COMUNA POMÂRLA COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
AL COMUNEI POMÂRLA
JUDEȚUL BOTOȘANI
Exemplar nr. 1
Anexa nr.1 la Proiectul de hotarare 13 din 01.03. 2023
P L A N U L
DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
PE TERITORIUL COMUNEI POMÂRLA.
PENTRU ANUL 2023
STRUCTURA
Planului de analiză şi acoperire a riscurilor
Pagina
Structura Planului de analiză şi acoperire a riscurilor 2
Capitolul I – Dispoziţii generale 3
Secţiunea 1 – Definiţie, scop, obiective 3
Secţiunea 2 – Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 4
2.2. Structuri organizatorice implicate
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu
Capitolul II – Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale 7
Secţiunea 1 – Amplasare geografică şi relief
Secţiunea 2 – Caracteristici climatice 8
Secţiunea 3 – Reţea hidrografică 8
Secţiunea 4 – Populaţia 9
Secţiunea 5 – Căi de transport 9
Secţiunea 6 – Dezvoltare economică 10
Secţiunea 7 – Infrastructuri locale 10
Secţiunea 8 – Specific regional/zonal 10
Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă 11
Secţiunea 1 – Analiza riscurilor naturale 11
Secţiunea 2 – Analiza riscurilor tehnologice 15
Secţiunea 3 – Analiza riscurilor biologice 17
Secţiunea 4 – Analiza riscurilor de incendiu 18
Secţiunea 5 – Analiza riscurilor sociale 18
Secţiunea 6 – Analiza altor tipuri de riscuri
Secţiunea 7 – Zone de risc crescut
Capitolul IV – Acoperirea riscurilor 18
Secţiunea 1 – Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 18
Secţiunea 2 – Etapele de realizare a acţiunilor 20
Secţiunea 3 – Faze de urgenţă a acţiunilor
Secţiunea 4 – Acţiunile de protecţie-intervenţie 21
Secţiunea 5 – Instruirea
Secţiunea 6 – Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare
Capitolul V – Resurse umane, materiale şi financiare 22
Capitolul VI – Logistica acţiunilor
Anexe 22
PLANUL
DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CAPITOLUL I : Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1 : Definiţie, scop, obiective.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul comunei Pomirla, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.
Scopul planului de analiză şi acoperire a riscurilor este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiectivele planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt :
- asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
- amplasarea şi dimensionarea Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, a Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, a unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;
- alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.
SECŢIUNEA 2 : Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor.
2.1. Acte normative de referinţă :
- Legea nr.307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
- Legea nr.481/08.11.2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin legea nr.212/24.05.2006;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.21/15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de urgenta aprobată cu modificări prin legea nr.15/28.02.2005;
- H.G.R.nr.1491/09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea
şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;
- H.G.R.nr.1579/08.12.2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;
- Ordinul nr.163/28.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor.
2.2. Structuri organizatorice implicate :
- Comitetul local pentru situaţii de urgenţă al comunei Pomirla;
- Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă al comunei Pomirla;
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu :
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Consiliul local al comunei POMÂRLA.
Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. După elaborare şi aprobare, Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, se pune la dispoziţia secretariatului tehnic al CLSU Pomirla, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile ce le privesc, conţinutul planului şi să-l aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.
2.3.1. Consiliul local :
- aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează;
- adoptă hotărâri cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;
- instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;
- înfiinţează serviciul voluntar de urgenţă, la propunerea primarului şi cu avizul inspectoratului şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;
- desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului;
- prevede distinct, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciul de urgenţă voluntar şi exercită controlul folosirii acestora;
- asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;
- analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;
- aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
- aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;
- participă la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciului de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;
- gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine.
2.3.2. Primarul localităţii :
- asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia;
- asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;
- coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ- teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă;
- asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;
- asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice;
- asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;
- organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu;
- asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;
- asigură dotarea serviciului de urgenţă voluntar;
- analizează anual dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea acesteia;
- asigură desfăşurarea activităţii de informare şi educaţie antiincendiu a populaţiei.
- propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;
- aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;
- aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;
- propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;
- conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;
- coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare;
- dispune măsuri de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective, urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;
- exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;
- coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;
- asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite;
- stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;
- dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;
- gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate;
- primarul, în calitate de preşedinte al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, are următoarele obligaţii principale : convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative; îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior.
2.3.3. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă :
- informează prin centrul operaţional judeţean privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
- evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabileşte măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
- declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
- analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
- informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;
- îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.
2.3.4. Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă :
- desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi în alte situaţii de urgenţă;
- verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi a dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, alte situaţii de urgenţă, în domeniul de competenţă;
- asigură prevenirea, intervenţia pentru salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor, animalelor şi a bunurilor periclitate în situaţii de urgenţă.
CAPITOLUL II : caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale
SECŢIUNEA 1 : Amplasare geografică şi relief.
1.1. Repere istorice.
Satul Pomirla atestat documentar in anul 1420 este asezat spre N-V de orasul Dorohoi la o departare de 12 km. Situat in poienile ocrotitoare din marginea estica a codrilor Hertei, a fost pustiit si pirjolit de lesi, tatari si turci, raminind seliste si refacut apoi de supravetuitori.
Numele satului deriva dupa unii din ocupatia locuitorilor: cultivarea pomilor fructiferi.
-Dupa (Ghibanescu Gheorghe Basotestii si Pomirla, Iasi, 929, Ed. Casa scolarului pag. 58),denumirea satului Pomirla este data de natura terenului mocirlos si intunecos, plin de tiharie, pentru care cei vechi au fost nevoiti sa faca sapaturi, taieturi, pentru a crea vaduri de trecere.
In harta lui Dimitrie Cantemir Pomârla figureaza sub numele de Pomaria nume tataresc dupa G. Calinescu.
In catalogul documentelor moldovenesti din arhiva istorica a statului vol. I. 1387-1620 la nr. 486, intru-un act din 1554 dat de Alexandru V. V. Pomârla figureaza sub numele de Pomerla „. 486-1554 (7062) mart. 2 Birlad Alaxandru V. . Moldovei intareste uric Nastasiei si surorei ei Ilisafta, nepoatele lui Ivanco Haladic le avea de la Stefan V. V. cel Batrin, bunicul domnului. Sfat domnesc Movila Logofat „ scrie Mihaila Borascul.
1.2.Aşezare geografică.
Comuna Pomârla este situata în partea de nord a judetului Botosani, invecinindu-se la nord cu Republica Ucraina la nord-est cu comuna Cristinesti,la est cu comuna Ibanesti, la sud si sud –vest comuna Hiliseu-Horia.
Din punct de vedere administrativ comuna Pomirla dupa recensamintul din 2011 are in evidenta 2653 de locuitori.
Comuna Pomârla are in componenta 3 sate: sat Pomirla, sat Racovat, sat Hulubesti.
Ca suprafata totala de teren comuna Pomirla are 2446 ha.din care: intravilan 707 ha si 1739 ha extravilan (+1534.6 ha. Padure).
1.3. Relief.
Relieful este reprezentat in jumatatea nordica printr-o parte deluroasa cuprinzind urmatoarele : Dealul Curmatura si Bivolas,dealul Bouru si Comorilor avind cota de 250m., dealul Pomârla si Terfichi avind cota de 269m. si dealul Rupturicii impadurit in totalitate.
Referitor la invelisul de soluri, studiile efectuate de-a lungul anilor au pus in evidenta o gama larga de soluri, a caror raspindire este in strinsa legatura cu elementele geomorfologice, litologice de clima si vegetatie.
Zona dealurilor din nordul comunei, cuprinzind satele Racovat, Pomârla si Hulubesti prezinta o complexitate mare de soluri, in care predomina preluvosolurile , formate in aria de raspindire a padurilor de foioase, cu climat relativ umed avind ca roci de solidificare luturile si argilele. Luvosolurile albice, reprezentind petice izolate spre sud formate pe argile.
Pentru evaluarea mai completa a resurselor de sol- implicit pentru fundamentarea utilizarii lor cit mai aproape de varianta optima- este necesara cunoasterea modului de distributie a fondului funciar al comunei pe folosinte si o analiza a datelor, comparativ cu ponderea fondurilor limitativi .
In general, conditiile pedoclimatice ale comunei Pomirla sunt favorabile culturilor de porumb, griu, foarea-soarelui,sfecla de zahar, pomi fructiferi.
Analizind elementele limitative care tin de conditiile de sol-teren, la care se adauga factorii climatici pe de o parte si cerintele tehnologiilor culturilor sus mentionate pentru obtinerea unor productii bune, eficiente se poate afirma ca utilizarea rationala a resurselor de sol din comuna Pomirla este conditionata de rezolvarea a numeroase probleme specifice degradari (limitari) in parte.
In acest context, apreciem si sustinem ca este necesar a fi reluate cit mai curind posibil acele lucrari de imbunatatiri funciare , pe teritoriul comunei comunei Pomirla.
Potentialul productiv al solului din comuna Pomirla nu poate creste fara utilizarea completa a ingrasamintelor organice, dar mai ales prin asigurarea unor canitati sporite de ingrasaminte chimice, care sa le amelioreze indeosebi continutul de fosfor pe terenul agricol al comunei Pomirla.
Cunoasterea caracteristicilor fiecarui sol, a limitarilor pentru productia agricola si a masurilor agropedoameliorative trebuie sa fie o regula de baza pentru oricine se ocupa de exploatatii agricole si sa ia deciziile in legatura cu pamintul care il lucreaza, astfel ca sa urmarim nu numai obtinerea recoltelor tot mai mari, ci si pastrarea si imbunatatirea fertilitatii.
SECŢIUNEA 2 : Caracteristici climatice.
Comuna Pomârla fiind situata in partea de nord a judetului Botosani , teritoriul administrativ este supus influentelor climatice ale Europei de Est, desi majoritatea precipitatiilor sunt provocate de masele de aer care se deplaseaza dinspre vestul si nord-vestul Europei.
Climatologic, teritoriul studiat se incadreaza in unitatea corespunzatoare formulei D.f.b.x.(dupa Koppen), adica un regim climatic temperat continental, cu nuanta excesiva.
Acest caracter climatic este dat de producerea unor geruri mari (cu temperaturi de –30 grad.C) si viscole violente in timpul iernii, ori calduri tropicale si secete indelungi in unii ani, in perioadele de vara.
Unitatile geomorfologice mari determina doua tipuri de climat semnificativ diferentiate:
· Climatul boreal in zona vestica si nord-vestica, unde temperatura medie anuala este de 7.4-8.4 grade C, iar suma precipitatiilor anuale este de 550-650 mm;
· Climatul de stepa cu temperatura medie anuala de 8 - 9.2 grade C( creste de la nord la sud si de la est la vest, iar suma precipitatiilor scade de la 550mm in nord –vest la 480mm in sud –est.
La caracterizarea climatica a teritoriului s-au folosit datele inregistrate la Statia meteorologica Botosani.
SECŢIUNEA 3 : Reţea hidrografică.
Pâraiele, bălțile si iazurile sunt puternic influentate de caracteristicile climei temperat – continentală, având un volum mare si foarte mare primăvara, când se topesc zăpezile ori vara si toamna, în perioadele de ploi abundente.
Resursele naturale de apă au un rol important în dezvoltarea economiei.Sunt conditionate de alcătuirea geologică, litologică, relief, de factorii climatici, temperatura aerului , precipitatii atmosferice, evapotranspiratie, la care se adaugă vegetatia.
Din totalul precipitatiilor căzute într-un an, cca 17% se păstrează la suprafata pamântului, iar 83% se consumă prin infiltratie si evaporatie. Din apa de suprafată 62% se scurge prin pîraie iar cca. 35% se păstrează în iazuri si bălti.
Numărul mare de iazuri existente pe teritoriul comunei respectiv la gospodăriile populatiei, atestă prezenta abundentă a apelor subterane freatice.Cele mai multe iazuri le întîlnim în zona Pomirla centru –Tiganime(4 iazuri), pe valea Hlibocii(2 iazuri)
Principalele cursuri de apă permanente din zonă, care constituie reteaua hidrografică a teritoriului comunei POMIRLA sunt:
- pîrîul Martin care izvorăste din padure dealul Obadarie traverseaza catunul Ghiorteni pe cca. 3.5 k , urmind la iesirea din sat pina la varsare in piriul Jijia la de limitarea intre comunele Pomârla si Hiliseu- Horia ,pârâul Martin are un debit constant de
1-1.5 mc/s, iar la precipitatii abundente de 25l pe mp timp de 1 ora creste pînă la 8 – 8,5 m3/s.
- Pârâul Întors din satul Racovat, izvoraste din padurea Rupturicii, strabate localitatea Racovat spre nord pâna la iesirea din Romania la granita cu Ucraina, are debit mic de apa dar la precipitatii abundente creste la 5 – 5,5 m3/s.
- Pîrîul Mesteacan din satul Hulubesti, izvoraste din balta Mesteacan si strabate satul pe o distanta de 1.5 kmsi 4.5km de imas revarsindu-se pe teritoriul comunei Ibanesti in pârâul Ibaneasa.
Pe teritoriul comunei Pomârla avem o singură acumulare mai importantă de apă numita Gainarie în suprafată de 2 ha care datorita secetei din ultimii ani este secat
În satul Pomirla avem un număr de 5(cinci) iazuri amplasate în incinta gospodăriilor populatiei după cum urmează:
Martiniuc Constantin – suprafata de 0,03 ha adîncime 1,5 m
Rusu Doru-Ioan - suprafata de 0,02 ha adîncime 1.5 m;
Rusu Mihai - suprafata de 0,03 ha adîncime 1,5 m;
Aciobanitei Mihai - suprafata de 0,02 ha adîncime 1.5 m;
Ifrim Ioan -suprafata de 0.02 ha adincime 1.8 m.
SECŢIUNEA 4 : Populaţie
Dupa numarul de locuitori, comuna Pomârla se incadreaza la limita dintre comunele mici si mijlocii a judetului Botoșani;
In comuna Pomârla in toate cele trei sate: Pomârla, Hulubesti si Racovat au domiciliul un numar de 2616 de locuitori.
SECŢIUNEA 5 : Căi de transport
In comuna Pomirla, activitatea de transport, calatori si marfa, se realizeaza numai pe cai rutiere.
Reteaua de drumuri a comunei este formata din:
- Drum judetean (DJ 291 C);
- Drumuri comunale (DC 80; DC 77 A );
- Drumuri satesti
- DJ 291 C este asfaltat pe raza comunei Pomârla pe 12 Km:
- DC 80 (2,2 km asfaltat) si DC 77 A sunt pietruite in totalitate;
- Drumurile satesti, partial pietruite aprox. 80%;
- Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctul vamal R.C.T.F., de trecere a granitei din satul Racovat.
SECŢIUNEA 6 : Dezvoltare economică.
Pe raza comunei Pomârla agricultura, silvicultura si comertul sunt principalele puncte ale economiei;
Agricultura este o ramura importanta a economiei comunei, an de an crescind preocuparea in ceea ce priveste asigurarea unor conditii standard pentru agricultura;
Cea mai mare pondere o ocupa suprafata arabila, urmata de pasuni, finete, vii si livezi;
Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa o suprafata totala de 1534.6 ha, dupa cum urmeaza:
-GHIORTENI 314.6 ha;
-DEALUL MARE 758.7 ha;
-TIRNAUCA 461.3 ha
Comertul de marfuri este un sector distinct in economie si este intr-o relativa crestere ;
Consum coop Pomirla are pe raza comunei 2 magazine care au in activitate comertul cu amanuntul .
Inca 12 societati private(agenti economici) isi desfasoara activitatea pe teritoriul comunei Pomirla.
.SECŢIUNEA 7 : Infrastructuri locale.
La nivelul comunei Pomirla invatamintul este organizat in sistem prescolar (3 gradinite),primar(clasele I-IV-4 scoli),gimnazial
si liceal (Liceul „A. BASOTA) ;
Ca unitati culturale exista un camin cultural dezafectat (nefunctionabil);
In comuna functioneaza o biblioteca comunala;
Reteaua de distributie a apei potabile este redusa, cuprinzind: Liceul „A. BASOTA”, doua blocuri de locuinte cu 18 apartamente, respectiv 8 apartamente si 16 gospodarii;
Retea de gaz metan nu exista;
Alimentarea cu energie electrica este administrata de catre S.C. E-ON Moldova S.A.- din Staţia 110/20 KV Dorohoi,Sucursala Botosani (FDFEE);
Nu exista sate neracordate la reteaua electrica.
SECŢIUNEA 8 : Specific regional/local.
a.Vecinătăţi
Comuna Pomârla este situata în partea de nord a judeţului Botoşani şi se învecinează cu :
- la nord – Republica Ucraina si comuna Cristinesti;
- la sud – comuna Hiliseu- Closca;
- la est – comuna Ibanesti;
- la vest – comuna Hiliseu-Closca.
b.Riscuri transfrontaliere.
Pe teritoriul Ucrainei, la 130 km de Kiev, la data de 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai tragic accident nuclear din
lume, care a afectat o parte din statele Europei, o parte din Asia, ajungând până în Japonia şi care a fost dat publicităţii la câteva zile de la declanşarea sa, sub presiunea statelor din Peninsula Scandinavă.
Urmările exploziei au fost : aruncarea în aer a planşeului reactorului de 500 T la o înălţime de 1,5 km şi pulverizarea a peste 100 T combustibil radioactiv sub forma unei sfere mari de foc întunecate, formată din aerosoli radioactivi ca dioxid de uraniu, cesiu, stronţiu, iod, plutoniu cât şi grafitul folosit ca moderator şi expulzat în aer la peste 10 km.
Temperatura miezului reactorului a atins 1.600-2.500 C şi timp de 12 zile cât a durat incendiul, izotopii radioactivi de tipul iod şi stronţiu s-au răspândit în atmosferă iar datorită ploilor s-au depus pe sol, mărind radioactivitatea de 20-30 de ori.
CAPITOLUL III : Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă.
Analiza riscurilor impune cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere /manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora. Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie-studii, prognoze,etc.,fiind avute în vedere :
SECŢIUNEA 1 : Analiza riscurilor naturale.
Factorii care generează sursele de risc natural sunt : formele de relief, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire (vegetaţie), compoziţia solului şi dispunerea straturilor geologice şi, nu în ultimul rând, gradul de seismicitate, determinat de poziţia geografică a ţării în raport cu traseul principalelor falii tectonice ale Pământului.
Riscurile naturale pot fi grupate în :
a. fenomene meteorologice periculoase;
b. incendii de padure;
c. înzăpeziri;
d. fenomene distructive de origine geologică.
a.fenomene meteorologice periculoase sunt gestionate de către comitetului local pentru situaţii de urgenţă al comunei Pomirla, în conformitate cu Planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la poluărilor accidentale, care se constituie ca anexă la Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.
a.1.Inundaţiile,
In comuna Pomirla, in anul 2008-2009 s-a facut regularizare pe cursul de apa piriul lui Martin astfel a scazut riscul de inundatii cu aproximativ 80% , insa risc de inundatii avem pe afluentii piriului Martin din cauza scurgerilor de pe versanti(la peste 30 de l /mp)( 2 case).
La ploi torentiale , avem scurgeri de pe versanti cu risc de inundatii pe urmatoarele zone:
-Pe P. Chetrosu, pot inunda 7ha. Pasuni;
-Pe P. Mesteacan , pot inunda 12 ha. pasuni si 6 ha. gradini (sat Hulubesti);
-Pe P. Intors Racovat, pot fi inundate , 5 ha. gradini, DJ 291C(1Km) , DS 157 (1,5Km). a.2.furtuni,tornade,secetă,îngheţ,etc. – se pot produce pe întreg teritoriul comunei Pomirla, de regulă nu sunt previzibile, iar despre eventualitatea producerii acestora, Comitetul local pentru situaţii de urgenţă primeşte de la Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă avertizări de fenomene meteorologice periculoase, în vederea luării măsurilor ce se impun. De multe ori, timpul necesar pentru luarea unor măsuri de protecţie şi intervenţie într-o asemenea situaţie, nu este suficient. Efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producerea de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare.
Astfel, furtunile pot avea ca urmări:
- inundaţii ca urmare a scurgerilor de torenţi de pe versanţi;
- accidente majore pe căile de transport;
- avarii la locuinţele şi anexele gospodăreşti, reţelele de alimentare cu energie electrică,telefonie, cablu;
- incendii;
- distrugerea culturilor agricole;
- pierderi în rândul animalelor.
b.incendii de pădure
Suprafata impadurita a comunei Pomirla in evidentele Directiei Silvice Dorohoi este de 1534.6 ha., aceasta suprafata impadurita este reprezentata de paduri de foioase.
Mentionam ca pina in prezent nu am avut incendii de padure pe teritoriul comunei Pomârla.
c.înzăpezirile
Sunt fenomene sezoniere produse de caderi de zapada, fiind accentuate de conditiile meteorologice in care se produc.
Efectele imediate sunt:
· blocarea cailor de transport;
· intreruperea alimentarii cu energie electrica, apa;
· afectarea unor activitati industriale si sociale;
· prabusiri de plansee si acoperisuri.
Efectele pe timp indelungat se datoreaza topirii zapezii si producerea de inundatii.
d.fenomene distructive de origine geologică.
d.1.cutremure – seismicitatea zonei Moldovei, municipiului Dorohoi implicit si a comunei Pomirla se datorează cutremurelor tectonice, ce sunt generate de acumulări de energii potenţiale în sistemul de falii existente, până la valoarea critică, ce depăşesc rezistenţa rocilor, când se produce o descărcare bruscă de energie, sub formă de energie cinetică sau seismică.
Din punct de vedere geologic, pe cimpia piriului Martin afluent al riului Jijia şi dealurile ce o străjuiesc de jur-împrejur, se caracterizează prin existenţa unor cuverturi de roci sedimentare neogene neconsolidate, cu grosimi variabile, în general înregistrând o creştere de la câţiva zeci de metri în partea de NORD, până la peste 100 m în partea de SUD-VEST. Acest aspect influenţează considerabil alura câmpului macroseismic al cutremurelor produse în această parte a ţării, capacitatea ridicată de atenuare a energiei seismice în rocile sedimentare existente fiind benefică pentru judeţul Botoşani, deci şi pentru Comuna Pomirla.
Nu avem focare de seisme în zona noastră şi nici în zonele limitrofe. Cutremurele produse în zona Vrancea au afectat comuna Pomirla într-o măsură redusă.
În cazul producerii unui seism mai mare de 7 grade pe scara RICHTTER în zona Vrancea, comuna Pomirla poate fi afectata, luând în calcul şi structura de rezistenţă a clădirilor in care 65% sunt construite intre anii 1940-1970
Ruperea cailor de comunicatii si ruperea cailor de utilitati exista risc la un cutremur mentionat mai sus.
În anul 1977, la zonarea seismică a teritoriului ţării, judeţul Botoşani a fost inclus în zona cu grad seismic 6 aceasta fiind limita inferioara de calcul privind seismicitatea pe teritoriul comunei Pomirla Succesiunea straturilor sedimentare care alcatuiesc teritoriul comunei Pomirla, predominind loess-urile, argilele si marnele, precum si relieful in panta(inclinari de 6-8 %), constitue conditii pentru desfasurarea unor fenomene de instabilitate locala sau generalizate la mari suprafete de teren, unele intersectind zone intravilane, instabilitate constind in eroziune, tasari sau deplasari de teren. Fenomenele sunt accentuate in zonele mai putin acoperite cu vegetatie forestiera.
– d.2.alunecări de teren – Un rol important in activitatea acestor fenomene degenerative, eventual producatoare de dezastre, revine variatiilor mari ale cantitatilor de precipitatii concentrate in intervale scute de timp.
Se apreciaza, in urma unor studii geomorfologice efectuate la nivelul judetului , pentru circa 30% din suprafata totala a comunei Pomirla exista eroziuni de suprafata ca fenomen activ care poate determina fenomenul complementar al unor alunecari de teren 5 % din teritoriul comunei sufera de degradari grave prin fenomene de alunecare de teren latente.
Zonele de risc la alunecari de teren pe teritoriul comunei Pomirla sunt in urmatoarele zone:
-zona Borsoaia (3 case);
-zona Ponoara(1 casa).
.
– d.2.alunecări de teren – Alunecările de teren pot fi de tipul :
- alunecare primară – alunecări produse în masive si pe amplasamente neafectate de deplasări anterioare;
- alunecare reactivă –malunecări produse în lungul unor zone (suprafete) de cedare preexistente, ampasamentele fiind afectate de alunecări anterioare:
După modul de evolutie si dezvoltare, fenomenele de instabilitate ale terenului se clasifică în:
- prăbusiri, reprezentând desprinderi de volume mari de material, de pe un versant cu pante puternice înclinate;
- răsturnări, constând în deplasări prin rotire, în lungul unei pante, a maselor de material;
- alunecări, reprezentând deplasări prin văluire, translatie, trasări sau miscări compuse către piciorul pantei versantului, a unor mase de material (pământ, grohotis), în lungul unor planuri de rupere (respectiv desprindere)
- extensii , deplasări ale unor mase de material, pe fondul unei deplasări generale a volumului fracturat din cuprinsul versantului;
- curgere, miscare continuă, cu viteză redusă dar perceptibilă, a maselor de material, în spatiul afectat.
Cauzele unor fenomene periculoase de instabilitate a terenului se pot clasifica în :
- cauze ( conditii) pregătitoare, reprezentînd aspectele care, în timp, au contribuit la aducerea pantei într-o situatie limitată de stabilitate;
- cauze (conditii ) declansatoare, constând în actiunea, pe o perioadă relativ redusă de timp, a unor factori (procese fizice sau antropice) care duc versantul din situatia potential – instabilă, în starea activ- instabilă;
- procese fizice, topiri ale zăpezilor, ploi torentiale sau de lungă durată,cicluri de înghet - dezghet, seisme;
- procese antropice, încărcarea accidentală cu suprasarcini a versantului, escavatii în versant sau la piciorul pantei,coborârea rapidă a apei în bazine de retentie, ridicarea apei în bazine, îndepărtarea vegetatiei de pe versant, lucrări miniere, vibratii produse de trafic etc.
- conditii de terten, evidentiate pe tipul de material din masa versantului succesiunea straturilor geologice, circulatia apelor subterane, existenta suprafetelor de discontinuitate în volumul de material( falii, clivaje, suprafete de sedimentare, etc.;
- procese geomorfologice, constînd în eroziuni supraterane sau subterane, activitate vulcanică, etc.
Succesiunea straturilor sedimentare care alcătuiesc teritoriul comunei POMÂRLA, predominând loess-uri, argilele si marnele, precum si relieful în pantă (înclinări de 6-12 %), constituie conditii potentiale pentru desfăsurarea unor fenomene de instabilitate locală sau generalizate la mari suprafete de teren, unele intersectând zone intravilane, instabilitate constând în eroziune, tasări sau deplasări de teren. Fenomenele sunt accentuate în zonele mai putin acoperite cu vegetatie forestieră.
Un rol important în activitatea acestor fenomene degenerative, eventual producătoare de dezastre, revine variatiilor mari ale cantitătilor de precipitatii concentrate în intervalele scurte de timp.
Accentuarea nivelului de risc privind alunecările de teren, este consecinta alternării straturilor de argilă cu nisipuri, aspect care conduce la existenta unor pînze de ape supterane a căror debite si actiune reduc stabilitatea naturală a versantilor. Ploile puternice pot determina, prin infiltratii cresterea semnificativă a debitelor apelor freatice, iar subpresiunile care iau nastere pot atinge niveluri critice si determină ruperi de adîncime cu transport de mase mari de pământ.
Aceste zone afectează:
- terenuri agricole, initial cultivate,astăzi păsuni, fînete sau neutilizate;
- căi de comunicatii de toate categoriile în extravilanul sau în intravilanul localitătilor;
- retele de utilităti de transport sau distributie;
- zone construite;
Zone de risc la alunecări de teren pe teritoriul comunei
-Sat POMÂRLA – zona BORSOAIA cuprinzând următoarele locuinte:
o Scripca Aspazia (Asaftei Gheorghe)
o Chiriac C. Petru
Sat Pomirla – zona Ponoara la locuinta:
o Rusu Constantin
În prezent nu se pune problema evacuării persoanelor şi bunurilor din zonele cu alunecări de teren. Când situaţia impune, Comitetul local pentru situaţii de urgenţă a stabilit locurile de cazare a eventualilor sinistraţi.
În special la constructiile vechi pînă la atingerea nivelului critic si distrugerea clădirii , sunt favorizate de :
o sistemul de fundare precar;
o instalarea si mentinerea apelor de suprafată sau freatice pe amplasament, neasigurarea epuizării, preluării si îndepărtării acestora;
o folosirea în structura de rezistentă a unor materiale cu rezistente mecanice reduse (current chirpici, mai rar paiantă);
o vechimea constructiilor, îmbătrînirea materialelor cu scăderea în timp a capacitătii portante.
SECŢIUNEA 2 : Analiza riscurilor tehnologice
a. riscuri industriale. Pe teritoriul comunei Pomirla nu avem agenti economici care prin natura activitătii desfăsurate s-au a materialelor si materiilor folosite în procesul de productie să prezinte risc.
Nu avem înregistrate unităti cu depozite de materiale periculoase . Nu suntem tranzitati de nici o retea feroviară, nu avem căi de transport maritime.
b.Riscuri de poluare a apelor
Pe teritoriul comunei avem un singur pîrîu mai mare(piriul lui Martin) a cărui albie conform evidentelor noastre rezultă că nu a fost poluată si nici în prezent nu există riscul poluării deoarece în zonă nu există agenti economici poluatori s-au alte surse de poluare.
Efectele poluărilor sunt:
- distrugerea recoltelor agricole;
- înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei;
- răspândirea de germeni patogeni;
- reducerea imunităţii organismului.
c.Esecul utilitătilor publice
Prin eşecul utilităţilor publice înţelegem imposibilitatea instituţiilor respective de a asigura buna desfăşurare şi funcţionare a reţelelor ce asigură utilităţile publice, ca urmare a unor accidente, avarii sau disfuncţionalităţi survenite pe timpul funcţionării acestora sau a unor fenomene, accidente sau incidente externe, care afectează reţelele respective.
Principalele utilităţi publice sunt :
- reţelele telefonice,comunicaţii;
- reţele de alimentare cu energie;
Efectele acestor avarii pot fi :
- întreruperea pe perioade medii sau lungi a alimentărilor de orice fel şi transmiterii de date;
- deteriorarea mediului ambiant;
- cheltuieli bugetare suplimentare;
- generarea de alte accidente(incendii,epidemii,etc.).
-..riscuri majore pe căile de transport rutier
Accidentele majore pe căile rutiere reprezintă fenomenele de întrerupere temporară a circulaţiei, generând distrugerea acestor căi, rezultând victime(umane şi animale) şi pagube materiale. Statisticile în acest domeniu ne indică faptul că în anul 2007, pe teritoriul comunei Pomirla, nu au fost înregistrate accidente grave, din care să rezulte un număr mare de răniţi grav . De menţionat că în accidentele uşoare care au avut loc, nu au fost implicate autovehicule ce transportau substanţe periculoase.
d. riscuri nucleare
Pe teritoriul comunei Pomirla, a judeţului Botoşani şi al judeţelor limitrofe, nu avem obiective potenţiale de risc nuclear. Totuşi, aşa cum s-a întâmplat în cazul accidentului de la CERNOBÎL, comuna Pomirla poate fi afectata de unele accidente nucleare transfrontieră.
Pe teritoriul comunei Pomirla, situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică se pot produce în:
- în timpul transportului rutier;
- alte locuri, ca urmare a activităţilor teroriste, traficului illicit, depozitării de materiale refolosibile.
Procedurile de răspuns în cazul unor urgenţe radiologice asigură o concepţie unitară privind evaluarea de bază şi capacitatea de
răspuns, în scopul protejării populaţiei şi a angajaţilor în cazul urgenţelor radiologice, în conformitate cu recomandările internaţionale.
Obiectivele generale ale răspunsului la urgenţă sunt :
- reducerea riscului sau limitarea consecinţelor accidentului;
- prevenirea efectelor deterministe asupra sănătăţii prin luarea de măsuri înainte sau la scurt timp după expunere şi menţinerea dozelor individuale pentru populaţie şi personalul de intervenţie sub nivelurile admise;
- reducerea riscului efectelor stocastice asupra sănătăţii(cancer) prin implementarea acţiunilor de protecţie.
e. prăbuşiri de construcţii,instalaţii sau amenajări
Se pot produce prabusiri de case in special la cele din zonele cu alunecari de teren ,fiind construite pina in anii 1950.
Vechimea construcţiilor,faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, care au consumat din rezerva de capacitate
portantă, determinând apariţia şi evoluţia ulterioară a unor trasee de fisurare, ridicarea pânzei freatice şi înmuierea terenurilor de fundare, cu afectarea fundaţiilor din zidărie, conduc la risc seismic important pentru aceste construcţii.
f. eşecul utilităţilor publice
Prin eşecul utilităţilor publice înţelegem imposibilitatea instituţiilor respective de a asigura buna desfăşurare şi funcţionare a reţelelor ce asigură utilităţile publice, ca urmare a unor accidente, avarii sau disfuncţionalităţi survenite pe timpul funcţionării acestora sau a unor fenomene, accidente sau incidente externe, care afectează reţelele respective.
Principalele utilităţi publice sunt :
- reţelele telefonice,comunicaţii;
- reţele de alimentare cu energie electrică,apă,de canalizare;
- reţele de colectare a apelor uzate .
Efectele acestor avarii pot fi :
- întreruperea pe perioade medii sau lungi a alimentărilor de orice fel şi transmiterii de date;
- deteriorarea mediului ambiant;
- cheltuieli bugetare suplimentare;
- generarea de alte accidente(incendii,epidemii,etc.).
g. căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos
Pe teritoriul comunei Pomirla nu au fost înregistrate astfel de fenomene şi nici posibile locuri de apariţie a acestora..
h. muniţie neexplodată
Muniţia neexplodată este încărcătura de luptă explozivă,incendiară sau toxică rămasă din timpul războiului, ca urmare a operaţiunilor de luptă, depozitare sau transport.
Asanarea înseamnă descoperirea şi ridicarea muniţiei neexplodate din locurile unde acestea se găseşte şi transportul acesteia în locuri special amenajate, unde este distrusă.
Muniţia neexplodată este deosebit de periculoasă deoarece pe timpul operaţiunilor de cercetare, identificare, transport, depozitare şi distrugere a acesteia se pot produce accidente grave soldate cu pierderi de vieţi omeneşti.
Muniţiile rămase neexplodate din timpul războiului constituie un pericol real pentru populaţie şi în special pentru copii. Locurile unde se găsesc de obicei astfel de muniţii sunt:terenurile agricole, în desişuri, în zidăriile unor construcţii vechi, în râuri, lacuri sau bălţi, etc.
Pentru evitarea unor accidente trebuie respectate următoarele reguli elementare de protecţie civilă :
- nu se atinge,loveşte sau se mişcă muniţia găsită;
- nu se apropie de foc sau se introduce în acesta;
- nu se demontează muniţia;
- nu se lasă copii să se joace cu muniţiile de nici un fel;
- nu se transportă şi depozitează muniţia în încăperi sau locuinţe;
- nu se aruncă la fier vechi;
- se anunţă organele competente(poliţia,protecţia civilă), interzicerea circulaţiei în zona respectivă şi asigurarea pazei până la sosirea specialiştilor.
Mentionam ca pe teritoriul comunei Pomirla s-a descoperit in anul 2007 si 2009 munitie neexplodata respectindu-se regulile pina la ridicarea acesteia de la ISU BOTOSANI.
SECŢIUNEA 3 – Analiza riscurilor biologice
Pe teritoriul administrativ al comunei Pomirla, sursele de risc sunt determinate de :
- emisia de pulberi fine în suspensie în atmosferă;
- depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere;
- gradul ridicat de sărăcie, situaţia grea din punct de vedere economic.
Epidemia constă în răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la oameni şi epizootia constă în răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale.
Principalele măsuri specifice în caz de epidemii şi epizootii sunt:
- aplicarea măsurilor igienico-sanitare;
- supravegherea epidemiologică a populaţiei;
- aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat;
- introducerea de restricţii severe privind consumul alimentar şi al apei potabile.
Principala formă de răspuns în astfel de situaţii o reprezintă respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă, izolarea rapidă a cazurilor confirmate şi, dacă este necesar, introducerea interdicţiei de acces şi ieşire în/ din zonă (carantina), până la stăpânirea fenomenului, concomitent cu folosirea antidoturilor şi vaccinurilor recomandate fiecărui tip de agent patogen care a declanşat epidemia (epizotia).
În contextual actual există posibilitatea apariţei gripei aviare. La nivelul localităţii este constituit Comandamentul Antiepizootic Local, sunt constituite echipele de intervenţie , cărora le este asigurată dotarea necesară.
În cazul unor epidemii sau epizootii, asistenţa medicală şi veterinară este asigurată de Cabinetul medical individual POMIRLA (medic Lepadatu Ion), respectiv la Dispensarul sanitar-veterinar din comuna (medic veterinar Rusu Laura).
Nu am avut, în ultimii ani, cazuri de epidemii sau epizotii pe teritoriul comunei Pomirla.
SECŢIUNEA 4 – Analiza riscurilor la incendiu
Pe teritoriul comunei Pomirla datorita suprafetei mari de padure(1534.6 ha.) si existenta unor gospodarii aflate in imediata apropiere pot aparea riscurile unor incendii de proportii care pot fi declansate natural sau artificial, în urma cărora se produc pierderi de vieţi umane, precum şi pagube materiale, fiind afectaţi şi factorii de mediu.
Efectele principale ale unui incendiu se manifestă prin :
- pierderi de vieţi umane şi materiale;
- avarierea şi distrugerea clădirilor, instalaţiilor, centrelor de depozitare,etc.;
- distrugerea culturilor agricole, a fondului forestier;
- avarierea reţelelor electrice şi de telecomunicaţii, termoficare, etc.
Riscul la incendiu se apreciază pe niveluri de risc(pentru clădiri civile) şi categorii de pericol de incendiu(pentru construcţii de producţie şi depozitare).
Gestionarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de fundamentare. Elaborare şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, limitare şi combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de luare a deciziilor în situaţiile de producere a unui asemenea eveniment.
SECŢIUNEA 5 – Analiza riscurilor sociale
Asigurarea şi restabilirea ordinii publice cu ocazia adunărilor publice sau a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi implică aglomerări de persoane, se realizează prin misiuni specifice ale Poliţei POMÂRLA, în conformitate cu ordinele şi dispoziţiile eşaloanelor superioare şi a planurilor de cooperare întocmite în acest scop.
Primarul comunei POMÂRLA coordonează, în condiţiile legii, acţiunile şi activităţile de asigurare şi/sau restabilire a ordinii publice pe raza comunei POMÂRLA
SECŢIUNEA 6 – Analiza altor tipuri de risc
Intervenţiile cele mai des desfăşurate, privind alte tipuri de risc, se referă la : asistenţa medicală, deblocări de persoane, evacuarea apei din subsolul clădirilor, salvări de animale .
SECŢIUNEA 7 – Zone de risc crescut
În activitatea de analiză a riscurilor se pot defini zone având o concentraţie a riscurilor de aceeaşi natură, legate de infrastructuri şi construcţii, denumite zone de risc crescut.
Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt :
- zonele inundabile, zonele predispuse alunecărilor de teren, incendii de padure,etc.
CAPITOLUL IV – Acoperirea riscurilor
SECŢIUNEA 1 – Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie Comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi Serviciul
voluntar pentru situaţii de urgenţă al comunei Pomârla organizează, planifică şi asigură punerea în aplicare a măsurilor de prevenire,
protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice zonei de competenţă.
Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă este în subordine consiliului local şi este coordonat de primar.
Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în :
- stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă;
- definirea obiectivelor;
- crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare;
- identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat;
- selectarea cursului optim de acţiune;
- stabilirea dispozitivului de intervenţie;
- luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.
În organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie, Comitetul local şi Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă
aplică următoarele principii de bază :
- al organizării teritorial-administrative – sectorul de competenţă este teritoriul comunei POMÂRLA ;
- al decontrentrării şi descentralizării responsabilităţii – fiecare structură are stabilite atribuţiile şi răspunde de modul de planificare, pregătire, organizare şi desfăşurare a acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă;
- al corelării cerinţelor cu resursele – stabilite prin bugetul local;
- al cooperării – cooperează conform planurilor de cooperare;
- al legalităţii şi solidarităţii – toate acţiunile de planificare, pregătire, organizare şi desfăşurare a acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă trebuie să respecte prevederile legilor, regulamentelor şi ordinelor specifice în scopul asigurării în condiţii de eficienţă maximă salvarea vieţii oamenilor, protecţia bunurilor şi limitarea efectelor negative a situaţiilor de urgenţă produse.
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele
acţiuni:
a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, de mediu, hidrografici şi transmiterea datelor la instituţiile responsabile într-o situaţie de urgenţă şi înştiinţarea populaţiei;
b. activităţi preventive, pe domenii de competenţă;
c. informarea populaţiei asupra pericolelor specifice localităţii şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol – reviste, pliante, afişe, etc.;
d. exerciţii şi aplicaţii – conform planului de pregătire.
Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:
a. controale la instituţiile publice şi operatorii economici organizaţi în structurile pentru situaţii de urgenţă;
b. asistenţa tehnică de specialitate;
c. informarea preventivă;
d. pregătirea populaţiei şi salariaţilor;
e. constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;
f. alte forme.
Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă elaborează planul de intervenţie într-o situaţie de urgenţă care cuprinde informaţii
referitoare la :
a. categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă;
b. încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului;
c. zona de acoperire a riscurilor;
d. timpii de răspuns;
e. activitatea operaţională, prin prezentarea detailată a ponderii intervenţiilor la incendii,asistenţa medicală,salvări de persoane,animale,etc.;
f. alte informaţii considerate necesare.
SECŢIUNEA 2 – Etapele de realizare a acţiunilor
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale :
a. alertarea şi/sau alarmarea Comitetului local şi Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă al comunei Pomârla;
b. informarea asupra situaţiei create;
c. deplasarea la locul intervenţiei;
d. intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;
e. transmiterea dispoziţiilor preliminare;
f. recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;
g. evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
h. realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
i. manevra de forţe;
j. localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
k. înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
l. regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m. stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;
n. întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
o. retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii;
p. restabilirea capacităţii de intervenţie;
q. informarea eşalonului superior;
r. analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire necesare.
SECŢIUNEA 3 – Faze de urgenţă a acţiunilor
În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţia serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, este
organizată astfel :
a. urgenţa I – deblocare şi salvare persoane, animale, evacuarea acestora şi a bunurilor materiale;
b. urgenţa II – acordarea primului ajutor şi transportul la spital;
c. urgenţa III – înlăturarea avariilor la reţelele electrice,gaze,apă,canalizare,telefonice,etc., punerea în funcţiune a capacităţilor de producţie avariate, restabilirea normalităţii.
SECŢIUNEA 4 – Acţiunile de protecţie-intervenţie
Comitetul local pentru situaţii de urgenţă, echipele specializate din cadrul serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, a serviciilor
private şi a serviciului profesionist, acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru :
a. salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;
b. acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;
c. aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;
d. dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;
e. diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale :sediile primăriei, poliţiei, spital,detaşament pompieri, instituţii publice;
f. limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
SECŢIUNEA 5 – Instruirea
Instruirea se face în conformitate cu Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, aprobat prin Dispoziţia primarului nr. 36 din 01.03.2010 a
Comunei POMIRLA, pentru însuşirea cunoştinţelor necesare intervenţiei într-o situaţie de urgenţă. Instruirea se execută în scopul cunoaşterii modalităţilor de acţiune cuprinse Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.
SECŢIUNEA 6 – Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.
Informarea secretariatului tehnic permanent al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, a centrului operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţia acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.
În urma primirii unor avertizări sau atenţionări despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, Comitetul local,serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă,conducerile instituţiilor publice şi operatorilor economici, au obligaţia declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.
CAPITOLUL V – Resurse umane, materiale şi financiare
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Consiliul local prevede,anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din comunei POMÂRLA.
În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel :
a. comitetul local pentru situaţii de urgenţă, centrul operativ cu activitate temporară şi secretariatul tehnic permanent;
b. serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă;
Aceste structuri organizate la nivel localitate, cooperează pentru limitarea şi lichidarea unei situaţii de urgenţă cu : poliţia locală etc.. Pe lângă aceste forţe, într-o situaţie de urgenţă, din rândul populaţiei şi salariaţilor din zona respectivă se vor forma echipe pentru înlăturarea efectelor dezastrului.
CAPITOLUL VI – Logistica acţiunilor.
Forţele şi mijloacele de intervenţie, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă, se stabilesc prin organigrama aprobată de Consiliul local şi bugetul local.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă, se asigură de către Consiliul local, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.
ANEXE :
1. lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în comuna Pomârla;
2. atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR;
3. tabel cu personalul Comitetului local, Centrului operativ, Secretariatului tehnic şi şeful SVSU;
4. graficul cu principalele activităţi desfăşurate de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă;
5. riscurile potenţiale ce se pot produce pe teritoriul comunei Pomârla;
6. măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de risc;
7. mijloacele de înştiinţare-alarmare într-o situaţie de urgenţă;
8. tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă;
9. schema fluxului informaţional-decizional;
10. spaţii de evacuare în caz de urgenţă;
11. tabel cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente;
12. reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă;
13. sinopticul activităţilor ofiţerului de serviciu;
14. sinopticul activităţilor desfăşurate de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă POMÂRLA.
15. tabel cu agenţii economici potenţiali poluatori.
INITIATOR , AVIZEAZĂ PT.LEGALITATE ,
Primarul comunei, Secretarul general al comunei
? .……………… ? …………………………….…
Dumitru CHELARIU Corina CHELARIU