STATUTUL COMUNEI MACEA

l. AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Teritoriul comunei se află amplasat în vestul judeţului Arad, învecinându-se la est cu teritoriul administrativ al comunei Şimand, la nord cu teritoriul administrativ al comunei Grăniceri și Socodor, cu Ungaria la nord–vest, cu comuna Dorobanţi la vest şi oraşul Curtici la sud. Teritoriul se caracterizează prin altitudini joase, cu aspect de şes, fiind amplasat în zona Câmpiei de Vest. Datorită cadrului natural activităţile umane specifice sunt agricultura, teritoriul fiind caracterizat prin aşezări compacte, cu loturi cuprinse intre 1080 mp şi 3200 mp pentru gospodarii ce au zona locuinţei  şi anexe gospodăreşti şi zona gradinei de legume de pe lângă locuinţa cuprinsa în lot. Aspectul localităţilor este de tip adunat, fiecare localitate având o zona centrală proprie ce comasează clădirile cu funcţiune de utilitate publica: bisericile, şcolile, parcul, poşta, primăria, dispensarul, baruri, brutăria, magazine.

 Trama stradala este de tip ortogonal. Localităţile sunt străbătute de un traseu stradal principal, ce se confundă cu drumurile modernizate – drumuri judeţene - ce continuă în extravilan şi fac legătura cu localităţile vecine sau constituie trasee de circulaţie importante pentru traficul rutier din judeţ.

Dupa anul 1990, localităţile şi-au păstrat caracteristicile compoziţionale, zona de locuinţe completându-se in fiecare dintre cele doua localităţi cu loturi atât in intravilanul existent cat si in afara lui. 

Comuna Macea  a fost reorganizată prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România și are urmatoarele localități componente:

• Macea - localitate reședință de comună;
• Sînmartin - sat aparținător;

Comuna Macea este printre cele mai mari comune ale judeţului Arad, având o suprafaţă de 7264 ha şi o populaţie de 7166 locuitori potrivit datelor furnizate de INS aferent anului 2016. 

Teritoriul comunei Macea are o suprafaţă de 7264 structurată după categoria de folosinţă a terenului, după cum urmează:

• arabil - 5385 ha;
• pasuni - 1182 ha;
• vii - 9 ha;
• livezi - 1 ha;
• paduri - 27 ha;
• ape - 116 ha;
• drumuri - 199 ha;
• curti constructii - 203 ha;
• neproductiv - 99 ha; 

Vegetaţia se caracterizează prin specimene de stepă si silvostepa, fiind un rezultat al activitatii omului, peisajul rezultand din plantaţii cu specii diferite, in localitatea Macea existând Grădina Botanica Universitară „Pavel Covaci”, rezervaţie ştiinţifică aflată in gestiunea Universităţii „ Vasile Goldis” din Arad, în suprafaţă de 19,631 ha, suprafaţă în care există specimene ce pot căpăta statutul de monumente ale naturii. În afara Grădina Botanica se regăsesc specii autohtone : salcâmul, cândva plantaţia preponderentă din zonă, însă în ansamblu, plantaţiile de arbori şi arbusti din teritoriu sunt un rezultat al preluării de-a lungul timpului şi creşterii  şi în afara Grădinii Botanice din speciile şi exemplarele deosebite crescute în spaţiul acesteia, astfel încât specii de conifere – pin, tisă sau arbuşti exotici se întâlnesc şi în parcul central al localităţii Macea, în zona centrală din Sînmartin sau, local, pe străzile satelor. În general arborii des întâlniţi în teritoriu sunt: stejar, fag, arţar, arţar canadian, castan, platan, tisa, pin, brad argintiu, larice, salcâm, pomi fructiferi, etc.

2. ISTORIC

Primele atestari documentare

Prima menţiune istorică despre existenţa localităţii Macea datează încă din anul 1380, când un episcop romano-catolic a primit-o ca feudă fiind proprietatea prepoziturei catolice din Arad, care feudă purta numele de Makija.

            Nu se cunoaşte situaţia în care se afla comuna la data respectivă şi nici dacă a existat mai dinainte ori a luat fiinţă odată cu intrarea ei în posesiunea episcopului.

            Se aminteşte în monografie că in anul 1394 se deschide un drum de la Makija spre Socodor şi un alt drum spre Sfântul Crai, comuna care se afla mai la rasărit de Sînmartin, sat aparţinator de comuna Macea începând cu anul 1968. Comuna Sfantul Crai a fost distrusă de turci în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Menţionăm că şi în prezent un sector din hotarul Sînmartinului poartă denumirea de Sfântul Crai/Sancrai – termen folosit de locuitorii satului.

            Din cele de mai sus s-ar putea presupune cu destulă siguranţă că începutul comunei Macea este legat de anul 1380. Această dată, ca început al comunei Macea, a fost gasită într-un dicţionar al Enciclopediei Romane de către preotul Remus Oancea, conducatorul Oficiului Patriarhal Ortodox-Român din Macea.

            Trebuie să amintim că edificarea comunei Macea a început din partea nordică (partea dinspre Cutos şi Sînmartin) evoluând spre apus şi spre Curtici. Din anumite informaţii obţinute din partea unor cetăţeni ai comunei, rezultă ca vatra veche a comunei ar fi fost ceva mai la răsărit de vatra actuală şi această ipoteză este întărită şi cu diferite urme găsite în acel loc.

            În Săliştioară (lângă Tocaci) se afla un sat de formă tip omidă, care s-a numit Uifalo. Din ştirile primite de la unii cetăţeni, clădirea care a fost folosită drept casă comunală ar fi existat până prin anul 1920. Casa comunală, după distrugerea satului a fost folosită drept adăpost pentru paznicii de câmp.            Locuitorii comunei spun că un asemenea sat – tip omidă ar fi existat şi în sectorul Buibel din hotarul comunei Macea.

Marki, in Monografia Judeţului Arad, aminteşte că în jurul anului 1750 au plecat din comuna Macea, spre Moldova, cca. 250 de familii. Acest fapt poate constitui un indiciu că in această comună, incă dinaitea anului 1750, ar fi existat o populatie destul de numeroasă. In lucrare însă, nu se arată factorii care au determinat plecarea celor 250 de familii spre Moldova.

            În Grădina Botanică se află mormântul revoluţionarilor maghiari Damyanics şi Lahner, care au luat parte la revoluţia anului 1848. Recent, monumentul a fost mutat in oraşul Arad. Generalul Damyanics era cumnatul lui Csernovici, proprietarul din acele timpuri a castelului din Macea.

            La 13 august 1849, trupele ruseşti au intrat în comuna Sînmartin, alungînd ungurii şi eliberînd prizonierii. Aceste trupe se aflau sub comanda generalului Pradviski – polonez de origine. În scriptele parohiei romano-catolice din satul Sînmartin se arată că staţionarea trupelor în comună are loc pâna la data de 21 august 1849, adică timp de 8 zile.

            Pâna la revoluţia de la 1848 nu se ştie dacă vreun ţăran ar fi avut pamânt propriu. Revoluţia a dus, însă, la dezrobirea ţăranilor iobagi, împărţindu-se ceva pământ acestora, fără să se cunoască însă condiţiile. 

            La sfârşitul stăpânirii lui Cenovics s-au adus seceratoare şi batoze la domnie. Pătrunderea acestor maşini în agricultură nu era privită cu ochi buni de către ţărani, temându-se că astfel vor rămâne fără posibilitatea de a-şi asigura mijloacele de existenţă.

            Între anii 1860-1865, moşia lui Cernovics trece în proprietatea contelui Tiberiu Karoly şi moştenită apoi de fiul acestuia Iuliu Karoly pâna în anul 1918, când moşia a fost expropiată in folosul ţăranilor din comuna Macea cu excepţia parcului castelului (actuala Grădină Botanică) şi a unei suprafeţe de 800-900 iugăre cadastrale.

Datele privitoare la istoricul satului aparţinător Sînmartin au fost luate din Monografia acestui sat, care a fost intocmită in anul 1967 de un colectiv de cadre didactice da la Şcoala din Sînmartin la ordinul Secţiunii Invăţământ din Arad.

            Satul a luat fiinţă in anii 1743-1744. Numărul coloniştilor germani, care au fost aduşi din sudul Germaniei (Schwartzwald, Hatzenwald) de către baronul Ioan Gheorghe Haruckern, prefect de Gyula, nu putea fi mare şi acest lucru ni-l dovedesc diferite registre matricole păstrate la Parohia Romano-Catolică din Sînmartin. Din datele culese din aceste registre matricole rezultă că în anii 1750-1751 – data de la care există asemenea registre, au fost înregistrate 20 de naşteri, 8 căsătorii şi 4 morţi.

            În legatură cu denumirea satului sunt două versiuni. Urme găsite în partea vestică a satului cu denumirea de „Krautfelder” ne îndreptăţesc să presupunem că aici ar fi existat un cătun. Unele ştiri obţinute de la diferiţi cetăţeni ai satului arată că în această parte a existat un cătun cu numele de „Aradsentmarton”, şi că denumirea comunei Sînmartin ar veni de la acest cătun. După a doua versiune, numele comunei a fost dată de către coloniştii germani veniţi dintr-o comună din Germania de sud care purta numele de Sînmartin.

            După Cel de-al II-lea Război Mondial, anumiţi locuitori din comuna Macea şi Curtici, care înaintea războiului au fost colonizaţi în Dobrogea şi Basarabia, şi-au stabilit domiciliul în Sînmartin. Aceşti colonişti români au început să-şi construiască case destul de frumoase, primind ajutor substanţial din partea statului şi în felul acesta apare un nou cartier al acestei comune, in partea de sud-est.

            Pâna în anul 1968 localităţile Macea şi Sînmartin au fost comune separate, iar începând din acest an Sînmartinul devine sat aparţinător al comunei Macea.         

Între anii 1862-1864, ambele comune au fost bântuite de o mare secetă care a provocat moartea mai multor oameni şi animale din lipsă de hrană.

            O scădere simţitoare a populaţiei in ambele comune se inregistrează intre anii 1870-1880, când prin părţile locului a bântuit holeră. Atunci, datorită numărului impresionant, morţii erau transportaţi mai mulţi într-o căruţă afară din comună, la o distanţă de cca. 4 km – loc ce astăzi se numeşte „cimitirul holerei”.

            În partea de est a comunei Macea, la o distanţă de circa 3 km se află o baltă in care apa provenită din precipitaţii se acumulează şi persistă tot anul. Balta a luat naştere într-o groapă din care s-a luat material pentru confecţionarea carămizilor între anii 1880-1890 – loc ce poarta azi denumirea de „Topila”. Aici se găsesc şi urme de aşezări omeneşti. In urma unor săpături, s-au adus la suprafaţă diferite obiecte din piatră şlefuită. O parte din aceste obiecte se găsesc la Muzeul judetean din Arad şi câteva sunt păstrate in Muzeul şcolii din Macea.

            În anul 1958, Cooperativa agricolă de producţie din Macea a facut o groapă mare în „Topila” pentru însilozare de porumb şi cu această ocazie au fost aduse la suprafaţă mari cantităţi de cioburi de vase şi chiar vase întregi, care au fost predate pentru păstrare Muzeului din Arad de către locuitorul Susan Andrei, care la data respectivă deţinea funcţia de preşedinte al cooperativei. Aceste urme ne îndreptăţesc să tragem concluzia că pe acest loc au existat aşezări omeneşti din diferite epoci istorice.

            Menţionăm că odată cu instaurarea familiei contelui Karoly în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a fost adus ca notar in comună Iuliu Szikszai. Pe timpul acestui notar s-a făcut şoseaua principală din comună cu castani de ambele parţi – începând din dreptul parcului şi până la primăria comunală.

            În anul 1910 se forează o fântână arteziană în satul Sînmartin. Lucrările pentru construirea acestei fântâni încep la data de 17 martie 1910 şi durează aproape un an. S-a ajuns la o adâncime de 410 m, unde s-a găsit apă potabilă. Menţionăm că populaţia comunei Sînmartin a luptat din greu pentru asigurarea apei potabile. Prima pânză de apă nu era bună şi provoca diferite boli, din cauza aceasta nivelul mortalităţii în această comună era destul de ridicat. Lucrarea a costat 13 000 coroane. Considerăm necesar să amintim aici că in anul 1967 s-au mai forat două fântâni la adâncimea de 153-194 m.

            O dată insemnată in viaţa comunei Macea o constituie ziua de 1 mai 1954, cand iluminatul comunei se face pentru prima data cu curent electric.”

3. POPULAŢIA

 Date asupra evoluției populației pentru intreaga comuna:

1977: 7397 locuitori

1992-recensamant: 5437 locuitori (15 ani- migrare prin industrializarea intensivă a municipiului Arad)

1993: 5554 locuitori

1994: 5420 locuitori

1998: 6201 locuitori

2002: 6169 locuitori – date provenite din RPL

2011: 5762 locuitori – date provenite din RPL

Se remarcă scăderea considerabilă a populaţiei stabile. 

În anul 2015, potrivit datelor puse la dispoziție de INSSE, 991 locuitori ai comunei Macea aveau statutul de salariați.

Locuitorii comunei Macea au urmatoarea componenta etnica:

     Majoritatea locuitorilor sunt români (84,24%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,97%), maghiari (2,43%)și germani (1,44%). Pentru 5,64% din populație, apartenența etnică, relevată la RPL, din anul 2011 nu a putut fi determinate.

Din punct de vedere religios, locuitorii comunei Macei au următoarea structură: 

4. LOCALITATEA DE RESEDINȚĂ

In baza Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Secțiunea a IV-a 'Reteaua de localitati', satul de resedinta a comunei Macea - Macea - este de rang IV, iar satele componente ale comunei Macea - Sînmartin - este de rang V. 

5. AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

Conform legislaţiei în vigoare autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală sunt:

• Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi
• Primarul ca autoritate executivă.

            Consiliul Local este compus din consilieri aleşi prin vot universal egal, direct, secret si liber exprimat in condiţiile stabilite de lege privind alegerile locale. Perioada mandatului este de patru ani.

Primarul, ales prin vot universal egal, direct, secret si liber exprimat, viceprimarul, ales din rândul consilierilor, secretarul comunei, impreună cu aparatul de specialitate al Primarului, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria comunei Macea, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Atribuţiile specifice autorităţilor administraţiei publice locale sunt cele prevazute de Legea nr. 215/2001 - legea administraţiei publice.

Sediul unde funcționează cele doua autorităţi se află situat în localitatea Macea nr. 262, judeţul Arad, cod 317210.

Consiliul Local al comunei Macea a fost constituit în data de 23.06.2016 fiind alcătuit din 15 consileri, având structura politică conform Anexei nr. 1.

6. CĂI DE TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII 

Comuna Macea este situată în partea vestică a judeţului Arad la o distanță de 23 km  de municipiul reşedinţă de judeţ – Arad şi are în componenţa sa următoarele localități: 

Macea – reședința de comună.

Sînmartin  - sat aparţinător amplasat la 3 km către nord față de  reședința de comună.

       Comuna Macea este una dintre comunele  apropiate de municipiul Arad. Prin căile de comunicații existente, comuna Macea este legată de oraşul Arad și de teritoriile comunelor limitrofe.

       Teritoriul administrativ al comunei se învecinează:

●   Spre nord - teritoriul administrativ al comunelor Socodor și Grăniceri;                                                                                 

●   Spre vest   - teritoriul administrativ al orașului Curtici și granița cu Ungaria;

●   Spre sud - teritoriul administrativ al orașului Curtici;

●   Spre est   - teritoriul administrativ al comunei Șimand. 

Accesul spre teritoriile înconjuratoare se realizează prin drumuri modernizate și parțial modernizate

-drumuri judetene:

• DF 709F: Sînmartin~Șimand împietruit ,  asigurând două fluxuri de circulație
• DJ 709B- dinspre Curtici și spre Socodor, parțial modernizat – până la Sînmartin- în rest impietruit ,  asigurand două fluxuri de circulație, traficul rutier decurgând in condiții de siguranță.
• Dj 709 J- dinspre Dorobanti~ Macea, drum parțial asfaltat;  

Nu există cale ferată.

            Comuna Macea beneficiază de următoarele servicii de comunicație:

-  telefonie fixă asigurată de rețeaua Telekom prin fibră optică;

-  telefonie mobilă în rețelele Telekom, Orange și RDS, care au relee de retransmitere a purtătoarei de semnal;

 - comunicații electronice de date în rețele Telekom, Orange și RDS.

7. ASPECTE SOCIO - ECONOMICE 

Comuna Macea are o structură economică cuprinzând diverse domenii de activitate(Anexa 2).

Datorită cadrului natural activitățiile umane specifice sunt agricultura, legumicultura, creşterea animalelor. Terenul arabil al comunei este utilizat în mare parte de către societăți comerciale din domeniu care au arendat terenul proprietatea persoanelor fizice. Există însă și mici proprietari de terenuri arabile, persoane fizice, care – și lucrează loturile pe cont propriu cultivâd în special grâu și porumb. De asemenea, agricultorii din Macea sunt specializați în cultura legumelor:  roșii, care sunt cultivate în solarii, și lubenițe. 

În ceea ce privește creștea animalelor, pe suprafață de  1172 ha pășune aparținând teritoriului administrativ al comunei Macea se remarcă creșterea efectivelor de ovine. 

În gospodăriile populației, în special pentru consumul propriu, sunt crescute suine, găini, gâște, etc. 

Pe lângă agricultură, economia locală, principala forţă motrice a dezvoltării locale, este formată și din unități de industrie alimentară (creșterea și abatorizarea cărnii de porc prelucrarea laptelui), industrie ușoară cu specific de producție mobilier pentru spații comerciale,  unități  cu profil   de comerț cu amănuntul.

7.1. NIVELUL DE DOTARE ȘI ECHIPARE AL COMUNEI MACEA

A. DOTĂRI ADMINISTRATIVE

Primăria comunei Macea este compusă  din primar, viceprimar și  un aparat de specialitate care cuprinde 16 funcții publice, 12 salariaţi contractuali.

Postul de poliţie Macea asigură servicii publice de ordine și pază pe raza comunei Macea cu un număr de patru angajaţi.

B. DOTĂRI EDILITAR GOSPODĂREŞTI

Reţeaua de alimentare cu apă. 

Comuna Macea are o reţea de distribuţie de 22 km, la care sunt racordaţi un număr de 400 gospodării, aproximativ 1000 de persoane. Restul gospodăriilor fiind alimentate prin hidrofoare cu captare din fântâni sau direct, din puţuri comune sau individuale. Reţeaua de alimentare este administrată de Compania de Apă Arad. 

Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 17 km, epurarea apelor uzate se va realiza la stația de epurare Curtici. În prezent rețeaua de canalizare, administrată de asemenea de către S.C. Compania de Apă Arad S.A. nu este funcțională. 

Rețeaua de distribuție gazelor naturale are o întindere de circa 30 km și un număr de 260 gospodării racordate, aproximativ 700 persoane care beneficiază de acest serviciu gestionat de către SC GAZ VEST SA. 

Reţeaua de televiziune prin cablu a fost amintită la capitolul 6. 

7.2. SISTEMUL EDUCAŢIONAL 

Comuna Macea dispune de unităţi şcolare în care se asigură învăţământul preşcolar, primar și gimnazial după cum urmează :

• Gradința cu program prelungit Macea  și Gradinița  cu program normal Macea, care funcționează în localitatea Macea nr. 594 și 985; 
• Grădinița cu program normal Sînmartin, care funcționează în localitatea Sînmartin nr. 370-371;
• Școala Gimnazială Pavel Covaci Macea, având ciclu de învățământ primar și gimnazial funcționează în localurile situate în Macea nr. administrative 597, 598 și, respectiv, 985
• Școala Gimnazială Sînmartin, având ciclu de învățămât primar și gimnazial – funcționează în subordinea școlii pavel Covaci Macea
• Grădinița și Școala cu clasele I-IV  Grădina Speranței  Macea – funcționează în regim de învățământ privat.

7.3. SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

7.3.1. În comuna Macea asistenţa medicală este asigurată de 4 medici şi 4 asistenţi. În prezent sunt funcţionale 4 cabinete medicale individuale. Două din cele patru cabinet medicale de familie funcționează în locația din Macea nr. 789, aflat în ăroprietateaa publică a comunei Macea.

Activitatea celor 4 medici de familie se desfăşoară în incinta Dispensarului Uman Macea și a două cabinet private, imobile amenajate corespunzator activității de asistență medicală, dotate cu aparatura necesară. Trei cabinete sunt amplasate în centrul localității Macea, respectiv un cabinet în localitatea Sînmartin. 

Medicii de familie asigură asistenţă medicală pentru specialităţile medicină generală şi pediatrie. 

În localitatea Macea funcţionează două farmacii de uz uman, iar în localitatea Sînmartin o singură farmacie.

În localitatea Macea există un cabinet medical-veterinar unde lucrează un medic şi 1 tehnician veterinar. 

7.3.2. Primăria Macea are organizat serviciul de asistență socială deservit de un funcționar public. În cadrul serviciului sunt angajați un număr de 13 asistenți personali pentru ingrijirea persoanelor cu handicap grav. 

Conform Legii 416/2001 serviciul de asitență socială din cadrul primăriei are 108 dosare de ajutor social. Datorita numarului mare de persoane cu venituri foarte mici, peste 250 de familii cu copii beneficiaza de alocatia de sustinere pentru familia monoparentala si alocaltie complementara. Acest serviciu se mai ocupa si de protectia si ingrijirea copiilor aflati in dificultate sau proventi din familii dezorganizate, fiind intr-o colaborare stransa cu Directia Generala de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad.

7.4 CULTURĂ ȘI CULTE

7.4.1. CULTURA

Clădirile de cultură sunt constituite în principal din  cămine culturale,  atât în localitatea Macea, cât și în localitatea Sînmartin. Căminele culturale au fost reabilitate și modernizate, astfel:                                                                                                                     

Căminul cultural din localitatea Macea a fost reabilitat și dispune de o sală de spectacole modernă cu 400 locuri.  În sală de spectacole sunt organizate diferite evenimente  cultural-artistice cum ar fi: 

• Festivalul International de satira și umor sătesc „Gura Satului”;
• Festivalul de colinde;
• Cursuri de dansuri populare;
• Serbările școlare;
• Spectacole cu caracter ocazional.

În cadrul Căminului Cultural Macea funcționează Biblioteca Comunală, cu o bogată colecție de cărți, dotată cu un post de bibliotecar finanțat din bugetul local. De asemenea, Căminul Cultural Macea dispune de de o sală de ocazii în care pot fi organizate evenimente sociale precum: baluri, nunți, botezuri, etc.

Căminul Cultural din Sînmartin a fost renovat și dispune de o sală pentru organizarea de evenimente.

7.4.1.1 Scurt istoric al dezvoltării culturii în localitatea Macea

Primele aspecte culturale din Macea apar scrise în anul 1848 cînd se pomeneşte de DUMBA IOAN, administrator al Castelului Csernovici din Macea.

SECULA SEVER ,, UN MEMORIU A LUI MOISE NICOARĂ ( Monografie istorică) Arad, 1904 (68p) la p.51 Moise Nicorescu  în scrisoarea din 25 sept. 1850, din Bucureşti pomeneşte de IOAN DUMBA că era căsătorit cu cea de-a treia fiică a lui David Nicoară pe nume IULIA. Că era ,, Dumba „  mare proprietar în Macea că ţinea pe vremea sa casă deschisă unde adesea se întîlnea   inteligenţa română din Arad.

În 1864, 18 măceni erau înscrişi în Asociaţiunea naţională din Arad pentru cultura şi conservarea poporului român contribuind cu suma de 45 florini la acţiunile culturale ale asociaţiei.

Documente mai vechi de pe la sfîrşitul sec XIX şi începutul celui de al XX –lea vorbesc despre învăţători care sau preocupat de culturalizarea sătenilor măceni, prin popularizarea cărţii între măceni şi amenajarea unei biblioteci la Şcoala Românească din Macea. În anul 1880 învăţătorul IOAN OPREA organizează un cor bisericesc pe două voci, munca sa fiind continuată de TEODOR OTLĂCAN şi GEORGE IANCU .

7.4.1.2.   CĂMINUL CULTURAL MACEA s-a înfiinţat în anul 1929 în fosta clădire a Parohiei Ortodoxe Macea  având denumirea de Casa culturală  ,,Avram Iancu” care cuprindea sală de repetiţii, bibliotecă și sală de spectacole de 100 locuri.

Conducerea căminului era formată din consiliul de conducere având în frunte un director.

În cadrul Căminului Cultural sau organizat spectacole şcolare, spectacole de teatru, folclorice, hore ţărăneşti, baluri şi şcoală de iniţiere muzicală pentru cântări bisericeşti. Activitatea de iniţiere în folclor , teatru şi muzică era susţinută de către cadrele didactice din şcoală.

În anul 1954 sala de spectacol se modernizează prin construirea unei scene şi se introduce curentul electric . Aceste noi dotări constituie bază de dezvoltare a activităţilor din cadrul Căminului Cultural prin lărgirea mijloacelor de informare culturală cum au fost  radioul, staţia de radioficare şi cinematograful. În anul 1960 se construieşte actualul Cămin Cultural care cuprinde : sală de spectacol şi cinematograf cu 340 de locuri, trei săli pentru repetiţii, sală de dans, bibliotecă, sală atelier reparaţii RTV, sală club şi bucătărie. În anul 1967 are loc o întâlnire cu poetul Rusalim Mureşanu. În perioada anilor 1974 – 1980 activitatea culturală depăşeşte hotarele judeţului prin participarea grupurilor satirice, a tarafului şi a formaţiilor corale la concursurile interjudeţene şi naţionale unde câştigă diferite premii.

În anul 1976 , în comuna Macea existau 13 grupuri satirice, fapt care a propus o selecţie pentru formarea unui grup de artişti amatori foarte buni. În anul 1980 grupul sătesc din Macea câştigă ,,Marele premiu „ al festivalului de satiră şi umor Constantin Tănase din Vaslui. La iniţiativa d-lui Valentin Silvestru, în anul 1981  se organizează la Macea prima ediţie a Festivalului de satiră şi umor sătesc ,, Gura Satului „ festival bienal ajuns azi la a XVIII a ediţie. 

În anul 1990 se înfiinţează Asociaţia Cultural – Ecologică – colaboratori de bază a căminului cultural.

În anul 1995 căminul Cultural împreună cu Universitatea de Vest V.Goldiş şi Fundaţia Popas organizează la Castelul din Macea primul Congres   internaţional al caricaturiştilor.

7.4.2. LĂCAŞURI DE CULT

În localitatea Macea există un număr de patru lăcașe de cult cu arhitectură reprezentativă: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Casa de rugăciune aparținând cultului Baptist și Casa de rugăciune aparținând cultului Adeventist de Ziua a Șaptea. Toate acestea sunt concentrate în zona centrală a localității. 

     Primele dovezi despre existenţa unei biserici în Macea datează din anul 1746 când la recensământul din acel an au fost menţionaţi doi preoţi Pop Ianoş (popa Ioan) şi Pater Teodor (popa Teodor). Existenţa acestor doi slujitori   presupune şi existenţa unei Biserici unde slujeau.

      În anul 1755 este menţionat pr.Alexe Samuilovici, iar în anul 1791 sunt din nou menţionaţi doi preoţi Popovici Teodor şi Popovici Ilie. Anul 1800 este anul în care se presupune că a fost construită Biserica din cărămidă de către Pavel Csernovici, fiul lui Arsenie Csernovici şi nepot a lui Mihai Csernovici, cel care a cumpărat moşia Macea precum şi jumătate din Şimand de la Sigismund Edelspacher. Tot de numele lui Pavel Csernovici se leagă şi construirea Castelului de la Macea, ridicat cam în aceeaşi perioadă ca şi biserica. Iniţialele numelui său au fost gravate în cărămizile cu care a fost ridicat iconostasul bisericii (dărâmat în anul 1968 când a avut loc renovarea şi vechiul iconostas din zidărie a fost înlocuit de unul nou din lemn, realizat la Bucureşti şi pictat de Ieremia Profeta, unul din marii iconografi români).

Biserica lui Pavel Csernovici era costruită în stilul bizantin, cu o singură navă şi turn clopotniţă, iar în subsolul naosului, era o criptă pentru înmormântarea membrilor familiei (azi acoperită) Biserica a deservit comunitatea timp de aproape două secole. Din 1791 şi până în 1822, nu avem date despre preoţii slujitori, avem însă dovezi certe, că începând cu 6 decembrie 1822 şi până în prezent, în toată această perioadă, Macea avea două parohii cu doi preoţi parohi. O scurtă perioadă, din 1918 şi până în 1923 Macea nu a avut preoţi, cele două parohii fiind vacante, au slujit aici preoţi din localităţile vecine.

Perioada din 1822 şi până la sfârşitul secolului XIX, parohiile măcene au fost ocupate de două familii de preoţi: Familia Petrila şi familia Bragea. Trei generaţii de preoţi din fiecare familie.

      1.   Pr. Florian Petrila era paroh la Macea în 6 decembrie 1822, slujind la această biserică până în anul 1850.

      2.   Nicolau Petrila, fiul pr.Florian, din 1850 până în 1901. Nicolau Petrila purta titlul „Paroh Emerit”.

      3.     Ladislau Petrila, fiul lui Nicolau, născut în 20 decembrie 1867, a fost capelan în 1900, iar din 1901 până în 1918,   a fost paroh. Măcenii îi spuneau Popa Laţi. A fost ultimul preot al familiei Petrila, în Macea.

Familia Bragea: tatăl, fiul şi nepotul, au slujit în Biserica Ortodoxă din Macea, de prin 1922 şi până în 1901.

      4.   Georgiu Bragea, a fost găsit la biserica din Macea începând cu decembrie 1822 şi până prin 1848.

      5.     Georgiu Bragea (fiul), de prin 1848 până în 1891.

      6.     Georgiu Bragea (nepotul), din 1891 până în 1901

      7.      Moise Bocsianu, 1877 – 1883.

În această perioadă au slujit, se pare, trei preoţi pe două posturi: George Bragea (fiul), Nicolau Petrila şi Moise Bocsianu. Nu toţi trei în acelaşi timp: în 1877 îi găsim pe Bragea şi pe Bocsianu; în 1878, pe Bragea  şi pe Petrila; în 1879 îi găsim pe Bragea şi Boxianu; în 1880 – Bragea şi Petrila; în perioada 1881–1883. trei ani la rând, numai Bocsianu şi Petrila. În anii următori numele lui Moise Bocsianu nu mai apare în document.   

     8.       Liviu Raţ, 1901 – 1909.

     9.       Aurel Ciorogariu, 1913 – 1917.

     10.   Zenovie Brădean, scurt timp, în 1920

     11.   Remus Oancea, 1923 – 1941.

     12.   Gheorghe Curtuţiu, 1931 – 1974. După decesul lui Gheorghe Curtuţiu vine pe post fiul acestuia,

     13.   Viorel Curtuţiu , 1974 – 1992.

     14.   Mihiţ Terentie, 1942 – 1989. În 1989, preotul Terentie Mihiţ s‑a pensionat.

     15.   Gheorghe Morar, din 20 mai 1990 şi în prezent.

     16.   Tudor Budeanu, din 4 aprilie 1993 şi în prezent.

     Biserica a fost renovată între anii 1994 -1997 şi s-a modificat şi stilul arhitectural. Vechiul altar a fost secţionat şi Biserica s-a mărit cu 18 m. Actuala construcţie este în stil bizantin cu doua abside (braţe) laterale. Pictura este realizată în stil frescă neobizantin de către pictorul Constantin Popescu din Rădăuţi.

Parohia Macea are două coruri unul mixt şi un cor bărbătesc ambele conduse de dirijorul Ovidiu Boarhiar.

 Până la construirea actualei biserici catolice, în anul 1908, exista încă din 1855 o capelă romano-catolică pe locul unde ulterior contele luliu Karolyi zideşte actuala biserică.

În localitatea Sînmartin există o monumentală biserică romano-catolică, construită în a doua jumătate a secolului XVIII – partea din față și turnul, extinsă în anul 1910. Biserica a deținut o splendidă pictură reprezentând un aspect al "Răstignirii", care după părerea unor istorici de artă ar fi opera originală a pictorului german Albert Dürer (1471-1528). Pictura se află în custodia Muzeului Județean Arad . 

7.4.3. MONUMENTE ALE EROILOR

În parcul din centrul localității Macea, în fața Căminului Cultural, a fost amplasat grupul statuar ”Voievozii Glad, Gelu și Menumorut”, realizat de către sculptorul măcean Pavel Mercea.

În cimitirul din localitatea Macea se află un monument al ostașilor căzuți pe teritoriul comunei în al II-lea Război Mondial, care a fost reabilitat în cursul anului 2017.

Totodată în perimetrul Grădinii Botanice Macea a fost realizată de către sculptorul Pavel Mercea, o alee a scriitorilor români .

7.5. SPORT ȘI AGREMENT

Activităţile sportive se desfăşoară în comună pe terenul de fotbal al comunei Macea aflat în imediata apropiere a Grădinii Botanice.

În anul 2009 a fost recepționată sala de sport cu 150 locuri. Alături a fost realizat un teren de sport sintetic.

Pentru unitățile școlare in localitatea Macea este un teren de sport în suprafață de 1500 mp, cu îmbracăminte din asfalt, unde elevii desfășoară activități sportive de genul, fotbal, handbal, baschet, volei si altele.

7.6. ZONE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000 prin amenajarea teritoriului și urbanismul, se instituie zone protejate:

• rezervația științifică Macea : GRADINA BOTANICĂ, 19,631  ha, împrejmuită, aflată în gestiunea Universității de Vest „ Vasile Goldiș” din Arad,
• monument istoric și de arhitectură:  Castelul Csernovici-Karoly, cu amplasament în centrul localității Macea, în stare de funcționare, aflat în proprietatea Universității de Vest ”Vasile Goldiș”. 

7.7. TURISM

Potențialul de dezvoltare al localității Macea rezidă în mare parte în potențialul turistic, care este de factură cultural - academică, prin :

1. prezența în zona centrală a Grădinii Botanice- rezervație științifică - teritoriu de 19,631 ha, intravilan, în care circa 45% din suprafață este amenajată peisagistic și educativ, varietatea de plante, pe categorii fiind pusă în valoare,
2. prezența în zona centrală a castelului Csernovici- Karoly, clădire impunătoare, în care funcționează actualmente  Universitatea de Vest „ Vasile Goldiș” din Arad ca locație destinată cursurilor de vară pentru studenți, ateliere și simpozioane la care participă personalități din domeniul academic; uneori pentru elevi sunt organizate tabere de creație artistică, locale, naționale și internaționale.
3. organizarea în Macea, sub forma bienală , a festivalului internațional de satiră și umor sătesc „ Gura satului” – cu tema principală teatru nescris din viața țăranului român,  manifestare cu răsunet național și internațional, aflat la multiple editii, înscriindu-se ca tradițional în domeniu. 
4. festivalul de caricatură și umor derulat sub egida maestrului Ștefan Popa Popas concomitent cu Festivalul ”Gura Satului”:
5. existența în localitate a unor opere de artă – sculpturi, cu amplasamente atât în parcul din zona centrală, cât și în Grădina Botanică;
6. Muzeul comunei, ce se reamenajează în spații anexe ale castelului, în pavilionul de vânătoare, cu specific istoric, etnografic,
7. Ierbarul în curs de amenajare prin grija biologilor și botaniștilor in cadrul Universității, in săli adiacente muzeului comunei.
8. Valoroasă este și configurația întregului centru al satului, cu zona verde formată din plantație înaltă~parc, bordată înspre vest de clădirile gradiniței (  începutul sec. XX ), Căminului Cultural cu sala de nunți și spectacole și clădirea Școlii Gimnaziale Pavel Covaci, cu parter și etaj, clădire de dimensiuni considerabile.
9. Existența în nordul localității a unei bălți rezultată din excavarea nisipurilor, bordată de sălcii mature în pâlcuri și plopi, baltă actualmente populată cu pești, care a devenit un punct de atracție pentru pescarii din județul Arad. Aceasta este proprietatea privată a comunei Macea și a fost închiriată Asociației ”Pescarul Măcean” , care a reușit să-i dea o nouă față și o nouă viață prin amenajarea adecvată a acesteia pentru pescuitul sportiv;
10.  Existența ștrandului geotermal in zona adiacentă zonei centrale, în imediata apropiere a grădinii botanice, cu două bazine, ce folosește apa geotermală dintr-un foraj de 1725 m adâncime, prin liftare, apă geotermală ce ajunge la suprafața la 51~57grade Celsius și necesită răcire prin aport de apă rece. Amenajările in zona ștrandului sunt actualmente minime, exploatarea ștrandului fiind reluată in ultimii doi ani prin initiativa particulară.
11. Prezenta în întreaga localitate, dar cu precădere în zona centrală și zonele adiacente a arborilor maturi, mari, din diferite specii, cu precădere a castanilor de-a lungul căilor de transport.

7.8. SERVICII PUBLICE

7.8.1. Serviciul de administrație publică locală este asigurat de către autoritățile publice locale: consiliul local și primarul, precum și de aparatul de specialitate al acestuia.

7.8.2 Comuna Macea a organizat serviciul de salubrizare menajeră al localităților sub forma gestiuni delegate. Operatorul serviciului a fost desemnat prin licitație publică organizată în anul 2009.

7.8.3 Serviciul public de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate a comunei Macea este realizat sub forma gestiunii delegate de către operatorul regional SC Compania de Apă Arad SA.

7.8.4. Serviciul de distribuție a gazelor natrurale este gestionat de către SC Gaz Vest SA arad, concesionarul distribuției de gaze naturale pe teritoriul comunei Macea. 

7.8.5 Serviciile publice de educație preșcolară, primară și gimazială sunt asigurate de către Școala Gimnazială ”Pavel Covaci” Macea sub a cărei ”umbrelă” funcționează: 

• Școala primară și gimnazială din Macea (cu două localuri, localul principal situat în Macea satul Bătrân, localul secundar situate în Macea Satul Nou)
• Grădinița cu program prelungit și grădinița cu program normal (cu activitate în două localuri: în Satul Nou și Satul Bătrân)
• Școala primară și gimnazială din localitatea Sînmartin, care-și desfășoară activitatea într-o clădire modernă dată în funcțiune în anul 2016;
• Grădinița cu program normal din Sînmartin;

7.8.6. Serviciile de sănătate publică sunt asigurate prin cabinete de medicină de familie și stomatologie  (vezi supra pct. 7.3.1.)

7.8.7. Serviciul de pază și ordine publică -este asigurat prin amplasarea unui sistem de supraveghere video în pricipalele puncte de interes, prin intermediul a 40 camere de supraveghere. 

7.8.7.1. Serviciul de pază și ordine publică este asigurat de Postul de Poliție Macea, cu un număr de patru agenți.

7.8.7.2 Î n conformitate cu atribuțiile legale care le revin, autoritățile publice locale din comuna Macea au organizat serviciul de pază a bunurilor înființând sistem de supraveghere video modern, care are în dotare circa 50 camere de luat vederi,  amplasate în punctele cheie de acces în Macea și Sînmartin. 

8. PATRIMONIU PUBLIC SI PRIVAT

Prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 976/2002 privind atestarea domeniului public al județului Arad, precum și al municipiului Arad, orașelor, și comunelor din județul Arad a fost atestat domeniul public al comunei Macea. Domeniul public al comunei Macea, actualizat, se regăsește în  Anexa 3.

Consiliul local al comunei Macea administrează bunuri imobile care se află în proprietatea privată a comunei Macea sau asupra cărora Consiliul local Macea deține dreptul de administrare. Anual aceste elemente de patrimoniu se inventariază. Inventarul incheiat pentru anul 2016 constituie Anexa 4 la prezentul Statut și reprezintă inventarul domeniului privat al comunei Macea.

9. TITLU DE CETĂȚEAN DE ONOARE AL COMUNEI MACEA

Titlu de cetățean de onoare al comunei Macea poate fi acordat unor persoane cu contribuție deosebită pe plan politic, economic, social, cultural și sportiv sau a altor persoane importante pentru comună.

Cetățenii de onoare ai comunei Macea se bucură de următoarele drepturi: 

• să desfășoare orice activitate în comună în conformitate cu pregătirea, capacitatea și vocația lor, respectând legislația în vigoare; 
• să ia parte la adunările, manifestările sau consultările cetățenilor și la adoptarea hotărârilor de interes major pentru comună; 
• să participe la ședințele Consiliului Local Macea și să-și exprime opinia în toate chestiunile ce se dezbat în aceste ședințe; 
• să solicite și să primească recomandări pentru schimburi de experiență în țară și străinătate.

Calitatea de cetățean de onoare se retrage în condițiile în care purtătorul titlului a suferit o condamnare penală.

10. DOBÂNDIREA CALITĂȚII DE FIU/FIICĂ A COMUNEI MACEA

Persoanele născute în comună primesc, la împlinirea vârstei de 18 ani, titlul şi certificatul de fiu/fiică al/a comunei în cadrul unei festivităţi care se organizează de primar.

11. CONSULTAREA ȘI INFORMAREA CETĂȚENILOR COMUNEI MACEA

Referendumul local se organizează în condițiile legi în toate satele aparținătore comunei, atunci când problemele prezintă un interes deosebit.

Primăria organizează adunări cetățenești care au ca scop informarea locuitorilor aupra problemelor de interes public din localitățile Macea și  Sînmartin.   

Convocarea și organizarea adunărilor cetățenești se face de către primar la inițiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcție.

Convocarea adunărilor cetățenești se face prin aducere la cunoștință publică a scopului, datei, orei și a locului unde urmează să se desfașoare aceasta.

Adunarea cetățenească adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenți.

Propunerile se consemnează într-un proces verbal și se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii Consiliului Local în prima ședință ordinară, în vederea stabilirii modalităților concrete de implementare a propunerilor, dacă este cazul.

Soluția adoptată de Consiliul Local Macea se aduce la cunoștiință publică prin grija referentului - relații cu societatea civilă (afișare la afișierul primăriei și popularizarea prin postul de radio local).

Cetățenii comunei Macea sunt informați prin:

• afișaj realizat în locuri special stabilite de către primarul comunei prin dispoziție;
• pagina web a Primăriei comunei Macea: www.macea.ro;
• pagina de facebook a Primăriei comunei Macea; 
• publicația oficială a Primăriei comunei Macea.

12. CRITERII PENTRU VALORIFICAREA BUNURILOR DIN DOMENIUL PUBLIC ȘI PRIVAT AL COMUNEI

Consiliului Local Macea poate da în administrare instituțiilor publice sau societăților comerciale, în condițiile legi, bunuri sau imobile aparținând domeniului public și privat al comunei, dacă prin acestea se aduc venituri suplimentare la bugetul local sau contribuie la sporirea gradului de urbanism și de civilizație a comunei. Titularul dreptului de administre nu va putea modifica destinația, arhitectura sau structura de rezistență a clădirilor fără acordul Consiliului local.

Bunurile mobile și imobilele care aparțin domeniului public al comunei pot fi concesionate sau închiriate în condițiile legi sau vândute dacă aparțin domeniului privat.

Bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului privat al comunei pot fi închiriate, concesionate sau vândute în condițiile legii. 

Bunurile aparținând domeniului public și privat al comunei Macea sunt supuse  inventarierii anuale. 

13. COOPERĂRI ȘI ASOCIERI

În vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes comun și pentru stabilirea unor relații de parteneriat economico-sociale, se pot realiza cooperării sau asocieri cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali.

Consiliul local al comunei Macea poate hotărâ stabilirea unor legături de colaborare, cooperare, asociere, aderare la asociații naționale și internaționale ale autorităților administratiilor publice locale, în scopul promovării unor interese comune.

14. ÎNSEMNELE COMUNEI

Stema comunei Macea constituie parte integrantă a prezentului Statut și va putea fi utilizată în corespondența oficială și în imaginea publică a autorităților locale din comuna Macea după aprobarea acesteia prin Hotarare a Guvernului României.

15. ATRIBUIREA DE DENUMIRI OBIECTIVELOR DE INTERES LOCAL

Consiliul local Macea, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, atribuie şi schimbă denumiri de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local.