REGULAMENTUL CE CUPRINDE MĂSURILE DE UTILIZARE A FOCULUI DESCHIS ŞI A FUMATULUI PE TERITORIUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE A COMUNEI MĂLDĂREȘTI, JUDEȚUL VÂLCEA

Prezentul regulament are ca scop prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a incendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru limitarea propagării şi dezvoltării incendiilor, precum şi de protecţie a bunurilor şi mediului împotriva efectelor incendiilor, timpul utilizării focului deschis, la arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi resturilor vegetale, precum şi cu ocazia fumatului.

            Prevederile prezentului regulament se aplică pe întreg teritoriul comunei Măldărești, județul Vâlcea, de către toate persoanele fizice şi juridice.

1. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea focului deschis

1.1 Reguli şi măsuri cu caracter general

            Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se vor stabili şi marca cu indicatoare de interzicere, atenţionare şi avertizare de persoanele în drept.

            Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor şi în gospodăriile populaţiei se va face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi.

            Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii.

            Arderea miristilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii.

            Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m fată de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m fată de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.

Persoanele care răspund, potrivit legii, de creşterea, educarea şi îngrijirea copiilor vor lua toate măsurile pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii.

1.2 Reglementarea lucrului cu foc deschis

            Administratorii operatorilor economici/conducătorii instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei Măldărești, județul Vâlcea, vor reglementa prin dispoziţie scrisă modul de executare a lucrărilor cu foc deschis pe teritoriul unităţilor pe care le reprezintă.

            Reglementarea lucrului cu foc deschis se va face cu respectarea prezentelor dispoziţii şi presupune:

1. stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis, cum sunt topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţările prin ardere, precum şi a persoanelor care le supraveghează;
2. stabilirea şi marcarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis;
3. nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emită permis de lucru cu foc;
4. descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostintă şi păstrare a permisului de lucru cu foc;
5. aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru loc deschis.

            Distrugerea prin ardere a unor deşeuri sau reziduuri combustibile se efectuează cu respectarea legislaţiei specifice privind protecţia mediului.

1.3 Efectuarea lucrărilor cu foc deschis

            Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni care prezintă pericol de incendiu, în construcţii civile (publice), pe timpul programului cu publicul, în instalaţii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spaţii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor combustibile este interzisă.

            Lucrările prevăzute mai sus se pot executa în spaţiile respective numai după ce s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea,

blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor.

            Înaintea începerii executării lucrărilor cu foc deschis, administratorii operatorilor economici/conducătorii instituţiilor sunt obligaţi să asigure instruirea personalului de execuţie, control şi supraveghere asupra măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

            Lucrările cu foc deschis se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4 la O.M.A.I. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor (publicat în M.O. nr. 216 din 29.03.2007, partea I).

            Permisul de lucru cu foc se întocmeşte în două exemplare de către persoana nominalizată din cadrul operatorului economic/instituţie, dintre care unul se înmânează şefului formatiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.

            Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi.

            La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului.

1.4 Măsuri de apărare împotriva incendiilor premergătoare, pe timpul şi după executatrea lucrărilor cu foc deschis

            Şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalație etc. în care se execută operaţiuni cu foc deschis are obligaţia să asigure măsuri pentru:

1. pregătirea locului;
2. instruirea personalului;
3. controlul după terminarea lucrării.

            Executantul lucrării are obligaţia de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc deschis numai echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare.

            Toate echipamentele şi aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se întreţin şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului.

            În timpul executării lucrării cu foc deschis, se va asigura:

1. supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensitătii fluxului de căldură;
2. strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;
3. închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;
4. interzicerea agatării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilenă;
5. neefectuarea de deplasări cu arzatoarele aprinse în afară zonei de lucru sau de urcări pe scări, schele etc.;
6. evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioada mai îndelungată.

            După terminarea lucrării, şeful sectorului de activitate, va asigura următoarele măsuri:

1. verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.;
2. descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi luarea de măsuri în consecintă;
3. verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a situaţiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acestuia;
4. depozitarea în condiţii de sigurantă a echipamentelor folosite la lucrare;
5. reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore de la terminarea lucrării;
6. colectarea slamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora într-un loc special amenajat.

2. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi resturilor vegetale

2.1 Reguli şi măsuri cu caracter general

            Miriştea este terenul agricol pe care au rămas, după recoltare, părţile inferioare ale tulpinilor de cereale păioase sau ale altor plante cultivate.

            Vegetaţia uscată o reprezintă plantele şi copacii cu rădăcina în pământ care s-au uscat şi care nu se mai utilizează în sistemul economic.

            Resturile vegetale sunt deşeurile vegetale rezultate în urma activităţilor de curăţare a copacilor, arbuştilor, zonelor de siguranţă de-a lungul căilor ferate şi drumurilor, de rărire a pădurilor şi altele

asemenea.

            În perioadele de caniculă şi secetă prelungită, arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale este interzisă.

            Respectarea acestor prevederi va fi verificată de primarul localităţii împreună cu comitetul local pentru situaţii de urgenţă, prin şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau o persoană desemnată în acest sens.

            Arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale poate fi interzisă pe o perioadă de timp sau între anumite intervale orare ale zilei prin ordin al prefectului.

            Primarul localităţii are obligaţia să aducă la cunoştinţă populaţiei perioadele în care se interzice arderea miriştii, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, precum şi prevederile generale şi specifice care trebuie să fie respectate când se execută arderi de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale.

2.2 Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la arderea miriştilor

            Arderea miriştilor se va face cu respectarea următoarelor prevederi:

1. condiţii meteorologice fără vânt;
2. obţinerea acceptului autorităţii competente pentru protecţia mediului;
3. parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate;
4. izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate;
5. desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
6. asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii;
7. asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare;
8. asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire;

            Pe terenurile în pantă, arderea miriştii se face pornind din partea de sus a pantei.

2.3 Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale

            Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi:

1. condiţii meteorologice fără vânt;
2. obţinerea acceptului autorităţii competente pentru protecţia mediului;
3. colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi astfel încât arderea să poată fi controlată;
4. executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
5. curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;
6. desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
7. asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
8. supravegherea permanentă a arderii;
9. stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
10. interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.

            La executarea arderii vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cadrul gospodăriei cetăţeneşti, curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi nu este obligatorie.

2.4 Permisul de lucru cu foc

            Arderea miriştii, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută numai după obţinerea permisului de lucru cu focul.

            La executarea arderii vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cadrul gospodăriei cetăţeneşti obţinerea permisului de lucru cu focul nu este obligatorie.

            Emiterea permisului de lucru cu foc se face prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau o altă persoană desemnată în acest sens (prin dispoziţia primarului).

            La primirea solicitării pentru eliberarea permisului de lucru cu foc şi a permiterii executării arderii miriştilor, vegetaţiei uscate sau resturilor vegetale, primarul va dispune verificarea de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau o altă persoană desemnată în acest sens, a îndeplinirii condiţiilor şi luării măsurilor de apărare împotriva incendiilor în vederea executării arderii în condiţii de siguranţă.

            În condiţiile constatării respectării prevederilor privind arderea miriştilor, vegetaţiei uscate sau resturilor vegetale, primarul va transmite un exemplar din permisul de lucru cu focul solicitantului, iar pe cel de-al doilea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă.

            Zona de siguranţă a drumurilor naţionale se va curăţa obligatoriu de vegetaţia uscată şi resturile vegetale de către administratorii acestora şi, după caz, de proprietarii de drept ai terenurilor.

3. Reguli şi măsuri privind fumatul

3.1 Reglementarea fumatului

            Persoana cu atribuţii de conducere din cadrul fiecărui operator economic sau al fiecărei instituţii publice are obligaţia să reglementeze prin dispoziţie scrisă, fumatul pe teritoriul unităţii pe care o reprezintă.

            În situaţia în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie scrisă emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză.

            În dispoziţia privind reglementarea fumatului se vor menţiona :

1. locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lângă spaţiile publice închise, conform legii, în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu tigări, chibrituri sau brichete; se prevăd obligatoriu locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile, precum şi lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite;
2. locurile amenajate pentru fumat;
3. persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării, pe locuri şi nsectoare de activitate;
4. alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.

            Locurile în care este interzis fumatul se vor marca cu indicatorul “FUMATUL INTERZIS”.

            Locurile în care este permis fumatul se marchează cu indicatorul "LOC PENTRU FUMAT".

            Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor se vor amplasa la o distanță mai mare de 40 m față de locurile în care există pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc., 10 m față de locurile în care există materiale solide combustibile: lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum, şi 50 m față de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite.

            Locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea cu:

1. scrumiere sau vase cu apă, nisip sau pământ;
2. instrucţiuni afişate, cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor şi reguli de comportare în caz de incendiu;
3. mijloace tehnice de apărare impotriva incendiilor (stingătoare).

            Scrumierele din interiorul clădirilor se vor amplasa astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele.

            Depunerea în scrumiere a altor deşeuri de materiale combustibile, cum sunt hârtia, cartonul, textilele, este interzisă.

            Golirea scrumierelor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care exista materiale combustibile este interzisă.

            Aruncarea la întâmplare a resturilor de țigări sau chibrituri aprinse este interzisă.