Anexa nr. 2 la HCL nr. .../................

REGULAMEN al serviciului de canalizare al comunei LUPAC

CAP. I 

Dispoziţii generale 

ART. 1 

(1) Prevederile prezentului regulament se aplica serviciului public de alimentare cu apa şi de canalizare, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apa şi de canalizare, din localităţile în care exista sisteme publice de alimentare cu apa şi canalizare, indiferent de mărimea acestora. 

(2) Prezentul regulament stabileşte cadrul juridic unitar privind funcţionarea serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare, definind condiţiile-cadru şi modalităţile ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului, precum şi relaţiile dintre operatorii şi utilizatorii acestor servicii. 

(3) Prevederile regulamentului se aplica, de asemenea, la proiectarea, executarea, receptionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor din sistemul public de alimentare cu apa şi de canalizare. 

(4) Operatorii de servicii de alimentare cu apa şi de canalizare, indiferent de forma de proprietate, organizare şi de modul în care este organizată gestiunea serviciilor în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, se vor conformă prevederilor regulamentului serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare elaborat şi aprobat de autorităţile administraţiei publice locale. 

ART. 2 

În sensul prezentului regulament, notiunile de mai jos se definesc după cum urmează: 

2.1. apa potabilă - apa care îndeplineşte indicatorii de potabilitate prevăzuţi de legislaţia în vigoare; 

2.2. ape uzate menajere - apele de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, instituţii publice şi servicii, care rezulta mai ales din metabolismul uman şi din activităţi menajere şi igienico-sanitare; 

2.3. ape uzate industriale - apele de canalizare rezultate din activităţi economico-industriale sau corespunzand unei alte utilizări a apei decât cea menajera; 

2.4. ape uzate orăşeneşti - apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum şi apele care provin din stropirea şi spalarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a gradinilor şi a curţilor imobilelor; 

2.5. ape pluviale - apele de canalizare care provin din precipitatii atmosferice; 

2.6. autoritate de reglementare competenta - Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - denumita în continuare A.N.R.S.C.; 

2.7. acces la reţea - dreptul utilizatorului serviciilor de alimentare cu apa şi/sau de canalizare de a se bransa/racorda şi de a folosi, în condiţiile legii, reţelele de distribuţie/colectare; 

2.8. acord de furnizare - documentul scris, emis de operator, care stabileşte condiţiile de furnizare pentru utilizator şi defineste parametrii cantitativi şi calitativi ai serviciului la bransamentul utilizatorului şi prin care operatorul se angajează sa furnizeze serviciul de alimentare cu apa; 

2.9. aviz de bransare/racordare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare, prin care se stabilesc condiţiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea şi execuţia branşamentelor de apa, respectiv a racordurilor de canalizare, şi prin care se stabileşte punctul de delimitare dintre reţelele publice şi instalaţiile de utilizare; 

2.10. acord de preluare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajează sa presteze serviciul de canalizare şi care defineste condiţiile şi parametrii cantitativi şi calitativi ai apelor uzate menajere şi/sau industriale preluate la canalizarea publica; 

2.11. bransament de apa - partea din reţeaua de alimentare cu apa, care asigura legatura dintre reţeaua publica de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Bransamentul deserveste un singur utilizator. 

2.12. caracteristici tehnice - totalitatea datelor şi elementelor de natura tehnica, referitoare la o instalatie; 

2.13. cămin de bransament - construcţie componenta a sistemului de distribuţie a apei, aparţinând sistemului public de alimentare cu apa, care adaposteste contorul de bransament, cu montajul aferent acestuia; 

2.14. contor de bransament - aparatul de măsurare a cantităţii de apa consumată de utilizator, care se monteaza pe bransament între doua vane-robinete, la limita proprietăţii utilizatorului; contorul este ultima componenta a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei, fiind utilizat la determinarea cantităţii de apa consumată, în vederea facturarii. 

2.15. contor de reţea - aparatul de măsurare a cantităţii de apa transportată dintr-o zona în alta a reţelei publice. Contorul de reţea nu poate fi utilizat la determinarea şi facturarea cantităţii de apa consumată de unul sau mai mulţi utilizatori; 

2.16. contract-cadru - reglementare cu caracter normativ, care stabileşte condiţiile minimale pentru relaţiile comerciale dintre operator şi utilizator; 

2.17. domeniu public - totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite potrivit legii, aflate în proprietatea publica a unităţilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de folosinta sau interes public local ori judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional; 

2.18. grad de asigurare în furnizare - nivel procentual de asigurare a debitului şi presiunii apei necesare utilizatorului într-un interval de timp, precizat în anexa la contractul de furnizare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apa şi de canalizare; 

2.19. imobil - orice clădire sau teren, cu destinaţie social-culturală, administrativă, de producţie industriala, comercială, de prestări servicii sau de locuinta, inclusiv terenul aferent, cu regim juridic dovedit. În cazul blocurilor de locuinţe, la care terenul aferent nu este delimitat, se considera imobile toate acele blocuri care au adrese poştale distincte; 

2.20. indicatori de performanta generali - parametri ai serviciului de furnizare/prestare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmărite la nivelul operatorilor; 

2.21. indicatori de performanta garantaţi - parametri ai serviciului de furnizare a căror niveluri minime de calitate se stabilesc şi pentru care sunt prevăzute penalizări în contractele de furnizare/prestare, în cazul nerealizarii lor; 

2.22. infrastructura tehnico-edilitara - ansamblul sistemelor de utilităţi publice destinate furnizarii/prestării serviciilor de utilităţi publice; infrastructura tehnico-edilitara aparţine domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului juridic al proprietăţii publice sau private, potrivit legii; 

2.23. instalaţii interioare de apa - totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate după punctul de delimitare dintre reţeaua publica şi instalatia interioară de utilizare a apei, şi care asigura transportul apei preluate din reţeaua publica la punctele de consum şi/sau la instalaţiile de utilizare; 

2.24. instalaţii interioare de canalizare - totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigura preluarea şi transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei pana la căminul de racord din reţeaua publica; 

2.25. licenta - actul tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare competenta prin care se recunoaşte calitatea de operator de servicii de utilităţi publice într-un domeniu reglementat, precum şi capacitatea şi dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice; 

2.26. lichidarea avariilor - activitate cu caracter ocazional şi urgent prin care, în cazul apariţiei unor incidente care conduc sau pot conduce la pagube importante, se iau măsuri imediate pentru împiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor, se determina, se inlatura cauzele care au condus la apariţia incidentului sau se asigura o funcţionare alternativa, se repara sau se înlocuieşte instalatia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat, se restabileste funcţionarea în condiţii normale sau cu parametrii redusi, pana la terminarea lucrărilor necesare asigurării unei funcţionari normale; 

2.27. operator - persoana juridică romana sau străină care are competenta şi capacitatea, recunoscute prin licenta, de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu comunitar de utilităţi publice şi care asigura nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia. Operatori pot fi: 

- autorităţile administraţiei publice locale sau o structura proprie a acestora, cu personalitate juridică; 

- asociaţiile de dezvoltare comunitara; 

- societăţile comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitara, cu capital social al unităţilor administrativ-teritoriale; 

- societăţile comerciale cu capital social privat sau mixt; 

2.28. presiune de serviciu - presiunea ce trebuie asigurata de operator, în punctul de bransare, astfel încât sa se asigure debitul normat de apa, la utilizatorul amplasat în poziţia cea mai dezavantajoasa; 

2.29. punct de delimitare - locul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branseaza la instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii. Punctul de delimitare asigura identificarea poziţiei de montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor, stabilirea apartenentei instalaţiilor, ca şi precizarea drepturilor, respectiv a obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la exploatarea, întreţinerea şi repararea acestora. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare şi reţeaua publica de canalizare se face prin căminul de racord, care este prima componenta a reţelei publice, în sensul de curgere a apei uzate; 

2.30. racord de canalizare - partea din reţeaua publica de canalizare care asigura legatura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publica de canalizare, inclusiv căminul de racord; 

2.31. repartitor de costuri - aparat cu indicaţii adimensionale destinat masurarii, înregistrării şi individualizarii consumurilor de apa pentru fiecare proprietar al unui condominiu. Contoarele de apa montate în aval de contorul de bransament pot fi utilizate numai ca repartitoare de costuri; 

2.32. reţea de transport a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apa, alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie; 

2.33. reţea de distribuţie a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apa, alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigura distribuţia apei la doi ori la mai mulţi utilizatori independenţi; 

2.34. reţea de canalizare - parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale colectoare, canale de serviciu, cămine, guri de scurgere şi construcţii anexe care asigura preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la doi ori de la mai mulţi utilizatori independenţi; 

2.35. secţiune de control - locul de unde se preleveaza probe de apa în vederea analizelor de laborator, acest loc fiind: 

- pentru apa potabilă şi industriala: căminul de bransament; 

- pentru apa uzata: căminul de racord; 

2.36. serviciu de alimentare cu apa şi de canalizare - totalitatea activităţilor de utilitate publica şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captarii, tratarii, transportului, inmagazinarii şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafata provenite din intravilanul acesteia; 

2.37. serviciu de alimentare cu apa - totalitatea activităţilor necesare pentru: 

- captarea apei brute, din surse de suprafata sau subterane; 

- tratarea apei brute; 

- transportul apei potabile şi/sau industriale; 

- inmagazinarea apei; 

- distribuţia apei potabile şi/sau industriale; 

2.38. serviciu de canalizare - totalitatea activităţilor necesare pentru: 

- colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare; 

- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar; 

- colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale şi asigurarea functionalitatii acestora; 

- evacuarea, tratarea şi depozitarea namolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din activităţile prevăzute mai sus; 

- evacuarea apelor pluviale şi de suprafata din intravilanul localităţilor; 

2.39. sistem de alimentare cu apa - ansamblul construcţiilor şi terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor functionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul de alimentare cu apa. Sistemele de alimentare cu apa cuprind, de regula, următoarele componente: 

- captări; 

- aductiuni; 

- staţii de tratare; 

- staţii de pompare, cu sau fără hidrofor; 

- rezervoare de inmagazinare; 

- reţele de transport şi distribuţie; 

- bransamente, pana la punctul de delimitare; 

2.40. sistem de canalizare - ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor functionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul de canalizare. Sistemele de canalizare cuprind, de regula, următoarele componente: 

- racorduri de canalizare, de la punctul de delimitare şi preluare; 

- reţele de canalizare; 

- staţii de pompare; 

- staţii de epurare; 

- colectoare de evacuare spre emisar; 

- guri de vărsare în emisar; 

- depozite de namol deshidratat; 

2.41. utilaj de baza - totalitatea aparatelor şi maşinilor necesare asigurării procesului tehnologic şi a căror oprire sau scoatere din funcţiune afectează sau poate afecta esenţial desfăşurarea activităţii; 

2.42. utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct sau indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii. 

ART. 3 

La elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare, autorităţile administraţiei publice locale vor respecta următoarele principii: 

- securitatea serviciului; 

- tarifarea echitabila; 

- rentabilitatea, calitatea şi eficienta serviciului; 

- transparenta şi responsabilitatea publica, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora; 

- continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ; 

- adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor; 

- accesibilitatea egala a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale; 

- respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei. 

ART. 4 

(1) Serviciile prestate prin sistemele de alimentare cu apa şi de canalizare au drept scop asigurarea alimentarii cu apa, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor şi trebuie sa îndeplinească la nivelul utilizatorilor, în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor, parametrii tehnologici şi programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare şi cerinţele indicatorilor de performanta aprobate de autoritatea administraţiei publice locale. 

(2) Propunerile de indicatori de performanta ai serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare la utilizatori, rezultate din studiul efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii publice înaintea aprobării, având în vedere necesitatea asigurării alimentarii cu apa, canalizarii şi epurarii apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţii. 

ART. 5 

(1) Apa potabilă distribuita prin sistemele de alimentare cu apa este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodăreşti ale populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici şi, după caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale. 

(2) Apa potabilă distribuita utilizatorilor trebuie sa îndeplinească, la bransamentele acestora, condiţiile de potabilitate şi parametrii de debit şi presiune prevăzute în normele tehnice şi reglementările legale în vigoare. 

(3) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele menţionate la alin. (1) este permisă numai în măsura în care exista disponibilitati fata de necesarul de apa potabilă al localităţilor, stabilit potrivit prescripţiilor tehnice în vigoare. 

(4) În cazul în care cerinţele de apa potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral, aceştia pot sa isi asigure alimentarea cu apa potabilă prin sisteme proprii, realizate şi exploatate în condiţiile legii; 

(5) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi: stropitul strazilor şi al spaţiilor verzi, spalatul pieţelor şi al strazilor, spalarea periodică a sistemului de canalizare, spalarea autovehiculelor şi consumul tehnologic al unităţilor industriale, se va utiliza cu precădere apa industriala. 

(6) Apa industriala sau apa cu caracter nepotabil se poate asigura prin sisteme publice de alimentare cu apa industriala sau prin sisteme individuale realizate şi exploatate de agenţii economici. 

(7) Se interzice orice legatura sau interconectare între sistemele de alimentare cu apa potabilă şi sistemele de alimentare cu apa industriala. 

ART. 6 

(1) Sistemul de canalizare trebuie sa asigure, cu precădere, colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apa, precum şi a apelor pluviale sau de suprafata colectate de pe teritoriul localităţilor. 

(2) Namolurile provenite din staţiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare şi din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti se tratează şi se prelucreaza în vederea neutralizarii, deshidratarii, depozitarii controlate sau valorificării, potrivit reglementărilor legale în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea populaţiei. 

(3) Apele uzate evacuate în sistemele de canalizare trebuie sa respecte condiţiile precizate prin acordul de preluare în canalizare, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum şi pe cele impuse prin reglementările tehnice în vigoare, astfel încât, prin natura, cantitatea ori calitatea lor, sa nu conducă la: 

a) degradarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor de canalizare; 

b) diminuarea capacităţii de transport a reţelelor şi a canalelor colectoare; 

c) perturbarea functionarii normale a statiei de epurare prin depăşirea debitului şi a încărcării sau prin inhibarea proceselor de epurare; 

d) apariţia unor pericole pentru igiena şi sănătatea populaţiei sau a personalului de exploatare a sistemului; 

e) apariţia pericolelor de explozie. 

(4) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate şi depozitarea namolurilor provenite din staţiile de epurare se fac numai în condiţiile calitative şi cantitative precizate în avizele, acordurile şi autorizaţiile de mediu eliberate de autorităţile competente, potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul protecţiei calităţii apei şi a mediului, astfel încât sa se garanteze protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea populaţiei. 

(5) Preluarea în sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la agenţi economici industriali sau de la alţi utilizatori neracordati la reţelele de distribuţie a apei se poate aproba numai în măsura în care capacitatea sistemelor nu este depăşită din punct de vedere hidraulic sau al încărcării cu substanţe impurificatoare şi numai dacă nu conţin poluanti toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare. 

ART. 7 

(1) Măsurarea cantităţilor de apa preluate sau furnizate de operatori, prin intermediul sistemelor de alimentare cu apa, sub forma de apa potabilă, apa bruta sau apa industriala, este obligatorie. Aceasta se realizează prin montarea la nivelul punctului de delimitare/separare a instalaţiilor a echipamentelor de măsurare-înregistrare şi control, cu respectarea prevederilor specifice în domeniu, emise de autoritatea de reglementare competenta. 

(2) Instalaţiile din amonte de punctul de delimitare aparţin sau sunt în administrarea operatorului, iar cele din aval aparţin sau sunt în administrarea utilizatorului, după caz. Notiunile de amonte şi aval corespund sensului de curgere a apei în instalaţii, dinspre operator spre utilizator. 

(3) Pana la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăşi consumul stabilit în regim pausal prevăzut de actele normative în vigoare. 

ART. 8 

(1) În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apa şi de canalizare, autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea planificarii şi urmăririi lucrărilor de investiţii necesare functionarii sistemelor în condiţii de siguranta şi la parametrii ceruti prin prescripţiile tehnice. În acest scop se vor institui sisteme de planificare multianuala a investiţiilor, plecandu-se de la un plan director de perspectiva. 

(2) Hotărârile de dare în administrare sau contractele de delegare a gestiunii, după caz, vor prevedea sarcinile concrete ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale operatorului în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor. 

(3) Operatorul sistemului de alimentare cu apa şi/sau de canalizare trebuie sa asigure funcţionarea permanenta a sistemului de alimentare cu apa la toţi utilizatorii, precum şi continuitatea evacuarii apelor colectate de la aceştia. Livrarea apei folosite în scopuri industriale se va face conform cerintei utilizatorului, pe baza unui program de furnizare acceptat de ambele părţi (operator-utilizator). 

(4) Întreruperea alimentarii cu apa şi a evacuarii apelor uzate la canalizare este permisă numai în cazuri prevăzute de lege sau de prezentul regulament, precum şi în cazurile de forta majoră. 

(5) Reţeaua de alimentare cu apa, inclusiv bransamentele, intra în obligaţiile de întreţinere şi reparatie ale operatorului. 

(6) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (3), (4) şi (5), operatorul va asigura exploatarea, întreţinerea şi repararea reţelelor, în conformitate cu instrucţiunile tehnice specifice, pe baza unui program anual de revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale, modernizări şi investiţii. 

(7) La solicitarea utilizatorilor operatorul va interveni pentru asigurarea continuităţii functionarii reţelei de canalizare. În cazul constatării existenţei unor obturari ale canalizarii din vina dovedită a utilizatorului, cheltuielile vor fi suportate de către acesta. 

CAP. II 

Siguranta serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare 

SECŢIUNEA 1 

Documentaţie tehnica 

ART. 9 

(1) Prezentul regulament stabileşte documentaţia tehnica minima necesară desfăşurării serviciului de alimentare cu apa şi a serviciului de canalizare. 

(2) Regulamentul stabileşte documentele necesare exploatării, obligaţiile proiectantului de specialitate, ale unităţilor de execuţie cu privire la întocmirea, reactualizarea, păstrarea şi manipularea acestor documente. 

(3) Detalierea prevederilor prezentului regulament privind modul de întocmire, păstrare şi reactualizare a evidentei tehnice se va face prin instrucţiuni/proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalaţii. 

(4) Personalul de conducere al operatorului răspunde de existenta, corecta completare şi păstrare a documentaţiilor tehnice conform prevederilor prezentului regulament. 

ART. 10 

Proiectarea şi realizarea sistemelor de alimentare cu apa şi a sistemelor de canalizare sau a părţilor componente ale acestora se realizează în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice de proiectare şi execuţie în vigoare, avizate de autorităţile competente, iar proiectul va tine seama de reglementările în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului. 

ART. 11 

Fiecare operator va deţine şi va actualiza următoarele documente: 

a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a făcut delegarea de gestiune; 

b) planul cadastral al situaţiei terenurilor; 

c) planurile generale cu amplasarea construcţiilor şi instalaţiilor aflate în exploatare, inclusiv cele subterane, aduse la zi, cu toate modificările sau completările; 

d) planurile clădirilor sau ale construcţiilor speciale, având notate toate modificările sau completările la zi; 

e) studiile, datele geologice, geotehnice şi hidrotehnice cu privire la terenurile pe care sunt amplasate lucrările aflate în exploatare sau conservare, precum şi cele privind gospodărirea apelor, cu avizele necesare; 

f) cărţile tehnice ale construcţiilor; 

g) documentaţia tehnica a utilajelor şi instalaţiilor şi, după caz, autorizaţiile de punere în funcţiune a acestora; 

h) procese-verbale de constatare în timpul execuţiei şi planurile de execuţie ale părţilor de lucrări sau ale lucrărilor ascunse; 

i) proiectele de execuţie ale lucrărilor, cuprinzând memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile şi schemele instalaţiilor şi reţelelor etc.; 

j) documentele de recepţie, preluare şi terminare a lucrărilor, cu: 

- procese-verbale de măsurători cantitative de execuţie; 

- procese-verbale de verificări şi probe, inclusiv probele de performanta şi garanţie, buletinele de verificări, analiza şi încercări; 

- procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici; 

- procese-verbale de punere în funcţiune; 

- procese-verbale de dare în exploatare; 

- lista echipamentelor montate în instalaţii, cu caracteristicile tehnice; 

- procese-verbale de preluare ca mijloc fix, în care se consemnează rezolvarea neconformitatilor şi a remedierilor; 

- documentele de aprobare a receptiilor şi de predare în exploatare; 

k) schemele de funcţionare a instalaţiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren, planurile de ansamblu şi de detaliu ale fiecărui utilaj şi/sau ale fiecărei instalaţii, inclusiv planurile şi cataloagele pieselor de schimb; 

l) instrucţiunile furnizorilor de echipament sau ale organizaţiei de montaj privind manipularea, exploatarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi cărţile/fişele tehnice ale echipamentelor principale ale instalaţiilor; 

m) normele generale şi specifice de protecţie a muncii, aferente fiecărui echipament, fiecărei instalaţii sau fiecărei activităţi; 

n) planurile de dotare şi amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu, calamitati sau alte situaţii excepţionale; 

o) regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile de serviciu pentru întreg personalul; 

p) avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare pentru clădiri, laboratoare, instalaţii de măsura, inclusiv cele de protecţie a mediului, obţinute în condiţiile legii; 

q) inventarul instalaţiilor şi liniilor electrice conform instrucţiunilor în vigoare; 

r) instrucţiuni privind accesul în incinta şi instalaţii; 

s) documentele referitoare la instruirea, examinarea şi autorizarea personalului; 

t) registre de control, de sesizări şi reclamaţii, de dare şi retragere din exploatare, de manevre, de admitere la lucru etc.; 

u) bilanţul cantităţilor de apa, conform proiectului, şi rezultatele bilanţurilor periodice întocmite conform prevederilor legale. 

ART. 12 

(1) Documentele puse la dispoziţie de autoritatea publica locală, după caz, se vor păstra la sediul sau la punctele de lucru ale operatorului de pe raza de operare. 

(2) Documentaţiile referitoare la construcţii de orice fel se vor întocmi, reconstitui, completa şi păstra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnica a construcţiei". 

ART. 13 

(1) Documentaţia de baza a lucrărilor şi datele generale necesare exploatării vor fi întocmite numai de agenţi economici specializaţi în proiectare, care o vor preda titularului de investiţie. 

(2) Agenţii economici care au întocmit proiectele au obligaţia de a corecta toate planurile de execuţie, în toate exemplarele în care s-au operat modificări pe parcursul execuţiei, şi, în final, sa înlocuiască aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situaţiei reale de pe teren şi sa predea proiectul pe sistem informaţional şi de evidenta pentru exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proiectate. 

(3) Organizaţiile de execuţie şi/sau montaj au obligaţia ca, odată cu predarea lucrărilor, sa predea şi schemele, planurile de situaţii şi de execuţie modificate conform situaţiei de pe teren. În cazul în care nu s-au făcut modificări fata de planurile iniţiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea ca nu s-au făcut modificări în timpul execuţiei. 

(4) În timpul execuţiei lucrărilor se interzic abaterile de la documentaţia întocmită de proiectant fără avizul acestuia. 

ART. 14 

(1) Autorităţile administraţiei publice locale deţinătoare de instalaţii tehnologice din infrastructura tehnico-edilitara aferente serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare, precum şi operatorii care au primit în gestiune delegată aceste servicii în totalitate sau numai unele activităţi componente ale acestuia au obligaţia sa isi organizeze o arhiva tehnica pentru păstrarea documentelor de baza prevăzute la art. 11, organizată astfel încât sa poată fi găsit orice document cu usurinta. 

(2) Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele şi documentele aflate în arhiva. 

(3) Înstrăinarea sub orice forma a planurilor, schemelor sau documentelor aflate în arhiva este interzisă. 

(4) La încheierea activităţii de operare, operatorul va preda pe baza de proces-verbal intreaga arhiva pe care şi-a constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original sau copie. 

(5) Fiecare document va avea anexat un borderou în care se vor mentiona: 

a) data întocmirii documentului; 

b) numărul de exemplare originale; 

c) calitatea celui care a întocmit documentul; 

d) numărul de copii executate; 

e) necesitatea copierii, numele, prenumele şi calitatea celui care a primit copii ale documentului, numărul de copii primite şi calitatea celui care a aprobat copierea; 

f) data fiecărei revizii sau actualizari; 

g) calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea şi calitatea celui care a aprobat; 

h) data de la care documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare; 

i) lista persoanelor cărora li s-au distribuit copii după documentul revizuit/actualizat; 

j) lista persoanelor care au restituit la arhiva documentul primit anterior revizuirii/modificării. 

ART. 15 

(1) Pentru toate echipamentele se vor întocmi fise tehnice care vor conţine toate datele din proiect, din documentaţiile tehnice predate de furnizori sau de executanti şi din datele de exploatare luate de pe teren certificate prin acte de recepţie care trebuie sa confirme corespondenta lor cu realitatea. 

(2) Pe durata exploatării, în fişele tehnice se vor trece date privind: 

a) incidentele sau avariile; 

b) echipamentele care au fost afectate ca urmare a incidentului sau avariei; 

c) incidentele sau avariile altor echipamente produse de incidentul sau avaria în cauza; 

d) reparaţiile efectuate pentru înlăturarea incidentului/avariei; 

e) costul reparaţiilor accidentale sau planificate; 

f) lista de piese şi/sau subansambluri înlocuite cu ocazia reparatiei accidentale sau planificate; 

g) componenta şi echipa care a efectuat reparaţia accidentala sau planificata, chiar în cazul în care reparaţia s-a executat de alt agent economic; 

h) perioada cat a durat reparaţia, planificata sau accidentala; 

i) comportarea în exploatare între doua reparaţii planificate; 

j) data scadenta şi tipul următoarei reparaţii planificate (lucrări de întreţinere curenta, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale); 

k) data scadenta a următoarei verificări periodice; 

l) buletinele de încercări periodice şi după reparaţii. 

(3) Fişele tehnice se întocmesc pentru utilajele de baza, pentru fundaţiile acestora şi a echipamentelor, instalaţiile de legare la pământ, dispozitivele de protecţie şi pentru instalaţiile de comanda, teletransmisie şi telecomunicaţii. 

(4) Pentru baraje, canale de aductiune şi evacuare, clădiri, coşuri de fum şi altele asemenea, precum şi pentru instalaţiile de ridicat, cazane şi recipiente sub presiune se va întocmi şi folosi documentaţia cerută de normele legale în vigoare. 

(5) Separat de fişele tehnice, pentru utilajele de baza (echipament sau aparataj) se va tine o evidenta a lucrărilor de întreţinere curenta, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale. 

ART. 16 

(1) Utilajele de baza, echipamentele auxiliare (pompe, motoare etc.), precum şi principalele instalaţii mecanice (rezervoare, ascensoare, stavilare, poduri rulante, macarale etc.) trebuie sa fie prevăzute cu placute indicatoare cuprinzând datele de identificare pentru echipamentul respectiv în conformitate cu normele în vigoare. 

(2) Toate echipamentele menţionate la alin. (1), precum şi conductele, barele electrice, instalaţiile independente trebuie sa fie numerotate după un sistem care sa permită identificarea rapida şi uşor vizibila în timpul exploatării. 

(3) La punctele de conducere a exploatării trebuie sa se găsească atât schemele generale ale instalaţiilor (schemele normale de funcţionare electrice şi mecanice), cat şi, după caz, cele ale instalaţiilor auxiliare (dozatoare, filtre, aer comprimat, alimentarea cu apa a instalaţiilor fixe de stins incendiul, iluminatul principal şi de siguranta etc.), potrivit specificului activităţii şi atribuţiilor. 

(4) Schemele trebuie actualizate astfel încât sa corespundă situaţiei reale din teren, iar numerotarea şi notarea din scheme trebuie sa corespundă notarii reale a instalaţiilor conform alin. (2). 

(5) Schemele normale de funcţionare vor fi afişate la loc vizibil. 

ART. 17 

(1) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne pe baza cărora se realizează conducerea operativă a instalaţiilor trebuie sa fie clare, exacte, sa nu permită interpretări diferite pentru o aceeaşi situaţie, sa fie concise şi sa conţină date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul stării acestuia, asupra regimului normal şi anormal de funcţionare şi asupra modului de actionare pentru prevenirea incidentelor/avariilor. 

(2) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne trebuie sa delimiteze exact îndatoririle personalului cu diferite specialităţi care concura la exploatarea, întreţinerea sau repararea echipamentului şi trebuie sa cuprindă cel puţin: 

a) îndatoririle, responsabilităţile şi competentele personalului de deservire; 

b) descrierea construcţiei şi functionarii echipamentului, inclusiv scheme şi schite explicative; 

c) reguli referitoare la deservirea echipamentelor în condiţiile unei exploatări normale (manevre de pornire/oprire, manevre în timpul exploatării, manevre de scoatere şi punere sub tensiune); 

d) reguli privind controlul echipamentului în timpul functionarii în exploatare normală; 

e) parametrii normali, limita şi de avarie ai echipamentului; 

f) reguli de prevenire şi lichidare a avariilor; 

g) reguli de prevenire şi stingere a incendiilor; 

h) reguli de anuntare şi adresare; 

i) enumerarea funcţiilor/meseriilor pentru care este obligatorie însuşirea instrucţiunii/procedurii şi promovarea unui examen sau autorizarea; 

j) măsuri pentru asigurarea protecţiei muncii. 

(3) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se semnează de coordonatorul locului de munca şi sunt aprobate de persoana din cadrul personalului de conducere al operatorului desemnată în acest sens, menţionându-se data intrării în vigoare. 

(4) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc anual sau ori de câte ori este nevoie certificându-se prin aplicarea sub semnatura a unei ştampile "valabil pe anul......". Modificările şi completările se aduc la cunostinta sub semnatura personalului obligat sa le cunoască şi sa aplice instrucţiunea/procedura respectiva. 

ART. 18 

(1) Fiecare operator care desfăşoară una sau mai multe activităţi specifice serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare trebuie sa elaboreze, sa revizuiasca şi sa aplice instrucţiuni/proceduri tehnice interne. 

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), toţi operatorii vor întocmi liste cu instrucţiunile/procedurile tehnice interne necesare, cu care vor fi dotate locurile de munca. Lista instrucţiunilor/procedurilor tehnice interne va cuprinde, după caz, cel puţin: 

a) instrucţiuni/proceduri tehnice interne generale; 

b) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea instalaţiilor principale; 

c) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru principalele utilaje şi instalaţii auxiliare; 

d) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea manevrelor curente; 

e) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru lichidarea avariilor; 

f) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru protecţii şi automatizări; 

g) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrărilor de întreţinere. 

ART. 19 

(1) În instrucţiunile/procedurile tehnice interne vor fi descrise schema normală de funcţionare a fiecărui utilaj, instalatie, echipament şi pentru fiecare construcţie, menţionându-se şi celelalte scheme admise de funcţionare a instalaţiei, diferite de cea normală, precum şi modul de trecere de la o schema normală la una alternativa. 

(2) Pe scheme se va figura simbolic starea normală de funcţionare a elementelor componente. 

(3) Abaterile de la funcţionarea în schema normală de funcţionare se aproba de conducerea tehnica a operatorului şi se consemnează în evidentele de operare ale personalului de deservire şi de conducere operativă. 

ART. 20 

(1) Personalul de operare va întocmi zilnic situaţii cu datele de exploatare dacă acestea nu sunt înregistrate şi memorate prin intermediul unui sistem informatic. Datele memorate în sistemul informatic sau cele întocmite de personalul de operare reprezintă forma primara a evidentei tehnice. 

(2) Documentaţia operativă şi evidentele tehnice trebuie examinate zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune măsurile necesare pentru eliminarea eventualelor defecte şi deranjamente constatate în funcţionarea instalaţiilor sau pentru creşterea eficientei şi siguranţei în exploatare. 

SECŢIUNEA a 2-a 

Îndatoririle personalului de operare 

ART. 21 

(1) Personalul de operare se compune din toţi salariaţii care deservesc instalaţiile de alimentare cu apa şi de canalizare, având ca sarcina de serviciu principala supravegherea functionarii şi executarea de manevre în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalatie sau într-un ansamblu de instalaţii. 

(2) Subordonarea pe linie de exploatare şi tehnico-administrativă, precum şi obligaţiile, drepturile şi responsabilităţile personalului de deservire se trec în fişa postului şi în regulamentele/procedurile tehnice interne. 

(3) Locurile de munca în care este necesară desfăşurarea activităţii se stabilesc de operator în procedurile proprii, în funcţie de: 

a) gradul de periculozitate a instalaţiilor şi a procesului tehnologic; 

b) gradul de automatizare a instalaţiilor; 

c) gradul de siguranta necesar în asigurarea serviciului; 

d) necesitatea supravegherii instalaţiilor şi procesului tehnologic; 

e) existenta teletransmisiei datelor şi a posibilităţilor de executare a manevrelor de la distanta; 

f) posibilitatea intervenţiei rapide pentru prevenirea şi lichidarea incidentelor, avariilor şi incendiilor. 

(4) În funcţie de condiţiile specifice de realizare a serviciului, operatorul poate stabili ca personalul sa isi îndeplinească atribuţiile de serviciu prin supravegherea mai multor instalaţii amplasate în locuri diferite. 

ART. 22 

Principalele lucrări ce trebuie cuprinse în fişa postului personalului de deservire, privitor la exploatare şi execuţie operativă, constau în: 

a) supravegherea instalaţiilor; 

b) controlul curent al instalaţiilor; 

c) executarea de manevre; 

d) lucrări de întreţinere periodică; 

e) lucrări de întreţinere neprogramate; 

f) lucrări de intervenţii accidentale. 

ART. 23 

(1) Lucrările de întreţinere periodice sunt cele prevăzute în instrucţiunile furnizorilor de echipamentele, regulamentele de exploatare tehnica şi în instrucţiunile/procedurile tehnice interne şi se executa, de regula, fără oprirea utilajelor de baza. 

(2) Lucrările de întreţinere curenta neprogramate se executa în scopul prevenirii sau eliminării deteriorarilor, avariilor sau incidentelor şi vor fi definite în fişa postului şi în instrucţiunile de exploatare. 

ART. 24 

(1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie sa menţină regimul cel mai sigur şi economic în funcţionarea instalaţiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucţiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim şi dispoziţiile personalului ierarhic superior pe linie de exploatare sau tehnic-administrativă. 

(2) Instalaţiile, echipamentele sau utilajele trebuie supravegheate conform sistemului de supraveghere stabilit, dacă este în funcţiune sau rezerva operationala. 

(3) Înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalul de timp stabilit în proceduri, în condiţiile stabilite la art. 20. 

(4) În cazul pornirii unor echipamente, la care conform instrucţiunilor trebuie asigurata o anumită viteza de încărcare sau paliere de funcţionare, înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalele de timp stabilite, pana la stabilizarea parametrilor normali de funcţionare. 

SECŢIUNEA a 3-a 

Analiza şi evidenta incidentelor şi avariilor 

ART. 25 

(1) În scopul creşterii siguranţei în funcţionare a serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare şi al continuităţii serviciului, operatorii vor întocmi proceduri de analiza operativă şi sistematica a evenimentelor nedorite care au loc în instalaţiile aparţinând sistemului de alimentare cu apa şi de canalizare, stabilindu-se măsuri privind creşterea fiabilitatii echipamentelor şi schemelor tehnologice, 

îmbunătăţirea activităţii de exploatare, întreţinere şi reparaţii şi creşterea nivelului de pregătire şi disciplina a personalului. 

(2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament şi vor fi aprobate de autoritatea administraţiei publice locale. 

ART. 26 

Evenimentele ce se analizează se referă, în principal, la: 

a) defectiuni curente; 

b) deranjamente la captări, staţii de tratare, reţele de transport şi de distribuţie a apei; 

c) deranjamente la instalaţiile de colectare, de transport, la staţiile de epurare a apelor uzate şi la cele de tratare şi depozitare a namolurilor; 

d) incidente şi avarii; 

e) abateri sistematice ale parametrilor apei distribuite; 

f) limitări de consum impuse de anumite situaţii existente la un moment dat în sistem. 

ART. 27 

(1) Defecţiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de la starea normală sau ca o deficienta a echipamentelor sau a instalaţiilor, care nu duce la oprirea acestora. 

(2) Defecţiunile se constata de către personalul de operare, în timpul supravegherii şi controlului instalaţiilor, şi se remediaza în conformitate cu procedurile aprobate. 

(3) Defecţiunile pentru a căror remediere este necesară intervenţia altui personal decât cel de operare sau oprirea utilajului/instalaţiei se înscriu în registrul de defectiuni. 

(4) Deranjamentele din reţelele de transport şi distribuţie sunt acele defectiuni care conduc la întreruperea serviciului către utilizatorii alimentati de la o ramura a reţelei de transport sau dintr-o reţea de distribuţie. 

(5) Deranjamentele din staţiile de tratare sau de pompare constau în oprirea prin protecţie voita sau forţată a unui echipament sau instalatie, care nu influenţează în mod direct producerea de apa potabilă, fiind caracteristice echipamentelor şi instalaţiilor anexa. Se considera deranjament şi oprirea utilajelor auxiliare care a determinat intrarea automată în funcţiune a utilajului de rezerva. 

ART. 28 

(1) Se considera incidente următoarele evenimente: 

a) declanşarea sau oprirea forţată a instalaţiilor indiferent de durata, dar care nu îndeplineşte condiţiile de avarie; 

b) declanşarea sau oprirea forţată a utilajelor auxiliare, fără ca acestea sa fie înlocuite prin anclansarea automată a rezervei, care conduce la reducerea cantităţii de apa produsă, transportată sau furnizată; 

c) reducerea cantităţii de apa potabilă şi/sau industriala disponibilă sau a parametrilor de livrare a acesteia ori a apelor uzate preluate, sub limitele stabilite prin reglementări, pe o durata mai mare de 60 de minute, ca urmare a defectiunilor din instalaţiile proprii. 

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) nu se considera incidente următoarele evenimente: 

a) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii ca urmare a actionarii corecte a elementelor de protecţie şi automatizare, în cazul unor evenimente care au avut loc într-o alta instalatie, ieşirea din funcţiune fiind consecinta unui incident localizat şi înregistrat în acea instalatie; 

b) ieşirea din funcţiune sau scoaterea din exploatare a unei instalaţii sau părţi a acesteia, ca urmare a unor defectiuni ce pot sa apara în timpul încercărilor profilactice pe partea electrica sau de automatizări, corespunzătoare scopului acestora; 

c) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii auxiliare sau a unui element al acesteia, dacă a fost înlocuit automat cu rezerva, prin funcţionarea corecta a anclansarii automate a rezervei, şi nu a avut ca efect reducerea cantităţii de apa livrate utilizatorului sau preluării apelor uzate de la acesta; 

d) scoaterea accidentala din funcţiune a unei instalaţii sau a unui element al acesteia în scopul eliminării unor defectiuni, dacă a fost înlocuit cu rezerva şi nu a afectat alimentarea cu apa sau preluarea apelor uzate la/de la utilizatori; 

e) scoaterea din exploatare în mod voit a unei instalaţii, pentru prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamitati; 

f) întreruperile sau reducerile în livrarea apei potabile convenite în scris cu utilizatorii care ar putea fi afectaţi. 

ART. 29 

(1) Se considera avarii următoarele evenimente: 

a) întreruperea accidentala, totală sau parţială, a livrării apei potabile către utilizatori pentru o perioada mai mare de 6 ore; 

b) întreruperea accidentala, totală sau parţială, a livrării apei potabile sau industriale către operatorii economici pe o perioada mai mare decât limitele prevăzute în contracte; 

c) defectarea sau ieşirea accidentala din funcţiune a utilajelor auxiliare ori a unor instalaţii sau subansambluri din instalaţiile de producere a apei potabile sau industriale, care conduc la reducerea cantităţilor utilizabile cu mai mult de 30% pe o durata mai mare de 72 de ore; 

d) defectarea sau ieşirea accidentala din funcţiune a unor instalaţii de producere sau transport al apei potabile sau industriale, indiferent de efectul asupra utilizatorilor, dacă fac ca acestea sa rămână indisponibile pe o durata mai mare de 72 de ore; 

e) defectarea sau ieşirea accidentala din funcţiune a instalaţiilor de producere şi transport al apei potabile şi industriale, care conduc la reducerea cantităţii livrate cu mai mult de 50% pe o durata mai mare de o ora. 

(2) Dacă pe durata desfăşurării evenimentului, ca urmare a consecinţelor avute, acesta isi schimba categoria de încadrare, respectiv din incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toată durata desfăşurării lui în categoria avariei. 

ART. 30 

Analiza avariei se efectuează imediat după producerea evenimentului respectiv de către factorii de răspundere ai operatorului, de regula, împreună cu cei ai autorităţilor administraţiei publice locale. 

ART. 31 

Analiza fiecărui incident sau a fiecărei avarii va trebui sa aibă următorul conţinut: 

a) locul şi momentul apariţiei incidentului sau avariei; 

b) situaţia înainte de incident sau avarie, dacă se funcţiona sau nu în schema obişnuită, cu indicarea abaterilor de la aceasta; 

c) prilejul care a favorizat apariţia şi dezvoltarea evenimentelor; 

d) descrierea cronologică a tuturor evenimentelor pe baza diagramelor, rapoartelor înregistrărilor computerizate şi declaraţiilor personalului; 

e) manevrele efectuate de personal în timpul desfăşurării şi lichidării evenimentului; 

f) situaţia functionarii semnalizarilor, protectiilor şi automatizarilor; 

g) efectele produse asupra instalaţiilor, dacă a rezultat echipament deteriorat, cu descrierea deteriorarii; 

h) efectele asupra utilizatorilor, utilitatile nelivrate, durata de întrerupere, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte; 

i) stadiul verificărilor profilactice, reviziile şi reparaţiile pentru echipamentul sau protectiile care nu au funcţionat corespunzător; 

j) cauzele tehnice şi factorii care au provocat fiecare eveniment din succesiunea de evenimente; 

k) modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului şi modul de respectare a instrucţiunilor; 

l) influenta schemei tehnologice sau de funcţionare în care sunt cuprinse instalaţiile afectate de incident sau avarie; 

m) situaţia procedurilor/instrucţiunilor de exploatare şi reparaţii şi a cunoaşterii lor, cu menţionarea lipsurilor constatate şi a eventualelor încălcări ale celor existente; 

n) măsuri tehnice şi organizatorice de prevenire a unor evenimente asemănătoare, cu stabilirea termenelor şi responsabilităţilor. 

ART. 32 

(1) Analiza incidentelor şi avariilor trebuie finalizată în cel mult 5 zile de la lichidarea acestora. 

(2) În cazul în care pentru lămurirea cauzelor şi consecinţelor sunt necesare probe, încercări, analize de laborator sau obţinerea unor date tehnice suplimentare, termenul de finalizare a analizei incidentului sau avariei va fi de 15 zile de la lichidarea acesteia. 

(3) În cazul în care în urma analizei rezulta ca evenimentul a avut loc ca urmare a proiectării instalaţiei, montarii instalaţiei, deficienţelor echipamentului, calităţii slabe a materialelor sau datorită acţiunii ori inacţiunii altor persoane fizice sau juridice asupra ori în legatura cu instalatia sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite factorilor implicaţi, pentru punct de vedere. 

(4) Analiza avariei sau incidentului se face la nivelul operatorului care are în gestiune instalaţiile respective, cu participarea proiectantului, furnizorului de echipament şi/sau a executantului, după caz, participarea acestora fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a autorităţii administraţiei publice locale. 

(5) Dacă avaria sau incidentul afectează sau influenţează funcţionarea instalaţiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenţi economici, operatorul care efectuează analiza va solicita acestora transmiterea în maximum 48 de ore a tuturor datelor şi informaţiilor necesare analizarii avariei sau incidentului. 

ART. 33 

(1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se consemnează într-un formular-tip denumit "fişa de incident", iar la exemplarul care rămâne la operator se vor anexa documentele primare legate de analiza evenimentului. 

(2) Conţinutul minim al fisei de incident va fi în conformitate cu prevederile art. 31. 

ART. 34 

(1) În vederea satisfacerii în condiţii optime a necesităţilor de alimentare continua cu apa potabilă şi a preluării apelor uzate, operatorii vor urmări evidentierea distinctă a intreruperilor şi limitarilor, a duratei şi a cauzelor de întrerupere a utilizatorilor, inclusiv a celor cu cauze în instalaţiile acestora, dacă au afectat funcţionarea instalaţiilor proprii. 

(2) Situaţia centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitări se va transmite trimestrial autorităţii administraţiei publice locale. 

ART. 35 

(1) Analiza deteriorarii echipamentelor se face în scopul determinării indicatorilor de fiabilitate a acestora în condiţii de exploatare. 

(2) Pentru evidentierea deteriorarilor de echipament care au avut loc cu ocazia incidentelor sau avariilor, analiza se face concomitent cu analiza incidentului sau avariei pentru fiecare echipament în parte, rezultatele consemnându-se într-un formular-tip denumit "fişa pentru echipament deteriorat", care se anexează la fişa incidentului. 

(3) Pentru evidentierea deteriorarii echipamentelor ca urmare a încercărilor profilactice, manipulării, reparaţiilor sau întreţinerii necorespunzătoare, neefectuarii la timp a reparaţiilor sau reviziilor planificate, a scoaterii din funcţiune a acestor echipamente sau a instalaţiei din care fac parte şi care au fost înlocuite cu rezerva (indiferent de modul cum s-a făcut aceasta înlocuire), care au avut loc în afară evenimentelor încadrate ca incidente sau avarii, operatorul va tine o evidenta separată pe tipuri de echipamente şi cauze. 

(4) Evidentierea defectiunilor şi deteriorarilor se face şi în perioada de probe de garanţie şi punere în funcţiune după montare, înlocuire sau reparatie capitala. 

ART. 36 

(1) Fişele de incidente şi de echipament deteriorat reprezintă documente primare pentru evidenta statistica şi aprecierea realizării indicatorilor de performanta. 

(2) Păstrarea evidentei se face la operator pe toată perioada cat acesta prestează/furnizează serviciul. 

(3) La încheierea activităţii de operare se aplica prevederile art. 14 alin. (4). 

SECŢIUNEA a 4-a 

Asigurarea siguranţei de funcţionare a instalaţiilor 

ART. 37 

(1) Pentru creşterea siguranţei în funcţionare a serviciilor de alimentare cu apa şi de canalizare şi pentru continuitatea alimentarii cu apa şi preluării apelor uzate, operatorii vor întocmi proceduri prin care se instituie reguli de efectuare a manevrelor în instalaţiile aparţinând sistemului de alimentare cu apa şi de canalizare. 

(2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament-cadru. 

ART. 38 

Manevrele în instalaţii se executa pentru: 

a) modificarea regimului de funcţionare a instalaţiilor sau ansamblului de instalaţii, fiind determinate de necesităţile obiective de adaptare a functionarii la cerinţele utilizatorilor, realizarea unor regimuri optime de funcţionare, reducerea pierderilor etc., având un caracter frecvent şi executandu-se mereu la fel, denumite manevre curente; 

b) modificarea configuraţiei instalaţiilor sau grupurilor de instalaţii, fără ca acestea sa aibă un caracter frecvent sau periodic, precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări sau probe şi redarea lor în exploatare, denumite manevre programate; 

c) izolarea echipamentului defect şi restabilirea circuitului funcţional tehnologic al instalaţiei sau ansamblului de instalaţii, executate cu ocazia apariţiei unui incident, denumite manevre de lichidare a incidentelor. 

ART. 39 

În sensul prezentului regulament, nu sunt considerate manevre în instalaţii modificările regimurilor de funcţionare care au loc ca urmare a acţiunii sistemelor de automatizare şi protecţie sau sunt executate curent de personalul de operare 

asupra sistemelor de reglaj, pe baza instrucţiunilor de exploatare, fără modificarea schemei de funcţionare aprobate. 

ART. 40 

Manevrele trebuie concepute astfel încât: 

a) succesiunea operaţiilor în cadrul manevrelor sa asigure desfăşurarea normală a acestora; 

b) trecerea de la starea iniţială la starea finala dorita sa se facă printr-un număr minim de operaţii; 

c) ordinea de succesiune a operaţiilor trebuie sa aibă în vedere respectarea procesului tehnologic stabilit prin instrucţiunile de exploatare a echipamentului sau a instalaţiei la care se executa manevra; 

d) sa fie analizate toate implicatiile pe care fiecare operaţie le poate avea atât asupra instalaţiei în care se executa manevra, cat şi asupra restului instalaţiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punct de vedere al siguranţei în exploatare; 

e) manevra sa se efectueze într-un interval de timp cat mai scurt, stabilindu-se operaţiile care se pot executa simultan fără a se conditiona una pe alta, în funcţie de numărul de executanti şi de posibilitatea supravegherii directe de către responsabilul de manevra; 

f) sa se ţină seama de respectarea obligatorie a normelor de protecţie a muncii; 

g) fiecare operaţie de actionare asupra unui element prin comanda de la distanta sa fie urmată de verificarea realizării acestei comenzi sau verificarea realizării efectului corespunzător; 

h) persoana care concepe manevra trebuie sa cunoască instalatia în care se vor executa operaţiile cerute de manevra, sa dispună de schema detaliată corespunzătoare situaţiei din teren şi de schema tehnologică de executare a manevrei. 

ART. 41 

Manevrele în instalaţii se efectuează numai pe baza unui document scris numit foaie de manevra, care trebuie sa conţină: 

a) tema manevrei; 

b) scopul manevrei; 

c) succesiunea operaţiilor; 

d) notatii în legatura cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor; 

e) persoanele care executa sau au legatura cu manevra şi responsabilităţile lor. 

ART. 42 

După scopul manevrei, foaia de manevra poate fi: 

a) foaie de manevra permanenta, al carei conţinut este prestabilit în instrucţiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la: 

- manevre curente; 

- anumite manevre programate, cu caracter curent; 

- anumite manevre în caz de incident, având un caracter curent; 

b) foaie de manevra pentru manevre programate, al carei conţinut se întocmeşte pentru efectuarea de lucrări programate sau accidentale şi care prin caracterul sau necesita o succesiune de operaţii ce nu se încadrează în foile de manevra permanente. 

ART. 43 

Manevrele cauzate de incidente sau avarii se executa fără foaie de manevra. Lichidarea incidentelor se executa pe baza procedurilor/instrucţiunilor întocmite în acest sens. 

ART. 44 

(1) Întocmirea, verificarea şi aprobarea foilor de manevra se fac de către persoanele desemnate de operator, care au pregătirea necesară şi asigura executarea serviciului operativ şi tehnico-administrativ. 

(2) Nu se admit verificarea şi aprobarea foilor de manevra telefonic. 

(3) În funcţie de necesitate, la foaia de manevra se anexează o schema de principiu referitoare la manevra care se efectuează. 

(4) Foaia de manevra întocmită, verificata şi aprobată se pune în aplicare numai în momentul în care exista aprobarea pentru efectuarea manevrei la echipamentul, instalatia sau ansamblul de instalaţii în cauza conform procedurilor aprobate. 

ART. 45 

Manevrele curente, programate sau accidentale, pot fi iniţiate de persoane prevăzute în procedurile aprobate şi care răspund de necesitatea efectuării lor. 

ART. 46 

Executarea manevrelor în cazul lucrărilor normale, programate, şi al probelor profilactice trebuie realizată astfel încât echipamentul sa nu fie scos din exploatare mai devreme decât este necesar şi nici sa nu se întârzie admiterea la lucru. 

ART. 47 

Fiecare operator va stabili prin decizie şi procedura interna nomenclatorul cu manevrele ce se executa pe baza de foi de manevra permanente sau pe baza de instrucţiuni/proceduri tehnice interne. 

ART. 48 

(1) Darea în exploatare a echipamentelor nou-montate se face conform instrucţiunilor de proiectare şi/sau ale furnizorului de echipament cu privire la probele mecanice, rodajul mecanic, probele tehnologice şi punerea în funcţiune. 

(2) În perioadele de probe mecanice ale echipamentelor, manevrele şi operaţiile respective cad în sarcina organizaţiei care executa montajul, cu participarea personalului de exploatare. 

(3) După terminarea probelor mecanice şi eventual a rodajului în gol, se face recepţia preliminară a lucrărilor de construcţii-montaj sau lucrările se preiau de către beneficiar cu proces-verbal de preluare-primire, după care rodajul în sarcina şi probele tehnologice cad în sarcina beneficiarului. 

ART. 49 

(1) După terminarea manevrei se vor înscrie în evidentele operative ale instalaţiei executarea acestora conform foii de manevra, ora începerii şi terminării manevrei, starea operativă, configuraţia etc., în care s-au adus echipamentele respective, precum şi orele la care s-au executat operaţiile care prezintă importanta în funcţionarea echipamentelor, instalaţiilor sau ansamblurilor de instalaţii. 

(2) Este obligatorie înscrierea tuturor montarilor şi demontarilor de flanse oarbe folosite pentru blindarea circuitelor, precum şi admiterile la lucru, respectiv terminarea lucrărilor, conform instrucţiunilor/procedurilor interne. 

ART. 50 

(1)Trecerea de la schema obişnuită la o alta varianta de schema de funcţionare se admite numai în cazurile de prevenire de incidente, accidente şi incendii, precum şi în cazurile de indisponibilitate a unor echipamente componente ale instalaţiilor respective, personalul de deservire operativă şi de comanda operativă răspunzând de manevra facuta. 

(2) Trecerea de la schema normală la una dintre schemele-varianta se va face pe baza foii de manevra şi cu asistenta tehnica. 

ART. 51 

Orice persoana care executa, coordonează, conduce, dispune, aproba sau participa la pregătirea, coordonarea, efectuarea manevrelor în instalaţiile sistemelor de alimentare cu apa şi de canalizare trebuie sa cunoască prevederile privind executarea manevrelor în instalaţii şi sa le aplice. 

CAP. III 

Serviciul de canalizare 

SECŢIUNEA 1 

Colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori 

ART. 52 

(1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apa şi de canalizare. 

(2) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale, cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apa şi de canalizare. 

ART. 53

(1) Delimitarea dintre reţeaua publica de canalizare şi instalatia interioară de canalizare aparţinând utilizatorului este căminul de racord. 

(2) Părţile componente ale unui racord sunt: 

a) o construcţie numita cămin de racord, plasata pe domeniul public sau privat, folosită pentru controlul şi întreţinerea racordului, fiind vizibila şi accesibila; 

b) un dispozitiv tip sifon, instalat în cămin cu rolul de a garanta securitatea reţelei şi care permite totodată racordarea la reţeaua de canalizare aparţinând utilizatorului; 

c) o conducta de racordare, situata între căminul de racord şi reţeaua publica de canalizare; 

d) un dispozitiv de legatura, realizat conform normelor tehnice în vigoare, permitand legarea conductei de racordare la canalul de serviciu. 

(3) Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord cu toate componentele sale, aparţine reţelei publice de canalizare, indiferent de modul de finanţare a realizării acestuia. 

ART. 54

(1) Pentru a nu se produce inundarea subsolurilor utilizatorului, în cazul intrării sub presiune a reţelei de canalizare, acestea nu vor fi racordate direct la reţeaua de canalizare. 

(2) Pe legăturile prevăzute pentru golirea subsolurilor la canalizare, în vederea evacuarii apelor provenite din reţelele interioare de alimentare cu apa şi de canalizare în cazul unor defectiuni, se vor monta de către utilizatori vane şi clapete contra refularii. 

(3) Căminul de racord se amplaseaza astfel: 

a) la 1-2 m fata de clădire, la imobilele fără curte şi fără împrejmuire; 

b) imediat după căminul uscat, de control al canivoului, la imobilele construite în terenuri sensibile de umezire (macroporice); 

c) la 1-2 m de împrejmuire, în curtea imobilelor cu incinta închisă; 

d) la canalul de serviciu, acolo unde distanta dintre clădire şi canalul public este mai mica de 3 m. 

ART. 55 

Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor este permisă numai dacă prin aceasta: 

a) nu se degradeaza construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare şi ale statiilor de epurare; 

b) nu se diminuează capacitatea de transport a canalelor prin depuneri sau obturari; 

c) nu se aduc prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau personalului de exploatare; 

d) nu se perturba procesele de epurare din staţiile de epurare sau nu se diminuează capacitatea acestora; 

e) nu se creează pericol de explozie; 

f) nu afectează calitatea apelor uzate şi meteorice din sistemul de canalizare. 

ART. 56 

Deversarea la canalizare se poate face prin intermediul racordului şi numai a următoarelor categorii de ape uzate: 

a) ape uzate menajere; 

b) ape uzate industriale; 

c) ape uzate orăşeneşti; 

d) ape pluviale; 

e) ape uzate provenite de la platformele de depozitare a zapezii. 

ART. 57 

(1) Orice utilizator care doreşte sa fie racordat la sistemul de canalizare trebuie sa depună la operatorul serviciului de canalizare o cerere de racordare. Cererea va fi însoţită de certificatul de urbanism, planul de încadrare în zona la scara de 1:500 şi actul de proprietate sau o împuternicire data de proprietar. 

(2) La solicitarea avizului de racordare, în vederea evacuarii apelor uzate, utilizatorul va pune la dispoziţie date asigurate de un proiectant autorizat, respectiv breviare de calcul cu estimari ale debitelor şi compoziţiei apelor uzate care urmează a fi evacuate în canalizarile localităţilor. 

ART. 58 

Pentru orice modificări privind debitul şi/sau calitatea apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor de către operatorii economici, ca urmare a extinderii capacităţilor de producţie, a modificării tehnologiilor de fabricaţie sau a altor cauze, utilizatorul are obligaţia de a cere un nou aviz de racordare, de a obţine avizul inspectoratului de sănătate publica şi avizul de gospodărire a apelor, iar operatorul are obligaţia sa modifice contractul de furnizare. 

ART. 59 

(1) Cheltuielile pentru executarea racordurilor la utilizator revin autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunala. Execuţia lucrărilor se realizează prin grija operatorului, iar modalităţilor de decontare vor fi stabilite în contractul de delegare a gestiunii, dacă este cazul. 

(2) Legatura realizată între căminul de racordare şi reţeaua de canalizare interioară a utilizatorului, inclusiv cea pentru apele meteorice, este în sarcina exclusiva a utilizatorului. Canalizarea şi lucrările de racord trebuie sa fie executate în condiţii de etanseitate. 

ART. 60 

În vederea eliberării avizului de racordare, operatorul: 

a) va analiza cantităţile şi incarcarile cu impurificatori ale apelor uzate, prognozate a fi evacuate de utilizator, în corelatie cu capacitatea reţelelor de canalizare existente în zona de amplasament şi a instalaţiilor de epurare aferente, pe tipuri de apa uzata; 

b) va decide emiterea avizului de principiu de racordare a utilizatorului, dacă reţeaua/reţelele de canalizare şi instalaţiile de epurare au capacitatea de preluare necesară noilor condiţii, indicând amplasamentul căminelor de racord şi, dacă este necesar, necesitatea montarii unor staţii de preepurare; 

c) refuza emiterea avizului de principiu de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare, amana emiterea sau limitarea provizorie a preluării debitelor, dacă execuţia racordului necesita realizarea unei redimensionari a reţelei de canalizare sau a instalaţiilor de epurare existente, în funcţie de strategia de dezvoltare a reţelelor sistemului de canalizare stabilită de autoritatea administraţiei publice locale; 

d) eliberează avizul de racordare definitiv, specificand: 

1. debitele şi concentratiile maxime admisibile ale impurificatorilor apelor uzate evacuate, în secţiunea de control; 

2. eventualele restrictii de evacuare în anumite ore sau situaţii; 

3. măsuri de uniformizare a debitelor şi concentratiilor substanţelor poluante conţinute; 

4. obligaţia utilizatorului de a semnala operatorului toate accidentele sau anomaliile din instalaţiile proprii, care pot perturba buna funcţionare a sistemului de canalizare. 

ART. 61 

Operatorul are obligaţia de a elibera avizul definitiv de racordare în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete. În cazul în care în momentul depunerii documentaţiei aceasta nu este completa, operatorul, în termen de maximum 10 zile, va solicita în scris completarea documentaţiei cu documentele lipsa, completand în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberării avizului, precum şi data la care s-a depus documentaţia incompleta. 

ART. 62 

(1) Înainte de orice racordare la reţelele de canalizare, operatorul serviciului de canalizare va verifica conformarea execuţiei instalaţiilor interioare cu proiectul de realizare a acestor instalaţii de canalizare interioară ce a stat la baza avizului de racordare, astfel încât sa fie asigurate posibilitatea tehnica de racordare şi compatibilitatea celor doua reţele. 

(2) Este interzisă montarea oricărui dispozitiv sau oricărei instalaţii care poate permite pătrunderea apelor uzate în conducta de apa potabilă sau industriala, fie prin aspirare datorată fenomenului de ejectie, fie prin refulare cauzată de o suprapresiune produsă în reţeaua de evacuare. 

ART. 63 

(1) Pentru controlul calităţii apelor deversate în reţeaua de canalizare, utilizatorii, operatori economici care desfăşoară activităţi în urma cărora rezulta ape uzate din procesele tehnologice, vor prezenta, la cererea organului de control abilitat sa efectueze astfel de controale, buletine de analiza emise de un laborator autorizat. 

(2) Buletinele de analiza vor avea o vechime de cel mult 30 de zile calendaristice. 

ART. 64

(1) Recepţia şi preluarea racordului ca mijloc fix se realizează conform legislaţiei în vigoare. 

(2) Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totală sau parţială a racordurilor aparţinând sistemului, precum şi a caminului de racordare sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului. 

(3) În cazul în care apar unele deteriorări ale reţelelor, inclusiv cu efecte asupra terţilor, şi se dovedeşte ca acestea se datorează neglijentei sau imprudentei din partea unui utilizator, costurile interventiilor operatorului serviciului pentru remedierea situaţiei sunt în sarcina utilizatorului vinovat, care este răspunzător de daunele provocate. 

ART. 65 

Apele uzate provenite de la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele şi institutele de cercetare medicală şi veterinara, de la unităţile de ecarisare, precum şi de la orice fel de întreprinderi şi instituţii care, prin specificul activităţii lor, produc contaminare cu agenţi patogeni (microbi, virusuri, oua de paraziti) pot fi evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor numai cu respectarea următoarelor măsuri, certificate periodic prin buletine de analiza, eliberate de către inspectoratele de sănătate 

publica teritoriale, ce vor fi comunicate operatorilor care au în administrare şi exploatare reţeaua de canalizare şi statia de epurare a localităţii: 

a) la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice realizarea măsurilor de dezinfecţie a tuturor produselor patologice provenite de la bolnavi se va face conform legislaţiei sanitare în vigoare; 

b) la laboratoarele institutelor care lucrează cu produse patologice şi la celelalte unităţi menţionate, realizarea măsurilor de dezinfecţie/sterilizare a tuturor produselor patologice se va face conform legislaţiei sanitare în vigoare. 

ART. 66

Utilizatorul este obligat sa respecte toate normele şi normativele în vigoare cu privire la condiţiile şi calitatea apelor uzate. În acest sens, utilizatorul nu poate deversa în reţeaua de canalizare ape uzate care în secţiunea de control conţin: 

a) materii în suspensie ale căror cantitate, mărime şi natura constituie un factor activ de erodare a canalelor, provoacă depuneri sau stanjenesc curgerea normală; 

b) substanţe cu agresivitate chimica asupra materialelor din care sunt realizate reţelele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi; 

c) substanţe de orice natura care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidala sau de suspensie, pot stanjeni exploatarea normală a canalelor şi statiilor de epurare a apelor uzate sau care, împreună cu aerul, pot forma amestecuri explozive; 

d) substanţe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol personalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a statiei de epurare; 

e) substanţe cu grad ridicat de periculozitate; 

f) substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri care sa contribuie la poluarea mediului înconjurător; 

g) substanţe colorante ale căror cantităţi şi natura, în condiţiile diluarii realizate în reţeaua de canalizare şi în statia de epurare, determina modificarea culorii apei din resursele de apa în care se evacueaza apele epurate; 

h) substanţe inhibitoare ale procesului de epurare a apelor uzate sau de tratare a namolului; 

i) substanţe organice greu biodegradabile, în cantităţi ce pot influenta negativ procesul de epurare a treptei biologice. 

ART. 67

(1) În cazul în care în localitate exista un sistem public de canalizare, toţi utilizatorii care au contract de furnizare a apei, indiferent dacă au sau nu bransament propriu, au obligaţia de a deversa apele uzate provenite din activităţile specifice fiecărui tip de utilizator numai în reţeaua de canalizare, cu respectarea prevederilor prezentului regulament. 

(2) Utilizatorii care se alimentează cu apa din reţeaua de distribuţie sau din surse proprii şi care sunt amplasati în zone unde nu exista reţele de canalizare au obligaţia dotării cu bazine etanse vidanjabile sau cu statie de epurare compacta locală, construite şi exploatate în condiţiile impuse de autorităţile de mediu şi gospodărire a apelor competente. Vidanjarea şi evacuarea apelor uzate provenite din astfel de fose se poate realiza fie de către operatorul serviciului de canalizare, fie de către alţi agenţi economici autorizaţi, care au obţinut în prealabil avizul operatorului privind locul şi condiţiile tehnice de descărcare a apelor uzate provenite din procesul de vidanjare. 

(3) Vidanjarea este interzisă în zonele în care exista realizat un sistem public de canalizare, dacă operatorul serviciului a notificat utilizatorului acceptul sau de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi s-a angajat ca va realiza racordul. 

ART. 68 

(1) Utilizatorii din categoria operatorilor economici au obligaţia de a controla permanent parametrii apelor uzate industriale, astfel încât la deversarea în reţeaua de canalizare sa respecte indicatorii consemnati în avizul de racordare. 

(2) În cazul în care apele uzate depăşesc incarcarile avizate de operator sau de organele de gospodărire a apelor competente, se vor lua măsuri imediate de încadrare în aceste avize, cu plata, în sarcina utilizatorului, a contravalorii cheltuielilor suplimentare de epurare, precum şi a valorii eventualelor pagube produse atât operatorului, cat şi terţilor. 

(3) Operatorul poate efectua în secţiunea de măsura prelevări de probe şi controale în prezenta utilizatorului, în scopul de a verifica dacă apele industriale uzate deversate în reţeaua de canalizare au calităţile stabilite în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare sau avizele operatorului ori autorităţilor de gospodărire a apelor competente. 

(4) Proba prelevata din secţiunea de măsura va fi reprezentativa şi suficienta cantitativ, astfel încât sa poată fi supusă analizelor fizico-chimice şi biologico-bacteriologice, astfel: 

a) o treime va fi analizata prin grija operatorului; 

b) o treime prin grija utilizatorului; 

c) o treime va fi sigilată atât de operator, cat şi de utilizator, constituind proba-martor, şi va fi pastrata de una dintre cele doua părţi în astfel de condiţii încât sa permită conservarea caracteristicilor din momentul prelevarii. Analiza acestei probe, efectuată de un laborator autorizat, agreat de ambele părţi, este opozabilă analizelor efectuate de oricare dintre cele doua părţi. 

ART. 69

(1) Determinarea debitelor transportate de canalizare se face în mod curent numai în secţiunea finala a colectorului principal, la intrarea în statia de epurare, pentru cunoaşterea debitului introdus în statie. 

(2) Pentru cunoaşterea capacităţii reale de transport şi depistarea acelor tronsoane la care viteza de autocuratare nu este asigurata, se va determina debitul de apa uzata fără contoare, masurand viteza şi secţiunea de curgere a apei uzate sau utilizând grafice de calcul care ţin cont de: 

a) panta colectorului între cămine succesive; 

b) nivelul apei în cămine; 

c) diametrul colectorului. 

ART. 70

În vederea depistarii zonelor în care apar infiltratii în cantităţi mari ale apei din sol se vor efectua analize ale apei uzate în cămine, pentru determinarea consumului biologic de oxigen (CBO(5)). 

ART. 71

Pentru cunoaşterea debitelor în colectoarele de canalizare trebuie stabilite tronsoane de control pe care se fac măsurători pentru determinarea relatiei dintre înălţimea apei în cămin/canal şi debitul transportat, care vor reprezenta valori de referinta, pentru aprecierea debitelor în timpul exploatării. 

ART. 72

Proba de etanseitate se va face conform procedurii folosite la recepţia lucrării, indicandu-se şi valoarea pierderii admisibile de apa. 

ART. 73

Operatorul va asigura supravegherea, cu frecventa stabilită în instrucţiunile tehnice, a colectoarelor canalizarii de către personal calificat, care va verifica periodic următoarele elemente constructive ale reţelei de canalizare: 

a) existenta şi înlocuirea capacelor la căminele care fac zgomot la trecerea vehiculelor; 

b) existenta gratarelor la gurile de scurgere; 

c) existenta denivelarilor, gropilor, santurilor pe traseul colectorului; 

d) existenta resturilor de pământ de pe strada, resturi care pot ajunge în canalizare; 

e) după fiecare ploaie, baltirea apei la rigola sau în dreptul gurii de scurgere, datorate infundarii sau pozitionarii prea sus a acesteia; 

f) funcţionarea deversoarelor; 

g) funcţionarea gurii de vărsare atât la canalizarea în sistem unitar, cat şi la reţeaua în sistem divizor; 

h) existenta mirosului neplacut, caracteristic fermentării namolului, lângă gurile de scurgere sau cămine; 

i) calitatea apelor uzate deversate în reţea de agenţii economici; 

j) prezenta vietuitoarelor în reţeaua de canalizare; 

k) funcţionarea statiilor de pompare. 

ART. 74

O supraveghere atenta se face asupra colectoarelor prin: 

a) verificarea stării căminelor şi camerelor de intersectie; 

b) verificarea nivelului apei în căminele de intersectie; 

c) verificarea nivelului apei şi a stării căminelor pe colectoarele unde viteza de curgere este în general mica, sub viteza de autocuratare de 0,7 m/s; 

d) depistarea prezentei poluantilor cu efecte mari asupra reţelei: produse petroliere, produse toxice, agresive etc.; 

e) verificarea cantităţii şi calităţii apelor uzate în secţiunile dinainte stabilite, dar obligatoriu din gura de vărsare în emisar. 

ART. 75

Principalele lucrări de întreţinere ce trebuie executate sunt: 

a) verificarea şi înlocuirea capacelor de cămine şi a gratarelor la gurile de scurgere; 

b) corectarea cotei ramelor şi capacelor de la cămine ca urmare a îmbunătăţirii caii sau în urma tasarilor diferenţiate; 

c) spalarea colectoarelor; 

d) desfundarea colectoarelor blocate cu material sedimentat şi cimentat; 

e) scoaterea namolului depus în depozitele gurilor de scurgere; 

f) umplerea cu apa a gurilor de scurgere; 

g) curatarea bazinelor de retenţie; 

h) înlocuirea gratarelor prevăzute pe reţea; 

i) asigurarea căilor de acces la reţea şi la toate secţiunile de prelevare de probe; 

j) desfiinţarea sau aducerea în legalitate a lucrărilor ilegale de racordare. 

ART. 76

(1) Spalarea colectoarelor va începe din secţiunea amonte şi se continua pana la racordarea cu un colector mai mare, colector care nu este colmatat, verificand în prealabil, cu ajutorul echipamentelor specializate, dacă colectorul nu este rupt şi dacă nu intra pământul în acesta. 

(2) Dacă în colector, prin crapaturi sau rosturile de imbinare, au intrat rădăcinile pomilor existenţi în preajma colectorului, acestea se taie, în scopul deblocarii acestuia, urmând ca, prin decopertare, sa se taie rădăcinile şi din exterior şi sa fie refăcute imbinarile şi tuburile defecte. 

(3) În toate cazurile este recomandată inspecţia cu camera TV montata pe robot specializat, iar rezultatul vizualizarii va fi arhivat, după compararea cu 

rezultatele anterioare, constituind un moment de referinta pentru deciziile ulterioare. 

ART. 77

(1) Spalarea se va face de preferinta cu echipamente speciale de spălat, folosind jeturi de apa de mare viteza, 10-20 m/s, asigurata printr-o presiune de 80-120 bari în furtunul de transport, urmând ca tehnologia de curatare sa asigure condiţiile necesare astfel încât personalul de deservire sa nu între în contact direct cu apa murdara din colector. 

(2) Metoda de spalare cu jet este obligatorie la acele reţele la care, datorită construcţiei, căminele de inspecţie nu sunt vizitabile, au dimensiuni mici şi servesc doar pentru inspecţia cu mijloace de televiziune în circuit închis. 

ART. 78

O atentie specială va fi acordată subtraversarilor, sifonarii reţelei de canalizare, marcandu-se nivelul apei în căminul amonte, în perioada când funcţionarea este normală, la debitul maxim, şi va fi verificat acest nivel periodic săptămânal, iar dacă nivelul a crescut se va depista cauza. 

ART. 79

Spalarea unui tronson important de canalizare poate începe după ce au fost luate măsuri adecvate la statia de epurare, care sa ţină cont de aportul mare de namol în apa uzata, care poate influenta nefavorabil procesul de epurare. 

ART. 80

Gura de vărsare a apelor uzate în emisar trebuie controlată după fiecare debit mai mare decât debitul mediu al raului, verificandu-se: 

a) stabilitatea malurilor raului pe circa 100 m în aval şi 500 m în amonte; 

b) stabilitatea construcţiei gurii de vărsare; 

c) tendinta raului, la ape mici, de îndepărtare fata de gura de vărsare; 

d) tendinta raului de blocare a gurii de vărsare; 

e) tendinta de modificare a malului opus sub impactul curentului produs de apa evacuata din canalizare; 

f) tendinta raului de spalare a albiei lângă gura de vărsare, fiind necesară o consolidare adecvată, dacă este cazul. 

ART. 81 

Canalul de ocolire care reprezintă şi preaplinul statiei de pompare trebuie sa fie funcţional şi accesibil tot timpul. 

ART. 82

Se va da o atentie deosebita comportării statiei de pompare pe durata ploilor ce depăşesc frecventa normală, asigurându-se accesul la statie în orice situaţie. Se va verifica funcţionarea preaplinului şi efectul punerii sub presiune a reţelei, în amonte. 

ART. 83

(1) Electropompele vor trebui sa aibă echipamente de măsura pentru parametrii de funcţionare, debit, presiune, curent şi tensiune de alimentare, putere absorbită etc. 

(2) Sunt aplicabile totodată prevederile art. 71 şi art. 72. 

ART. 84

Gratarele vor fi curatate ori de câte ori este necesar, iar materialele colectate vor fi puse în saci şi evacuate. 

ART. 85

Staţiile de pompare pentru evacuarea apelor la pasaje denivelate vor avea toate pompele montate şi vor avea sursa dubla de alimentare cu energie, iar debitul de calcul al statiei de pompare va fi mai mare decât debitul colectat în mod normal. 

ART. 86 

Pentru lucrările efectuate este necesar ca: 

a) sa se lucreze numai cu personal calificat; 

b) personalul sa aibă echipament de protecţie şi de munca adecvat; 

c) sa fie asigurate condiţiile necesare de prevenire a accidentelor de munca; 

d) în cazul intervenţiei la colectoare în funcţiune, durata de intervenţie sa fie cat mai mica, utilizându-se schimburi succesive pe perioade scurte de timp. 

ART. 87

Lucrările de remediere a căminelor constau în principal din: 

a) reasezarea corecta a capacelor căminelor; 

b) înlocuirea capacelor sparte/furate şi a gratarelor la gurile de scurgere; 

c) repararea scarilor de acces în cămine; 

d) repararea lucrărilor la bazinele de retenţie; 

e) întreţinerea sistemului de măsurare permanenta a debitelor. 

ART. 88

(1) Racordarea de noi utilizatori la reţea se face numai de către personalul autorizat, după un proiect aprobat de operator, respectând prevederile art. 139, 142, 145 şi 149. 

(2) Pentru executarea unor astfel de lucrări, agenţii economici, alţii decât operatorul serviciului, trebuie sa fie autorizaţi şi vor lucra sub supravegherea personalului operatorului. 

(3) Racordarea poate fi efectuată în unul dintre următoarele moduri: 

a) utilizând căminul de vizitare atunci când noul racord este amplasat la o cota ridicată, iar curgerea se asigura gravitational sau, când racordul este la cota joasa, se va asigura pomparea apei; 

b) prin realizarea unui cămin nou pe canalul de serviciu. 

ART. 89

Pentru subtraversarea cursurilor de apa sau alte subtraversari, sifonul de canalizare va avea realizată o posibilitate de spalare. Se va verifica nivelul apei în căminul amonte şi, în momentul în care cota acestuia este mai mare decât este normal, se efectuează spalarea sau/şi curatarea mecanică. La fiecare viitura pe rau se verifica starea subtraversarii. 

ART. 90

(1) În general, repararea colectoarelor se realizează prin săpătura deschisă cu oprirea apei şi deversarea ei la un tronson apropiat sau prin pomparea acesteia din căminul amonte. 

(2) Se interzice transportul apei uzate direct prin rigola strazii, luându-se toate măsurile de prevenire a accidentelor atât pentru lucrătorii proprii, cat şi pentru participanţii la trafic. 

(3) Lucrările se fac fără întrerupere pana la terminare, chiar dacă se lucrează în schimburi succesive, în zile de sărbătoare etc. 

(4) După reparaţiile care implica accesul la tubulatura trebuie facuta o proba de etanseitate, folosindu-se apa din tub prin blocarea secţiunii aval şi umplerea caminului amonte sau a caminului aval pana la nivelul strazii, având grija ca presiunea maxima sa nu depăşească 5 mca, iar apa uzata sa nu ajungă pe carosabil. 

(5) La tronsoane mici se va aduce apa curata pentru a evita lucrul în condiţii grele. 

ART. 91

Toate lucrările de refacere a reţelei de canalizare vor fi trecute în cartea construcţiei, intocmindu-se, dacă este cazul, noi proceduri de lucru, atestate şi aprobate. 

ART. 92

(1) Cantitatea de apa uzata evacuata de utilizatorii casnici, stabilită în cadrul contractului de prestare/furnizare a serviciului, reprezintă o cota procentuală, de regula, între 80 şi 100% din cantitatea totală de apa rece furnizată, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale, pe baza unui studiu de specialitate efectuat de un institut de specialitate. 

(2) Cantitatea de apa evacuata de către celelalte categorii de utilizatori se considera a fi egala cu cantitatea de apa consumată. Fac excepţie utilizatorii la care specificul activităţilor face ca o cantitate de apa sa rămână inglobata în produsul finit, caz în care debitul de apa uzata evacuata se va stabili prin măsurarea acestuia sau pe baza unui breviar de calcul întocmit de utilizator şi insusit de operator. 

(3) Utilizatorii care se alimentează din surse proprii şi care evacueaza apa uzata în reţeaua de canalizare vor achită contravaloarea acesteia în baza contractului încheiat cu operatorul, în care se va specifica modul de măsurare sau determinare a cantităţilor evacuate. 

SECŢIUNEA a 2-a 

Epurarea apelor uzate 

ART. 93

Operatorii care exploatează staţiile de tratare a apei potabile şi/sau instalaţiile de epurare au obligaţia sa realizeze urmărirea continua, prin analize efectuate de laboratoare autorizate, a modului de funcţionare a acestora, sa păstreze registrele cu rezultatele analizelor şi sa pună aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de inspecţie şi control. 

ART. 94

Încărcarea cu poluanti a apelor uzate se exprima în locuitori echivalenti şi se calculează pe baza încărcării medii maxime saptamanale în CBO(5) intrat în statia de epurare în cursul unui an, exceptând situaţiile de fenomene hidrometeorologice neobisnuite, cum sunt precipitatiile abundente. 

ART. 95

(1) Înainte de a fi evacuate în receptorii naturali, apele uzate colectate în reţelele de canalizare vor fi supuse unei epurari corespunzătoare, în vederea conformarii cu prevederile legale. 

(2) Staţiile de epurare a apelor uzate trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât sa se asigure performanţe corespunzătoare în condiţiile climatice locale normale. La exploatarea statiilor de epurare se va tine seama de variatiile sezoniere ale încărcării cu poluanti. 

ART. 96 

Epurarea mecanică a apelor uzate trebuie sa asigure îndepărtarea prin procedee fizice, în special, a materiilor în suspensie, cat şi a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitational, precum şi reţinerea parţială a substanţelor organice. 

ART. 97

Treapta de epurare mecanică trebuie exploatată astfel încât sa se asigure, în funcţie de tehnologia utilizata: 

a) reţinerea materiilor în suspensie de dimensiuni mari, care se face în gratare, site, cominutoare etc.; 

b) reţinerea materiilor nemiscibile cu apa (grăsimi, produse petroliere), realizată în separatoare de grăsimi; 

c) sedimentarea materiilor în suspensie separabile prin decantare, care are loc în deznisipatoare, decantoare etc.; 

d) prelucrarea namolurilor. 

ART. 98 

Treapta mecanică a unei staţii de epurare este alcătuită, în principal, din: 

a) linia (sau fluxul) apei cu: 

1. deversorul din amonte de statia de epurare; 

2. bazinul de retenţie; 

3. gratar; 

4. deznisipator; 

5. dispozitive de măsura a debitelor de apa uzata şi de namol; 

6. separator de grăsimi; 

7. decantor primar; 

8. statie de pompare ape uzate; 

9. conducte şi canale tehnologice de legatura; 

10. conducta (sau canal) de evacuare a apelor uzate epurate în emisar; 

11. gura de evacuare a apelor uzate epurate în emisar; 

b) linia (sau fluxul) namolului cu: 

1. statie de pompare namol primar; 

2. instalaţii de sitare a namolului; 

3. instalaţii de condiţionare chimica a namolului; 

4. concentrator (sau ingrosator) de namol; 

5. instalaţii de stabilizare a namolului; 

6. rezervoare de fermentare a namolului sau metantancuri, în care are loc fermentarea anaeroba; 

7. bazine de stabilizare aeroba a namolului sau stabilizatoare de namol; 

8. instalaţii de deshidratare a namolului; 

9. deshidratare naturala pe platforme (paturi) de uscare; 

10. deshidratare artificiala sau deshidratare mecanică; 

11. depozit de namol deshidratat; 

12. conducte şi canale tehnologice de legatura; 

c) construcţii şi instalaţii auxiliare cu: 

1. pavilion tehnologic; 

2. statie de suflante; 

3. centrala termica; 

4. atelier mecanic; 

5. remiza utilaje; 

6. drum de acces; 

7. drumuri, alei şi platforme interioare; 

8. împrejmuiri şi porţi; 

9. instalaţii de alimentare cu energie electrica; 

10. instalaţii electrice de forta, iluminat şi protecţie; 

11. instalaţii de automatizare şi AMCR; 

12. instalaţii de telefonie; 

13. canale termice; 

14. reţele electrice în incinta; 

15. reţele de apa potabilă, pentru incendiu, de canalizare, gaze s.a.; 

16. lucrări de indiguire, apărări de maluri, lucrări în albie etc. 

ART. 99 

Instalaţiile de epurare mecanică a apelor uzate trebuie sa asigure, de regula, o eficienta de separare şi îndepărtarea principalelor substanţe poluante conţinute, astfel: 

- 40-60% pentru materii în suspensie; 

- 20-40% pentru CBO(5); 

- 20-40% pentru fosfor total şi azot organic; 

- 25-75% pentru bacteriile coliforme totale. 

ART. 100

Pentru asigurarea unei funcţionari corespunzătoare a statiei de epurare, operatorul trebuie sa aibă o baza de date din care sa rezulte următoarele caracteristici fizico-chimice: 

a) pentru apa: 

1. temperatura; 

2. pH-ul; 

3. materii totale în suspensie; 

4. substanţe volatile; 

5. curbe de sedimentare; 

6. reziduu total, din care: reziduu fix şi reziduu volatil; 

7. consum chimic de oxigen (CCO-Cr); 

8. consum biochimic de oxigen [CBO(5)]; 

9. azotul amoniacal; 

10. azotiti; 

11. azotati; 

12. fosfor total; 

13. substanţe extractibile cu eter de petrol; 

14. metale grele; 

15. sulfuri; 

16. cianuri; 

17. fenoli; 

18. detergenti; 

b) pentru namol (primar, biologic, amestec primar cu biologic, ingrosat, stabilizat, deshidratat etc.): 

1. pH-ul; 

2. umiditate; 

3. materii totale în suspensii; 

4. substanţe volatile; 

5. substanţe minerale; 

6. indicele volumetric al namolului; 

7. substanţe extractibile cu eter; 

8. ioni de metale grele; 

9. conţinutul în compuşi ai azotului; 

10. conţinutul în compuşi ai fosforului; 

11. potasiu; 

12. calciu; 

13. magneziu; 

14. sodiu; 

15. cloruri; 

16. sulfati; 

17. caracteristicile fizico-chimice ale apei de namol (supernatantului); 

18. valori ale rezistentei la deshidratarea namolului fermentat. 

ART. 101 

(1) Corpurile plutitoare şi suspensiile grosiere (bucăţi de lemn, textile, plastic, pietre etc.), rezultate din curatarea materialelor reţinute pe gratare, se gestionează ca şi deşeurile municipale, fiind transportate, de către operatorul de salubrizare, în condiţiile prevăzute de regulamentul serviciului de salubrizare. 

(2) Retinerile pe gratare se depoziteaza temporar în containere închise; depozitarea nu trebuie sa dureze mai mult de o saptamana. 

ART. 102 

În timpul exploatării se vor urmări şi consemna parametrii de proces şi starea echipamentelor pentru diferite părţi ale statiei, pe trepte: 

a) măsura pentru: 

1. temperatura şi pH; 

2. azot amoniacal; 

3. azotati; 

4. azot total; 

5. suspensii solide; 

6. CCO-Cr; 

7. CB05; 

8. H(2)S; 

9. oxigen dizolvat; 

10. fosfor total; 

11. măsura debit; 

b) gratare - senzori de nivel amonte/aval: 

1. stare de funcţionare echipament/alarma; 

2. pornire/oprire automată, funcţie de nivel; 

c) statie de pompare: 

1. senzori de nivel în camera de aspiratie; 

2. stare de funcţionare echipament/alarma; 

3. pornire/oprire automată, funcţie de nivel; 

d) aerare - măsura pentru pH; conductivitate, potenţial Redox la intrare: 

1. măsura debit de aer; 

2. oxigenul dizolvat - în minimum doua puncte; 

3. azotati şi azot amoniacal; 

4. stare de funcţionare echipament/alarma; 

5. valori parametri/alarma; 

6. comanda functionarii suflantelor, în funcţie de necesarul de oxigen din bazinul de aerare; 

e) decantor secundar: 

1. măsura nivel apa; 

2. măsura poziţie strat; 

3. stare de funcţionare echipament/alarma; 

4. măsura namol recirculat şi namol în exces; 

5. reglare debit de namol; 

6. traductoare de suspensii pe conductele de namol; 

f) dezinfecţie: 

1. măsura clor remanent; 

2. stare de funcţionare echipament/alarma; 

3. funcţionare şi reglare automată pompe dozatoare; 

g) evacuare efluent: aceiaşi indicatori ca pentru influentul statiei de epurare. 

ART. 103 

Apa uzata procesata în statie poate fi utilizata în agricultura pentru irigaţii, dacă îndeplineşte caracteristicile şi compozitia prevăzute în actele normative în vigoare. 

ART. 104 

Exploatarea şi întreţinerea statiilor de epurare se face numai de către personal calificat. 

SECTIUNEAA a 3-a 

Evacuarea, tratarea şi depozitarea namolurilor provenite din staţiile de tratare a apei brute 

ART. 105 

(1) În general, în staţiile de tratare a apelor potabile, namolurile provin în proporţie de 65-70% din decantoare şi 15-20% de la spalarea filtrelor, restul fiind evacuarile depunerilor din denisipatoare. 

(2) Suspensiile din aceste namoluri conţin: substanţe prezente în apa bruta înainte de tratare, ca plancton, substanţe minerale sau organice floculate, hidroxizi metalici (fier, mangan), precum şi substanţe provenite din procesul de tratare ca adjuvanti cum sunt: hidroxizi metalici provenind din coagulare, în urma reactiilor chimice dintre reactivii de coagulare şi floculare şi substantele existente în apa de tratat, carbonati de calciu în cazul statiilor de decarbonatare (dedurizare). 

(3) Namolurile se caracterizează printr-un conţinut ridicat de apa şi nu este permisă evacuarea ca atare în emisar sau reţea, necesitand tratamente ce implica tehnologii speciale în funcţie de natura namolurilor şi treapta schemei de tratare din care provin. 

ART. 106 

Caracteristicile specifice acestor tipuri de namoluri se referă la: 

a) factorii privind natura namolului: concentratia în substanta uscata, conţinutul în substanţe volatile, compozitia ponderala elementara, compozitia apei interstitiale; 

b) factorii privind structura namolului: viscozitatea aparenta, analiza granulometrica, natura apei conţinute în namol; 

c) factorii privind comportarea namolului la deshidratare: capacitatea de ingrosare, de compresibilitate, de centrifugare şi testul de afanare (Capilary Succession Time). 

ART. 107 

Pentru stabilirea modului de utilizare a namolurilor, operatorul care exploatează statia de tratare trebuie sa aibă o analiza completa a namolurilor produse în statia respectiva, cu precizarea tuturor datelor relevante, ca: volumul namolului; cantitatea de substanta uscata exprimată în unităţi de greutate; compozitia namolurilor; principalele substanţe ce îl compun; eventualele substanţe toxice; substanţe ce apar intamplator în apa şi periodicitatea acestei prezente; puterea calorifica a namolurilor (în vederea unei eventuale incinerari), proprietăţi fizice şi mecanice; efect asupra solului. 

ART. 108 

(1) Namolurile conţinând compuşi de fier provenind de la deferizare sau de la instalaţiile ce folosesc sarurile de fier drept reactiv de coagulare sunt recomandate drept substanţe de adaos în reţelele de canalizare pentru a preveni degajarea de gaze nocive în staţiile de epurare, pentru a controla degajarea de mirosuri şi generarea de sulfuri în metatancuri. 

(2) Namolul bogat în fier poate fi folosit în procesele de defosforizare, fiind un bun suport pentru adsorbtia fosforului. 

(3) Prin tratarea cu acid clorhidric sau sulfuric, namolul cu conţinut bogat în fier, transformat în clorura ferica sau sulfat feric, poate fi folosit drept coagulant de gradul doi pentru îndepărtarea fosforului. 

(4) În domeniul materialelor de construcţie, namolurile conţinând fier pot fi utilizate în fabricarea cimentului şi a caramizilor. 

ART. 109

(1) În scopul economisirii consumului propriu de apa potabilă în scopuri tehnologice se recircula apa provenind de la spalarea filtrelor, după tratare prin inmagazinarea într-un bazin de egalizare, extragerea, în general prin sedimentare, a suspensiilor din acestea şi pomparea sub un debit continuu, redus ca mărime, în capatul amonte al statiei. 

(2) Apele de spalare acumulate în bazinul de egalizare pot fi pompate cu un debit continuu, redus, într-un sistem de filtre rapide sub presiune, cu nisip cuartos. 

(3) Reziduul rezultat de la spalarea filtrelor se poate evacua la canalizare. 

(4) Trebuie data o deosebita importanta la analiza din punct de vedere biologic a apei recirculate pentru ca microorganismele, concentrate în pelicule ce se depun pe nisipul filtrelor rapide, sa nu ridice probleme legate de sănătate ţinându-se seama de carbonul organic asimilabil. 

ART. 110 

Depozitarea namolurilor deshidratate în locuri special amenajate se face în asa fel încât sa asigure apoi folosirea lor în diferite scopuri (în cazul în care nu poate fi valorificată intreaga cantitate produsă). 

ART. 111 

(1) Apa de spalare de la filtre se poate utiliza în scopuri industriale, pentru irigaţii, pentru alte scopuri menajere non-potabile etc., în cazul în care în zona sunt utilizatori, dar numai după tratare. 

(2) De asemenea, trebuie urmărită prezenta bacteriilor sau a microorganismelor ce pot fi potenţial dăunătoare sănătăţii oamenilor iar în cazul în care analizele indica un asemenea pericol, aceste ape vor putea fi utilizate numai în scopuri non-potabile, nepermitandu-se reintroducerea lor în circuitul apei potabile. 

ART. 112 

(1) Toate namolurile rezultate din treptele de sedimentare şi filtrare a apei necesita tratare înainte de a fi descărcate; tratarea trebuie realizată în funcţie de caracteristicile acestora (minerale hidrofile, minerale hidrofobe, compoziţie chimica, natura şi structura). 

(2) Namolurilor rezultate de la staţiile de tratare a apei trebuie supuse procesului de reducere a volumului acestora prin: 

a) ingrosare utilizând decantarea, centrifugarea, flotatia sau drenarea; 

b) deshidratare utilizând filtre presa cu plăci, membrana, surub sau banda. 

SECŢIUNEA a 4-a 

Evacuarea, tratarea şi depozitarea namolurilor provenite din staţiile de tratare a apei uzate 

ART. 113 

(1) Namolurile provin din apele uzate, impurificate cu materii în suspensie, cum sunt cele din industria miniera, chimica, metalurgica, industria uşoară, industria alimentara, precum şi cele provenind din apele uzate aferente canalizarii localităţilor urbane sau rurale. 

(2) Evacuarea în emisari a apelor uzate conţinând materii în suspensie, respectiv a namolurilor reţinute în diversele obiecte tehnologice din staţiile de epurare, este interzisă. 

(3) Namolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica după: 

a) compozitia chimica în: 

1. namol mineral, care conţine peste 50% substanţe minerale (exprimat în substanta uscata); 

2. namol organic, care conţine peste 50% substanţe volatile (exprimat în substanta uscata); 

b) treapta de epurare a statiei din care provine în: 

1. namol primar, rezultat din treapta de epurare mecanică; 

2. namol secundar, rezultat din treapta de epurare biologica a apei; 

3. namol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare a namolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare biologica avansată - 

respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din stabilizatorul de namol, de pe linia namolului); 

c) provenienta apelor uzate în: 

1. namolurile din epurarea apelor uzate menajere/orăşeneşti; 

2. namolurile din epurarea apelor uzate industriale. 

ART. 114 

Pentru a asigura capacitatile necesare manipulării cantităţilor fluctuante de namol, operatorul va trebui sa ţină seama de următorii parametri: 

a) debitul mediu şi cel maxim de namol; 

b) capacitatea potenţiala de stocare a obiectelor tehnologice din componenta statiei de epurare care realizează prelucrarea namolului. 

ART. 115

(1) Pentru prelucrarea şi evacuarea namolurilor reţinute în staţiile de epurare, operatorul va asigura determinarea caracteristicilor în funcţie de sursa de provenienta, perioada de stationare în sistem, modalitatea de procesare luată în considerare etc. 

(2) Caracteristicile fizice ale namolurilor sunt: 

a) umiditatea; 

b) greutatea specifica; 

c) culoarea şi mirosul; 

d) filtrabilitatea; 

e) puterea calorica. 

(3) Caracteristicile chimice sunt: 

a) pH-ul; 

b) materialele solide totale; 

c) fermentabilitatea; 

d) metalele grele; 

e) nutrientii. 

ART. 116 

Staţiile de pompare trebuie prevăzute şi cu o a doua sursa de energie, ce trebuie sa fie total independenta de prima şi sa asigure o energie continua în caz de avarie. 

ART. 117

Pentru mărirea vitezei de evaporare namolul va fi supus unui proces de uscare astfel încât umiditatea rămasă după aplicarea metodelor de deshidratare mecanice convenţionale sa fie redusă în continuare. 

ART. 118

În cazul în care namolul are componente care îl fac incompatibil cu utilizarea lui, acesta va fi transportat la depozitele de deşeuri periculoase sau se va neutraliza termic prin incinerare, în condiţiile stabilite de legislaţia aplicabilă. 

ART. 119

(1) În cazul în care concentratiile de metale grele şi alţi componenţi chimici ai namolului sunt sub valorile maxime admisibile stabilite de legislaţia în vigoare referitoare la utilizarea acestuia în agricultura, se poate aplica metoda compostarii ce reduce agenţii patogeni şi produce un material similar cu pământul natural. 

(2) Compostul poate fi folosit în agricultura pentru combaterea eroziunii solului, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor solului şi pentru recultivarea acestuia. 

ART. 120

Depozitarea namolului are următoarele funcţii: egalizarea debitelor, uniformizarea caracteristicilor namolului în vederea îmbunătăţirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea şi deshidratarea, permitand alimentarea uniforma pentru intensificarea operaţiilor de concentrare şi deshidratare şi permit flexibilitatea şi optimizarea proceselor pentru concentrare şi deshidratare. 

ART. 121

Namolul poate fi depozitat în construcţii (spaţii) special concepute din interiorul statiei de epurare (rezervoare de stocare a namolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune) sau în interiorul obiectelor tehnologice ale statiei de epurare (în basa de colectare a namolului din interiorul decantorului primar sau a decantorului secundar, în bazinele de fermentare a namolului, în concentratoarele gravitationale, în bazinele de aerare, în decantoarele tip Imhoff) sau în afară statiei de epurare în depozite controlate, santuri, gropi, pe suprafata pământului etc., în funcţie de compozitia acestora. 

ART. 122

(1) Depozitarea se poate face pe o perioada scurta de timp, în bazinele de decantare sau în rezervoarele de concentrare a namolului. Astfel de depozite sunt folosite în mod limitat şi sunt folosite de obicei la staţiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate varia de la câteva ore pana la 24 ore. 

(2) Depozitarea pe termen lung a materiilor solide poate fi realizată în procesele de stabilizare cu perioade lungi de retenţie, de exemplu, în cazul fermentării aerobe sau anaerobe sau în bazine separate, proiectate special pentru acest scop. 

(3) În instalaţiile mici, namolul este de obicei depozitat în decantoare şi în bazinele de fermentare. În cazurile în care depozitarea namolului are loc în bazine închise, trebuie asigurata ventilatia împreună cu tehnologiile de control corespunzător a mirosului, precum şi prevederea de sisteme de filtrare a gazelor. 

ART. 123

(1) Namolul deshidratat care nu se valorifica va fi transportat la depozitul de deşeuri de către operatorul de salubrizare. 

(2) Se interzice depozitarea în alte locuri fără existenta unui acord de mediu în acest sens. 

(3) Utilizarea namolurilor şi a altor tipuri de reziduuri ce provin de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în agricultura se poate realiza cu condiţia respectării actelor normative în vigoare. 

SECŢIUNEA a 5-a 

Evacuarea apelor pluviale şi de suprafata din intravilanul localităţilor 

ART. 124 

Apele pluviale şi de suprafata din intravilanul localităţilor se pot evacua prin reţeaua de canalizare realizată în sistem unitar, divizor sau mixt, în funcţie de specificul localităţii. 

ART. 125

(1) În programele anuale de verificări, operatorul trebuie sa prevadă verificarea şi curatarea periodică a reţelei de canalizare. 

(2) Operatorul are obligaţia sa întreţină curate gurile de scurgere-colectare a apelor meteorice şi stradale, scop în care va efectua verificări şi curatari periodice. În cazul ploilor torentiale operatorul va lua măsuri de intervenţie în locurile inundate. 

(3) În cazul în care se constata producerea sistematica de inundatii în anumite puncte ale reţelei de canalizare, operatorul împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri de redimensionare a conductelor reţelei de canalizare, multiplicare şi/sau repozitionare a gurilor de scurgere-colectare. 

(4) Curatarea rigolelor şi gratarelor, pentru asigurarea scurgerii apelor rezultate din topirea zapezilor, se va asigura prin grija operatorului serviciului de salubrizare, în conformitate cu prevederile regulamentului serviciului de salubrizare. 

ART. 126 

(1) Curatarea gurilor de scurgere, cu depozit şi sifon, guri de scurgere specifice reţelei în procedeu unitar, se face obligatoriu înaintea sezonului ploios şi după ploi puternice pentru a se putea depista care sunt gurile inactive. 

(2) În timpul operatiei de curatare, namolul îndepărtat manual nu se va depozita direct pe trotuar, ci în saci de plastic, care vor fi transportaţi la terminarea operatiei la statia de epurare a apelor uzate. 

(3) După curatarea mecanică, gura de scurgere se spala, cu apa din cisterna, pentru îndepărtarea urmelor de namol şi asigurarea umplerii gurii cu apa pentru realizarea închiderii hidraulice. 

(4) Personalul care face curatarea va aprecia dacă exista namol şi sub dispozitivul care asigura garda hidraulica iar dacă apa nu curge se va continua spalarea pana se sparge eventualul dop format. 

(5) În cazul spalarii mecanice, namolul aspirat de utilaj nu va fi deversat în reţeaua de canalizare prin gura de scurgere spalata şi nici printr-un cămin alăturat pentru a nu provoca accelerarea depunerilor pe colector. 

(6) După terminarea operaţiunii de spalare, gura de scurgere trebuie sa rămână plină cu apa, verificandu-se dacă nivelul rămas este comparabil cu nivelul normal de asigurare a închiderii hidraulice. 

(7) De regula, în ziua următoare se va face o inspecţie a gurilor de scurgere curatate verificandu-se, prin scoaterea gratarului, dacă apa a rămas la cota ce asigura închiderea hidraulica sau se simte prezenta mirosului caracteristic. 

(8) Gura de canalizare care nu are apa sau se simte un miros puternic de canalizare trebuie refăcută deoarece prezintă defectiuni constructive; nu este etansa, pierde apa, sau elementele ce asigura garda hidraulica sunt deteriorate. 

ART. 126

În perioadele secetoase, în lipsa precipitatiilor pe o durata mai mare de doua săptămâni, trebuie refăcută garda hidraulica la gurile de scurgere care nu sunt amplasate pe strazile pe care se efectuează activitatea de udare şi stropire de către operatorul de salubrizare, începându-se cu strazile unde se ştie ca viteza apei este mica şi este mai accelerat procesul de depunere a suspensiilor şi începerea fermentării. 

ART. 127 

În cazul existenţei bazinelor de retenţie pentru preluarea debitelor de apa meteorica trebuie avute în vedere şi luate măsurile necesare pentru: 

a) împiedicarea sedimentarii suspensiilor; 

b) îndepărtarea depunerilor imediat după trecerea ploii şi golirea bazinului pentru ca acestea sa nu între în putrefactie; 

c) menţinerea în stare permanenta de funcţionare a sistemului de curatare, asigurându-se protecţia contra vandalismului; 

d) realizarea unei bune spalari şi dezinfectii pentru a impiedica răspândirea mirosului sau a diversilor vectori (muste, tantari etc.), care imprastie bacterii şi virusi ce pot afecta sănătatea populaţiei din zona; 

e) împiedicarea inghetarii apei din precipitatiile căzute iarna, în cazul scaderii temperaturii sub cea de inghet; 

f) trebuie adoptate măsuri contra tendintei de folosire a bazinelor de retenţie drept depozite de gunoi. 

ART. 128 

Principalele lucrări de întreţinere sunt: 

a) verificarea şi înlocuirea gratarelor gurilor de scurgere; 

b) scoaterea namolului depus în depozitele gurilor de scurgere; 

c) umplerea cu apa a gurilor de scurgere; 

d) curatarea bazinelor de retenţie. 

ART. 129

(1) Cantitatea de apa meteorica preluată de reţeaua de canalizare se determina prin înmulţirea cantităţii specifice de apa meteorica, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006. 

(2) În cadrul contractelor de furnizare se vor putea utiliza formule de calcul analitic, aplicabile fiecărui utilizator, sau norme specifice locale, pe categorii de utilizatori, determinate tot analitic, pe baza prevederilor alineatului (1). Indiferent de varianta aleasă, în documentele menţionate se va evidenţia formula de determinare folosită. 

CAP. VI 

Instalaţiile/reţelele interioare de alimentare cu apa şi de canalizare 

ART. 120

(1) Instalatia interioară de alimentare cuprinde ansamblul tehnico-sanitar, de la robinetul de după apometru (punctul de delimitare), în sensul de curgere a apei, pana la armatura de utilizare. Reţeaua interioară de alimentare cu apa aparţine, ca obligaţie de întreţinere şi reparatie, utilizatorului. 

(2) Instalaţiile interioare de apa şi de canalizare care deservesc 2 sau mai mulţi proprietari dintr-un condominiu, inclusiv teul de derivatie, sunt instalaţii aparţinând părţilor comune ale condominiului şi intra ca obligaţie de întreţinere şi reparatie în sarcina tuturor proprietarilor condominiului. 

(3) Instalaţiile interioare de apa şi de canalizare din cadrul condominiului, care deservesc un singur proprietar, sunt instalaţii ce aparţin acestuia şi intra ca obligaţie de întreţinere şi reparatie în sarcina proprietarului respectiv. 

(4) Punctul de delimitare între instalaţiile aparţinând părţilor comune şi instalaţiile fiecărui proprietar al condominiului este teul de derivatie, respectiv cotul prin care se schimba direcţia de circulaţie a apei din verticala în orizontala, în cazul proprietarilor care au în proprietate apartamente de la ultimul etaj al unui bloc de locuinţe. 

ART. 121

În cazul în care lucrările de realizare a instalaţiilor/reţelelor interioare conduc la modificarea condiţiilor iniţiale de contractare, acestea se vor efectua după obţinerea acordului operatorului. Contravaloarea lucrărilor de modificare a bransamentului sau a racordului, realizate ca urmare a necesităţii realizării operatiei, se suporta de utilizator. 

ART. 122

(1) Se interzice executarea unor legături între instalaţiile interioare prin care se distribuie apa cu destinaţii diferite, precum şi cele între conductele de apa potabilă şi conducte de apa cu apa industriala. 

(2) Pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) şi consecinţele rezultate din aceasta răspunzător este deţinătorul de instalaţii. 

(3) Utilizatorii care au în dotare instalaţii interioare ce folosesc apa din alte surse decât ale operatorului nu vor executa legături la reţeaua de distribuţie aparţinând sistemului de alimentare cu apa. 

(4) Se interzice legatura directa între conductele de aspiratie ale pompelor şi bransament. 

ART. 123 

(1) Utilizatorul are obligaţia sa asigure funcţionarea normală a instalaţiei/reţelei interioare de alimentare cu apa; în acest sens va executa toate lucrările de întreţinere şi reparatie ce se impun în vederea unei exploatări optime. 

(2) Utilizatorul poate solicita operatorului consultanţa şi îndrumare de specialitate, ca servicii suplimentare, pentru constatarea stării tehnice a instalaţiilor, etanseitatii şi modului de utilizare a apei, în scopul evitării pierderilor şi utilizării rationale a acesteia. 

ART. 124 

(1) Instalatia/reţeaua interioară de canalizare a utilizatorului se compune din obiecte sanitare, sifoane (inclusiv cele de pardoseala şi de terasa), conducte orizontale de legatura, coloane, conducte orizontale de evacuare la căminul de racord, care reprezintă limita reţelei interioare (limita de proprietate). 

(2) Instalatia/reţeaua interioară de canalizare aparţine utilizatorului; operatorul nu are nicio obligaţie privind buna funcţionare a reţelei interioare de canalizare. 

(3) Racordul imobilelor cu subsoluri echipate cu instalaţii sanitare se va executa cu respectarea măsurilor speciale contra refularii din colector spre subsol (cu clapete, vane sau cu staţii de pompare a apelor uzate). 

CAP. V 

Drepturile şi obligaţiile operatorilor şi utilizatorilor 

ART. 125 

(1) Are calitatea de utilizator al serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare orice persoana fizica sau juridică ce deţine, în calitate de proprietar sau cu drept de folosinta dat de proprietar, un imobil având bransament propriu de apa potabilă şi/sau racord propriu de canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe baza de contract de furnizare/prestare. 

(2) Pot fi utilizatori ai serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare şi persoanele fizice sau juridice care nu au bransament propriu de apa potabilă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă exista condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea instalaţiilor, pentru individualizarea consumurilor şi pentru încheierea, în nume propriu, a contractului de furnizare/prestare a serviciului. 

(3) Condiţiile tehnice vor fi stabilite de operator pe baza metodologiei elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C. 

(4) Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare sunt: 

a) operatori economici; 

b) instituţii publice; 

c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociaţii de proprietari/locatari. 

ART. 126 

(1) Funcţionarea sistemului de alimentare cu apa şi de canalizare trebuie sa fie continua, operatorul răspunzând pentru neîndeplinirea serviciului, în conformitate cu clauzele contractuale sau condiţiile de menţinere a licenţei. 

(2) În cazul lipsei de debit ca urmare a reducerii debitelor de apa ale sursei în caz de seceta sau inghet, distribuţia apei se va face după un program propus de operator şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale, program ce va fi adus la cunostinta utilizatorilor în timp util, prin mijloace adecvate (mass-media, afişare la utilizator). 

ART. 127 

(1) Pentru intervenţia rapida în caz de necesitate operatorul va face marcaje şi inscripţii pe clădirile de locuit, alte clădiri din apropiere, împrejmuiri, care vor indica prezenta căminelor de vane şi a hidrantilor de incendiu. 

(2) Este interzisă blocarea accesului la căminele şi hidrantii reţelei pentru care s-au executat marcajele şi inscripţiile menţionate la alin. (1). 

ART. 128 

În vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin în domeniul serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare a localităţilor, operatorii trebuie sa asigure: 

a) producerea, transportul, inmagazinarea şi distribuţia apei potabile, respectiv preluarea, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate; 

b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apa, respectiv a sistemelor de canalizare în condiţii de siguranta şi eficienta tehnico-economică, cu respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare; 

c) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzător dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apa potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate; 

d) monitorizarea stricta a calităţii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de alimentare cu apa, în concordanta cu normele igienico-sanitare în vigoare; 

e) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti în receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor; 

f) întreţinerea şi menţinerea în stare de permanenta funcţionare a sistemelor de alimentare cu apa şi de canalizare; 

g) contorizarea cantităţilor de apa produse, distribuite şi respectiv facturate; 

h) creşterea eficientei şi a randamentului sistemelor în scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie electrica şi prin reproiectarea, reutilarea şi retehnologizarea acestora; 

i) limitarea cantităţilor de apa potabilă distribuita prin reţelele de alimentare cu apa, utilizata în procesele industriale, şi diminuarea consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea acesteia. 

j) refacerea locului unde a intervenit pentru reparaţii sau execuţia unei lucrări noi, la un nivel calitativ corespunzător, în termen de maximum 30 zile calendaristice de la terminarea lucrării, ţinând cont de condiţiile meteorologice care nu trebuie sa afecteze calitatea acesteia. Imediat după remedierea unei avarii care a afectat pavajul în zona de intervenţie, operatorul va lua toate măsurile pentru asigurarea unor pavaje provizorii, care sa asigure reluarea circulaţiei pe portiunile afectate, iar aducerea pavajului la forma şi calitatea iniţială se va finaliza în aceleaşi condiţii. Pe toată perioada desfăşurării interventiilor şi pana la finalizarea pavajului definitiv, operatorul va asigura semnalizarea corespunzătoare atât din punct de vedere al execuţiei, cat şi din punct de vedere al siguranţei circulaţiei. 

ART. 129 

(1) Pe toată durata existenţei sistemelor de alimentare cu apa şi de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreţinerii şi exploatării sistemelor respective, operatorul are drept de servitute asupra proprietăţilor afectate de sistemul de alimentare cu apa şi de canalizare, realizandu-se cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestuia. 

(2) Dacă cu ocazia interventiilor pentru retehnologizari, reparaţii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu 

apa şi de canalizare, operatorii au obligaţia sa le plătească acestora despăgubiri, în condiţiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească. 

(3) Operatorii au obligaţia sa ţină evidente distincte pentru fiecare activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de operare în parte. 

ART. 130 

Operatorul are obligaţia: 

a) sa respecte angajamentele asumate prin contractele de furnizare/prestare a serviciilor de apa şi de canalizare; 

b) sa respecte prevederile prezentului regulament; 

c) sa ia măsurile necesare pentru remedierea operativă a defectiunilor apărute la instalaţiile sale, precum şi de inlaturare a consecinţelor şi pagubelor rezultate; 

d) sa presteze serviciul de alimentare cu apa şi de canalizare la toţi utilizatorii cu care a încheiat contracte de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor; 

e) sa servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost licenţiat; 

f) sa respecte indicatorii de performanta aprobaţi de autorităţile administraţiei publice locale; 

g) sa furnizeze date despre prestarea serviciului autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi A.N.R.S.C., conform programelor stabilite de acestea; 

h) sa aplice metode performanţe de management care sa conducă la reducerea costurilor de operare; 

i) sa furnizeze apa potabilă şi industriala la parametrii de potabilitate impusi de actele normative în vigoare, cu asigurarea valorilor debitelor şi a presiunii de serviciu, indiferent de poziţia utilizatorului în schema de funcţionare; 

j) sa asigure preluarea apelor uzate şi meteorice la sistemul de canalizare şi sa verifice calitatea acestora; 

k) sa întreţină şi sa verifice funcţionarea contoarelor de măsurare a cantităţilor de apa, în conformitate cu prescripţiile metrologice şi sa utilizeze pentru sigilare numai sigilii cu serie unica de identificare pentru a preveni sigilarea neautorizata; 

l) sa emita factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare cel mai târziu pana la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată; 

m) sa factureze cantităţile de apa furnizate şi serviciile de canalizare prestate la valorile măsurate prin intermediul contoarelor, aducând la cunostinta utilizatorului modificările de tarif; 

n) sa înregistreze toate reclamaţiile şi sesizările utilizatorilor, sa le verifice şi sa ia măsurile ce se impun, pentru rezolvarea acestora. La sesizările utilizatorilor operatorul va răspunde în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la înregistrarea acestora. 

ART. 131 

Operatorul de servicii din sistemul de alimentare cu apa şi de canalizare nu răspunde pentru neîndeplinirea serviciului, în cazurile de forta majoră, precum şi în următoarele cazuri: 

a) ca urmare a lucrărilor de întreţinere, reparaţii, modernizări, extinderi, devieri, bransari noi, schimbări de contoare, dacă operatorul a anuntat utilizatorii despre eventualitatea opririi furnizarii apei, specificand data şi intervalul de timp 

în care aceasta va fi oprită. Anunţul de oprire a furnizarii apei, prin mass-media şi/sau afişare la utilizatori, după caz, în funcţie de numărul de utilizatori afectaţi trebuie făcut înainte, cu un număr de ore stabilit prin contract; 

b) în cazul ploilor torentiale care duc la depăşirea capacităţii proiectate de preluare la canalizare a debitelor, situaţie în care operatorul va face dovada depăşirii capacităţii. 

ART. 132

Operatorul are dreptul: 

a) sa oprească temporar furnizarea apei sau prestarea serviciului de canalizare, fără înştiinţarea prealabilă a utilizatorilor şi fără sa isi asume răspunderea fata de aceştia, în cazul unor avarii grave a căror remediere nu suferă amânare, care pot produce pagube importante, accidente sau explozii, defectiuni ale instalaţiilor interioare ale utilizatorului sau care afectează buna funcţionare a sistemului de alimentare cu apa şi/sau de canalizare. În astfel de cazuri, operatorul are obligaţia de a anunta utilizatorii imediat de situaţia aparuta prin toate mijloacele ce le are la dispoziţie; 

b) sa restrictioneze alimentarea cu apa a tuturor utilizatorilor, pe o anumită perioada, cu înştiinţarea prealabilă, în cazul în care apar restrictionari justificate la sursa de apa sau la racordarea şi punerea în funcţiune a unor noi capacităţi din cadrul sistemului de alimentare cu apa sau de canalizare ori a unor lucrări de întreţinere planificate. Aceste restrictionari se pot face cu aprobarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia cazurilor de forta majoră; 

c) sa încaseze contravaloarea serviciilor furnizate şi sa aplice penalităţile legale; 

d) sa intrerupa sau sa sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apa, în condiţiile legii, cu notificare prealabilă, la utilizatorii care nu şi-au achitat facturile pe o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului de plata a facturii sau care nu respecta clauzele contractuale. Aceleaşi măsuri, inclusiv desfiinţarea branşamentelor/racordurilor, se pot lua fata de utilizatorii clandestini, dacă aceştia nu au îndeplinit condiţiile impuse de operatori pentru intrarea în legalitate. 

ART. 133 

Utilizatorul este obligat: 

a) sa respecte clauzele contractului de furnizare/prestare încheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apa şi/sau de canalizare; 

b) sa asigure folosirea eficienta şi raţională a apei preluate din reţeaua de alimentare cu apa, prin încadrarea în normele de consum pe persoana, unitatea de produs sau puncte de folosinta, conform debitelor prevăzute în standardele în vigoare; 

c) sa utilizeze apa numai pentru folosintele prevăzute în contractul de furnizare a serviciilor. În cazul în care utilizatorul doreşte sa extindă instalaţiile sau utilizarea în alte scopuri decât cele pentru care s-a încheiat contractul va înştiinţa/notifica operatorul/furnizorul despre aceasta. Dacă noile condiţii impun, se vor modifica clauzele contractuale; 

d) sa menţină curăţenia şi sa întreţină în stare corespunzătoare căminul de apometru/contor, dacă se afla amplasat pe proprietatea sa; 

e) sa anunţe imediat după constatare operatorul despre apariţia oricărei deteriorări apărute la căminul de apometru, care îl deserveste; 

f) sa permită citirea contorului, dacă acesta este amplasat pe proprietatea sa; 

g) sa nu utilizeze instalaţiile interioare în alte scopuri decât cele prevăzute în contract; 

h) sa execute lucrările de întreţinere şi reparaţii care îi revin, conform reglementărilor legale, la instalaţiile interioare de apa pe care le are în folosinta, pentru a nu se produce pierderi de apa, sau, în cazul în care, prin funcţionarea lor necorespunzătoare, creează un pericol pentru sănătatea publica. Obligaţia se extinde şi la staţiile de hidrofoare, rezervoare, staţii de pompare interioare etc., care se afla în proprietatea utilizatorului; 

i) toţi utilizatorii, operatorii economici, care utilizează în procesul tehnologic apa potabilă sunt obligaţi sa furnizeze operatorului/furnizorului informaţii cu privire la consumurile prognozate pentru o perioada următoare convenită cu operatorul; 

j) sa nu execute lucrări clandestine de ocolire a contorului; 

k) sa nu modifice instalatia interioară de distribuţie a apei potabile fără avizul operatorului; 

l) sa nu manevreze vanele din amonte de apometru şi sa folosească pentru intervenţii la instalaţiile interioare numai robinetul sau vana din aval de apometru; 

m) sa nu influenteze în niciun fel indicaţiile contorului de apa şi sa păstreze intactă integritatea acestuia, inclusiv sigiliile; 

n) sa achite contravaloarea serviciilor furnizate de operator în termen de 15 zile de la emiterea facturii; 

o) sa nu evacueze în reţeaua de canalizare deşeuri, reziduuri, substanţe poluante sau toxice care incalca condiţiile de descărcare impuse de normele tehnice în vigoare; 

p) sa comunice operatorului/prestatorului serviciului, dacă sunt deţinătorii de surse proprii de apa, data punerii în funcţiune a acestora, în vederea facturarii cantităţilor de apa uzata deversate în reţeaua de canalizare. În acest scop au obligaţia sa instaleze apometre, sa ţină la zi registrul de evidenta, pe baza căruia sa se poată calcula şi verifica debitul surselor proprii. 

ART. 134 

Utilizatorul are dreptul: 

a) sa beneficieze de serviciul de alimentare cu apa şi/sau de canalizare la nivelurile stabilite în contract; 

b) sa primească răspuns în maximum 30 de zile calendaristice la sesizările adresate operatorului cu privire la neîndeplinirea unor condiţii contractuale; 

c) sa conteste facturile când constata încălcarea prevederilor contractuale; 

d) sa fie anuntat cu cel puţin 24 de ore înainte despre opririle programate sau restrictionarile în furnizarea/prestarea serviciului; 

e) sa fie despăgubit în cazurile încălcării de către operator a clauzelor contractuale care prevăd şi cuantifica valorile despăgubirilor în funcţie de prejudiciul cauzat; 

f) sa fie informat despre modul de funcţionare a serviciilor de apa şi de canalizare, despre deciziile luate de autorităţile administraţiei publice locale, A.N.R.S.C. şi de operator privind asigurarea acestor servicii; 

g) sa aibă montate pe bransamentele proprii ale imobilelor contoare de apa pentru înregistrarea consumurilor. 

CAP. VI 

Indicatori de performanta şi calitate 

ART. 135

(1) Indicatorii de performanta stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de operatori în asigurarea serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare. 

(2) Indicatorii de performanta asigura condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească serviciile de apa şi de canalizare, avându-se în vedere: 

a) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ; 

b) adaptarea permanenta la cerinţele utilizatorilor; 

c) excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile de apa şi de canalizare; 

d) respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului. 

ART. 136

Indicatorii de performanta pentru serviciul de apa şi de canalizare sunt specifici pentru următoarele activităţi: 

a) bransarea/racordarea utilizatorilor la reţeaua de alimentare cu apa şi de canalizare; 

b) contractarea serviciilor de apa şi de canalizare; 

c) măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate; 

d) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate; 

e) menţinerea unor relaţii echitabile între furnizor şi utilizator prin rezolvarea operativă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi; 

f) soluţionarea reclamatiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de apa şi de canalizare; 

g) prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare, consultanţa etc.). 

ART. 137

În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanta operatorul trebuie sa asigure: 

a) gestiunea serviciilor de apa şi de canalizare, conform hotărârii de dare în administrare sau prevederilor contractului de delegare a gestiunii; 

b) evidenta utilizatorilor; 

c) înregistrarea activităţilor privind citirea echipamentelor de măsurare, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate; 

d) înregistrarea reclamatiilor şi sesizarilor utilizatorilor şi soluţionarea acestora; 

e) accesul neingradit al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în conformitate cu competentele şi atribuţiile legale ce le revin, la informaţiile necesare pentru stabilirea: 

1. modului de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate; 

2. calităţii şi eficientei serviciilor furnizate/prestate la nivelul indicatorilor de performanta stabiliţi; 

3. modului de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemelor de alimentare cu apa şi de canalizare încredinţată prin contractul de delegare a gestiunii; 

4. modului de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciile de apa şi de canalizare; 

5. stadiului de realizare a investiţiilor; 

6. respectării parametrilor ceruti prin prescripţiile tehnice şi normele metrologice. 

ART. 138 

Indicatorii de performanta și statistici pentru serviciul de alimentare cu apa şi de canalizare sunt stabiliţi în anexa nr. 1 și 2 la prezentul regulament. 

CAP. VII 

Contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de apa şi de canalizare 

ART. 139

Contractarea furnizarii şi prestarea serviciilor de alimentare cu apa şi de canalizare se vor realiza astfel: 

a) în cazul în care utilizatorii au bransamente, prin contracte încheiate între operator şi utilizatori; 

b) în cazul în care furnizarea apei potabile se face prin cismele stradale către persoanele fizice care nu au bransament, prin contracte încheiate cu toţi cei care beneficiază de acest serviciu. Arondarea utilizatorilor se va stabili de către operator împreună cu autorităţile administraţiei publice locale; 

c) în cazul utilizării apei de la hidrantii stradali de către operatorul serviciului de salubrizare sau cel al domeniului public, pe baza de contract între operatorii acestor servicii şi operatorul serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare; 

d) pentru consumurile de apa utilizate de pompieri pentru instruire şi stingerea incendiilor, pe baza de contract încheiat cu autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu art. 40 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari. 

ART. 140

(1) Condiţiile privind calitatea serviciilor asigurate de operator privind continuitatea, presiunea de utilizare şi debitul furnizat, respectiv condiţiile de preluare şi calitatea apelor uzate acceptate la deversarea în reţelele de canalizare, vor fi înscrise în contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de alimentare cu apa şi de canalizare. 

(2) La încheierea contractelor se vor respecta prevederile Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apa şi de canalizare. 

ART. 141 

Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadentei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează: 

a) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare; 

b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadentei; 

c) valoarea totală a penalitatilor nu poate depăşi cuantumul debitului şi se constituie venit al operatorului. 

CAP. VIII 

Realizarea serviciului după producerea unui cutremur 

Serviciul de canalizare 

ART. 142

Reţeaua de canalizare poate fi afectată de un cutremur fără sa apara efectele exterioare, deoarece o parte din apa exfiltrata se va drena în pământ. 

ART. 143

Operatorul va efectua următoarele activităţi: 

a) verificarea curgerii apei începând de la ultimul cămin al colectorului principal (la intrarea în statia de epurare sau căminul amonte al unei subtraversari); 

b) stabilirea locului în care apa nu mai curge prin colector, marcandu-se tronsoanele şi verificand terenul dacă are crapaturi vizibile, sunt tasari de teren, sunt construcţii prabusite peste canal etc.; 

c) se va interveni prin pomparea apei în alt colector sau chiar direct în emisar, caz în care trebuie sa existe un aviz prealabil al autorităţii de mediu, pentru o perioada de timp cat mai scurta, în cazul unor tronsoane rupte, pe lungime mare, în porţiunea aval; 

d) folosirea mijloacelor locale de dezinfectare pe traseu, a procedurilor proprii; 

e) vor fi degajate locurile pe unde apa meteorica poate curge singura în emisar; 

f) vor fi puse în stare de funcţionare mijloacele auxiliare de pompare a apei din colectoare cu mijloace ce pot fi aduse pe amplasamente pregătite din timp sau sunt deja montate şi se face numai punerea în funcţiune; 

g) refacerea provizorie a reţelei de canalizare folosind tuburi uşor de montat (PVC gofrat, oţel etc.), tuburile vor putea fi montate aparent, cu protecţie contra traficului stradal. 

ART. 144 

După stabilizarea situaţiei, reţeaua de canalizare va intra într-un proces de verificare totală, rezultatul final va fi analizat în vederea luării unei decizii asupra soluţiei de reabilitare sau chiar de retehnologizare. 

CAP. IX 

Realizarea serviciului după producerea unei inundatii 

Serviciul de canalizare 

ART. 145

În perioada inundatiilor reţeaua de canalizare este suprasolicitata, intrand de cele mai multe ori sub presiune. 

ART. 146 

(1) Operatorul va asigura cu maxima prioritate funcţionarea statiilor de pompare a apelor uzate, suplimentand numărul de pompe cu motopompe. 

(2) O atentie deosebita se va da prevenirii inundarii statiei de pompare prin luarea tuturor măsurilor de indiguire, utilizarea motopompelor etc. 

(3) Gradul de asigurare a functionarii pompelor trebuie sa fie mai mare decât al celorlalte construcţii componente ale sistemului de alimentare cu apa şi de canalizare. 

ART. 147 

Se vor aplica măsuri suplimentare de dezinfectare, mai ales în zonele în care sistemul de canalizare a refulat. 

ART. 148

Vor fi puse în funcţiune staţii de pompare provizorii, cu motopompe, pentru suplimentarea capacităţii de evacuare a apei din zonele inundate. 

ART. 149 

În scopul reducerii gradului de poluare, în zona joasa se poate recurge la devierea apelor colectate de pe suprafeţele aflate la cote neinundate. 

ART. 150

O atentie specială se va da urmăririi capacităţii de evacuare a emisarului receptor, luându-se măsuri adecvate când exista riscul intrării apei prin deversorul liber. 

ART. 151 

(1) După trecerea evenimentului se vor face o verificare generală a canalizarii, o spalare şi o dezinfecţie generală. 

(2) Este obligatorie efectuarea unei analize urmate de un plan de măsuri capabile sa imbunatateasca funcţionarea sistemului, consemnându-se limitele atinse de viitura. 

CAP. X 

Realizarea serviciului în caz de furtuna şi/sau viscol puternic 

Serviciul de canalizare 

ART. 152

Pentru menţinerea în funcţiune a statiilor de pompare de pe reţeaua de canalizare în caz de furtuna, este de preferat ca una dintre liniile de alimentare cu energie electrica sa fie subterana sau se va asigura o sursa independenta de alimentare. 

ART. 153

În caz de viscol şi de temperaturi reduse, vor fi luate măsuri, împreună cu operatorul serviciului de salubrizare şi cu autoritatea administraţiei publice locale, de îndepărtare a zapezii, pentru contracararea riscului de topire brusca a zapezii şi punerea sub presiune a canalizarii. 

ART. 154 

Vor fi verificate gratarele deversoarelor, luându-se şi măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor de gheaţa la emisar, blocaje care pot produce ridicarea nivelului apei şi inundarea canalizarii. 

CAP. XI 

Dispoziţii finale şi tranzitorii 

ART. 155

Regulamentul se supune dezbaterii publice şi se aproba de către Consiliul local al comunei Lupac, urmând a intra în vigoare la 30 de zile de la aprobare. 

ART. 156 

În cadrul contractelor încheiate cu utilizatorii se vor stipula standardele, normativele şi tarifele legale, valabile la data încheierii acestor contracte. De asemenea, se vor face trimiteri şi la actele normative care trebuie respectate din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii publice. 

ART. 157 

Prevederile prezentului regulament vor fi actualizate în funcţie de modificările de natura tehnica, tehnologică şi legislativă, prin dezbatere publică şi se aproba de către Consiliul local al comunei LUPAC, urmând a intra în vigoare la 30 de zile de la aprobare. 

ART. 158 

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament. 

        Preşedinte de şedinţă:                                                                          Contrasemnează:

             Duma Marian                                                                                  Secretar General,

                                           Moteca Alin-Dorin

ANEXA 1

la Regulamentul Serviciului de alimentare cu apa si de canalizare al comunei LUPAC

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

Nr. crt    INDICATORI DE PERFORMANŢĂ    Trimestrul    Total an

        I    II    III    IV    

0    1    2    3    4    5    6

1.1    BRANŞAREA / RACORDAREA UTILIZATORILOR

    a) numărul de solicitări de branşare / numărul de solicitări de racordare ale utilizatorilor la sistemul public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare, diferenţiat pe utilităţi şi pe categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) numărul de solicitări la care intervalul de timp, dintre momentul înregistrării cererii de branşare / racordare a utilizatorului, până la primirea de către acesta a avizului de branşare / racordare, este mai mic de 15/30/60 zile calendaristice.    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

1.2    CONTRACTAREA FURNIZĂRII APEI / PRELUĂRII APELOR UZATE ŞI METEORICE

    a) numărul de contracte încheiate, pe categorii de utilizatori, raportat la numărul de solicitări     0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) procentul din contractele de la lit. a) încheiate în mai puţin de 30 de zile calendaristice     0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) numărul de solicitări de modificare a prevederilor contractuale, raportate la numărul total de solicitări de modificare a prevederilor contractuale rezolvate în 30 de zile    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

1.3    MĂSURAREA ŞI GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ

    a) numărul anual de contoare montate, ca urmare a solicitărilor, raportat la numărul de solicitări, pe tipuri de apă furnizată    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) numărul anual de contoare montate, raportat la numărul de utilizatori fără contor    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) numărul anual de reclamaţii privind precizia contoarelor raportat la numărul total de contoare, pe tipuri de apă furnizată şi categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    d) ponderea din numărul de reclamaţii de la lit. c) care sunt justificate    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    e) procentul de solicitări de la lit. c) care au fost rezolvate în mai puţin de 8 zile     0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    f) numărul de sesizări privind parametrii apei furnizate raportat la numărul total de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    g) cantitatea de apă furnizată raportată la numărul total de locuitori de tip casnic deserviţi    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

1.4    CITIREA, FACTURAREA ŞI ÎNCASAREA CONTRAVALORII SERVICIILOR DE APĂ ŞI DE CANALIZARE FURNIZATE/PRESTATE

    a) numărul de reclamaţii privind facturarea raportat la numărul total de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) procentul de reclamaţii de la lit. a) rezolvate în termen de 10 zile    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) procentul din reclamaţiile de la lit. a) care s-au dovedit a fi justificate    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    d) valoarea totală a facturilor încasate raportată la valoarea totală a facturilor emise     0 %     0 %    0 %    0 %     0%

1.5    ÎNTRERUPERI ŞI LIMITĂRI ÎN FURNIZAREA APEI ŞI ÎN PRELUAREA APELOR LA CANALIZARE

1.5.1    ÎNTRERUPERI ACCIDENTALE

    a) numărul de întreruperi neprogramate anunţate, pe categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) numărul de utilizatori afectaţi de întreruperile neprogramate anunţate raportat la total utilizatori, pe categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) durata medie a întreruperilor raportate la 24 ore pe categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    d) numărul de întreruperi accidentale pe categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    e) numărul de utilizatori afectaţi de întreruperile accidentale raportat la total utilizatori, pe categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

1.5.2    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE

    a) numărul de întreruperi programate     0%    0%    0%    0%    0%

    b) durata medie a întreruperilor programate raportată la 24     0%    0%    0%    0%    0%

    c) numărul de utilizatori afectaţi de aceste întreruperi raportat la total utilizatori, pe categorii de utilizatori    0%    0%    0%    0%    0%

    d) numărul de întreruperi cu durata programată depăşită raportat la total întreruperi programate, pe categorii de utilizatori    0%    0%    0%    0%    0%

1.5.3    ÎNTRERUPERI DATORATE NERESPECTĂRII PREVEDERILOR CONTRACTUALE DE CĂTRE UTILIZATOR

    a) numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea/prestarea serviciilor pentru neplata facuturii raportat la numărul total de utilizatori, pe categorii de utilizatori şi ope tipuri de servicii     0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) numărul de contracte reziliate pentru neplata servicilor furnizate raportat la numărul total de utilizatori, pe tipuri de utilizatori şi pe tipuri de servicii    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) numărul de întreruperi datorate nerespectării prevederilor contractuale, pe categorii de utilizatori, tipuri de servicii şi clauze contractuale nerespectate    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    d) numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea serviciilor, realimentaţi în mai puţin de 3 zile, pe categorii de utilizatori şi tipuri de servicii    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

1.6    CALITATEA SERVICIILOR FURNIZATE/PRESTATE

    a) numărul de reclamaţii privind parametrii de calitate a apei furnizate raportat la numărul total de utilizatori, pe tipuri de utilizatori şi tipuri de apă furnizată (potabilă sau industrială ) şi parametrii reclamaţi    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) procentul din reclamaţiile de la lit. a) care s-au dovedit a fi din vina operatorului     0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) valoarea despăgubirilor plătite de operator, pentru nerespectarea condiţiilor şi parametrilor de calitate stabiliţi în contract, raportată la valoarea facturată, pe tipuri de servicii şi categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    d) numărul de reclamaţii privind gradul de asigurare în funcţionare raportat la numărul total de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

1.7    RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR

    a) numărul de sesizări scrise, altele decât cele prevăzute la celelalte articole, în care se precizează că este obligatoriu răspunsul operatorului, raportat la total sesizări    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) procentul din totalul de la lit. a) la care s-a răspuns într-un termen mai mic de 30 de zile calendaristice    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

2    ÎNDICATORI DE PERFORMANŢĂ GARANTAŢI

2.1    PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

    a) pierderea de apă în reţea exprimată ca raport între cantitatea de apă furnizată şi cea intrată în sistem.                     

    b) gradul de extindere al reţelei exprimat ca raport între lungimea reţelei dată în funcţiune la începutul perioadei luate în calcul şi cea de la sfârşitul perioadei luate în calcul     0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) consumul specific de energie electrică pentru furnizarea apei, calculat ca raport între cantitatea totală de energie consumată trimestrial/anual pentru funcţionarea sistemului şi cantitatea de apă furnizată    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    d) durata zilnică de alimentare cu apă calculată ca raport între numărul mediu zilnic de ore în care se asigură apă la utilizator şi 24 ore, pe categorii de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    e) gradul de acoperire exprimat ca raport între lungimea reţelei de distribuţie şi lungimea totală a străzilor     0%    0%    0%    0%    0%

    f) gradul de contorizare exprimat ca raport între numărul de utilizatori care au contoare la branşament şi numărul total de utilizatori    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

2.2    PENTRU SISTEMUL DE CANALIZARE

    a) gradul de deservire exprimat ca raport între lungimea reţelei de canalizare şi lungimea totală a străzilor     0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) gradul de extindere al reţelei de canalizare exprimat ca raport între lungimea străzilor cu sistem de canalizare dată în funcţiune la începutul perioadei luate în calcul şi cea de la sfârşitul perioadei luate în calcul    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) consumul specific de energie electrică pentru evacuarea şi epurarea apelor uzate, calculat ca raport între cantitatea totală de energie electrică consumată trimestrială/anuală pentru asigurarea serviciului şi cantitatea de apă uzată evacuată    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

        Preşedinte de şedinţă:                                                                                                                                   Contrasemnează:

             Duma Marian                                                                                                         Secretar General,

                                                                   Moteca Alin-Dorin

    ANEXA 2

la regulamentul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare al comunei LUPAC

INDICATORI STATISTICI

PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

Nr. crt    INDICATORUL    Trimestrul    Total an

        I    II    III    IV    

0    1    2    3    4    5    6

1.1    BRANŞAREA / RACORDAREA UTILIZATORILOR

    a) raportul dintre numărul de branşamente şi lungimea reţelei de distribuţie a apei                    buc/km

    b) lungimea reţelei de distribuţie raportată la numărul de locuitori asiguraţi cu apă                     m/loc

    c) raportul dintre lungimea efectivă a reţelei şi numărul de locuitori                     m/loc

    d) raportul dintre populaţia racordată la canalizare şi populaţia totală a localităţii                       %

    e) raportul dintre numărul de racorduri şi lungimea reţelei de canalizare                    buc/km

1.2    GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ

    a) volumul de apă furnizată raportată la capacitatea de proiect al reţelei                        %

    b) volumul de apă furnizată prin aducţiune şi capacitatea proiectată                      mc

1.3    ABATERI ALE UTILIZATORILOR DE LA CONDIŢIILE DE CONTRACT

    a) numărul de cazuri de nerespectare de către utilizatori a condiţiilor de descărcare a apelor uzate şi meteorice în reţelele de canalizare raportat la numărul total de utilizatori, pe tipuri de utilizatori.    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    b) numărul de sistări a prestării serviciului public de canalizare raportat la număr total utilizatori, pe tipuri de utilizatori, datorat nerespectării de utilizator a condiţiilor de deversare.    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

    c) valoarea despăgubirilor plătite de utilizatori, pentru daune datorate deversării apelor ce nu respectă condiţiile de deversare din contract, raportat la valoarea facturată aferentă apelor uzate, pe tipuri de servicii şi categorii de utilizatori.    0 %     0 %    0 %    0 %     0%

        Preşedinte de şedinţă:                                                                                  Contrasemnează:

             Duma Marian                                                                                                                                                               Secretar General,

                                                                Moteca Alin-Dorin