ANEXA I LA PHCL nr. 76/2025

Capitolul I 

Dispozitii generale:

Impozitele şi taxele locale stabilite pentru anul 2025 sunt după cum urmează:

a) impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri;

b) impozitul pe teren şi taxa pe teren;

c) impozitul pe mijloacele de transport;

d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

f) impozitul pe spectacole;

g) taxele speciale;

h) alte taxe locale.

CAPITOLUL II

IMPOZITUL ŞI TAXA PE CLĂDIRI

1. PERSOANE FIZICE:

1. Calculul impozitului pe clădiri rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice.

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.( art.457 alin1)

(2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp, din tabelul următor:

( conform art.457 alin.2 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare):

* pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori folosință, după caz, persoanelor juridice, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condițiile similare impozitului pe clădiri .

3)Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform alin. (2) - (5) cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:

Valoarea impozabilă a clădirii, se reduce în funcție de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a) Cu 50% pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani de la 1 ianuarie a anului fiscal de referință ;

b) Cu 30% pentru clădirea care are o vechime cuprinsa între 50 de ani și 100 de ani inclusiv , la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință ;

c) Cu 10% pentru clădirea care are o vechime cuprinsa între 30 de ani și 50 de ani inclusiv , la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință ;

- Anexat la declarația fiscală se ataşează dovada anului de construire al imobilului sau copie a autorizației de construire .

CALCULUL IMPOZITULUI PE CLĂDIRILE NEREZIDENŢIALE AFLATE ÎN PROPRIETATEA PERSOANELOR FIZICE 

Art. 458. - (1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra valorii care poate fi: 

|[a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă; (text original în vigoare până la 3 ianuarie 2016) ]| 
|[a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă; (literă modificată prin art. I pct. 36²¹ din O.U.G. nr. 50/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 8 din Legea nr. 358/2015, în vigoare de la 3 ianuarie 2016 până la 24 decembrie 2020) ]| 

[{*}] a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor; (literă modificată prin art. I pct. 195 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020) 
b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

|[c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. (text original în vigoare până la 24 decembrie 2020) ]| 

[{*}] c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. În situaţia în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal; (literă modificată prin art. I pct. 195 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020) 

(2) Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. 

(3) PENTRU CLĂDIRILE NEREZIDENŢIALE AFLATE ÎN PROPRIETATEA PERSOANELOR FIZICE, UTILIZATE PENTRU ACTIVITĂŢI DIN DOMENIUL AGRICOL, IMPOZITUL PE CLĂDIRI SE CALCULEAZĂ PRIN APLICAREA UNEI COTE DE 0,4% ASUPRA VALORII IMPOZABILE A CLĂDIRII.

|[(4) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457. (text în vigoare până la 1 ianuarie 2023) ]| 

Calculul impozitului/taxei pe clădirile nerezidenţiale 

Art. 458. - (1) Pentru clădirile nerezidenţiale şi clădirile - anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,5% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
 (2) Pentru clădirile utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.
 (3) Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor - anexă, după caz, şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.
 (4) În situaţia în care valoarea din studiile de piaţă administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România este mai mică decât ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal local la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date a organului fiscal local, la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
    (articol modificat prin art. I pct. 108 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, cu aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2025; data aplicării modificată prin art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022) 

CALCULUL IMPOZITULUI PE CLĂDIRILE CU DESTINAŢIE MIXTĂ AFLATE ÎN PROPRIETATEA PERSOANELOR FIZICE 

Art. 459.

1) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea: 

a) impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform art. 457;

|[b) impozitului determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, indicată prin declaraţie pe propria răspundere, şi cu condiţia ca cheltuielile cu utilităţile să nu fie înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, prin aplicarea cotei stabilite conform art. 458 asupra valorii impozabile stabilite conform art. 457, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1). (text în vigoare până la 3 septembrie 2021) ]| 

[{*}] b) impozitului determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, indicată prin declaraţie pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menţionate la art. 458 asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1). (literă modificată prin art. I pct. 56 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021) 

    (alineat modificat prin art. I din Legea nr. 241/2020 - publicată la 6 noiembrie 2020, în vigoare de la 1 ianuarie 2021) 

|[(3) Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli: 

a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457;
b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 458. 

    (text original în vigoare până la 24 decembrie 2020) ]| 

|[ 

Calculul impozitului/taxei pe clădirile care cuprind spaţii cu destinaţie rezidenţială şi spaţii cu destinaţie nerezidenţială 

Art. 459. - (1) Pentru clădirile care au în componenţă atât spaţii cu destinaţie rezidenţială, cât şi spaţii cu destinaţie nerezidenţială, impozitul/taxa pe clădiri se determină în funcţie de destinaţia suprafeţelor cu o pondere mai mare de 50% şi se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare destinaţiei majoritare, asupra valorii întregii clădirii.
 (2) În cazul acestor clădiri, contribuabilii au obligaţia de a declara la organul fiscal local, în vederea stabilirii destinaţiei finale a clădirii, suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, însoţită de documentele doveditoare, cu excepţia celor aflaţi în evidenţa fiscală a unităţii administrativ - teritoriale. Declararea la organul fiscal local se face în termen de 30 de zile de la data oricăror modificări privind suprafeţele nerezidenţiale.
 (3) În situaţia în care contribuabilii nu declară la organul fiscal local suprafaţa folosită în scop nerezidenţial potrivit alin. (2), impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare clădirilor nerezidenţiale asupra valorii întregii clădiri aflate în evidenţele organului fiscal local.
    (articol modificat prin art. I pct. 109 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, cu aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2023 ; text în vigoare până la 20 decembrie 2022) ]| 

Art. 459. - (1) Pentru clădirile care au în componenţă atât spaţii cu DESTINAŢIE REZIDENŢIALĂ, CÂT ŞI SPAŢII CU DESTINAŢIE NEREZIDENŢIALĂ, impozitul/taxa pe clădiri se determină în funcţie de destinaţia suprafeţelor cu o pondere mai mare de 50% şi se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare destinaţiei majoritare, asupra valorii întregii clădirii.

1. În cazul acestor clădiri, contribuabilii au obligaţia de a declara la organul fiscal local, în vederea stabilirii destinaţiei finale a clădirii, suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, însoţită de documentele doveditoare, cu excepţia celor aflaţi în evidenţa fiscală a unităţii administrativ - teritoriale. Declararea la organul fiscal local se face în termen de 30 de zile de la data oricăror modificări privind suprafeţele nerezidenţiale.
2. În situaţia în care contribuabilii nu declară la organul fiscal local suprafaţa folosită în scop nerezidenţial potrivit alin. (2), impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare clădirilor nerezidenţiale asupra valorii întregii clădiri aflate în evidenţele organului fiscal local.

(articol modificat prin art. I pct. 109 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, cu aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2025; data aplicării modificată prin art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022) 

B. PERSOANE JURIDICE:( art.460 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare);

1. Calculul impozitului pe clădiri aflate în proprietatea persoanelor juridice

(1) Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.2% asupra valorii impozabile a clădirii .

(2) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,5% inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii.

(3) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

(4) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform alin. (2) sau (3).

(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:

a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;

b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;

[{*}] d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. În situaţia în care nu este precizată valoarea în documentele care atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal; (literă modificată prin art. I pct. 197 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020)

e) în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădiriişi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.

[{*}] (6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor. (alineat modificat prin art. I pct. 197 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020)

(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de declanşare a procedurii falimentului.

(7¹) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care sunt scutite de plata impozitului/taxei pe clădiri potrivit art. 456 alin. (1). (alineat introdus prin art. I pct. 70 din O.U.G. nr. 18/2018, astfel cum a fost prin modificată art. I din Legea nr. 145/2018, în vigoare de la 25 iunie 2018)

(8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.

(9) În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, diferenţa de taxă faţă de cea stabilită conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.

REGULI PRIVIND CALCULUL IMPOZITULUI/TAXEI PE CLĂDIRI

Art. 460. - (1) Pentru determinarea valorii clădirii şi a terenului acoperit de aceasta pentru anul de referinţă se vor utiliza valorile cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, aferente anului anterior celui de referinţă.
(2) În cazul în care în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, valoarea este exprimată în euro/mp, valoarea clădirii se calculează prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate exprimate în metri pătraţi, cu valoarea pe metru pătrat cuprinsă în aceste studii.
În cazul în care valorile sunt exprimate în euro, se va utiliza cursul de schimb al monedei euro la data de 31 decembrie a anului anterior celui de referinţă.
(3) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale scărilor şi teraselor neacoperite.
(4) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.
(5) În situaţia în care Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România nu conţin informaţii despre clădirile sau terenurile acoperite de aceste clădiri de pe raza unei unităţi administrativ - teritoriale, se vor aplica următoarele reguli: 

1. în cazul unei clădiri rezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal, în vigoare la data de 31 decembrie 2022.
2.  în cazul unei clădiri nerezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date a organului fiscal, la data de 31 decembrie 2022. 

(6) Organele fiscale locale vor efectua reîncadrarea clădirilor care cuprind atât suprafeţe rezidenţiale, cât şi suprafeţe nerezidenţiale, în categoria clădirilor rezidenţiale sau nerezidenţiale, în baza informaţiilor pe care le deţin şi a situaţiei existente la 31 decembrie a anului anterior celui de referinţă.
(7) Organele fiscale locale întocmesc şi transmit contribuabililor comunicări referitoare la valoarea clădirilor şi a terenurilor acoperite de acestea, precum şi impozitul aferent acestora, calculate în baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.
(8) În situaţia în care contribuabilii nu răspund organului fiscal local în termen de 30 de zile de la primirea comunicării, se consideră acceptare tacită a datelor înscrise în comunicare.
(9) În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii arhitectural - ambientale şi funcţionale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 50% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.
    (articol modificat prin art. I pct. 110 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, cu aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2025; data aplicării modificată prin art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022) 

2. Declararea, dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor ( art. 461 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare):

(1) Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

(2) În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(3) Pentru clădirile nou - construite, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:

a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului - verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor; 

b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului - verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;

c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş. Procesul - verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.

(4) Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.

(5) În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

(6) În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parţială a folosinţei, care determină creşterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective, şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(7) În cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia să depună o nouă Declaraţie de impunere la  organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizaţie de desfiinţare.

 (8) Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. (text original în vigoare până la 1 ianuarie 2025) 

|[(8) Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. (alineat abrogat începând cu data de 1 ianuarie 2023 prin art. I pct. 111 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022; text în vigoare până la 20 decembrie 2022) ]| 

[{*}] (8) Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. (alineat abrogat începând cu data de 1 ianuarie 2025 prin art. I pct. 111 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022; data aplicării modificată prin art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022) 

|[(9) În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală. (text original în vigoare până la 24 decembrie 2020) ]| 

(9) În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală.

(10) În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

b) în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului - verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

c) atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a căruirază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului - verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.

(11) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de o lună, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractului

(12) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care

anexează o situaţie centralizatoare a acestor contracte.

12¹) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a contractului şi datorează taxa pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. (alineat introdus prin art. I pct. 200 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020).

(13) În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

(14) Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

(15) Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe clădiri.

C. TERMENE DE PLATA A IMPOZITULUI/TAXEI PE CLĂDIRI ( art.462 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare):

Art. 462. - (1) Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

[{*}] (2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului/taxei pe clădiri, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv. (alineat modificat prin art. I pct. 201 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020)

1. Impozitul pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.
2. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ - teritoriale, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

(41) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv. (alineat introdus prin art. I pct. 202 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020)

[{*}] (5) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se plăteşte lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosinţă. (alineat modificat prin art. I pct. 3624 din O.U.G. nr. 50/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 8 din Legea nr. 358/2015, în vigoare de la 3 ianuarie 2016)

(6) În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă colectează taxa pe clădiri de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă şi o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului. (alineat introdus prin art. I pct. 3625 din O.U.G. nr. 50/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 8 din Legea nr. 358/2015, în vigoare de la 3 ianuarie 2016)

D. SCUTIRI LA PLATA IMPOZITULUI/TAXEI PE CLĂDIRI ( art.456 Cf)

Art. 456. - (1) Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru: 

a) clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ - teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;
b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
c) clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

|[d) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice; (text original în vigoare până la 22 mai 2017) ]| 

[{*}] d) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial, asociaţiilor religioase şi componentelor locale ale acestora, precum şi casele parohiale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice; (literă modificată prin art. unic din Legea nr. 107/2017, în vigoare de la 22 mai 2017) 
e) clădirile funerare din cimitire şi crematorii;
f) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare;

|[g) clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; (text original în vigoare până la 20 noiembrie 2015) ]| 
|[g) clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; (sintagmă înlocuită prin art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 55/2015, în vigoare de la 20 noiembrie 2015 până la 13 ianuarie 2019) ]| 
|[g) clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, ale Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; (literă modificată prin art. III pct. 8 din O.U.G. nr. 89/2018, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 13/2019, în vigoare de la 13 ianuarie 2019 până la 6 noiembrie 2019) ]| 
|[g) clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, ale Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; (sintagmă înlocuită prin art. 16 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 68/2019, în vigoare de la 6 noiembrie 2019; text în vigoare până la 1 ianuarie 2023) ]| 

[{*}] g) clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse sau a Ministerului Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, ale Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; (literă modificată prin art. I pct. 106¹ din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, în vigoare de la 1 ianuarie 2023, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 13 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022) 

|[h) clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice; (text original în vigoare până la 29 mai 2020) ]| 
|[h) clădirile unităţilor sanitare publice, precum şi pentru clădirile în care funcţionează cabinete de medicină de familie, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice; (literă modificată prin art. unic din Legea nr. 68/2020, în vigoare de la 29 mai 2020 până la 24 decembrie 2020) ]| 
|[h) clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice, precum şi pentru clădirile în care funcţionează cabinete de medicină de familie, potrivit legii, cu excepţia încăperilor folosite pentru altă activitate decât cea de medicină de familie; (literă modificată prin art. I pct. 192 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020 până la 9 decembrie 2022) ]| 

[{*}] h) clădirile unităţilor sanitare publice şi private, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice, precum şi pentru clădirile în care funcţionează cabinete de medicină de familie, potrivit legii, cu excepţia încăperilor folosite pentru altă activitate decât cea de medicină de familie; (literă modificată prin art. LII pct. 7 din O.U.G. nr. 168/2022, în vigoare de la 9 decembrie 2022) 
i) clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;
j) clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
k) clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
l) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului;
m) clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
n) clădirile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;
o) clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

|[p) clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) - e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare; (text original în vigoare până la 3 septembrie 2021) ]| 

[{*}] p) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) - f) şi j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat; (literă modificată prin art. I pct. 55 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021) 
q) clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
r) clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

|[s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 al Decretului - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare; (text original în vigoare până la 2 iunie 2016)]| 
|[s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 al Decretului - lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare; (literă modificată prin art. V pct. 4 din O.U.G. nr. 41/2015, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 112/2016, în vigoare de la 2 iunie 2016 până la 25 iunie 2018) ]| 
|[s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi 5 din Decretul - lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare; (literă modificată prin art. I pct. 69 din O.U.G. nr. 18/2018, astfel cum a fost prin modificată art. I din Legea nr. 145/2018, în vigoare de la 25 iunie 2018 până la 21 octombrie 2019) ]| 
|[s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi 5 din Decretul - lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii către copiii acestor categorii de beneficiari; (literă modificată prin art. I pct. 1 din Legea nr. 185/2019, în vigoare de la 21 octombrie 2019 până la 24 decembrie 2020) ]| 
|[s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi 5 din Decretul - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii prin moştenire către copiii acestora, indiferent unde aceştia domiciliază. (literă modificată prin art. I pct. 192 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020 până la 3 septembrie 2021) ]| 
|[s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii prin moştenire către copiii acestora, indiferent unde aceştia domiciliază; (literă modificată prin art. I pct. 55 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021 până la 20 decembrie 2021) ]| 

[{*}] s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1) - (8) din Decretul - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii prin moştenire către copiii acestora, indiferent unde aceştia domiciliază; (literă modificată prin art. I pct. 55 din O.G. nr. 8/2021, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 4 din Legea nr. 301/2021, în vigoare de la 20 decembrie 2021) 

|[t) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate; (text original în vigoare până la 20 mai 2018) ]| 

[{*}] t) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoane cu handicap grav sau accentuat şi persoane încadrate în gradul I de invaliditate; (literă modificată prin art. I pct. 1 din Legea nr. 111/2018, în vigoare de la 20 mai 2018) 
u) clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite 

Pentru activităţi economice;
v) clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;
w) clădirile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie.
x) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice. (literă introdusă prin art. I pct. 1 din Legea nr. 209/2017 - publicată la 7 noiembrie 2017, în vigoare de la 1 ianuarie 2018) 
x¹) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care nu au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada realizării lucrărilor de renovare sau reabilitare, începând cu data autorizaţiei de construcţie şi până la data procesului - verbal de recepţie finală privind lucrările efectuate, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare; (literă introdusă prin art. I din Legea nr. 192/2024 - publicată la 20 iunie 2024, în vigoare de la 1 ianuarie 2025) 
y) clădirile caselor de cultură ale sindicatelor, aflate în proprietatea/administrare

2) CONSILIUL LOCAL ROSIA VA ACORDA SCUTIREA    IMPOZITULUI/TAXEI PE CLĂDIRI DATORATE PENTRU URMĂTOARELE CLĂDIRI:

  |[a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale; (text original în vigoare până la 1 ianuarie 2018) ]| 

[{*}] a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. x); (literă modificată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 209/2017 - publicată la 7 noiembrie 2017, în vigoare de la 1 ianuarie 2018) 
b) clădiri pentru care s-a instituit un regim de protecţie, altele decât monumentele istorice, amplasate în zone de protecţie ale monumentelor istorice şi în zonele construite protejate;
c) clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;
d) clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ;
e) clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;
f) clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;
g) clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;
h) clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, 

cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al acesteia;
h¹) clădirile noi sau reabilitate, cu destinaţia de locuinţă, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creşterea performanţei energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare şi tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu; (literă introdusă prin art. I pct. 106² din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, în vigoare de la 1 ianuarie 2023, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 13 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022) 
i) clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul;
j) clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
k) clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social;
l) clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat;
m) clădirile la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului - verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
n) clădirile unde au fost executate lucrări în condiţiile Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural - ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare;
o) clădirile persoanelor care domiciliază şi locuiesc efectiv în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările ulterioare;
p) clădirile deţinute de cooperaţiile de consum sau meşteşugăreşti şi de societăţile cooperative agricole, în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat;
r) clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.
s) clădirile folosite pentru desfăşurarea de activităţi sportive, inclusiv clădirile care asigură funcţionarea bazelor sportive. (literă introdusă prin art. III pct. 9 din O.U.G. nr. 89/2018, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 13/2019, în vigoare de la 13 ianuarie 2019) 

(2¹) Consiliul locale  acordă o reducere procentualede 50% a impozitului pe clădiri pentru persoanele fizice care au în proprietate o clădire situată în România şi care fac dovada a cel puţin trei donări de sânge în cursul unui an calendaristic, realizate în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Normele privind admisibilitatea donatorilor de sânge şi de componente sanguine umane, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, se aplică în mod corespunzător. (alineat introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 74/2024, în vigoare de la 6 aprilie 2024) 
(2²) Persoanele cu dizabilităţi pot beneficia de aceeaşi reducere procentuală a impozitului pe clădiri, prevăzută la alin. (2¹). (alineat introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 74/2024, în vigoare de la 6 aprilie 2024) 
(2³) Reducerea se poate cumula cu bonificaţia acordată în condiţiile art. 462 alin. (2) şi se aplică diferenţei rezultate în urma scăderii bonificaţiei din impozitul datorat. (alineat introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 74/2024, în vigoare de la 6 aprilie 2024) 

|[(3) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei, stabilită conform alin. (2), se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative. (text original în vigoare până la 6 aprilie 2024) ]| 

[{*}] (3) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei, stabilită conform alin. (2), (2¹) - (2³), se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative. (alineat modificat prin art. I pct. 2 din Legea nr. 74/2024, în vigoare de la 6 aprilie 2024) 
(3¹) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei pentru clădirile prevăzute la alin. (2) lit. s) se aplică pentru toate clădirile de pe raza unităţii administrativ - teritoriale, indiferent de proprietarul acestora. (alineat introdus prin art. III pct. 10 din O.U.G. nr. 89/2018, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 13/2019, în vigoare de la 13 ianuarie 2019) 

|[(4) Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie. (text original în vigoare până la 1 ianuarie 2021)]| 

[{*}] (4) Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie. (alineat modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 230/2020 - publicată la 4 noiembrie 2020, în vigoare de la 1 ianuarie 2021) 

|[(5) În cazul scutirilor prevăzute la alin. (1) lit. r) şi s): (text în vigoare până la 1 ianuarie 2017) ]| 

[{*}] (5) În cazul scutirilor prevăzute la alin. (1) lit. r), s) şi t): (parte introductivă modificată prin art. I pct. 39 din O.U.G. nr. 84/2016 - publicată la 6 decembrie 2016, în vigoare de la 1 ianuarie 2017) 

a) scutirea se acordă integral pentru clădirile aflate în proprietatea persoanelor menţionate la alin. (1) lit. r), deţinute în comun cu soţul sau soţia. În situaţia în care o cotă - parte din clădiri aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota - parte deţinută de aceşti terţi;

|[b) scutirea se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deţinută în comun cu soţul sau soţia, pentru clădirile aflate în proprietatea persoanelor menţionate la alin. (1) lit. s). În situaţia în care o cotă - parte din clădirea de domiciliu aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota - parte deţinută de aceşti terţi. (text în vigoare până la 1 ianuarie 2017) ]| 

[{*}] b) scutirea se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deţinută în comun cu soţul sau soţia, pentru clădirile aflate în proprietatea persoanelor menţionate la alin. (1) lit. s) şi t). În situaţia în care o cotă - parte din clădirea de domiciliu aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota - parte deţinută de aceşti terţi. (literă modificată prin art. I pct. 39 din O.U.G. nr. 84/2016 - publicată la 6 decembrie 2016, în vigoare de la 1 ianuarie 2017) 

    (alineat introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 46/2016, în vigoare de la 5 septembrie 2016)
(6) Scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilită conform alin. (1) lit. t), se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative. (alineat introdus prin art. I pct. 2 din Legea nr. 111/2018, în vigoare de la 20 mai 2018) 
(6¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilită conform alin. (1) lit. t) în cazul persoanelor cu handicap temporar, care deţin un certificat de handicap revizuibil, se acordă începând cu data emiterii noului certificat de handicap, cu condiţia ca acesta să aibă continuitate şi să fie depus la organul fiscal local în termen de 45 de zile. (alineat introdus prin art. I pct. 194 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020) 
    NOTĂ UTG: Procentul reducerii, precum şi documentele justificative necesare dovedirii efectuării numărului minim de donări de sânge se stipulează în cuprinsul hotărârii de consiliu local care instituie reducerea impozitului acordată în baza Legii nr. 74/2024. (Conform art. II din Legea nr. 74/2024, în vigoare de la 6 aprilie 2024) 
    NOTĂ UTG: Pentru determinarea sumei finale datorate, în situaţia aplicării reducerii instituite prin Legea nr. 74/2024, se aplică rotunjirea, definită ca operaţiunea de stabilire a sumelor datorate bugetelor locale la nivel de leu, fără subdiviziuni, prin reducere când fracţiunile în bani sunt mai mici de 50 de bani şi prin majorare când fracţiunile în bani sunt de 50 de bani sau mai mari. (Conform art. III din Legea nr. 74/2024, în vigoare de la 6 aprilie 2024) 
    NOTĂ UTG: În cazul lucrărilor de renovare sau reabilitare în curs de execuţie la data intrării în vigoare a legii pentru completarea alin. (1) al art. 456 din prezenta lege, scutirea se aplică potrivit prevederilor art. III, până la data procesului - verbal de recepţie finală. (Conform art. II din Legea nr. 192/2024 - publicată la 20 iunie 2024, în vigoare de la 1 ianuarie 2025) 

IMPOZITUL ŞI TAXA PE TEREN ( art. 465 Cf)

A. TEREN INTRAVILAN

1. Impozitul/taxa pe terenurile amplasate în intravilan-terenuri cu construcţii (curtea).

Art. 465. - (1) Impozitul/Taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.( conform HCL nr.18/2014)

(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, din care se scad suprafeţele de teren acoperite de clădiri, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel: (parte dispozitivă modificată prin art. I pct. 112 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, cu aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2025; data aplicării modificată prin art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022) 

[{*}] (3) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la alin. (5). (alineat modificat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 196/2017 - publicată la 2 octombrie 2017, în vigoare de la 1 ianuarie 2018).

1. PENTRU STABILIREA IMPOZITULUI/TAXEI PE TEREN, POTRIVIT ALIN. (3), SE FOLOSESC SUMELE DIN TABELUL URMĂTOR, EXPRIMATE ÎN LEI PE HECTAR:

1. Suma stabilită conform alin. (4) se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut în următorul tabel:

(6) Ca excepţie de la prevederile alin. (3) - (5), în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se calculează conform prevederilor alin. (7) numai dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: (parte introductivă modificată prin art. I pct. 4 din Legea nr. 196/2017 - publicată la 2 octombrie 2017, în vigoare de la 1 ianuarie 2018)

1. au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;
2. au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).

 (7) În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, din care se scad suprafeţele de teren acoperite de clădiri, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare categoriei de folosinţă prevăzută în tabelul următor şi cu coeficientul de corecţie corespunzător zonei şi rangului localităţii: (parte dispozitivă modificată prin art. I pct. 112 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, cu aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2025; data aplicării modificată prin art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022)

7¹ )În cazul terenurilor aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice, valoarea impozabilă se stabileşte prin asimilare cu terenurile neproductive. (alineat introdus prin art. I pct. 72 din O.U.G. nr. 18/2018, astfel cum a fost prin modificată art. I din Legea nr. 145/2018, în vigoare de la 25 iunie 2018)

7² )Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (7), coeficientul de corecţie corespunzător zonei şi rangului localităţii este prevăzut în tabelul următor:

((alineat introdus prin art. I pct. 113 din O.G. nr. 16/2022 - publicată la 15 iulie 2022, cu aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2025; data aplicării modificată prin art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022 - publicată la 20 decembrie 2022)

– SATUL ROSIA CONFORM LEGII NR.351/2001( SATUL DE RESEDINTA) RANG IV- COEFICIENT : 1,10

-CELELALTE SATE COMPONENTE ALE COMUNEI RANG V- COEFICIENT : 1,00

1. Înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile şi terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă se pot face numai pe bază de documente, anexate la declaraţia făcută sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei. Procedura de înregistrare şi categoriile de documente se vor stabili prin norme metodologice.

C. DECLARAREA ŞI DATORAREA IMPOZITULUI ŞI A TAXEI PE TEREN    ( art.466 CF)

(1) Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

(2) În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, şi datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(3) În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

(4) Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţiişi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(5) În cazul modificării categoriei de folosinţă a terenului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data modificării folosinţei, şi datorează impozitul pe teren conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(6) În cazul terenurilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea respectivă, ca anexă la declaraţia fiscală.

(7) În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

b) în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin încheierea procesului - verbal de predare - primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

c) atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului - verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.

(8) În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de o lună, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractului. 

(9) În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situaţie centralizatoare a acestor contracte.

(9¹) În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a contractului şi datorează taxa pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. (alineat introdus prin art. I pct. 206 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020).

(10) În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

(11) Declararea terenurilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor terenuri la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

(12) Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe teren.

D. PLATA IMPOZITULUI ŞI A TAXEI PE TEREN ( art.467 CF)

(1) Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili persoane fizice și juridice , până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de 10%.

(3) Impozitul pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

(4) În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ - teritoriale, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe teren cumulat.

(4¹) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv. (alineat introdus prin art. I pct. 208 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020)

(5) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se plăteşte lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosinţă.

(6) În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă colectează taxa pe teren de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă şi o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului.

E. SCUTIRI LA PLATA IMPOZITULUI/TAXEI PE TEREN

art. 464.CF - (1) Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:

a) terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ - teritoriale, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice sau agrement;

b) terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

c) terenurile fundaţiilor înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

d) terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

e) terenurile aparţinând cimitirelor şi crematoriilor;

f) terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

g) terenurile unităţilor sanitare publice, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;

h) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;

i) terenurile folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului;

j) terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora;

k) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură;

l) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile ocupate de piste şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă;

m) terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum şi cele ale metroului;

n) terenurile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

o) terenurile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

p) terenurile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

[{*}] q) terenurile instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice; (sintagmă înlocuită prin art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 55/2015, în vigoare de la 20 noiembrie 2015)

r) terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

 [{*}] s) terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1) - (8) din Decretul - lege nr. 118/1990, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii prin moştenire către copiii acestora, indiferent unde aceştia domiciliază; (literă modificată prin art. I pct. 57 din O.G. nr. 8/2021, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 5 din Legea nr. 301/2021, în vigoare de la 20 decembrie 2021)

[{*}] t) terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoane cu handicap grav sau accentuat şi persoane încadrate în gradul I de invaliditate; (literă modificată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 111/2018, în vigoare de la 20 mai 2018)

[{*}] u) terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) - f) şi j) din Legea nr. 168/2020; (literă modificată prin art. I pct. 57 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)

v) terenurile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi terenurile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;

w) suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, cele certificate, precum şi cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani;

x) terenurile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie;

y) terenurile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice.

1. suprafeţele construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, prevăzute la art. 456 alin. (1) lit. x), indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice. (literă introdusă prin art. I pct. 3 din Legea nr. 209/2017 - publicată la 7 noiembrie 2017, în vigoare de la 1 ianuarie 2018)

2) CONSILIUL LOCAL ROŞIA ACORDA SCUTIREA    IMPOZITULUI/TAXEI PE TEREN DATORATE PENTRU:

    a) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;

    b) terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;

    c) terenurile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ;

    d) terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani;

    e) suprafeţele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric;

f) terenurile aparţinând asociaţiilor şi fundaţiilor folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ;

|[g) terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani; (text original în vigoare până la 24 decembrie 2020) ]| 

[{*}] g) terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani inclusiv, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul.

      (3) Pentru celelalte situatii  prevazute de art. 464 alin.2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se va   stabili reducere sau scutire pentru fiecare cerere depusa.

     4) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei, stabilită conform alin. (2), se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

     5) Impozitul pe terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50% . Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie.

Capitolul IV

IMPOZITUL/TAXA PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

A. STABILIREA IMPOZITULUI/ TAXEI PE MIJLOACELE DE TRANSPORT( Art. 470  CF)

Impozitul/Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, conform celor ce urmează:impozitul/taxa asupra mijloacelor de transport: se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Vehicule înregistrate

(3) În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 50%.

(4) În cazul unui ataş, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru motocicletele respective.

• Autovehicule de transport marfă cu masa totală autorizată egala sau mai mare de 12 tone:

• Combinații de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maxima autorizată egala sau mai mare de 12 tone:

• Remorci, semiremorci și rulote

Mijloace de transport pe apa

1. DECLARAREA ŞI DATORAREA IMPOZITULUI PE MIJLOACELE DE TRANSPORT se face conform prevederilor art. 471- C.f.

Art. 471. - (1) Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

[{*}] (2) În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport. (alineat modificat prin art. I pct. 38 din O.U.G. nr. 50/2015 - publicată la 3 noiembrie 2015, în vigoare de la 1 ianuarie 2016)

[{*}] (3) În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărţii de identitate a vehiculului (CIV) de către Registrul Auto Român şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România. (alineat modificat prin art. I pct. 211 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020)

1. În cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competenţă îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii, şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
2. În cazul oricărei situaţii care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită, şi datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
3. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
   1. impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârşitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;
   2. locatarul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data procesului - verbal de predare - primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor documente;
   3. la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât şi locatorul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului - verbal de predare - primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului, însoţită de o copie a acestor documente.
4. Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport.
5. Operatorii economici, comercianţi auto sau societăţi de leasing, care înregistrează ca stoc de marfă mijloace de transport, cumpărate de la persoane fizice din România şi înmatriculate pe numele acestora, au obligaţia să radieze din evidenţa Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) mijloacele de transport de pe numele foştilor proprietari. (alineat introdus prin art. I pct. 212 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020)
6. Actul de înstrăinare - dobândire a mijloacelor de transport se poate încheia şi în formă electronică şi semna cu semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, între persoane care au domiciliul fiscal în România şi se comunică electronic organului fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează, organului fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândeşte şi organului competent privind radierea/înregistrarea/înmatricularea mijlocului de transport, în scopul radierii/înregistrării/înmatriculării, de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândeşte sau de către persoana împuternicită, după caz. (alineat introdus prin art. I pct. 61 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)
7. Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează mijlocul de transport transmite electronic persoanei care înstrăinează şi persoanei care dobândeşte sau, după caz, persoanei împuternicite, respectiv organului fiscal local de la domiciliul dobânditorului, exemplarul actului de înstrăinare - dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, completat şi semnat cu semnătură electronică, conform prevederilor legale în vigoare.

În situaţia în care organul fiscal local nu deţine semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică «Conform cu originalul».

(alineat introdus prin art. I pct. 61 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)

1. Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândeşte mijlocul de transport completează exemplarul actului de înstrăinare - dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, conform prevederilor în vigoare, pe care îl transmite electronic persoanelor prevăzute la alin. (9), semnat cu semnătura electronică.

În situaţia în care organul fiscal local nu deţine semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică «Conform cu originalul».

(alineat introdus prin art. I pct. 61 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)

1. Persoana care dobândeşte/înstrăinează mijlocul de transport sau persoana împuternicită, după caz, transmite electronic un exemplar completat conform alin. (10) şi (11) organului competent privind înmatricularea/înregistrarea/ radierea mijloacelor de transport. Orice alte documente necesare şi obligatorii, cu excepţia actului de înstrăinare - dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică şi semnat cu semnătură electronică, se pot depune pe suport hârtie sau electronic conform procedurilor stabilite de organul competent. (alineat introdus prin art. I pct. 61 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)
2.  Actul de înstrăinare - dobândire a mijloacelor de transport întocmit, în format electronic, potrivit alin.9 se utilizează de către:
   1. persoana care înstrăinează;
   2. persoana care dobândeşte;
   3. organele fiscale locale competente;
   4. organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/ radierea mijloacelor de transport.

(alineat introdus prin art. I pct. 61 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)

1. Orice alte acte, cu excepţia actului de înstrăinare - dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică şi semnat cu semnătură electronică, solicitate de organele fiscale locale pentru scoaterea din evidenţa fiscală a bunului, respectiv înregistrarea fiscală a acestuia, se pot depune şi electronic la acestea, sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică «Conform cu originalul» însuşită de către vânzător sau de cumpărător şi semnate cu semnătură electronică de către contribuabilul care declară. (alineat introdus prin art. I pct. 61 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)
2. Actul de înstrăinare - dobândire a unui mijloc de transport, întocmit în forma prevăzută la alin. (9), încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România şi persoane care nu au domiciliul fiscal în România, se comunică electronic de către persoana care l-a înstrăinat către autorităţile implicate în procedura de scoatere din evidenţa fiscală a bunului. Prevederile alin. (10) şi (11) se aplică în mod corespunzător. (alineat introdus prin art. I pct. 61 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)
3. În cazul unei hotărâri judecătoreşti care consfinţeşte faptul că o persoană a pierdut dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, aceasta se poate depune la organul fiscal local în formă electronică sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică «Conform cu originalul» şi semnată electronic în conformitate cu alin. (9) de către contribuabil. (alineat introdus prin art. I pct. 61 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)

C. PLATA IMPOZITULUI PE MIJLOACELE DE TRANSPORT( art.472)

(1) Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili persoane fizice și juridice , până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaţie de 10%.

(3) Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiaşi unităţi administrativ - teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.

D. SCUTIRI LA PLATA IMPOZITULUI PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

Art. 469 Cod Fiscal. - (1) Nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru:

a) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;

[{*}] b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoane cu handicap grav sau accentuat şi persoane încadrate în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului; (literă modificată prin art. I pct. 5 din Legea nr. 111/2018, în vigoare de la 20 mai 2018)

[{*}] c) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul - lege nr. 118/1990, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului mijlocului de transport prin moştenire către copiii acestora; (literă modificată prin art. I pct. 58 din O.G. nr. 8/2021, în vigoare de la 3 septembrie 2021)

[{*}] d) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului; (literă abrogată de la 3 septembrie 2021 prin art. I pct. 59 din O.G. nr. 8/2021)

e) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;

f) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;

g) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;

h) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare;

[{*}] i) mijloacele de transport specializate pentru transportul stupilor în pastoral, astfel cum sunt omologate în acest sens de Registrul Auto Român, folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral. (literă modificată prin art. I pct. 209 din Legea nr. 296/2020, în vigoare de la 24 decembrie 2020)

j) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

[{*}] k) mijloacele de transport ale instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului; (sintagmă înlocuită prin art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 55/2015, în vigoare de la 20 noiembrie 2015)

l) mijloacele de transport ale fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

m) mijloacele de transport ale organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii;

n) autovehiculele acţionate electric;

o) autovehiculele second - hand înregistrate ca stoc de marfă şi care nu sunt utilizate în folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de leasing;

p) mijloacele de transport deţinute de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport.    

Capitolul V

TAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR, AVIZELOR ŞI A AUTORIZAŢIILOR (ART.474-CF)

1. Taxa pentru eliberarea CU, avizare CU, prelungire CU :

1. Alte taxe:

C Taxe speciale de stare civilă :

D. Alte taxe locale ( art.486 CF)

Stabilirea numărului de persoane care locuiesc la aceiaşi adresă se face după înscrisurile din Registrul Agricol. În cazul în care există neconcordanțe în ceea ce priveşte numărul de persoane înscrise în Registrul Agricol la o poziție, şi cele declarate de capul de gospodărie, numărul va fi stabilit în baza unei declarații date în fața secretarului unității administrative a capului de gospodărie, sau în lipsa justificată a acestuia, a oricărei persoane majore din gospodărie sau pe baza unei anchete sociale.

Orice modificare a numărului de persoane înscrise la o poziție a Registrului Agricol se va aplica, la calculul taxelor, începând cu luna imediat următoare.

**** Taxele pentru utilitati :   Salubrizare si Situatii de Urgenta nu beneficiaza de bonitate.

8. TAXA PENTRU FOLOSIREA CAMINULUI CULTURAL :