii, primarul acesteia, în persoana domnului Vasile Ivancea.
- Art.7 Aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se asigură de către d-nul Vasile Ivancea, Primarul comunei Secuieni , județul Neamț.
- Art.8 Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului general al comunei Secuieni, în termenul prevăzut de lege, Primarului comunei Secuieni, Instituţiei Prefectului județul Neamț pentru efectuarea controlului de legalitate și se aduce la cunoștință publică prin afișarea la sediul primăriei, precum și pe pagina de internet.
Primar, Avizează pentru legalitate:
Vasile IVANCEA Secretar General al comunei
Cristian BEJENARIU
Anexa nr. 1 la Hotărârea Consiliului Local al Comunei Comunei Secuieni nr. 60/29.08.2024 privind aprobarea implementării proiectului ,,SISTEM INFORMATIC PENTRU TRANSFORMAREA DIGITALĂ A COMUNEI SECUIENI, JUDEȚUL NEAMȚ”
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Privind obiectivul de investiții: „SISTEM INFORMATIC PENTRU TRANSFORMAREA DIGITALĂ A COMUNEI SECUIENI, JUDEȚUL NEAMȚ” în cadrul
Programului național pentru transformarea digitală a autorităților publice locale
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României au emis Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Programului Național pentru Transformarea Digitală a Autorităților Publice Locale, elaborate în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență nr. 56/2024 privind aprobarea Programului național pentru transformarea digitală a autorităților publice locale.
Obiectivele finanțării sunt:
a) dezvoltarea unui cadru sistemic de guvernanță a datelor pentru a aborda calitatea datelor și schimbul eficient al acestora, în cadrul autorităților executive la nivelul unităților administrativ – teritoriale;
b) integrarea, atât la nivel local, a proiectelor naționale de digitalizare dezvoltate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, precum ROeID, Ghișeul.ro și Sistemul de interoperabilitate tehnologică cu statele membre UE, cât și în procesul de conectare la Platforma Națională de Interoperabilitate la momentul la care aceasta va fi disponibilă;
c) sprijinirea autorităților executive la nivelul unităților administrativ – teritoriale în vederea îndeplinirii obligațiilor statuate prin Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate.
Necesitatea, oportunitatea și potențialul economic al investiției
Informatizarea administrației publice reprezintă o condiție primordială dezvoltării economice și sociale la nivelul întregii societății. Promovarea și implementarea tehnologiilor informatice la nivelul instituțiilor publice vor alinia economia națională la standardele internaționale. Economia internațională este bazată pe cunoaștere și mijloace electronice, iar neutilizarea acestora reprezintă o frână în calea progresului și dezvoltării unei națiuni. Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creșterii și al asigurării de locuri de muncă în noua economie. Deși Europa este lider tehnologic în multe domenii (ex. comunicații mobile, televiziune digitală etc.), în altele – în special în utilizarea Internetului – a rămas în urmă comparativ cu S.U.A. și Canada (70,5% din populația Europei folosește Internetul, în timp ce în America de Nord, 87,7%). În consecință, prioritatea Comisiei este să aducă Europa în situația de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale, de a valorifica la maxim prioritățile sale tehnologice, de a-și crește potențialul educațional și antreprenorial necesar.
Nevoia de digitalizare și de informatizare este susținută și de stabilirea în 2022 a implementării dosarului digital drept obiectiv principal în facilitarea interacțiunii cetățenilor cu instituțiile administrației publice. Acest aspect a fost de asemenea evidențiat și de finanțarea considerabilă prevăzută acestui obiectiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În comuna Secuieni nu este implementat un sistem de digitalizare, iar prin adoptarea acestei transformări digitale se urmărește:
a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocrației și a corupției la nivelul instituției publice;
b) creșterea gradului de transparență a modului de utilizare și administrare a fondurilor publice;
c) îmbunătățirea accesului la informații și servicii publice în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal și liberul acces la informațiile de interes public;
d) eliminarea contactului direct între funcționarul de la ghișeu și cetățean sau agentul economic;
e) furnizarea de informații și servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
f) întărirea capacității administrative a instituției publice de a-și îndeplini rolul și obiectivele și de a asigura furnizarea, într-o manieră transparentă, de informații și servicii publice;
g) promovarea colaborării dintre instituția publică pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
h) redefinirea relației dintre cetățean și administrația publică, respectiv între mediul de afaceri și administrația publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile și informațiile publice, prin intermediul tehnologiei informației;
i) promovarea tehnologiilor de vârf în cadrul instituției publice, renunțarea utilizării dosarului cu șină.
Digitalizarea serviciilor publice va elimina interacțiunea cetățenilor cu funcționarii publici, reducând astfel orice risc al încălcării deontologiei profesionale a funcționarilor. Birocrația reprezintă o trăsătură specifică administrației publice, atât în România cât și la nivel european, informatizarea serviciilor publice venind ca o rezolvare a acestei probleme prin accesul facil și rapid, eliminând nevoia de interacțiune față-în-față a cetățeanului cu funcționarul. Implementarea unui sistem informatic va permite unui solicitant să completeze formulare online, să atașeze documentele solicitate scanate, fără a se deplasa la instituția căreia i se adresează. Cererea va parcurge electronic drumul tuturor aprobărilor și avizărilor în cadrul organizației, putând fi primită în final în format electronic, cu respectarea condițiilor legale în ceea ce privește identitatea electronică a unei persoane sau a unei instituții. Astfel de soluții informatice sunt deja implementate în țări europene și poartă denumirea de Case management (managementul cazului). În principiu, această soluție permite gestionarea fluxurilor de operațiuni efectuate în cadrul proceselor interne ale instituției.
Având la dispoziție un sistem informatic performant, instituția nu vor mai fi nevoită să întrețină o bază logistică greoaie, mare consumatoare de resurse materiale, financiare și umane. Alocarea resurselor umane va fi mult îmbunătățită și judicios efectuată, fără să mai existe astfel probleme legate de finanțarea unor scheme de personal supraîncărcate. Informatizarea va produce efecte în ceea ce privește spațiul de exercitare a actului administrativ, ghișeul clasic fiind astfel înlocuit de un cadru virtual care nu mai implică interacțiunea fizică a cetățeanului cu instituția. Toate analizele realizate în această zonă a guvernării electronice au ajuns la concluzia că într-adevăr se poate vorbi de o reducere a costurilor de furnizare a serviciilor publice. Cele mai clare diferențe sunt însă regăsite între metodele de plată tradiționale, bazate pe suport fizic de hârtie (facturi, chitanțe) și cele prin intermediul plăților electronice (e-payment).
În ceea ce privește creșterea eficienței muncii, atunci când verificarea corectitudinii completării documentelor de către funcționarii publici va trece în slujba sistemului informatic, vor fi eliminate erorile pe de-o parte, iar pe de altă parte se va câștiga timp, reducându-se în același timp costul de depozitare și arhivare fizică a documentelor.
În strânsă legătură cu cerința pentru o politică transparentă este cerința unei transparențe în administrația publică. Strategia de guvernare electronică (e-guvernare) reprezintă o cerință formulată la nivelul Uniunii Europene pentru toate statele membre, iar printre obiectivele urmărite la nivel european prin e-guvernare se numără: includerea tuturor categoriilor sociale ca beneficiari ai serviciilor de e-guvernare, folosirea tehnologiei pentru o guvernare mai eficientă și eficace, crearea identității electronice în și între statele membre. Guvernarea electronică nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc/instrument de apropiere între instituțiile publice și cetățeni, bazat pe transparență, accesibilitate, celeritate și simplificare.
Având la dispoziție un cadru virtual de interacțiune, contactele directe dintre cetățean și agentul economic, pe de o parte, și funcționarul public, pe de altă parte, vor fi tot mai rare. Problemele legate de depuneri de cereri, solicitări de documente oficiale sau plata obligațiilor către stat vor fi rezolvate electronic, utilizând serviciile puse la dispoziție de administrațiile publice. În acest fel, funcționarul public va fi degrevat de o serie de activități care îl supraaglomerau și din cauza cărora se pot crea situații conflictuale în cazul interacțiunii directe.