Art. 1 Se aprobă modificarea și completarea componenței echipei mobile pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică de pe raza comunei Secuieni, județul Neamț, după cum urmează:
1. Prichici Maria-Cătălina -consilier asistență socială - coordonator echipă mobilă;
2. Bontaș Mirela-Iuliana - asistent medical comunitar- membru;
3. Brînzea Nicolae – șef SVSU - membru
4. Reprezentatul Secției de Poliție Rurală nr.8 Români – membru;
Art. 2 Se împuternicește Compartimentul Serviciul Public de Asistență Socială să încheie Acorduri de colaborare cu reprezentanți ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum și reprezentanți ai unor asociații sau fundații cu activitate relevantă în domeniul violenței domestice, egalității de șanse între femei și bărbați, sprijinului umanitar, acțiunilor în domeniul caritabil.
Art. 3 Transportul echipei mobile pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică în comuna Secuieni, se realizează cu mijlocul de transport al primăriei, care asigură securitatea victimei și a echipei mobile.
Art. 4 Coordonarea echipei mobile pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică în comuna Secuieni este realizată de către consilierul cu atribuții de asistență socială din cadrul Primăriei.
Art. 5 Se aprobă procedura de lucru a echipei mobile pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre . Art. 6 Se aprobă Fișa pentru evaluarea gradului de risc şi stabilirea măsurilor de siguranţă necesare pentru victimele violenţei domestice , conform anexei nr. 2 la prezenta hotărâre .
Art. 7 Primarul comunei Secuieni, prin Compartimentul Serviciul Public de Asistență Socială , va aduce la îndeplinire prezenta hotărâre.
Art. 8 Secretarul general al comunei va înainta prezentul proiect de hotărâre consiliului local spre aprobare.
Primar
Dorin MIHAI
Contrasemnează pentru legalitate,
Secretar general al comunei,
Cristian BEJENARIU
Anexa nr.1 la HCL nr. din 04.2025
Procedura de lucru a echipei mobile
pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică
Art.1-(1)Intervenția de urgență în cazurile de violență domestică se realizează de către echipa mobilă alcătuită din reprezentanţi ai serviciului public de asistenţă socială, denumit în continuare SPAS,aistent medical comunitar si reprezentant al politiei.
(2) În vederea asigurării eficienței, operativității și permanenței în ceea ce privește intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, consiliile locale/județene au responsabilitatea de a organiza, coordona și sprijini activitatea echipei mobile prevăzute la alin. (1) din perspectiva alocării tuturor resurselor umane, materiale și financiare necesare intervenției de urgență. În acest sens, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, componența echipei mobile poate fi extinsă prin includerea unor reprezentanți ai: poliției locale, serviciului public de asistență medicală comunitară, orice alți specialiști din cadrul aparatului propriu, reprezentanți ai diferiţilor furnizori privaţi de servicii sociale, voluntari etc.
(3) La momentul stabilirii componenței echipei mobile se va desemna prin aceeași hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistenţă socială.
(4) Din componența echipei mobile pot face parte reprezentanţi a diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum și reprezentanți ai unor asociații sau fundații cu activitate relevantă în domeniul violenței domestice, egalității de șanse între femei și bărbați, sprijinului umanitar, acțiunilor în domeniul caritabil, cu care au fost încheiate acorduri de parteneriat/convenții, voluntari.
(5) Prin aceeași hotărâre a consiliului local/consiliului județean privind stabilirea componenței echipei mobile, se prevăd și datele concrete despre modul de alocare a mijlocului de transport care este pus la dispoziția echipei mobile pentru intervențiile de urgență și, după caz, dacă nu se identifică la nivel instituțional resursele necesare, acestea pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privaţi de servicii sociale care furnizează servicii sociale în domeniu.
Art. 2 - Intervenția de urgență a echipei mobile se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale în situațiile de violență domestică, iar activitatea echipei este coordonată de către reprezentantul serviciului public de asistenţă socială desemnat prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean.
Art. 3 - Echipa mobilă prevăzută la art. (1) are următoarele atribuții:
a) verifică semnalările de violenţă domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituţiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgenţă, altele decât numărul unic de urgență la nivel național (SNUAU) - 112;
b) realizează evaluarea iniţială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fișei de evaluare a gradului de risc prevăzută în Anexa 2;
c) acordă informare și consiliere victimelor violenței domestice;
d) sprijină victimele violenței domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localității/județului, adecvate nevoilor acestora;
e) informează, consiliază și orientează victima în ceea ce privește măsurile de protecție de care aceasta poate beneficia din partea instituțiilor competente: ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.;
f) asigură măsurile de protecție socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecție provizoriu sau ordinul de protecție și păstrează confidențialitatea asupra identității acestora;
g) colaborează cu serviciile de asistență medicală comunitară în situația în care identifică probleme medicale privind victimele și/sau copiii lor;
h) realizează demersurile necesare pentru depăşirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în:
- transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situaţiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgență sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgență 112;
- sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliție pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, sesizarea instanțelor judecătorești în vederea emiterii ordinului de protecție;
- orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidenţiale adecvate nevoilor şi aplicării managementului de caz pentru victime şi, după caz, pentru agresori.
i) intervine în cazurile de violenţă domestică, la solicitarea organelor de poliție, atunci când prin ordinul de protecţie provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidenţial.
Art. 4 – (1) În vederea facilitării emiterii ordinului de protecție provizoriu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, serviciile publice de asistență socială pun la dispoziția organelor de poliție de pe aceeași rază teritorială:
a) datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atribuții în cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora;
b) lista cuprinzând toate centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte sau alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.
(2) În situația în care prin ordinul de protecţie provizoriu se dispune măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta din urmă solicită, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidenţial de tipul celor prevăzute la alin. (1), echipajul de poliție aflat în misiune contactează coordonatorul echipei mobile și îi furnizează detalii cu privire la adresa locului în care se desfășoară intervenția organelor de poliție.
(3) SPAS va pune la dispoziția organelor de poliție lista persoanelor din cadrul SPAS desemnate, cu atribuții în cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora.
Art. 5 – Echipa mobilă se deplasează la fața locului în max. 90 de minute de la momentul semnalării efectuate de către organele de poliție și asigură sprijinul necesar pentru orientarea și conducerea de îndată a agresorului către centrele rezidențiale gestionate de autoritățile administrației publice locale sau, după caz, către alte servicii sociale adecvate, administrate de către furnizorii publici sau privați, de pe raza unităţii administrativ-teritoriale.
Art. 6 - SPAS are obligația de a cunoaște distribuția serviciilor sociale în plan local și județean destinate victimelor violenței domestice precum și a celor de tipul: centre rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte, alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.
Art. 7 - (1) În scopul de a asigura accesul neîngrădit și adecvat la găzduire în situaţiile de urgenţă, precum şi la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenţei domestice sau, după caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel judeţean, respectiv DGASPC-ul, efectuează diligenţele necesare pe lângă celelalte servicii de asistență socială şi furnizorii privaţi de servicii sociale de pe raza teritorială a judeţului.
(2) În vederea depășirii situației de urgență în care se află, victimele pot fi găzduite în orice serviciu social existent cu această destinaţie, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora.
Art. 8 – În urma evaluării gradului de risc pentru victimele violenței domestice, reprezentanții SPAS organizate la nivel de municipiu, oraş, comună referă cazurile către compartimentul de violenţă domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de judeţ sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, în vederea luării în evidență și a realizării managementului de caz.
Art. 9 - Pentru verificarea semnalărilor privind situațiile de violenţa domestică, reprezentanţii SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice,precum si la domiciliul persoanelor fizice.Verificarea semnalarilor privind violența domestică se realizeaza cu sprijinul poliției locale sau,după caz ,a organelor de poliție de pe raza teritorială în care s-a semnalat situația de violență domestică.
Întocmit,
Consilier superior,
Prichici Maria-Cătălina
Anexa nr. 2 la HCL nr din 04.2025
FIŞA
pentru evaluarea gradului de risc şi stabilirea măsurilor de siguranţă necesare pentru victimele violenţei domestice
A. Chestionar pentru evaluarea gradului de risc
I. Istoricul violenţei | ||||||
Nr. crt. | Factor de risc | Categorie de risc/descriere | Observaţii | DA | NU | Nu răspunde. |
1. | Cu cine locuieşte victima? |
|
|
|
|
|
2. | Unde se află agresorul în momentul discuţiei? |
|
|
|
|
|
3. | Există minori sau persoane aflate în îngrijire? Unde sunt în momentul discuţiei? | Pentru fiecare persoană aflată în îngrijire se va preciza vârsta. |
|
|
|
|
4. | Descrieţi ultimul incident de violenţă. | Ce s-a petrecut, tipul de violenţă, tipul de lovituri, dacă este cazul, dacă s-au folosit obiecte sau arme. Vă rugăm să precizaţi unde se aflau copiii în timpul incidentului şi dacă au fost abuzaţi, sub ce formă. |
|
|
|
|
5. | Au existat acte de violenţă domestică anterioare? | În toate studiile despre factorii de risc în violenţa domestică, violenţa anterioară este considerată cel mai comun factor de risc. Poate fi luată în considerare orice formă de manifestare a violenţei domestice (a se vedea art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), indiferent dacă aceasta poate fi sau nu dovedită printr-un document: de exemplu, certificat medico-legal, ordin de protecţie, plângere prealabilă, certificat medical. |
|
|
|
|
6. | Au existat acte de violenţă asupra copiilor/altor membri ai familiei? | În mod frecvent, violenţa domestică se poate extinde şi spre alţi membri ai familiei, inclusiv copii/vârstnici/persoane cu dizabilităţi. Preocupările iniţiale legate de siguranţa unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot dezvălui un tipar de violenţă mult mai extins în familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folosiţi/folosite de agresor ca metodă de manipulare emoţională şi control asupra victimei. |
|
|
|
|
7. | Agresorul a manifestat comportament violent generalizat faţă de terţi (în afara familiei)? | Agresorii implicaţi în situaţii de violenţă domestică manifestă adesea atitudini şi comportamente generale antisociale şi folosesc violenţa şi în afara sferei domestice. |
|
|
|
|
8. | În trecut a fost emis un ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie pe numele agresorului? | În cazurile în care se constată de către instituţiile abilitate că există dovezi privind confirmarea situaţiilor de violenţă domestică, pentru asigurarea protecţiei imediate sau pe termen mediu a victimei împotriva agresorului poate fi emis un ordin de protecţie provizoriu de către organele de poliţie/ordin de protecţie de către instanţa judecătorească competentă. |
|
|
|
|
9. | Agresorul a încălcat, în trecut, un ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie? | Încălcarea ordinului de protecţie provizoriu/ordinului de protecţie emis de către instituţiile competente se manifestă prin nerespectarea de către agresor a interdicţiilor/măsurilor dispuse faţă de persoana acestuia (interzicerea contactului cu victima, menţinerea unei distanţe de apropiere faţă de victimă etc.), reprezintă un factor de risc şi este asociată cu o creştere a riscului de violenţă în viitor. |
|
|
|
|
II. Formele şi tiparul violenţei | ||||||
10. | Actele de violenţă sunt mai severe şi/sau se manifestă mai frecvent? | Pe parcursul unei relaţii, frecvenţa şi severitatea actelor de violenţă pot creşte gradual. Creşterea severităţii şi frecvenţei actelor violente este unul dintre cei mai importanţi factori de risc de agresiune care poate conduce la vătămări grave şi la un potenţial deces. |
|
|
|
|
11. | În actele de violenţă agresorul a folosit arme/ameninţarea cu arme? | Utilizarea armelor sau ameninţarea cu arme reprezintă un factor semnificativ de risc de violenţă severă şi cauzatoare de deces. În violenţa domestică trebuie luate în considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau arme albe (cuţite, topoare, furci etc.) şi alte obiecte periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care provoacă vătămări. Deţinerea unei arme de foc de către agresor prin prisma profesiei pe care o desfăşoară reprezintă un alt factor de risc major care trebuie să fie luat în considerare. |
|
|
|
|
12. | Agresorul a manifestat comportament de control şi de izolare a victimei? | Comportamentul prin care agresorul exercită control asupra victimei (verificarea în mod repetat a telefonului personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor, relaţiilor cu familia şi prietenii, modului cum se îmbracă, locurilor frecventate, îngrădirea posibilităţii de a avea un loc de muncă, acte de gelozie etc.) este perceput ca un factor semnificativ de risc de violenţă repetată şi posibil deces. Izolarea victimei este o strategie comună majorităţii agresorilor şi poate lua forme severe mergând până la privarea de libertate (sechestrarea victimei în locuinţă). |
|
|
|
|
13. | Victima a fost urmărită/hărţuită? | Urmărirea/Hărţuirea victimei este asociată violenţei grave şi letale împotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din proximitatea acestora şi împreună cu atacuri fizice este asociată în mod semnificativ cu vătămări grave şi foarte grave, cum ar fi tentativa de omor şi omorul. |
|
|
|
|
14. | Au existat manifestări de violenţă sexuală (viol sau viol marital) asupra victimei? | Violenţa sexuală este parte a violenţei domestice împotriva femeilor. În cazul femeilor care sunt agresate sexual există probabilitate mai mare de rănire severă şi de abuz repetat. |
|
|
|
|
15. | Victima a fost ameninţată cu moartea? Au existat forme de şantaj/constrângeri? | Experienţa practică arată că violenţa severă este adesea precedată de ameninţări care pot viza viaţa victimei, a persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de companie. Constrângerea poate lua forme diferite, inclusiv căsătoria forţată. |
|
|
|
|
16. | Au existat tentative de strangulare, sugrumare asupra victimei? | Strangularea şi sugrumarea sunt forme foarte periculoase de violenţă domestică; statisticile internaţionale arată că aproximativ jumătate din victimele femei decedate ca urmare a violenţei domestice au fost supuse la o tentativă de strangulare/sugrumare în anul anterior morţii lor. |
|
|
|
|
III. Factori de risc legaţi de comportamentul agresorului | ||||||
17. | Agresorul prezintă probleme legate de dependenţa de alcool, droguri, medicamente, jocuri de noroc/video? | Deşi numeroase dependenţe ale agresorilor, cum ar fi dependenţa de droguri, alcool, medicamente, jocuri de noroc/video, nu reprezintă cauze şi nici justificări pentru violenţa domestică împotriva femeilor, acestea pot constitui factor de risc crescut a agravării violenţei. |
|
|
|
|
18. | Agresorul manifestă comportament de posesivitate, gelozie extremă, alte atitudini dăunătoare? | Gelozia şi posesivitatea extremă sunt, de asemenea, asociate cu violenţa severă. În plus, comportamentul autoritar şi atitudinile patriarhale/tradiţionale ale agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre onoarea masculină sau onoarea familiei şi sentimentul de posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra riscului. |
|
|
|
|
19. | Agresorul are probleme legate de sănătatea mentală, au existat ameninţări cu suicid din partea agresorului? | Problemele de sănătate mentală ale agresorilor, diferite boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc crescut de violenţă repetată şi severă. Ameninţările cu comiterea de suicid şi starea de sănătate mentală problematică sunt factori de risc în cazuri de ucidere a femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile internaţionale arată că în 32% dintre cazurile de omor cu victime femei agresorul comite suicid după fapta de omor. |
|
|
|
|
20. | Agresorul prezintă manifestări de stres economic? | Schimbările în starea financiară a agresorului şi şomajul acestuia sunt puternici factori de risc în cazuri de omor cu victime femei şi au legătură cu conceptele despre masculinitate şi rolul tradiţional de întreţinător al familiei. |
|
|
|
|
IV. Percepţia victimei asupra riscului | ||||||
21. | Victimei îi este frică pentru propria persoană şi pentru alţii? De ce anume se teme? | Cercetările arată că există o corelaţie puternică între autoevaluarea riscului de către victimă şi utilizarea în fapt a violenţei de către agresor. Cu toate acestea, unele victime pot minimaliza şi subestima violenţa domestică. Într-un studiu despre uciderea femeilor victime ale violenţei domestice realizat de către Campbell et al (2003) aproximativ jumătate dintre victime nu percepuseră existenţa riscului ca agresorul să le omoare. |
|
|
|
|
V. Factori agravanţi | ||||||
22. | A intervenit separarea/divorţul sau, după caz, au existat discuţii prealabile cu privire la acestea? | Separarea/Divorţul sau, după caz, existenţa discuţiilor prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori de risc semnificativ pentru vătămare severă şi omor. |
|
|
|
|
23. | Părintele agresor are contact cu copiii/Se menţin relaţiile personale ale copilului cu părintele agresor? | După separare/divorţ, conflictele legate de contactul cu copiii de către părintele agresor/menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu părintele agresor sunt frecvente şi adesea prezintă un risc crescut de repetare a violenţei atât pentru femeie, cât şi pentru copii. |
|
|
|
|
24. | Există integrat/integraţi în familie copil/copii provenit/proveniţi din alte relaţii/căsătorii? | Factorii de risc de violenţă domestică includ prezenţa copilului/copiilor provenit/proveniţi din alte relaţii/căsătorii. |
|
|
|
|
25. | Au existat acte de violenţă în timpul sarcinii? Dar ulterior, asupra copiilor? | O pondere importantă din cazuistica de violenţă domestică îşi are debutul în timpul sarcinii. Exercitată în timpul sarcinii, violenţa prezintă risc de vătămare severă şi mortală atât pentru femeia victimă, cât şi pentru copilul nenăscut. Femeile însărcinate sunt supuse unui risc mai mare, atât în ce priveşte violenţa minoră, cât şi în ceea ce priveşte violenţa gravă, decât femeile care nu sunt însărcinate. |
|
|
|
|
VI. Suport social | |||
Nr. crt. | Identificare | Descriere | Observaţii |
26. | Familia | Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depăşirea unei situaţii de risc şi vulnerabilitate (de exemplu, mamă, tată, frate, soră, veri, unchi, mătuşi, copii majori). |
|
27. | Vecini/Prieteni | Identificarea persoanelor-resursă din vecinătatea locuinţei victimei/prietenilor |
|
VII. Recomandări de urgenţă privind planul de siguranţă personală | |||
Nr. crt. | Măsuri | Descriere | Observaţii |
28. | Siguranţa locuinţei | Dacă victima nu mai locuieşte cu agresorul, măsuri de securizare a accesului, de monitorizare a locuinţei etc. |
|
29. | Siguranţa copiilor, măsuri de siguranţă pentru prevenirea răpirii copiilor de către agresor, precauţii legale pentru siguranţa copiilor | Măsuri concrete în funcţie de specificul situaţiei: asigurarea unui mediu securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile în care copiii pot fi în pericol |
|
30. | Siguranţa la locul de muncă | Identificarea unor persoane-resursă care să fie informate şi care să aibă un scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la şi către locul de muncă |
|
31. | Siguranţa în alte locuri - şcoală, grădiniţă | Identificarea unor persoane-resursă la şcoală/grădiniţă care să fie informate şi care să aibă un scenariu de risc pentru protejarea minorului: diriginte, învăţător, paznic |
|
32. | Siguranţa în cazurile în care femeia continuă să locuiască împreună cu partenerul abuziv | În cazul în care nu s-a dispus emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, victimei i se vor prezenta posibile soluţii de prevenire a riscului de repetare a situaţiei de violenţă domestică (de exemplu, construirea unui scenariu privind solicitarea de ajutor din partea unui/unei vecin/prieten/rude/poliţiei). |
|
33. | Siguranţa în cazurile în care femeia părăseşte agresorul | Victima va fi informată în legătură cu etapele necesare pregătirii pentru separare: menţinerea secretă a intenţiei de a părăsi agresorul faţă de acesta şi faţă de rude/prieteni, identificarea unui adăpost sigur, identificarea unui alt loc de muncă, identificarea unor soluţii de continuitate a educaţiei copiilor, pregătirea unui bagaj de siguranţă şi a documentelor personale ale victimei/copilului acesteia. |
|
34. | Siguranţa în situaţii periculoase | Victima va fi informată în legătură cu minime măsuri de siguranţă în situaţii de pericol: |
|
35. | Solicitarea unor măsuri legale de protecţie | Victima va fi informată cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie, servicii sociale destinate victimei (servicii de zi cu diferite tipuri de consiliere, servicii rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată), măsuri/servicii destinate agresorului. |
|
Factori de risc legaţi de victimă |
Ce doreşte victima să facă? Implicare activă |
Observaţii/Recomandări |
Data: | Numele: | Semnătura |
B. Stabilire factori de risc şi măsuri aferente
| Istoricul violenţei | Formele şi tiparul violenţei | Factori de risc legaţi de comportamentul agresorului | Percepţia victimei asupra riscului | Factori agravanţi |
Factori de risc vizibili | Număr răspunsuri afirmative | Număr răspunsuri afirmative | Număr răspunsuri afirmative | Număr răspunsuri afirmative | Număr răspunsuri afirmative |
Pentru evaluarea gradului de risc al victimelor violenţei domestice din perspectiva acordării serviciilor sociale se va lua în considerare încadrarea în următoarele categorii de risc: | |||||
Există minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările de la pct. 7, 11 şi 17? | Există minimum 5 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21. Dacă DA - categorie RISC CRESCUT | Pentru nivelul de risc crescut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea şi orientarea victimei în ceea ce priveşte serviciile sociale existente pe raza localităţii/judeţului adecvate nevoilor acesteia în vederea furnizării serviciilor necesare pentru protecţia acesteia. | |||
RISC MEDIU - minimum 4 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 şi 17. | Pentru nivelul de risc mediu, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea şi orientarea victimei în ceea ce priveşte măsurile de protecţie de care aceasta poate beneficia din partea instituţiilor competente: ordin de protecţie provizoriu, ordin de protecţie, formularea unei plângeri prealabile, eliberarea unui certificat medico-legal, consiliere juridică în vederea separării de agresor. | ||||
RISC SCĂZUT - minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 şi 17. | Pentru nivelul de risc scăzut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea victimei cu privire la drepturile şi măsurile de care poate beneficia potrivit Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în special în ceea ce priveşte serviciile sociale de informare şi consiliere a victimei în vederea prevenirii şi combaterii violenţei domestice. | ||||
Intervenţie/Plan general/Măsuri de urgenţă |
|
|
|
|
|