Aprob, Avizat,
PRIMAR Șeful Postului de Poliție Scânteia
Mihai DARABANĂ Ag. șef adj. Ciocan Vasile
PLANUL DE PAZĂ
al comunei Scânteia, județul Iasi pentru anul 2023 întocmit în baza Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
SCÂNTEIA
2023
I. SITUAŢIA OPERATIVĂ :
Teritoriul comunei Scânteia este situat în partea de sud a judeţului Iaşi şi are ca vecini: la nord comuna Grajduri, la est şi la sud judeţul Vaslui şi la vest comuna Şcheia. Comuna Scânteia este străbătută aproximativ pe la mijloc de la est la vest de drumul judeţean 246 care vine de la Codăeşti (judeţul Vaslui), traversează teritoriul comunei prin satele Tufeştii de Sus, Bodeşti, Scânteia îndreptându-se spre comuna Şcheia.
Către extremitatea vestică a teritoriului comuna este străbătută de drumul judeţean 248 care vine de la Iaşi (30 km) şi merge spre Buhăeşti (judeţul Vaslui). Aproape paralel cu drumul judeţean 248 se află traseul magistralei de cale ferată (simplă, neelectrificată) Iaşi - Tecuci.
Comuna Scânteia se află la marginea sudică a zonei de influenţă a munipciului Iaşi, influenţă care după anul 1989 s-a redus simţitor prin scăderea navetismului legat de activităţile industriale. Prin natura activităţilor economice şi sociale desfăşurate în comuna Scânteia, aceasta îşi crează o mică zonă de polarizare care cuprinde comunele Şcheia şi Grajduri. În principal această zonă de polarizare este creată de: gara C.F.R. Scânteia, (Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Scânteia, care deserveşte cetăţenii din încă 5 unități administrativ-teritoriale limitrofe Dobrovăţ, Drăguşeni, Grajduri, Şcheia şi Mironeasa).
Mai există unele construcţii ale fostei Baze de recepţie a cerealelor şi plantelor tehnice Scânteia, Baza de recepţie a sfeclei de zahăr Scânteia. Târgul (iarmaroc) cu periodicitate săptămânală (în ziua de luni a fiecărei săptămâni, Cooperativa de credit Viitorul Iaşi, cu punct de lucru în Scânteia.
Municipiul Iaşi asigură serviciile legate de sănătate (în unităţile spitaliceşti), de învăţământ mediu şi superior şi în parte celelegate de aprovizionarea cu unele bunuri din comerţ.
Comuna Scânteia este formată din satele: Bodeşti, Boroseşti, Ciocârleşti, Lunca Rateş, Scânteia, Tufeştii de Sus, are o populaţietotală de 13.987 locuitori şi o suprafaţă administrativă de 4.176 ha.
Rolul de centru administrativ al comunei este asigurat de localitatea Scânteia, care concentrează cele mai multe instituţii de interes socio - economic. Funcţia de bază, atât a centrului administrativ cât şi a satelor componente este cea de cazare a populaţiei din teritoriu.
Din punct de vedere al suprafeţei administrative, comuna Scânteia se situează sub valorile medii pe judeţ (peste 6000 ha), dar peste media numărului de locuitori respectiv 13.987 locuitori pe comună. Prin cele 7 sate se ajunge la o densitate de 16,7 sate la 100 km2, valoare dublă faţă de media pe judeţul Iaşi (7,8 sate la 100 km 2) .
În concluzie, comuna Scânteia se înscrie tipului de unităţi administrativ teritoriale din arealul sudic al judeţului, se află la intersecţia unor drumuri judeţene, iar prin unele instituţii şi unităţi economice exercită o anumită atracţie pentru comunele din jur.
Relieful comunei, format pe seama substratului geologic sarmaţian şi sub influenţa factorilor externi de modelare, este reprezentat printr-o serie de dealuri înalte în partea de est a teritoriului (cu maxime peste 300 -370 m) şi mai joase în partea centrală şi de vest (200 - 250 m).
Altitudinile maxime depăşesc 370 m în dealurile Bodeşti, Bâtca (est Tufeştii de Sus), iar altitudinile minime ating 130 m în şesul Rebricea. Aceste valori dau o energie maximă de relief de 240 m, ceea ce denotă un grad destul de mare de fragmentare.
Principalele tipuri de relief întâlnite în teritoriul comunei sunt reprezentate prin: interfluvii, versanţi şi lunci (şesuri).
Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor suprafeţe plane sau relativ plane, orientate spre sud, sud-est, cu platouri netede sau uşor bombate la părţile superioare, reprezentând terenuri agicole, în special arabile, dar şi terenuri foarte bune pentru construcţii în sate (parţial satele Scânteia, Bodeşti, Boroseşti, Rediu sunt situate şi pe interfluvii), şi pentru căi de comunicaţii.
Ponderea reliefului de interfluvii în teritoriu este de cca. 27 –30%.
Versanţii care mărginesc interfluviile au orientări şi înclinări variate:
-versanţi cu pante şienergii mari (pante peste 25 - 30 %) afectaţi de numeroase procese geomorfologice (eroziuni torenţiale, alunecări de teren), cum ar fi cei din stânga văilor Pietrăriei, Rebricea - Seacă, Bodeşti, Boroseşti, Tufeştii de Sus.
În prezent sunt utilizaţi ca păşuni, fâneţe sau împăduriţi (caz în care se reduc degradările).
-versanţi cu pante mici şi moderate, afectaţi numai local de eroziuni şi alunecări reduse. Aceşti versanţi au orientări sudice şi estice având utilizări diverse: terenuri agricole sau căi de comunicaţii şi aşezări (sud-vest Rediu, sud şi est Bodeşti, sud-vest Ciocârleşti, est Tufeştii de Sus).
Ponderea reliefului de versanţi în teritoriu este de cca. 60 -.65 %, din care 40 - 50 % reprezintă versanţi cu pante mari, împăduriţi sau utilizaţi ca păşuni.
Suprafaţa afectată de eroziuni de suprafaţă, alunecări de teren şi ravene este de 154 ha.
Şesurile văilor care fragmentează teritoriul sunt reduse ca extindere cu excepţia şesului Rebricei, Rebricea-Seacă şi Cocoarei-Pietrăriei.
Majoritatea sunt umede, inundabile sau parţial inundabile constituite din depuneri argilo-nisipoase relativ subţiri. Pentru evitarea acestor fenomene s-au executat lucrări de regularizare şi îndiguire locale, mai ales pe valea Rebricei, iar pe valea Rebricea – Seacă în aval, o acumulare.
Şesurile sunt utilizate în principal ca fâneţe şi păşuni, doar cel al Rebricei fiind utilizat parţial şi pentru culturi.
Suprafaţa afectată de exces de umiditate şi inundabilitate este de 803 ha.
Pentru amiliorarea unor fenomene nefavorabile ale cadrului natural, în teritoriu s-au
executat lucrări de îmbunătăţiri funciare, cu menţiunea că ele şi-au pierdut în parte funcţiile:
- regularizarea albiei minore Rebricea pe cca. 2 km;
- acumularea pe Rebricea-Seacă de 21 ha (în present secată);
- pentru combaterea eroziunii solului şi fenomenelor de alunecare;
- lucrări locale de combatere a eroziunii solului pe 82 ha.
Comuna Scânteia se compune din 7 sate, dispuse în direcţii şi distanţe diferite faţă de centrul comunei, iar populaţia cifrându-se la 13.987 locuitori.
În comuna Scânteia există mai multe obiective constând în instituţii publice cum sunt: şcoli şi biserici în fiecare sat, un sediu al primăriei unde îşi desfăşoară activitatea şi evidenţa populaţiei pentru 6 comune: Scanteia, Grajduri, Dobrovăţ, Mironeasa, Şcheia, şi Drăguşeni, Post poliție națională și Post poliție locală, două cabinete medicină de familie, farmacie umană și un dispensar veterinar.
Tot pe raza comunei se mai află două cămine culturale (în satul Scânteia şi Boroseşti), iar cu ocazia unor petreceri şi aici suntem vizitaţi de mulţi tineri din alte comune, apoi biblioteca comunală, oficiul poştal, cooperativa de credit- care deserveşte mai multe comune şi un număr însemnat de agenți economici.
II.PAZA TRANSPORTURILOR BUNURILOR ŞI VALORILOR IMPORTANTE ŞI TRANSPORTURI CU CARACTER SPECIAL
Paza transporturilor bunurilor şi valorilor importante, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, de mică importanţă, se asigură cu autospeciala politiei locale, agent de politie locala inarmat, pe timp de zi.
III.OBLIGAŢIA CONDUCĂTORILOR DE UNITĂŢI:
- raspund de organizarea și funcționarea pazei unităților, bunurilor și valorilor pe care le dețin, cu orice titlu;
- analizeazî temeinic nevoile stricte de pază și stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanța, mărimea și vulnerabilitatea unităților respective,
- asigură, pentru executarea serviciului de pază, selecționarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice și profesionale necesare acestei activități;
- iau măsuri de instruire specifică a personalului de pază și controlează modul în care acesta își execută atribuțiile de serviciu;
- încheie contracte de prestări de servicii în domeniul pazei.
IV.ÎNDATORIRILE ORGANELOR DE POLIŢIE:
- avizează planurile de pază ale unităților
- acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei la aceste unități în pregătirea personalului de pază și urmărește executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază;
- eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază, după caz;
- avizează personalul care solicită să urmeze cursuri de calificare în domeniul pazei;
V. DISPOZIŢII FINALE:
- preoţii parohiilor din comună, vor trasa atribuţiile de pază, personalului din consiliul parochial în vederea asigurării pazei bisericilor şi caselor parohiale, după caz.
- bisericile vor avea asigurate încuietori solide, gratiila uşi şi ferestre, prin grija preoţilor.
- toate unităţile private din comună îşi vor asigura paza proprie, sisteme de alarmă în magazine şi în celelalte puncte de desfacere.
- controlul executării pazei se organizează de către poliţia nationala si agentii politiei locale.
- nerespectarea sau încălcarea de către personalul de pază a obligaţiilor, prevăzute în acest plan de pază atrage după caz răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală conform legii.
- constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, se face prin proces-verbal încheiat de organele de poliţie națională și locală conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Întocmit,
Șef Post Poliție Scânteia
Ag. șef adj. Ciocan Vasile