NOTA DE FUNDAMENTARE
| Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local | Titlu apel proiect COMPONENTA 10 - Fondul local - I.3 – Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți serviciile publice prestate la nivelul unităților administrativ-teritoriale |
1. | Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) | Strategia Uniunii Europene pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și misiunilor specifice inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială; Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă din care inserăm “Îmbunătățirea radicală și diversificarea ofertei educaționale a întregului sistem de învățământ și formare profesională din România - recunoscută ca un obiectiv prioritar de importanța strategică și o condiție obligatorie pentru transpunerea în fapt a principiilor dezvoltării durabile pe termen mediu și lung” Prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 a fost instituit, la nivelul Uniunii Europene (UE), Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), elementul central al instrumentului NextGenerationEU. Obiectivul general al MRR este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Obiectivul specific al mecanismului este de a furniza sprijin financiar statelor membre în valoare de cca. 723,8 mld. EUR (atât sub forma de grant, în valoare de cca. 338 mld. EUR, cât și sub formă de împrumut, în valoare de cca. 385,8 mld. EUR), în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile de redresare și reziliență ale acestora. Obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Obiectivul specific al PNRR este de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin NextGeneration EU, în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții. Proiectul propus spre finanțare contribuie în mod direct la atingerea obiectivului specific al COMPONENTEI 10 - Fondul local - I.3 – Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți serviciile publice prestate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, în urma căruia se va atinge o scădere a consumurilor energetice de min 30%. Clădirea este situată în comuna Măldărești, județ Vâlcea fiind executată în anul 1958 și se dorește reabilitarea pentru eficientizarea consumului de energie. În acest moment construcția atât în ansamblul ei cât și în detaliu se prezintă ca o clădire învechită și parțial deteriorată care nu corespunde standardelor de confort termic, de siguranța și igienă. Astfel se impune realizarea acestei investiții în vederea aducerii la standardele de confort termic. |
2. | Necesitatea și oportunitatea investiției pentru care se aplică | Noul concept al dezvoltării durabile determină o abordare diferită de cea clasică, cu care suntem obișnuiți, atunci când este vorba de o clădire. În prezent, clădirea este considerată ca un organism într-o evoluție continuă, care în timp trebuie tratat, reabilitat și modernizat pentru a corespunde exigențelor stabilite de utilizator într-o anumită etapă. De mare actualitate sunt analizele și intervențiile legate de economia de energie în condițiile asigurării unor condiții de confort corespunzătoare. Se realizează eficientizarea energetică a clădirii. În paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiective importante ale dezvoltării durabile, și anume, economia de resurse primare și reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător. Sporirea eficienței energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea utilizatorilor clădirii în spiritul economiei de energie, la intervenții ce sunt la îndemâna multora și până la efectuarea unei expertize și a unui audit energetic în urma cărora experții recomandă o serie de soluții tehnice de modernizare. Aceste soluții depind de tipul, vechimea și destinația clădirilor și se constituie în ceea ce se numește reabilitarea sau modernizarea clădirii. Reabilitarea/modernizarea termică a unei clădiri reprezintă îmbunătățirea ei în scopul menținerii căldurii la interior. Aceasta presupune adăugarea de izolație termică, etanșarea, îmbunătățirea sau chiar înlocuirea ferestrelor și a ușilor, precum și îmbunătățirea echipamentelor și instalațiilor cu care este dotată clădirea. Reabilitarea termică înseamnă și implementarea de măsuri de eficiență energetică în toate activitățile de renovare și reparații ale clădirii. Eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în vedere slaba calitate a majorității construcțiilor existente, fie vechi, fie ieftine. Pe de altă parte, costurile legate de reabilitarea termică a unei clădiri sunt mai mici decât costurile legate de instalarea unei capacități suplimentare de energie termică pentru încălzire. În România, consumurile energetice pentru sectorul populației sunt la nivelul a 40% din consumul total de energie al țării, iar ponderea aceasta s-a constatat mai mult sau mai puțin peste tot în lume. Funcțiunea clădirilor civile este aceea de a crea în interior un climat confortabil, indiferent de sezon. În acest sens, elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa unei astfel de clădiri trebuie astfel concepute încât să asigure în interiorul încăperilor condiții corespunzătoare de confort higrotermic, acustic, vizual-luminos, olfactiv-respirator. Noțiunea de confort trebuie să sugereze crearea unui mediu corespunzător desfășurării vieții normale. Confortul higrotermic se traduce în nivele de temperatură și umiditate ușor de suportat. El se realizează cu consum de energie, fie pentru încălzirea spațiului utilizat (iarna), fie pentru răcirea lui (vara). Din acest motiv, confortul higrotermic reprezintă componenta de confort direct legată de noțiunea de eficiență energetică a clădirii în sensul că se urmărește atingerea lui cu consumuri energetice minime. Înțelegerea modului în care funcționează o clădire, atât din punctul de vedere al construcției, cât și din punctul de vedere al echipamentelor și instalațiilor care o deservesc, este esențială pentru identificarea strategiilor ce trebuie adoptate pentru reabilitarea sa energetică. Scopul acestui capitol este acela de a prezenta sumar modul în care o clădire funcționează ca un sistem, cu multiple fluxuri și componente interconectate. Fiecare parte a clădirii este legată de toate celelalte părți, iar orice schimbare produsă într-un loc are efecte în alt loc. În orice intervenție de reabilitare, forțele care se manifestă într-o clădire trebuie menținute în echilibru: sarcina structurală, efectele vântului și vremii, fluxurile de umiditate, căldură și aer. De exemplu, adăugarea de izolație termică sau bariere de vapori și aer afectează condițiile de umiditate, ventilare și aerul necesar arderii în instalațiile de încălzire. Urmare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, precum și legislația națională de transpunere a directivei, respectiv Legea 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și legislația subsecventă, clădirea propusă, clădire construită înainte de anul de referință 1999, se reabilitează termic în vederea creșterii eficienței energetice înscriindu-se în astfel în obiectivele COMPONENTA 10 - Fondul local - I.3 – Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți serviciile publice prestate la nivelul unităților administrativ-teritoriale. |
3. | Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local
| În corelare cu investiția propusă în cadrul acestui apel de proiecte, U.A.T. Măldărești, implementează următoarele proiecte: 1. ”Realizare sediu primărie, comuna Măldărești, județul Vâlcea”. 2. ”Înființare rețea publică de alimentare cu apă în comuna Măldărești, județul Vâlcea” 3. ”Înființare rețea publică de apă uzată, canalizare, stație de epurare în comuna Măldărești, județul Vâlcea” 4. ”Modernizarea drumului comunal DC 145 și a străzilor principale Telechești - Școală, Necșoaia, Stroe - Măgură în comuna Măldărești, județul Vâlcea” 5. ”Modernizare drumuri de interes local în comuna Măldărești, județul Vâlcea” |
4. | Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local | La nivel de comuna, autoritatea locala desfasoara lucrari de investitii dintre care enumeram:
|
5. | Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare | Investiția propusă se află în strictă corespondență și cu investiția ”Cămin cultural – dotare așezământ cultural în care se desfășoară activități în domeniul cultural, de informare și de educație permanentă” proiect depus luna aprilie a anului 2021 la Compania Naționala de Investiții (C.N.I.) |
6. | Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții | Implementarea investiției creează două tipuri de beneficii:
Beneficiile directe sunt acele beneficii de care profită angajații instituției și locuitorii comunității. Acestea includ:
Beneficiile indirecte sunt acelea care nu influențează direct locuitorii comunității, însă au un impact mai larg prin oportunitățile de dezvoltare economică pe care le creează asigurarea condițiilor hidrotermice de desfășurare a activității. Având în vedere faptul ca investiția nu este generatoare de venit, menționarea beneficiilor de natură socială este esențială pentru descrierea impactului proiectului asupra comunității. Proiectul are o dublă finalitate. În primul rând, în urma reabilitării termice și a modernizării clădirii vizate, se vor îmbunătății condițiile de desfășurare a activității în cadrul instituției, de care vor beneficia atât angajații, cât și comunitatea. În al doilea rând, beneficiul major, cuantificabil monetar, constă în diminuarea costurilor cu energia termică. |
7. | Modul de îndeplinire a condițiilor aferente investițiilor | Strategiile de reabilitare energetică a unei clădiri trebuie să țină seama de asigurarea la interior a condițiilor de confort, sănătate și siguranță pentru toți utilizatorii clădirii. Caracteristicile materialelor de construcție și reabilitare, procedurile de instalare și tehnicile de construcție sunt în mod normal specificate în coduri și standarde, cu accent pe problemele de sănătate și siguranță, precum ventilația și protecția împotriva incendiilor. Este recomandat să se apeleze la specialiști pentru implementarea măsurilor de reabilitare a clădirii. Emiterea în anul 1997 a seriilor de normative C107 (relevant indicativ C 107/2-1997) -prin care, pentru prima dată, s-au prevăzut cerințe minime de performanță termică a elementelor de anvelopă – rezistențe termice minime și a anvelopei clădirii în ansamblu – coeficient global de izolare termică, G - aprobate prin Ordinul MLPAT nr. 24/N din 19.02.1997; Având în vedere aplicarea efectivă/în realitate a prevederilor reglementărilor tehnice menționate – atât prin informarea și aplicarea verificării acestor cerințe în cadrul procesului de autorizare a lucrărilor de construcții (primării și Inspectoratul de Stat în Construcții), cât și prin durata normală de realizare a lucrărilor de construcție (în vederea recepției clădirii), se apreciază realist sfârșitul anului 1999 ca fiind termenul începând cu care se poate considera că au fost construite clădiri cu performanțe termice ridicate (în comparație cu fondul de clădiri existent la acea dată). Urmare Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, precum și legislația națională de transpunere a directivei, respectiv Legea 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și legislația subsecventă, clădirea construită în anul 1958 fiind sediul Căminului Cultural, comuna Măldărești, județul Vâlcea, clădire construită înainte de anul de referință 1999, se reabilitează termic în vederea creșterii eficienței energetice înscriindu-se în obiectivul general al Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local - I.3 – Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți serviciile publice prestate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, respectiv renovarea energetică moderată a clădirilor publice, contribuind astfel la îmbunătățirea furnizării de servicii publice la nivel local. Investiția finanțează renovarea moderată a clădirii publice eligibila. Renovarea va conduce la o reducere cu min 30% a necesarului de energie primară, demonstrată prin studiul de audit energetic elaborat în faza de proiectare și certificatele de performanță energetică realizat la finalizarea investiției. |
8. | Descrierea procesului de implementare | În vederea atingerii scopului propus în cadrul acestei investiții, este propusă următoarea soluție de reabilitare termică:
La elaborarea documentației tehnice se vor avea în vedere măsurile de reabilitare termo-energetică prezentate mai sus și se vor elabora detaliile de execuție în conformitate cu normele naționale în vigoare. Proiectul tehnic se va supune verificării la cerința F – izolare termică și economie de energie, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 – cu modificările și completările ulterioare, privind calitatea în construcții. La începerea și pe durata lucrărilor se va asigura asistență tehnică pentru adoptarea detaliilor corespunzătoare situațiilor concrete din teren. În mod obligatoriu se va urmări permanent starea fundațiilor existente înainte și în timpul lucrărilor. Tehnologia de execuție va urmării eliminarea apariției forțelor orizontale și a vibrațiilor în structura existentă. Pe parcursul efectuării lucrărilor va fi convocat proiectantul pentru a stabili necesitatea eventualelor lucrări suplimentare în cazul constatării unor degradări ascunse. |
9. | Alte informații | În vederea implementării acestei investiții au fost elaborate documentații tehnice și anume: expertiză tehnică și audit energetic. |