ANEXA 1
ROMANIA
JUDETUL TULCEA-COMUNA PECENEAGA
Primaria
Strada Primariei nr.32,tel/fax 0240577130
e-mail: primaria_peceneaga@yahoo.com
Statutul
COMUNA PECENEAGA JUDETUL TULCEA
CAPITOLUL I
Prezentarea generală a unităţii administrativ-teritoriale
ART. 1
(1) COMUNA PECENEAGA JUDETUL TULCEA
este:
a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu;
b) subiect juridic de drept fiscal;
c) titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.
(2) COMUNA PECENEAGA JUDETUL TULCEA
are sediul social în comuna Peceneaga la adresa: str.Primăriei nr 32 ;
- codul de înregistrare fiscală 4793944;
-tel/fax 0240577130
ART. 2
(1) COMUNA PECENEAGA JUDETUL TULCEA
are reşedinţa în comuna Peceneaga
(2) COMUNA PECENEAGA se afla in partea de sud-vest a judetului TULCEA ,pe malul drept al fluviului Dunărea-bratul Măcin se delimitează din punct de vedere teritorial cu :
-comuna Turcoaia, la est cu comunele Dorobantu si Cerna ,la sud cu comuna Ostrov, iar la vest este despărțită prin Dunăre (bratul Macin) de județul Brăila.
Centrul administrativ este localitatea Peceneaga (singurul sat aparținător).
(4) Comuna Peceneaga, potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional,(Legea 351/2001) are rangul IV.
Datorită apropierii de Dunăre există locuri prielnice pentru dezvoltarea agroturismului, a pescuitului sportiv şi a activitătilor de agrement.
Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 5.476,14 ha (cf. date aviz OCPI 2012).
Suprafata comunei cuprinde zona joasă de luncă a Dunării şi zona aluvială din jurul lacului Peceneaga, zonă de racord dintre zona joasă şi cele două unităti înalte (bazinul Babadagului şi Podişul Casimcei) într-o zonă intermediară. Aşezarea contine o singură localitate: Peceneaga.
Puncte de interes turistic:
Comuna Peceneaga poate exploata potentialul turistic al aşezării pe malul Dunării. Primăria a initiat demersuri în acest sens prin amenajarea de campinguri în această zonă. Zona din jurul comunei este dotata cu locuri pitoresti pentru pescuit si, de asemenea, cu terenuri pentru constructii obiective turistice.
Locurile pitoresti de pe malul Dunarii, vecinatatea cu Insula Mare a Brailei, cu zona Baltina (spatiul adecvat camparii si pescuitului, cu salcii pletoase, pasari specifice zonei de delta), dealul Gim, parte a vechiului lant muntos Macin, alcatuit din sisturi verzi, care inca mai pastreaza urme ale civilizatiei romane. Toate acestea reprezinta puncte de atractie pentru turisti, locuri care asteapta sa fie exploatate si introduse in circuitul turistic al zonei.
ART. 3
Numele localității provine de la populația de origine turanică-pecenegii-,care s-au stabilit în aceasta zonă, locuită din vechi timpuri de romani, secolele X-XI. De-a lungul anilor localitatea a cunoscut diferite denumirii. Există dovezi în registrele turcești din 1573 despre această localitate cu denumirea de Giberan Pecenek. Pe o hartă din 1788 localitatea apare cu denumirea de Perschenjaga. Prin secolul al XVIII lea aici era un sat turco-tătar ,distrus în 1775.
Cu privire la primii locuitori ai comunei, se menționează pe la 1828 și se spun că aceștia provin din Basarabia, fugiți din cauza rușilor, dar și transilvăneni fugiți din cauza ungurilor. În paralel tătarii veniți din Bugeac au fondat pe la 1838-1840 un sat în dreapta pârâului, Tatar Pecency, asfel că la 1850 erau două localități cu numele de Peceneaga. După războiul de Independență a României satul tătăresc este părăsit, satul românesc continuându-ți dezvoltarea.
Peceneaga este un sat de contact deal-câmpie, prezentând atât caracteristici ale satelor de deal cât și a celor de câmpie. Se poate deduce o ușoara zonare a localității, cu zona rezidențială și zona industrială.Ca tipologie se înscrie în specificul așezărilor de tip îngrămădit cu ușoare tendințe de răsfirare pe versanți și cu evoluții ulterioare specifice sistematizărilor din secolul XX.
ART. 4
Pentru prima dată Peceneaga este consemnată în registrele turceşti din anul 1573. În anul 1880 este construită şcoala generală iar în 1882 a fost construit
sediul primăriei Peceneaga.
Prin Legea nr. 2/1968,republicată ,anexa 1-judetul Tulcea privind organizarea administrativă a teritoriului României ,a fost stabilit teritoriul actual al comunei Peceneaga.
ART. 5
(1) Populaţia în anul 2020 era de 1784 locuitori (cf. date ale Institutului National de Statistică).
La 1 ianuarie 2018 în localitatea Peceneaga numărul locuitorilor (populația cu domiciliul în localitate) era de 1 771 (conform datelor de la Primăria Peceneaga și INS, 2018) față de 1 864 cât a fost la recensământul populației din anul 2011.
În perioada 1992-1999 s-a înregistrat o stabilizare demografică a populației cu mici fluctuații iar în perioada 1999-2010, evoluția populației a prezentat un descendent de 226 persoane, respectiv 1931 locuitori în anul 2010 (INS, 2018).
Începând cu anul 2011 localitatea Peceneaga continuă scăderea accentuată a populației, respectiv 160 de persoane mai puțin in 2017 față de 2010. Această scădere demografică se datorează gradului de îmbătrânire a populației și mișcării migratorie.
Conform datelor culese din arhiva Primăriei localității Peceneaga populația localității a atins un nivel maxim în anul 1959 când în localitate trăiau 1 135 familii cu 4 798 locuitori.
În perioada 1992-2020 cea mai mare rată a natalității s-a înregistrat în anul 1997 când s-au născut vii 30 de copii iar cea mai scăzută rată a natalității s-a înregistrat în anul 2020 când s-au născut vii 7 copii .
În anul 2020 rata natalității pentru localitatea Peceneaga a fost de 7,42‰.
În localitatea Peceneaga mortalitatea a înregistrat o creștere în ultima perioadă. Cele mai multe decese s-au datorat bolilor aparatului respirator, aparatului circulator, leziunilor vasculare ale sistemului nervos central și cancerului.
În perioada 1992-1998 se observă un bilanț migratoriu pozitiv datorită faptului că un număr relativ mare de persoane s-au retras în localitatea natală pentru a se ocupa de agricultură pe terenurile dobândite în urma aplicării Legii fondului funciar, fiind concediați din centrele industriale în urma restructurărilor care au avut loc în acea perioadă.
După anul 1998 se observă o scădere a numărului de locuitori datorită migrației externe. Multe familii tinere au plecat în tări precum: Italia, Spania, Germania, în căutarea unui loc de muncă și pentru un nivel de trai ridicat.
În localitatea Peceneaga coform recensământului din anul 2012, majoritatea locuitorilor erau de etnie română-96,49%, necunoscută-3,37% și altă etnie-0,12%.
Aparteneța unei comunități la o confesiune religioasă este liber consimțită. În general, populația din România este creștin ortodoxă. Și în localitatea Peceneaga conform ultimului recensământ al populației religia predominantă era cea creștin-ortodoxă -96,43%, necunoscută-3,37% și 0,19% creștini după Evanghelie.
CAPITOLUL II
Autorităţile administraţiei publice locale
ART. 6
(1) Consiliul Local al comunei Peceneaga, reprezintă autoritate deliberativă de la nivelul unitătii administratv teritoriale-comuna Peceneaga .
Consiliul Local al comunei Peceneaga este format din 11 consilieri numiti de Judecătoria Măcin pe un mandat de 4 ani având la bază rezultatul voturilor liber exprimate ale cetătenilor cu domiciliul in comuna Peceneaga.
b) MATEI EUGEN -primarul, ca autoritate executivă este validat in urma rezultatului voturilor la Alegerile locale pentru un mandat de 4 ani .
c) La nivelul comunei Peceneaga consiliul local a ales prin vot secret pe domnul DOBRE NICOLAE - viceprimar.
(2) Apartenenţa politică a consilierilor locali este următoarea
- 5 PSD
-3 PNL
-2 ALDE
-1 PMP
(3) Consiliului Local al Comunei PECENEAGA s-a constituit prin Ordinul prefectului judeţului judetului Tulcea nr.529/23.10.2020.
ART. 7
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru
Comunei PECENEAGA .
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică al/ Comunei PECENEAGA .
(3) Criteriile potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum şi procedura aplicabilă pentru acordarea titlului şi certificatului de fiu/fiică al comunei Peceneaga sunt:
Sunt îndreptăţite să fie propuse pentru acordarea Titlului categoriile de persoane sau personalităţi care se găsesc în una din următoarele situaţii:
a) personalităţi cu recunoaştere locală, naţională sau internaţională care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării comunei Peceneaga şi a imaginii acestuia;
b) personalităţi care, prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele Comunei Peceneaga, în ţară şi străinătate;
c) persoane care, prin acţiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau prin sacrificiul suprem au salvat vieţile concetăţenilor lor, în comuna Peceneaga;
d) persoane care, prin acţiunile lor dezinteresate (donaţii, acţiuni umanitare etc.), au produs o îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei Peceneaga.
e) foşti deţinuţi politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulterioară au un aport la realizarea unei imagini pozitive a comunei Peceneaga.în lume;
f) sportivi din comunei Peceneaga.care au obţinut rezultate deosebite în competiţii sportive internaţionale;
g) alte situaţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului local, după caz.
ART. 8
Nu pot deţine Titlul persoanele care se găsesc în una din următoarele situaţii:
a) condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracţiuni contra statului, crime împotriva umanităţii, fapte penale;
b) care au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea Titlului; propunerea se va face după clarificarea situaţiei juridice.
CAPITOLUL III
Căi de comunicaţii
ART. 9
Accesul în zonă comunei Peceneaga este asigurat prin drumurile județene astfel ;
- DJ 222 F Saraiu-Ostrov-Peceneaga-Traian, asigură legătura cu DN 22a Hârșova -Constanța
- DJ 222 B asigură legătura cu orașul Măcin în dreptul localității Cerna cu DN 22 D
- Din DN 22 F, prin localitatea Horia se face legătura prin DJ 222 A cu municipiul Tulcea.
- O legătură cu localitatea Turcoaia și carierele din zonă ,se face prin DC 50.
CAPITOLUL IV
Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale
ART. 10
(1) Reţeaua şcolară de la nivelul comunei Peceneaga este aprobată anual de Consiliul Local prin Hotărâre de Consiliu cu avizul Inspectoratului Scolar Tulcea.
(2) Pe raza teritorială a comunei Peceneaga functionează Scoala Gimnazială cu clasele I-VIII si Grădinita de copii cu un număr total de 154 elevi.
ART. 11
Pe raza teritorială a comunei Peceneaga îşi desfăşoară activitatea o singură instituţie de cultură-Căminul Cultural unde se desfasoară ocazional serbări scolare si alte manifestări culturale .
ART. 12
(1) Pe raza teritorială a comunei Peceneaga asistenţă medicală se asigură
prin cabinet medical ambulator al medicului de familie si două asistente medicale comunitare cu finantare 50% de la Directia de Sănătate Publică
CAPITOLUL V
Funcţiuni economice ale unităţii administrativ-teritoriale
ART. 13
Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură sunt prevăzute în anexa nr. 10 la prezentul statut.
CAPITOLUL VI
Bunurile din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale
ART. 14
(1) Patrimoniul Comunei PECENEAGA este compus din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei Peceneaga
precum şi din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial.
(2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul al Comunei PECENEAGA, urmează a fi întocmit şi atestat prin Hotărârea Consiliului Local , în conformitate cu prevederile art. 289 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, si se va anexa la prezentul statut.
(3) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Comunei PECENEAGA se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică şi se publică pe pagina de internet a Comunei PECENEAGA în secţiunea dedicată acestui statut.
CAPITOLUL VII
Serviciile publice existente
ART. 15
Serviciile comunitare de utilităţi publice furnizate la nivelul Comunei PECENEAGA sunt, după caz:
a) serviciul public de alimentare apă, furnizat de SC SERVICII LOCALE PECENEAGA SRL- societate al cărui unic actionar este CONSILIUL LOCAL PECENEAGA
b) serviciul public de salubrizare, furnizat de:SC J.T. GRUP SRL
CAPITOLUL VIII
Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local
ART. 16
(1) În respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare. CONSILIUL LOCAL PECENEAGA prin hotărâre atribuie sau schimbă denumirile de: străzi, pieţe şi de obiective de interes public local, precum şi pentru obiective şi instituţii de interes local aflate în subordinea sa.
(2) În situaţia în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia de atribuire de denumiri .
CAPITOLUL IX
Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială
ART. 17
(1) Comuna PECENEAGA este dispusă in realizarea unui cadru de cooperare sau asociere cu organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi cluburi sportive, instituţii culturale şi artistice, organizaţii de tineret, în vederea finanţării şi realizării unor acţiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunităţii.
(2) Comuna PECENEAGA acordă o atenţie deosebită proiectelor culturale şi educative cu caracter local, regional, naţional, european şi internaţional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unităţii administrativ-teritoriale.
CAPITOLUL X
Participare publică
ART. 18
Populaţia din Comuna PECENEAGA este consultată şi participă la dezbaterea problemelor de interes local astfel:
a) prin intermediul referendumului local, organizat în condiţiile legii;
b) prin intermediul adunărilor cetăţeneşti organizate;
c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative;
d) prin participarea la şedinţele consiliului local sau judeţean, după caz;
e) prin alte forme de consultare directă a cetăţenilor, stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului.
CAPITOLUL XI
Cooperare sau asociere
ART. 19
Comuna PECENEAGA se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 20
(1) Comuna PECENEAGA aderă la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
(2) Comuna PECENEAGA a semnat acte de cooperare sau asociere cu :
- ASOCIEREA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDETULUI TULCEA
-ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA A INFRASTRUCTURII DE DESEURI MENAJERE TULCEA
-ASOCIATIA COMUNELOR DIN ROMANIA
-ASOCIEREA GRUP ACTIUNE LOCALA MUNTII MACINULUI- DUNAREA VECHE
CAPITOLUL X
ART.21
Analiza SWOT a comunei Peceneaga
Cunoscută ca analiză diagnostică, analiza SWOT pune în evidență aspectele pozitive și cele negative ale comunei Peceneaga, dar și oportunitățile și riscurile ce favorizează sau frânează dezvoltarea din exteriorul unității administrativ-teritoriale.
PUNCTE TARI
- Terenul arabil reprezintă una din principalele resurse naturale având o suprafaţă de 3.639,20 ha;
- Suprafaţa de teren arabil pretabilă unei game largi de culturi agricole (grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, orz şi orzoaică, dar şi legume, pepeni, viticultură);
- Productivitatea bună a terenurilor agricole;
- Existenţa condiţiilor şi tradiţiei pentru dezvoltarea activităţii zootehnice în comună, animale crescute în gospodării;
- Aşezarea geografică a comunei pe braţul drept al Dunării;
- Dumul judeţean DJ 222F;
- Infrastructura adecvată, rețea de alimentare cu apă, drumurile asfaltate, reţea de electricitate;
- Infrastructura de telefonie mobilă în procent de 100% şi telefonie fixă în reţeaua Telekom;
- Existența unui cabinet medical individual;
- Existența a unui punct farmaceutic;
- Utilizarea redusă a pesticidelor şi îngrasamintelor chimice;
- Potenţial existent pentru obținerea de produse ecologice;
- Materii prime existente pentru industria alimentară: grâu, porumb, cartofi, legume, floarea soarelui;
-Investitia in derulare a sistemului de canalizare, respectiv a unei stații de epurare și tratare a apelor uzate;
- Existența unei comunități de afaceri locale, reprezentată prin societăți comerciale în domeniul agricol, servicii și comert;
- Starea bună a spațiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activități antreprenoriale în zonă;
- Existența condițiilor dezvoltării turismului rural;
- Existența monumentelor culturale: Biserica Ortotoxă cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Situl arheologic ,Căminul Cultural;
- Existența în comună a 2 unităţi de învăţământ (1 şcoală şi 1 grădiniţă);
- Accesul locuitorilor la informaţii prin internet;
- Populația activă a comunei - 896 locuitori;
- Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;
- Rata infracţionalităţii extrem de redusă.
PUNCTE SLABE
- Valorificare necorespunzătoare a resurselor locale;
- Lipsa sistemelor de colectare, prelucrare și valorificare superioară a produselor agricole;
- Lipsa specialiştilor în agricultură – agronomi, veterinari;
- Forţa de muncă îmbătrânită şi insuficientă;
- Promovarea insuficientă a zonei rurale și a produselor specifice;
- Lipsa echipamentelor de irigații;
- Deficitul resurselor financiare pentru modernizarea și popularea infrastructurii zootehnice şi a altor domenii;
- Insuficiența activităților și serviciilor generatoare de venituri specifice zonei rurale;
- Ponderea slabă a investițiilor străine;
- Lipsa resurselor financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea si/sau promovarea unor investiții;
- Slaba implementare a sistemului de asigurare a calității producției și produselor;
- Lipsa unui cabinet stomatologic;
- Educația ecologică este superficială;
- Colectarea neselecționată a deșeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor.
- Nivelul relativ redus al pregătirii școlare și respectiv profesionale a majorității locuitorilor comunei
- Adaptarea lentă a populației rurale mature și vârstnice la schimbările și provocările lumii actuale, în general, și la fenomenul mobilității și reconversiei profesionale, în special;
- Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban și străinătate,
- Capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei.
OPORTUNITĂȚI
- Înființarea de exploatații agricole;
- Înființarea de puncte de colectare și prelucrare a materiilor prime rezultate din agricultura;
- Înființarea de complexuri agro-zootehnice;
- Înființarea de puncte de prelucrare a materiilor prime din zootehnie;
- Existența cadrului legislativ pentru înființarea și dezvoltarea exploatațiilor agricole și puncte de colectare cereale;
- Existența Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală și a programului FEADR;
- Aprobarea Programului Național – Cadru de Restructurare și Modernizare a unor unități de profil zootehnic și din industria alimentară;
- Sprijinul oferit de Oficiul Județean pentru Consultanța Agricolă din județul Tulcea cu privirea la accesarea fondurilor europene.
- Programe guvernamentale pentru sprijinirea inițiativelor locale, în special în domeniul dezvoltării zootehniei și a infrastructurii aferente;
- Existența unor clădiri și terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale;
- Creșterea asistenței financiare din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin Fondurile Structurale;
- Diversificarea programelor naționale de sprijin pentru IMM, acordarea de granturi;
- Posibilitatea accesării creditelor cu dobândă subvenționată pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural;
- Existența programelor guvernamentale de susținere a sectorului IMM;
- Disponibilitatea de a încheia relații de parteneriat a autorităților locale, cu investitori locali sau străini;
- Reabilitare și extindere Baza sportivă
- Realizare rețea de canalizare și stație de epurare și tratare a apelor reziduale în comună;
- Amenajarea și dotarea unui centru de joacă și recreere pentru copii;
- Organizarea sistemului de colectare selectivă, a spațiului de depozitare temporar şi transportul deșeurilor.
- Îmbunătățiri funciare în vederea amenajării pajiștilor necesare asigurării hranei animalelor
- Înființarea perdelelor forestiere;
- Încurajarea unor noi forme de turism (de agrement, rural, ecologic);
- Dezvoltarea unei rețele de ferme și gospodării autorizate pentru practicarea agro-turismului;
- Posibilitatea accesării unor programe de finanțare guvernamentale pentru reconversie profesională și crearea de noi locuri de muncă pentru șomeri;
- Existența strategiei naționale antisaracie;
- Existența unor exemple de succes ale unor localnici cu inițiativă;
- Grad redus de ocupare profesională, deci potențial important al forței de muncă locale, la salarii competitive la nivel regional (față de polii de creștere);
- Implicarea autorităților locale în problemele comunității.
AMENINȚĂRI
- Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene;
- Cadrul legislativ instabil;
- Lipsa unui cadru legal pentru protejarea productiei agricole interne;
- Concurența importului de produse agroalimentare de pe piața UE;
- Cunoștinte insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fondurile Structurale FEADR.
- Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieșirea acestora din viața activă;
- Creșterea șomajului în rândul tinerilor absolvenți;
- Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii, economiei locale și asistenței sociale în perspectivă;
- Estomparea tradițiilor locale, odată cu trecerea timpului
- Lipsa resurselor financiare pentru finanțarea și co-finanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale;
- Mentalitatea de indiferență față de protecția mediului.
- Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună, datorita infrastructurii fizice și sociale neadecvate, raportat la potențialul comunei;
- Oferte de creditare greu accesibile (garanții mari);
- Rata ridicată a dobânzii la credite;
- Reducerea ponderii populației active și îmbătrănirea acesteia;
Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Peceneaga își propune să valorifice potențialul, oportunitațile si realele disponibilitați pentru dezvoltarea comunei, conștienți fiind de faptul că dezvoltarea durabilă a unei colectivități locale nu se poate face în lipsa unei viziuni clare care să orienteze diversele activități economico-sociale spre rezolvarea necesităților stringente ale locuitorilor.
CAPITOLUL XI
ART.22
Prezentul statut poate fi modificat prin hotărârea Consiliului local adoptat in conditiile legii.
La data intrării in vigoare a prezentului Statut orice dispozitie contrară lui incetează.
Adoptat in sedinta ordinară a Consiliului Local Peceneaga din 27 mai 2021.
PRESEDINTE DE SEDINTĂ,
SORLOPCIU ADRIAN SECRETAR GENERAL ,
GURGU VIOLETA