Statutul Comunei Răchiteni, județul Iași

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a unității administrativ-teritoriale

Art. 1. - (1) Comuna Răchiteni, județul Iași este: 

a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu; 

b) subiect juridic de drept fiscal; 

c) titulară a drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat al acesteia, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. 

(2) Comuna Răchiteni are sediul social în Comuna Răchiteni, județul Iași, precum și codul de înregistrare fiscală 707298.

(3) Însemnele specifice ale Comunei Răchiteni sunt: 

a) stema, în proces de aprobare;

b) steagul, în proces de aprobare;

c) imnul, în proces de aprobare.

Art. 2. - (1) Comuna Răchiteni are reședința în satul Răchiteni. 

(2) Comuna Răchiteni este  situată în partea de vest a județului Iași și se delimitează din punct de vedere teritorial astfel: la N cu comuna Alexandru Ioan Cuza – județul Iași, la N-V cu comuna Mircești – județul Iași,  la V cu comuna Gherăești – județul Neamț, la S cu comuna Tămășeni – județul Neamț, la S-V cu comuna Săbăoani – județul Neamț iar la N-E cu comuna Butea – județul Iași.

(3) Comuna Răchiteni are 3 (trei) sate componente: Izvoarele,  Răchiteni (satul reședința) și Ursărești.

(4) Satul reședință Răchiteni, potrivit legislației privind amenajarea teritoriului național, are rangul IV în vreme ce satele Izvoarele și Ursărești au rangul V.

(5) Comuna Răchiteni are o suprafață de 1.799,2 Ha. Prezentarea grafică și descriptivă, respectiv suprafețele intravilanului și extravilanului pe fiecare dintre localitățile menționate la alin. (3) sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut. 

Art. 3. - (1) Comuna Răchiteni dispune de o rețea hidrografică formată din: râuri, lacuri, mlaștini sau ape subterane, după caz. 

(2) Pe teritoriul comunei Răchiteni, se regăsesc o floră și faună diverse. 

(3) Comuna Răchiteni dispune de o mare diversitate de soluri. 

(4) Denumirea și lungimea râurilor, lacurilor, mlaștinilor sau apelor subterane, denumirea faunei și florei de pe raza teritorială a Comunei Răchiteni se regăsesc în anexa nr. 3 la prezentul statut. 

Art. 4. - (1) Comuna Răchiteni s-a înființat în anul 2004, desprinsă din comuna Mircești 

(2) Prima atestare a satului Răchiteni datează din 24 aprilie 1520, într-un uric emis de cancelaria lui Ștefăniță Voievod, din care rezultă faptul că satul facea parte din ținutul Romanului.

(3) Evoluția istorică a Comunei Răchiteni se regăsește în anexa nr. 4 la prezentul statut. 

Art. 5. - (1) Populația Comunei Răchiteni numără 3.245 locuitori (I.N.S. 2011).

(2) Componența și structura populației Comunei Răchiteni se regăsește în anexa nr. 5 prezentul statut. 

(3) Aspectele privind numărul populației se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba lor maternă în relația cu administrația publică locală și cu serviciile deconcentrate. 

CAPITOLUL II

Autoritățile administrației publice locale

Art. 6. - (1) Autoritățile administrației publice locale sunt: 

a) Consiliul Local al Comunei Răchiteni, reprezintă autoritatea deliberativă de la nivelul Comunei Răchiteni. Consiliul Local al Comunei Răchiteni este format din 13 membri; 

b) Primarul Comunei Răchiteni, ca autoritate executivă; 

c) La nivelul Comunei Răchiteni, consiliul local a ales un viceprimar.

(2) Apartenența politică a consilierilor locali este următoarea: Partidul Național Liberal – 6, Partidul Social Democrat – 5, Partidul Mișcarea Populară – 1.

(3) Constituirea Consiliului Local al Comunei Răchiteni s-a constatat prin Ordinul prefectului județului Iași nr. 304/26.10.2020.

(4) Componența nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 2004, se regăsesc în anexa nr. 6.a la prezentul statut, respectiv în anexa nr. 6.b la prezentul statut.

Art. 7. - (1) Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru Comuna Răchiteni.

(2) Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică al/a Comunei persoanelor fizice române sau străine pentru Comuna Răchiteni. 

(3) Criteriile potrivit cărora autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum și procedura aplicabilă pentru acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a comunei Răchiteni se regăsesc în anexa nr. 7 la prezentul statut. 

CAPITOLUL III

Căi de comunicații

Art. 8. - (1) Raza teritorială a Comunei Răchiteni este tranzitată, după caz, de una sau mai multe dintre următoarele rețele de transport, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I - Rețele de transport, cu modificările și completările ulterioare: 

a) rețeaua rutieră; 

(2) Rețeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. a) este formată, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din drumuri de interes național, drumuri de interes județean și drumuri de interes comunal și poduri, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8 la prezentul statut. 

CAPITOLUL IV

Principalele instituții care își desfășoară activitatea pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale

Art. 9. - (1) Rețeaua școlară de la nivelul Comunei Răchiteni, potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde 1 unitate de învățământ de stat, acreditată. 

(2) Unitățile de învățământ și furnizorii de educație prevăzuți la alin. (1), sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut. 

(3) Comuna Răchiteni susține unitățile de învățământ și furnizorii de educație prevăzuți la alin. (1) potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011. 

Art. 10. - (1) Pe raza teritorială a Comunei Răchiteni nu își desfășoară activitatea instituții de cultură și sport. 

(2) Pe raza teritorială a Comunei Răchiteni se organizează manifestări culturale.

(3) Comuna Răchiteni participă la finanțarea manifestărilor culturale de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contracte cu terții, după caz, potrivit legii. 

Art. 11. - (1) Pe raza teritorială a Comunei Răchiteni se asigură una sau mai multe dintre următoarele forme de asistență medicală, după caz: 

a) asistență medicală profilactică și curativă; 

(2) Comuna Răchiteni participă la finanțarea activităților de asistență de sănătate publică de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contracte cu terții, după caz, potrivit legii. 

(3) Asistența medicală prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează, dacă este cazul, prin: 

a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie și de alte specialități, precum și prin alte unități sanitare publice și private, după caz; 

(4) Asistența medicală prevăzută la alin. (1) lit. b) se asigură, dacă este cazul, prin unități specializate de urgență și transport sanitar publice sau private. 

(5) Lista cu numărul și denumirea unităților prin care se asigură asistența medicală sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut. 

Art. 12. - (1) Pe raza teritorială a Comunei Răchiteni se asigură servicii sociale definite potrivit art. 30 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare. 

(2) Comuna Răchiteni asigură cadrul pentru furnizarea serviciilor sociale prevăzute la alin. (1). 

(3) Lista cu tipul serviciilor sociale asigurate de Comuna Răchiteni se regăsește în anexa nr. 9 la prezentul statut. 

CAPITOLUL V

Funcțiuni economice ale unității administrativ-teritoriale

Art. 13. - Principalele funcțiuni economice, capacități de producție diversificate din sectorul secundar și terțiar, precum și din agricultură sunt prevăzute în anexa nr.10 la prezentul statut. 

CAPITOLUL VI

Bunurile din patrimoniul unității administrativ-teritoriale

Art. 14. - (1) Patrimoniul Comunei Răchiteni este compus din bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public și domeniului privat al Comunei Răchiteni, precum și din totalitatea drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial. 

(2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul public, în conformitate cu prevederile art. 289 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, este în proces de elaborare și va fi prezentat în detaliu în anexa nr. 11 la prezentul statut. 

(3) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Comunei Răchiteni se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică și se publică pe pagina de internet a Comunei Răchiteni, în secțiunea dedicată acestui statut. 

CAPITOLUL VII

Serviciile publice existente

Art. 15. - Serviciile comunitare de utilități publice furnizate la nivelul Comunei Răchiteni sunt, după caz: 

a) serviciul public de alimentare apă și canalizare, furnizat de S.C. APAVITAL S.A.;

b) serviciul public de transport, după caz, furnizat de curse regulate de autobuze, asigurate de firme private de transport.

c) serviciul public de salubrizare, furnizat de S.C. SALUBRIS S.A.;

d) serviciul public de iluminat, furnizat de Primăria comunei Răchiteni;

f) alte servicii publice.

Art. 16. - Transportul și distribuția energiei electrice de pe raza teritorială a Comunei Răchiteni sunt furnizate de Sistemul Energetic Național.

Art. 17. - Alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorială a Comunei Răchiteni

(1) Comuna Răchiteni este racordată la rețeaua de gaze naturale.

(2) Alimentarea cu căldură a locuințelor care nu au acces la rețeaua de gaze naturale se realizează în cea mai mare parte cu sobe cu combustibil solid (lemne, deșeuri agricole etc.)

Art. 18. - Serviciul public de administrare a domeniului public al comunei Răchiteni este furnizat de Primaria comunei Răchiteni.

CAPITOLUL VIII

Atribuirea și schimbarea denumirilor de străzi, piețe și de obiective de interes public local

Art. 19. - (1) Comuna Răchiteni, atribuie sau schimbă denumirile de: străzi, piețe și de obiective de interes public local, precum și pentru obiective și instituții de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare. 

(2) În situația în care, prin proiectele de hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Răchiteni, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri județeană, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare. 

(3) Schimbarea denumirilor instituțiilor publice și a obiectivelor de interes județean, se face prin hotărâre a consiliului județean, cu avizul consiliului local al Comunei Răchiteni, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare. 

CAPITOLUL IX

Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele și organizațiile nonguvernamentale care își desfășoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială

Art. 20. - (1) Comuna Răchiteni realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizații neguvernamentale, asociații și cluburi sportive, instituții culturale și artistice, organizații de tineret, în vederea finanțării și realizării unor acțiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunității. 

(2) Comuna Răchiteni acordă o atenție deosebită proiectelor culturale și educative cu caracter local, regional, național, european și internațional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unității administrativ- teritoriale. 

(3) Comuna Răchiteni poate acorda finanțări nerambursabile de la bugetul local, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare. 

(4) Lista cu denumirea principalelor organizații neguvernamentale care își desfășoară activitatea pe raza teritorială a Comunei Răchiteni se regăsește în anexa nr. 12 la prezentul statut. 

Art. 21. - (1) Pe teritoriul Comunei Răchiteni își desfășoară activitatea 3 (trei) partide politice sau organizații aparținând minorităților naționale, înființate în condițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

(2) Lista partidelor politice care își desfășoară activitatea în Comuna Răchiteni se găsește în anexa nr. 12 la prezentul statut. 

Art. 22. - (1) În Comuna Răchiteni își desfășoară activitatea următoarele culte religioase: 

cultul creștin ortodox, cultul romano-catolic.

(2) Lista cu denumirile lăcașelor aparținând cultelor religioase prevăzute la alin. (1) se regăsește în anexa nr. 12 la prezentul statut. 

CAPITOLUL X

Participare publică

Art. 23. - Populația din Comuna Răchiteni este consultată și participă la dezbaterea problemelor de interes local sau județean, după caz, astfel: 

a) prin intermediul referendumului local, organizat în condițiile legii; 

b) prin intermediul adunărilor cetățenești.

c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative; 

d) prin participarea la ședințele consiliului local 

e) prin alte forme de consultare directă a cetățenilor, stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al consiliului local. 

Art. 24. - (1) În funcție de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare și validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare sau ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, după caz. 

(2) Referendumul local se poate organiza în toată localitatea sau numai în anumite zone componente ale comunei Răchiteni.

CAPITOLUL XI

Cooperare sau asociere

Art. 25. – Comuna Răchiteni se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 26. - (1) Comuna Răchiteni aderă la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune. 

(2) Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de Comuna Răchiteni se regăsește în anexa nr. 13 la prezentul statut. 

Art. 27. - Programele, proiectele sau activitățile, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții, se regăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut. 

CAPITOLUL XII

Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 28. - Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul statut, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.../.................

Art. 29. - Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului Comunei Răchiteni sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorității deliberative. 

Art. 30. - Anexa nr. 11 la prezentul statut se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică. 

Art. 31. - Prezentul statut și anexele acestuia, cu excepția celei prevăzute la art. 30 se actualizează, în funcție de modificările și completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora, cel puțin o dată pe an. 

ANEXA Nr. 1.a la statutul comunei Răchiteni 

Modelul stemei comunei Răchiteni

Nefiind aprobată prin Hotărâre a Guvernului, stema și documentația nu sunt prezentate.

ANEXA Nr. 1.b la statutul comunei Răchiteni

Modelul steagului comunei Răchiteni

Nefiind aprobat prin Hotărâre a Guvernului, steagul și documentația nu sunt prezentate.

ANEXA Nr. 1.c la statutul comunei Răchiteni

Modelul imnului comunei Răchiteni

Nefiind aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local, imnul și versurile nu sunt prezentate.

ANEXA Nr. 2 la statutul comunei Răchiteni

Prezentarea grafică și descriptivă, respectiv suprafețele intravilanului și a extravilanului pe fiecare dintre localități

Art. 1. Suprafața totală a comunei Răchiteni este de 1.799,2 Ha.

Art. 2. În funcție amplasare, suprafața comunei Răchiteni are:

1. în intravilan 210,9 Ha
2. în extravilan 1588,3 Ha

Art. 3 Intravilanul pe fiecare din localitățile componente ale comunei Răchiteni:

1) Satul Izvoarele  89,91 Ha 

2) Satul Răchiteni (reședința) 110,67 Ha

3) Satul Ursărești 10,32 Ha

Art. 4 Extravilanul comunei Răchiteni:

Total extravilan comuna Răchiteni 1588,3 Ha din care: 

1) agricol 1201 Ha

2) păduri   85,2 Ha

3) ape     111,8 Ha

4) drumuri 39,9 Ha

5) neproductiv 150,4 Ha

ANEXA Nr. 3 la statutul comunei Răchiteni

Relieful, hidrografia, flora, fauna și tipul solurilor de la nivelul comunei Răchiteni

I.Relieful comunei Răchiteni

Art. 1 (1) Relieful actual derivă dintr-o câmpie sermatopliocenă, înălțată, fragmentată și transformată într-o regiune de platouri, coline și dealuri.

(2) Format din interfluvii despărțite de văi largi este însoțit de terase bine dezvoltate, propice pentru construcții. Interfluviile, cu altitudini de 350- 400m, au aspect de platou.

Art. 2 Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km și se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona de hazard seismic C, cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,25 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec.

Harta riscului seismic

Art. 3 (1) Climatul are un caracter temperat continental cu unele particularități determinate de altitudine, circulația atmosferică, formele și fragmentarea reliefului. Iernile sunt friguroase și umede, iar verile călduroase.

(2) Temperatura medie anuală la stația meteorologică Roman este de +8,50C, prezentând: temperatura medie a lunii celei mai calde = 19,9OC (iulie) și temperatura medie lunară negativă = - 4,5OC (decembrie).

(3) Temperatura maximă absolută înregistrată este de +38,20C (în data de 17.08.1952) și temperatura minimă absolută înregistrată este de -33,20C (în data de 20.02.1954), în acest context rezultând o valoare a amplitudinii termice absolute de 71,40 0C.

(4) Aceste diferențieri mari termice sunt rezultatul acțiunii combinate a radiației solare, a circulației maselor de aer și caracteristicile suprafeței active din zona văii Siretului.

Precipitațiile atmosferice au media anuală de 519,4 mm/an.

Art. 4 (1) Precipitațiile au o răspândire inegală, cu cantități mai mari în zonele de deal și podiș, din nord și vest (600mm anual) și cantități mai mici în zonele de depresiune și luncă (400-500mm anual).

(2) Vânturile dominante actionează pe direcția nord- vest, sud-est. Tip climatic I.

Art. 5 (1) Comuna Răchiteni se află la marginea vestică a județului Iași, la limita cu județul Neamț, situat pe malul drept al Siretului.

(2) Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Răchiteni aparține sectorului nordic al Podișului Central Moldovenesc. 

(3) Situat în nord – vestul Podișului Moldovei, Podișul Sucevei este delimitat în vest, față de Carpați, prin seria de depresiuni de tip subcarpatic, pe aliniamentul localităților Straja,  Marginea, Solca, Cacica, Paltinoasa; spre sud, de valea Moldovei și în continuare, peste Siret, de șaua Ruginoasa; către est, prin o serie de depresiuni de contact dintre culmea Bour–Dealul Mare și Câmpia Moldovei, pe aliniamentul localităților: Tg. Frumos, Cotnari, Hârlău, Flămânzi, Botoșani, Dorohoi, Pomirla, iar către nord, limita Podișului Sucevei coincide cu hotarul țării.

II. Hidrografia comunei Răchiteni 

Art. 6 (1) Rețeaua hidrografică este formată din cursul de apă Siret. Bazinul Siretului, dezvoltat asimetric, își culege apele de pe versanții estici ai Carpaților Orientali care, spre deosebire de cei vestici, au umiditatea mai slabă, datorită caracterului descendent al maselor de aer oceanic ce și-au lăsat o mare parte din vaporii de apă la traversarea culmilor muntoase.

(2) Excepție face partea nordică, aflată direct sub influența unor mase de aer nordice baltice, mai umede.

(3) Cu toate acestea, precipitațiile din zona montană fiind bogate, Siretul primește suficiente ape prin afluenții din Carpați care, rând pe rând de la izvoare și până la vărsare, îi măresc debitul și îi compensează pierderile cauzate prin infiltrație și evaporare.

(4) Ca urmare, la vărsare ajunge cu un volum mediu de apă de 190mc/s, cel mai mare debit al unui râu intern din țara noastră.

Art. 7 (1) În condițiile vecinătății obcinelor și a precipitațiilor bogate, rețeaua hidrografică ce aparține bazinului Sucevei și Moldovei, prezintă un regim al scurgerii medii asemănător cu cel al Carpaților Orientali, cu valori maxime primăvara (aprilie–mai) și ridicate vara.

(2) Poziția apelor freatice din zonele de podiș evidențiază în multe cazuri o pantă de scurgere monoclinală.Ca urmare, ele sunt intersectate de văile subsecvente, ceea ce favorizează apariția de izvoare la baza cuestelor: 

Art. 8 (1) Precipitațiile și repartiția lor uniformă în timpul anului dau un caracter permanent apelor freatice, care alimentează continuu râurile, sau acolo unde panta este mică și drenajul slab contribuie la formarea mlaștinilor.

(2) După natura lor, apele subterane se împart în două categorii: 

a) ape descendente care, situate în orizonturile superioare ale scoarței terestre, sunt în directă legatură cu apele de la suprafață și cu precipitațiile atmosferice; 

b) ape ascendente, de adâncime care, prinse în orizonturi acvifere între strate impermeabile, intră în legătură cu apele de suprafață într-un timp mai îndelungat.

Art. 9 (1) Zona cuprinde ape dulci și sulfatate, alcaline sau sărate, au un caracter fosil fiind cantonate în sedimentele marine din nordul Podișului Moldovenesc.

(2) În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versanților, în unele zone apar la zi izvoare de coastă.

III. Flora comunei Răchiteni

Art. 10 (1) Din punct de vedere geobotanic teritoriul comunei Răchiteni aparține în întregime subzonei silvostepei.

(2) Vegetația lemnoasă din pădurile Găvrilan și Bou Bătrân este reprezentată prin plantații silvice (487 hectare) ce cuprind următoarele specii: 

a) carpen, 

b) tei, 

c) ulm,

d) ștejar.

(3)  Mai menționăm și specii de arbori și arbuști ca:

a) alunul, 

b) cornul, 

c) păducelul, 

d) porumbarul,

e) trandafirul sălbatic.

Art. 11 (1) În partea de vest a satului Răchiteni se află lunca Siretului predomină:

a) răchita, 

b) plop, 

c) sânger,

d) salcâmi.

(2)  În apropierea bălților crește o vegetație formată din:

a)  pipirig, 

b) stuf, 

c) papură, 

d) rogoz.

Art. 12 (1) Pe văile care străbat teritoriul comunei, cu soluri fertile și conținut ridicat de apă se instalează o vegetație mezofilă și hidrofilă reprezentată de: 

a) specii de Lolium perene,

b)  Agropyron repens, 

c) Dactylis aglomerata, 

d) Festuca pratensis.

(2) În zonele cu exces permanent de umiditate provenit din apa freatică predomină vegetația hidrofilă: 

a) stuf (Phragmitas), 

b) rogozul (Carex vulpina), 

c) papura (Typha), 

d) rugina (Juncus conglomeratus).

(3) În intravilan este o vegetație abundentă datorită pomilor fructiferi plantați de cetățeni, caracteristic fiind nucul.

IV. Fauna comunei Răchiteni

Art. 13 Fauna este una săracă, fiind mult mai diminuată în urma expansiunii activităților umane, având aspecte atât celei de stepă (mici rozătoare), cât și ale celei de pădure.

Art. 14 (1) Fauna pădurilor era mult mai abundentă în trecut, când nu era așa mult vânată de om. 

(2) În prezent, din cauza creșterii densității populației și a reducerii suprafeței ocupată cu păduri, fauna este mult stânjenită în înmulțirea și răspândirea ei.

(3) Dintre       mamifere, sunt mai comune:

a) vulpea (Vulpes vulpes),

b) mistrețul (Sus scrofa),

c) căprioara (Capreolus capreolus),

d) iepurele (Lepus europaeus),

e) veverița (Sciurus vulgaris),

f) bursucul (Meles meles),

g) jderul (Martes martes),

h) dihorul (Putorius putorius),

i) pisica sălbatică (Felis silvestris),

j) diverși șoareci de pădure etc.

Art. 15 (1) În această zonă se mai întâlnesc, în număr redus, rozătoarele, reprezentate îndeosebi prin rozătoare vătămătoare culturilor, ca:

a) popândăul (Citellus citellus),

b) hârciogul (Cricetus cricetus),

c) Iepurele de câmp (Lepus europeaus),

d) cățelul pământului (Spalax sp.),

e) șoareci de câmp (Microtus arvalis).

(2) Dintre păsările mici abundă:

a) ciocârlia    de        câmp  (Alauda arvensis),

b) huhurez (Strix nebulosa),

c) mierlă (Turdus merula merula),

d) ândunică(Hirundo rustica rustica),

e) lăstun(Riparia riparia),

f) cucuveaua(Athene noctua),

g) dumbrăveancă(Coracias garrulus),

h) ciocănitoarea       pestriță (Dendrocopos major),

i) stârcul cenușiu(Ardea cinerea),

j) găinușa      de        baltă   (Gallinula chloropus),

k) cristeiul de baltă(Rallus aquaticus),

l) lișița(Fulica atra),

m) grauri (Sturnus vulgaris),

n) vrăbii (Passer domesticus),

o) ciori (Corvus sp.).

(3) Dintre păsările mari, mai specifice sunt:

a) prepelița (Coturnix coturnix),

b) potârnichea (Perdixperdix),

c) fazanul (Phasianus colchicus).

V. Solurile comunei Răchiteni

Art. 16 (1) Petrografic, acest podiș este alcătuit dintr-o alternanță de argile, marne, nisipuri, gresii, calcare oolitice și conglomerate, dispuse monoclinal, toate aparținând sarmațianului inferior, la nord de paralela orașului Fălticeni și sarmațianului superior în sud.

(2) Solurile aluviale se dezvoltă în suprafață pe lunca Siretului și pe arii mai restrânse în șesul afluenților acestuia.

(3) S-au format pe depozite fluviatile unele cu textură mai ușoară luto- nisipoasă, altele cu textură mai grea, luto-argiloasă și argiloasă.

Art. 17 (1) Solurile    coluviale    și proluviale ocupă suprafețe restrânse la contactul șesului cu versanții sau pe văile înguste .

(2) Aceste soluri s-au dezvoltat pe depunerile coluviale și proluvio- coluviale, au o textură lutoasă și luto- argiloasă, iar conținutul în humus variază între 2,6-4% cu pH 7,1-8.

(3) Sunt pretabile pentru culturile de cereale, pășuni și fânețe.

Art. 18 (1) În afara acestor tipuri de soluri, pe teritoriul comunei Răchiteni au fost identificate următoarele clase de sol:

a)  Cernisoluri,

b)  Luvisoluri, 

c) Cambisoluri, 

d) Hidrisoluri, 

e) Protisoluri,

f)  Antrisoluri.

ANEXA Nr. 4 la statutul comunei Răchiteni

Datele privind înființarea comunei Răchiteni, prima atestare documentară, precum și evoluția istorică

Art. 1 (1) În anul 2004, conform Legii 84, se înființează comuna Răchiteni desprinsă din comuna Mircești 

(2) Cea mai veche atestare documentară a satului Răchiteni datează din 24 aprilie 1520, într-un uric emis de cancelaria lui Ștefăniță Voievod, din care rezultă faptul că satul facea parte din ținutul Romanului.

Art. 2 Comuna se compune din trei sate: 

a) Răchiteni (reședința) așezarea cea mai mare, unde se află și centrul administrativ, 

b) Izvoarele,

c) Ursărești.

Art. 3 (1) Până în 1864, când sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a avut loc reorganizarea administrativă pe principii moderne, Răchitenii au fost arondați unor diverse ocoale din ținutul Romanului.

(2) După 1864, când vechile ținuturi devin județe, iar ocoalele devin plăși, se înființează o nouă unitate administrativă, comuna.

(3) Odată cu înființarea acestui tip de unitate administrativă, Răchitenii este avansat la statutul de comună, între anii 1864 - 1875 (cu Iuganii din Vale), între 1887 si 1906 (cu satele Ursărești, fost Iuganii din Vale și Sturza).

Art. 4 (1) Între 1908 și 1929, 1932 și 1939 (cu aceeași componență), Răchitenii redevin comuna între 1940 - 1942, fără sate subordonate și între 1943 - 1950, subordonând din nou cele două sate menționate.

(2) În 1950, sub regimul comunist, are loc o nouă reorganizare administrativă, când Romanul decade la rangul de raion în regiunile Bacău (1950 - 1952), apoi Iași (1952 - 1956), apoi din nou Bacău (1956 - 1968). 

(3) În toti acești ani, Răchitenii sunt fără întrerupere comuna, subordonând aceleași sate, Ursărești și Sturza (numit și Ioan C. Frimu, între 1950 și 1965, apoi Izvoarele, din 1965).

(4) La ultima mare împărțire administrativă din anul 1968, Răchitenii coboară la statutul de sat, în comuna Mircești, din judetul Iași.

Art. 5 (1) În anii când Răchitenii n-au fost reședința de comună s-au subordonat comunelor:

a) Tămășeni (între 1876 - 1887,1895 - 1896, 1906 - 1908, 1931 - 1932),

b) Vasile        Alecsandri     (1929  -1931) ,

c) Adjudeni (între 1939 - 1940 și 1942 -1943).

(2) După căderea regimului comunist, în decembrie 1989, Răchitenii au solicitat reînființarea comunei dar demersul lor a rămas fără nici un răspuns din partea autorităților.

(3) Apariția legii nr. 3/2000 privind organizarea și  desfășurarea referendumului a creat cadrul legal care a făcut posibilă reluarea eforturilor pentru realizarea acestui deziderat.

Art. 6 (1) La 23 septembrie 2002 ia ființă un comitet de inițiativă, care a avut ca unic scop întocmirea documentației, privind organizarea unui referendum pentru reînființarea comunei Răchiteni.

(2) La apelul comitetului de inițiativă, 1837 de locuitori din satele Răchiteni Izvoarele și Ursărești și-au exprimat dorința pe baza de semnatură, de a reînființa comuna Răchiteni, determinând astfel Consiliul Local Mircești să adopte hotărârea nr. 52/10.10.2002, prin care se aprobă organizarea unui referendum în comuna Mircești.

Art. 7  Satul de reședința al comunei este Răchiteni de rangul IV, de la care revine și numele comunei, în care își au sediul autoritățile administrației publice locale și unde sunt grupate și celelalte autorități și instituții publice reprezentative pentru comună.

ANEXA Nr. 5 la statutul comunei Răchiteni

Componența și structura populației comunei Răchiteni, defalcate pe localități componente

Art. 1 În anul 2021, Comuna Răchiteni înregistra 3.245 de locuitori.

Art. 2 Numărul de locuitori, defalcat pe localitățile componente:

a) Răchiteni (reședința)  - 1764 locuitori;

b) Izvoarele – 1362 locuitori

c) Ursărești  - 119 locuitori.

Art. 3 Din graficul alăturat se observă faptul că evoluția populației înregistrează o scădere de 5% în anii 2017 – 2021 ajungând de la 3.413   persoane    în   anul   2017    la 3.245 persoane în anul 2021, cu 168 de persoane mai puțin.

Evoluția populației în comuna Răchiteni

         Evoluția populației în comuna RĂCHITENI

Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE

Art. 4 (1) Densitatea populației din comuna Răchiteni conform datelor prelucrate de la Institutului Național de Statistică la nivelul anului 2021 este de 204,99 loc/km2, în scădere față de anul 2017 când figurau 215,60 loc/km2.

(2) Densitatea  populației comunei Răchiteni analizată pentru intervalul 2017-2021, raportând populația înregistrată la 1 ianuarie la suprafața totală a comunei, a cunoscut o scădere proporțională cu scăderea populației tot din aceeași perioadă.

Densitatea loc/km2 comunei

Răchiteni

Art. 5 (1) Structura populației pe grupe de vârstă

Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE

(2) Grupa populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, reprezintă 15% din totalul populației, fiind sub pragul recomandat de 30%. Dacă acest segment va scădea în viitor, comuna Răchiteni va fi mai afectată de procesul de îmbătrânire demografică.

(3) Structura populației pe grupe de vârstă arată faptul că grupa de vârstă peste 65 ani are ponderea de 12%, iar cea mai însemnată pondere, de 73% este ocupată de populația cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani.

                                                                                                                       peste 65 ani 15%                          0-14 ani 12%

                                              15-64 ani 73%

Structura populației pe grupe de vârstă – 2021

Art. 6 (1) Forma piramidei populației din anul 2021 este reprezentativă pentru o populație cu capacitate de muncă, aspect observabil prin faptul că segmentele cele mai însemnate aparțin generațiilor de 40-54 ani, ceea ce înseamnă că populația comunei Răchiteni are capital de forță de muncă.

(2) În ceea ce privește raportul dintre sexe, exprimat prin indicele de masculinitate, în anul 2021 acesta are valoarea supraunitară de 1,16, principalele grupe de vârstă cuprinse între

20 și 50 ani fiind dominate de populația masculină.

(3) Perspectiva are aspecte pozitive datorită ponderii ridicate a populației de fertilitate maximă (20-29 ani), în 2021 ea reprezentând 15,47% (502 persoane) din total. Populația fertilă reprezintă 37,38% din populația comunei Răchiteni în anul 2021.

  populaţie nefertilă 0 - 19 ani

populaţie fertilă 20 - 44 ani

 populaţie nefertilă peste 45

Structura populației feminine după fertilitat

Art. 7 Structura populației, după etnie, la nivelul comunei Răchiteni

1. români 97,47%
2. necunoscută  2,52 %  

Art. 8 Structura populației, după religie, la nivelul comunei Răchiteni

1. creștini-ortodocși 4,89 %
2. romano-catolici 92,57 %
3. necunoscută 2,52 %

ANEXA Nr. 6.a la statutul comunei Răchiteni

Componența nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali de la nivelul comunei Răchiteni, precum și apartenența politică a acestora,
 începând cu anul 2004

PRIMARI

a) mandatul 2004-2008 

b) mandatul 2008-2012 

c) mandatul 2012-2016 

d) mandatul 2016-2020 

e) mandatul 2020 – 2024

ANEXA Nr. 6.b la statutul comunei Răchiteni 

Componența nominală, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor aleșilor locali de la nivelul comunei Răchiteni, județul Iași, precum și apartenența politică a acestora,
 începând cu anul 2004

I. CONSILIERI LOCALI

a) mandatul 2004-2008 

b) mandatul 2008-2012 

c) mandatul 2012-2016 

Sat Izvoarele, Com. Răchiteni, jud. Iași

Sat Ursărești, Com. Răchiteni, jud. Iași

ANEXA Nr. 9 la statutul comunei Răchiteni

Principalele instituții din domeniul educației, cercetării, culturii, sănătății, asistenței sociale, presei, radioului, televiziunii
 și altele asemenea

I. Instituții din domeniul educației și cercetării 

a) Şcoala Gimnazială și grădiniță, satul Răchiteni;

II. Instituții din domeniul culturii 

a) Muzeul satului – satul Răchiteni.

III. Instituții din domeniul sănătății 

1.) 3 dispensare medicale umane în care regăsim câte un cabinet medical în care își desfășoară activitatea un medic de familie;

2.) 1 centru de îngrijire la domiciliu;

3.) 1 farmacie localizată în satul Izvoarele;

4.) 1 dispensar veterinar deservit de un medic veterinar localizat în satul Răchiteni.

IV. Instituții din domeniul asistenței sociale 

Nu sunt.

VI. Instituții în domeniul tineretului și sportului 

Nu sunt.

ANEXA Nr. 10 la statutul comunei Răchiteni

Principalele funcțiuni economice, capacități de producție diversificate din sectorul secundar și terțiar, precum și din agricultură

Art. 1 (1) Relațiile economice ale comunei Răchiteni se realizează prin interacțiunea cu comunele învecinate, cu zonele urbane apropiate – orașul Pașcani și municipiul Tg. Iași, dar și cu străinătatea.

(2) Relația cu orașele Roman și Iași este constituită în principal din deplasările pentru muncă (navetismul), aprovizionarea cu produse și bunuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru comercializarea în special a produselor agroalimentare, cât și din deplasările pentru învățământ preuniversitar, pentru serviciile specializate din domeniul sănătății, pentru serviciile financiar- bancare, etc.

(3) Orașele Roman și Iași devin piață de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile din comună, și sursă de aprovizionare cu bunuri și produse de larg consum pentru societățile comerciale care funcționează în comună.

(4) Alte relații se desfășoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comună, plecate la muncă în diferite țări din Europa.

(5) Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viață, chiar dacă cea mai mare parte a investițiilor sunt orientate în construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri, prea puține fiind direcționate în domeniul antreprenoriatului.

Art. 2 (1) În anul 2021 în comuna Răchiteni își desfășurau activitatea 30 de agenți economici.

(2) Activitatea din domeniul comerțului este predominantă cu 9 agenți economici.

(3) Agricultura este a doua activitate economică, iar pe teritoriul comunei Răchiteni, se regăsesc 8 agenți economici cu domeniu de activitate în domeniul agricol și zootehnic.

(4) Agricultura în comuna Răchiteni se desfășoară atât în sistem intensiv în fermele specializate cât și în sistem extensiv în gospodăriile proprii.

(5) În comuna Răchiteni există:

a) 1 bar;

b) 3 societăți cu activitate în domeniul construcțiilor;

c) 1 societate cu activitate în industria extractivă – extracție nisip și pietriș – balastiere;

d) 1 societate pentru întreținere și reparații auto;

e) 2 companii de transporturi;

f) 3 agenți economici cu activitate în domeniul construcțiilor;

g) 1 agent economic care are ca obiect de activitate prelucrarea și conservarea cărnii;

h) 1 agenție imobiliară

          Structura activităților economice a comunei Răchiteni

Art. 3 (1) Activitatea economică principală este reprezentată de activitățile din domeniul serviciilor, unde activează un număr de 20 agenți economici, fiind activitatea economică de bază în ceea ce privește sursa veniturilor din comună, reprezentând 67% din totalul agenților economici din comună.

(2) Activitatea economică secundară este reprezentată de agricultură, deținând 27% din totalul activităților economice din comună și însumând 8 agenți economici.

(3) Pe locul 3 se află industria, care însumează 2 agenți economici: unul cu activitate în prelucrarea și conservarea cărnii, unul cu activitate în extracție de nisip și pietriș.

Activității economice pe ramuri

 Sector primar 27%

            Sector secundar 6%      Sector secundar terțiar 67%   

Structura terenurilor în comuna Răchiteni

Art. 4 Culturi agricole

(1) Principalele plante care se cultivă pe teritoriul comunei Răchiteni sunt: 

a) porumbul, 

b) grâul,

c) legumele.

(2) Pe suprafețe mai mici se cultivă:

a) plantele de nutreț,

(3) Cea mai mare pondere a terenului arabil cultivat este ocupat de cultura porumbului care se desfășoară pe o suprafață de 540 hectare și ocupă un procent însemnat din suprafața arabilă a comunei Răchiteni, de 44%.

(4) Porumbul reprezintă cultura de bază și datorită specificului zonal, cultura se pretează destul de bine pe relieful de pe teritoriul comunei Răchiteni. Este o cultură importantă și datorită faptului că produsele agricole

obținute sunt folosite în hrana animalelor.

        Structura culturilor agricole, comuna Răchiteni

Art. 5 Cele mai importante producții în 2020 se înregistrează pentru culturile de:

a) cartof, 

b) porumb, 

c) vița de vie,

d) plante de nutreț.

Art. 6 Zootehnie

(1) Creșterea animalelor este un sector care se dezvoltă pe baza potențialului vegetal.

Ceste o ocupație tradițională, asigurându-se necesarul de carne, lapte și produse lactate pentru populația locală și disponibilități de vânzare, atât pe plan local, dar și pe piața urbană apropiată.

(2) Creșterea animalelor se practică în ferme de animale și în ferme mixte în sistem intensiv, dar și familii care practică creșterea animalelor în sistem gospodăresc.

Efectivele de animale din comuna Răchiteni

Art. 7 (1) Servicii pentru agricultură – Mecanizarea

Parc utilaje agricole

TABEL AGENȚI ECONOMICI RĂCHITENI

ANEXA Nr. 11 la statutul comunei Răchiteni

Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul comunei Răchiteni

I. Inventarul bunurilor imobile din domeniul public al Comunei Răchiteni în lucru.

II. Inventarul bunurilor imobile din domeniul privat al Comunei Răchiteni în lucru.

ANEXA Nr. 12 la statutul comunei Răchiteni

Principalele entități privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele, instituțiile de utilitate publică, precum și celelalte organizații nonguvernamentale, care au sediul sau punctul declarat că funcționează la nivelul comunei Răchiteni

I. Principalele organizații neguvernamentale 

Art. 1 Pe raza comunei Răchiteni nu figurează înregistrate organizații non-guvernamentale.

II. Principalele partide politice 

Art. 2 Partidele care au sediu pe raza comunei Răchiteni sunt:

1. Partidul Social-Democrat
2. Partidul Național Liberal
3. P.M.P.

III. Principalele organizații sindicale sau asociații profesionale 

Art. 3 Pe raza comunei Răchiteni nu sunt înregistrare structuri sindicale sau asociații profesionale

IV. Cultele religioase 

Art. 4 Principalele lăcașe de cult de pe raza comunei Răchiteni sunt:

1.) Biserica “Sfântul Anton de Padova”, satul Răchiteni;

2.) Biserica ”Schimbarea la Față”, satul Izvoarele;

3.) Biserica ”Sfânta Fecioară Maria”, satul Ursărești.

ANEXA Nr. 13 la statutul comunei Răchiteni

Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de comuna Răchiteni, județul Iași

Art. 1 Comuna Răchiteni este membră a structurilor: 

a) Asociația Comunelor din România;

b) A.R.S.A.C.I.S. – apă și canalizare;

c) A.D.I.S. – salubritate;

c) G.A.L. Podișul de Nord al Bârladului.

Art. 2 Comuna Răchiteni este înfrățită cu localitatea Mărgineni din Raionul Ungheni.

Art. 3. Comuna Răchiteni nu este membru în structuri asociative.

Art. 4. Comuna Răchiteni nu  desfășoară activități prin cooperare.

ANEXA Nr. 14 la statutul comunei Răchiteni

Programele, proiectele sau activitățile, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții