STATUTUL

                                                                                              comunei Mădârjac, judeţul Iaşi

         Art. 1   În conformitate cu prevederile art. 129, alin. (2), lit. „a” şi alin. (3), lit. „a” din OUG nr.57/2019 privind Codul adminitrativ, a O.G. nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale aprobată prin Legea nr. 96/2003 şi Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, consiliul local al comunei Mădârjac, jud. Iaşi aprobă prezentul statut.

         Art. 2  Comuna Mădârjac este unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitate de interese şi tradiţii.

         Comuna este alcătuită din 3 sate respectiv Mădârjac, Frumuşica şi Bojila.

         Orice modificare a limitei administrativ-teritoriale se poate modifica numei în temeiul legii.

         Satul de reşedinţă este Mădârjac în care îşi au sediul autorităţile administraţiei publice locale şi sunt grupate celelalte autorităţi şi instituţii publice reprezentative pentru comună.

         Colectivitatea asupra căreia îşi exercită autoritatea consiliul local, primarul comunei şi primăria cuprinde totalitatea locuitorilor care trăiesc şi au domiciliul stabil în com. Mădârjac sau îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei.

         Art. 3  Din punct de vedere geografic com. Mădârjac este situată în partea de sud-vest a jud. Iaşi la o distanţă de 50 km de mun. Iaşi învecinându-se la nord cu teritoriul comuma Popeşti, la nord-est cu comuna Dumeşti, la sud cu comuna Ţibana, la sud-vest hotarele comunei ating limita jud. Neamţ, la est comuna Voineşti şi la vest se învecinează cu teritoriul comunei Sineşti.

         Art. 4   Suprafaţa administrativă a comunei este de 5257 ha din care 1330 ha suprafaţă agricolă, 3735 ha pădure, 110 ha terenuri ocupate cu curti construcţii şi 82 ha terenuri ocupate cu drumuri, cu apă cât şi neproductive.

         Din total suprafaţa de 216 ha reprezintă teren din intravilan com. Mădârjac, pe sate situaţia prezentându-se astfel:

• Sat Mădârjac          128 ha,
• Sat Frumuşica         57 ha,
• Sat Bojila                31 ha.

Din punct de vedere istoric comuna Mădârjac a luat fiinţă în anul 1908 prin alipirea satelor Mădârjac, Frumuşele, Frumuşica şi Bojila.

          Acestea au fost dezlipite de la alte comune respectiv satele Mădârjac, Frumuşele şi Bojila de la comuna Popeşti iar satul Frumuşica de la comuna Păuşeşti (actuala comuna Dumeşti).

      Aşezarea este atestată documentar din anul 1748, an în care s-a ridicat biserica din lemn din satul Mădârjac. Denumirea localităţii provine de la numele   primului om stabilit în această aşezare şi anume „Mihail Mădîrjac”.

      Art. 6    După ultimul recensământ populaţia stabilă a comunei este de 1580 locuitori care trăiesc într-un nr. de 580 gospodării, pe sate situaţia prezentându-se astfel:

• Satul Mădârjac cu 350 gospodării şi 960 locuitori,
• Satul Frumuşica cu 137 gospodări şi 350 locuitori,
• Satul Bojila cu 93 gospodării şi 270 locuitori.

Satul Mădârjac, aşa după cum se află în prezent este deşirat, aceasta din cauza configuraţiei terenului cât şi din cauza construcţiilor ridicate la întâmplare. De la o extremă la alta, adică de la nord-est la nord-vest acesta are o lungime de 6 km şi o lăţime de 700 m.

Satul Frumuşica are o lungime de 2 km si o latime de 400 m .

Satul Bojila este înşirat pe coama unui deal în direcţia nord-sud şi are o lungime de 2 km şi o lăţime de 200 m.

Localitatea de reşedinţă, satul Mădârjac este amplasat la cca 50 km faţă de mun. Iaşi şi orş. Tg. Frumos şi la 25 km faţă de orş. Podu Iloaei.

Art. 7   Administraţia publică în comună se bazează pe principile autonomiei locale, descentralizării servicilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.

Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionareaadministraţiei publice locale cât şi gestiunea, sub propria responsabilitate a interesului colectivităţilor pe care le reprezintă.

Autorităţile administraţiei publice locale care conduc comuna, prin care se realizează autonomia locală în comună sunt consiliul local , ca unitate deliberativă şi primarul ca autoritate executivă, care îşi desfăşoară activitatea în local propriu, atribuţiile lor fiind stabilite de O.U.G. nr.57/2019, privind Codul administrativ.

Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comună în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 8   Autoritatea publică locală este obligată să asigure transparenţa decizională în cadrul acesteia, în raporturile stabilite între ea cu cetăţrnii şi asociaţiile legal constituite ale acestora, în acest scop fiind necesar:

1. Să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative;
2. Să stimuleze participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a hotărârilor şi dispoziţiilor;
3. Să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice locale.

În acest sens principiile care stau la bază sunt următoarele:

1. Informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice locale precum şi asupra proiectelor de hotărâri şi dispoziţii cu caracter general;
2. Consularea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţii publice, în procesul de elaborare a proiectelor de hotărâri şi dispoziţii cu caracter general;
3. Participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de hotărâri şi dispoziţii cu caracter general, cu respectarea următoarelor reguli:
   1. şedinţele consiliului local sunt publice, în condiţiile legii;
   2. dezbaterile vor fi consemnate şi făcute publice;
   3. minutele acestor şedinţe vor fi înregistrate, arhivate şi făcute publice, în condiţiile legii.

Art. 9   În sensul prezentului statut prin autoritatea publică locală se înţelege consiliul local comunal ca autoritate deliberativă şi primarul comunei ca autoritate executivă.

Art. 10  În sensul prezentului statut actul normativ este actul emis sau adoptat de autoritatea publică locală cu aplicabilitate generală.

Art. 11   (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune, să afişeze la sediul propriu într-un spaţiu acesibil publicului. Autoritatea administraţiei publice locale va transmite proiectele de acte normative persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.

         (2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autoritatea publică locală. Anunţul va cuprinde şi o notă de fundamentare, o expunere de motive, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul actului normativ.

         (3) Anunţul referitor la elaburarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).

          (4) La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

           (5) Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă, pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

             (6) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţii publice locale numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4).

             (7) Autoritatea publică locală este obligată să decidă organizarea unor întâlniri în care să se dezbată public proiectul de ac normativ, dacă acest lucru a fost solicitat în scris de către o asociaţie legal constituită sau de o ală autoritate publică.

           (8) În cazul în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trbuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.

           (9) În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea unor soluţii imediate, în scopul evitării unor grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.

Art. 12   Pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea următoarele instituţii social-culturale cât şi unităţi economice:

• consiliul local şi primăria locală
• postul de poliţie cu doi lucrători
• şcoala generală cu clasele I-VIII Mădîrjac (centru) unde funcţionează şi o grădiniţă
• şcolile generale cu clasele I-IV în satele Mădîrjac 2, Frumuşica şi Bojila unde deasemeni funcţionează şi câte o grădiniţă
• un cabinet medical individual
• un punct farmaceutic
• dispensar veterinar
• un ghişeu poştal 
• o brigată silvică (cu patru cantoane silvice)
• două biserici ortodoxe
• o bibliotecă comunală
• 11 societăţi comerciale din care două pentru debitarea lemnului

Toate instituţiile social-culturale care funcţionează pe raza administrativ-teritorială a comunei Mădârjac sunt sub autoritatea consiliului local al. Com. Mădârjac, jud. Iaşi.

Art. 13   Căile de comunicaţie existente pe teritoriul com. Mădârjac se compun din drumuri judeţene (DJ 282 D şi 282 E) drumuri comunale (DC 37 A spre satul Frumuşica) şi drumuri săteşti.

Drumul judeţean 282 D Popeşti-Mădârjac are capat de linie in centrul civic al comunei Madarajc (la statuie) si este asfaltat in proportie de 100% de către Consiliul Județean Iași.

Drumul Judetean 282 E strabate satul Madârjac (dinspre comuna Sinesti) spre satul Bojila şi încontinuare spre comuna Ţibana, acesta fiind pietruit in proportie de peste 30%.

Drumurile satesti , pe o lungime de 6,6 km ce se regasesc pe raza satului Madarjac sunt asfaltate (inca din anul 2011 printr-un proiect european) si apartin domeniului public de interes local insa drumurile satesti  de pe raza satelor Frumusica si respectiv Bojila sunt pietruite intr-un procent de pana la 50%.

Art. 14   Activităţile economice specifice comunei sunt agricultura cu ponderea cea mai mare urmate de comerţ şi prestări servicii (debitat buşteni).

Unităţile economice sunt amplasate cu precădere în satul Mădârjac iar o parte mai mică în satele Frumişica şi Bojila.

Art. 15    Serviciile publice ale comunei se organizează de către consiliul local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune. Consiliul local aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare a serviciilor publice, stabileşte competenţele, atribuţiile şi salarizarea personalului, în condiţile prevăzute de lege şi regulamente.

Art. 16   Rangul comunei Mădârjac, jud. Iaşi este IV în conformitate cu prevederile Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional.

Trecerea localităţilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliului local, cu consultatea populaţiei prin referendum şi a instituţiilor implicate.

Art. 17  Cetăţenii comunei Mădârjac, jud. Iaşi au dreptul de a participa prin modalităţile prevăzute de lege la viaţa politică, economică, socială şi cultural-sportivă din comună.

Art. 18   Cetăţenii comunei sunt consultaţi, prin referendum, cu privire la problemele de interes deosebit, potrivit legii.

Consultarea cetăţenilor se poate face şi prin adunări populare.

Art. 19   Convocarea şi organizarea adunărilor populare se face de către primar la iniţiativa acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie. 

Convocarea se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului adunării, a datei şi locului unde urmează să se ţină adunarea.

Art. 20  Adunarea populară este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă „propuneri” cu jumătate plus unu din numărul celor prezenţi.

Propunerile se consemnează într-un proces-verbal care se înaintează primarului.

Art. 21  Primarul are obligaţia de a aviza propunerile şi a le înainta consiliului local la prima şedinţă pentru a hotărâ în consecinţă.

Soluţia adoptată de consiliul local se aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului general al comunei.

Art. 22   Bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local pot fi date, prin hotărârea consiliului local, în administrare instituţiilor publice din comună, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemeni, consiliul local hotărăşte cu privire la cumpărarea şi vânzarea bunurilor care fac parte din   domeniul privat de interes local, în condiţiile legii.

Vânzarea, concesionarea, închirierea şi locaţia de gestiune se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

Înstrăinarea bunurilor aparţinând domeniului privat al comunei se face pe bază de expertiză însuşită de consiliul local.

Art. 23   În condiţiile legii, consiliul local, poate hotărâ asocierea cu alte unităţi ale administraţiei publice locale, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţi economici din ţară sau străinătate în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun.

Art. 24  Consiliul local Mădârjac hotărăşte înfrăţirea comunei cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări.

Art. 25   Adoptarea şi modificarea Statutului comunei Mădârjac se face prin hotărârea consiliului local Mădârjac cu votul a două treimi din consilierii în funcţie.

Preşedinte de şedinţă,

    Consilier local

   Gradinaru Anca                                          

                                                                                 Întocmit,

                                                                   Secretar general, cu delegatie

                                                                           Leonte Luminita

NOTĂ: Prezentul statut a fost aprobat în ședința de consiliu local la data de 29.06.2021.