CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

 1. Definiţie, scop, obiective.

1.1. Definiţie:

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor(denumit in continuare P.A.A.R.) reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale, identificate la nivel de comună, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

1.2. Scopul:

Scopul P.A.A.R. este acela de a permite autorităţilor şi celorlalţi factori de decizie să facă alegerile cele mai bune posibile referitoare la:

- prevenirea riscurilor;

- stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

- alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

1.3. Obiectivele P.A.A.R. sunt:

-crearea unui cadru unitar de acţiune pentru prevenirea şi managementul riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;

-amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;

-stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţi de urgenţă;

-alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea   riscurilor:

            2.1. Acte normative de referinţă

            2.2. Structuri organizatorice implicate

            2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin   privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratele teritoriale pentru situaţii de urgenţă, alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu).

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte corespunzător unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă, de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local, ori de către ori este nevoie completarea acestui PAAR.

Preşedintele CLSU va asigura condiţiile necesare  elaborării planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor, având totodată obligaţia stabilirii şi alocării resurselor necesare pentru punerea în aplicare a acestora, potrivit legii. 

Personalul CLSU, precum şi cel al celorlalte forţe destinate  prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască  în părţile care îl privesc  conţinutul planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE  - COMUNA SILIVAȘU  DE CIMPIE 

1. Aşezare geografică şi relief

• Suprafaţă, vecinătăţi

Comuna Silivașu de Cimpie   are o suprafaţa de 3063 ha,și are în componență 3 sate:FÂNAȚELE  SILIVAȘULUI ,DRAGA, PORUMBENI.

Se învecinează la Nord cu   comuna Miceștii de  Cimpie , la Sud cu comuna Râciu , la est cu comuna Urmeniș ,  si la Vest cu comuna Sâmpetru de Câmpie,județul Mureș . 

Aşezare : Se afla situata in sudul  judeţului Bistrita – Nasaud , in depresiunea

Transilvaniei.

Denumirea de câmpie, improprie, a fost data pentru funcția de grânar a Campiei Transilvaniei.

Aspectul general al vetrei de sat prezintă o înclinare uşoara spre sud – est.

   - Forme de relief, specificităţi, influenţe

Comuna Silivașu  de Cimpie, are un relief colinar cu inaltimi cuprinse intre 300 si 540 de metri.

- Caracteristicile pedologice ale solului         

   Sunt foarte variate, datorită condiţiilor de relief, litologice şi etajării altitudinale.             Întâlnim solurile brune podzolice, iar pe alocuri apar şi soluri brune acide. Rocile principale care se întâlnesc sunt in cea mai mare parte gresii, conglomerate, argile si marne care se succed in alternanta cu gresiile calcaroase negricioase si cu vine de calciu si dungi subţiri de conglomerate mărunte cu dungi verzi.

            Predominant este solul brun negru , închis cu puţin mal slab structurat cu trecere treptata sau repede spre orizontul B, care este gălbui fara apreciabile schimbări de culoare care se continua pana la roca muma, de obicei acida destul de săraca in calciu si fier.

2. Caracteristici climatice:

Sub raport climatic aşezarea prezintă o dubla importanta : in primul rând adăpost fata de curenţii reci atmosferici de la nord, ceea ce se marchează prin iernile relativ blânde, in al doilea rând prin prezenta acestor importante masive vecine prilejuieşte o acumulare mai mare de precipitaţii

Temperatura medie anuala este de 8,5 grade, cu variaţii intre –2 si –8 grade, iar vara cu o medie de 22 grade. 

Prima zi cu inghet apare in cea de-a treia decada a lunii octombrie, iar ultima zi înregistrata cu inghet apare in cea de-a treia decada a lunii aprilie.

Precipitaţiile atmosferice ating in aceasta zona valori cuprinse  intre 550-650  mm /mp anual.

Caracterul continental al climei este marcat prin prezenta unor maxime de precipitaţie in mai (133,9 mm/mp) in iunie (106,4 mm/mp) si un minim in martie (32,9 mm/mp). Sub acţiunea circulaţiei generale a atmosferei cantitatile lunare si anuale variază de la an la an in limite destul de largi: dacă în lunile mai-iunie precipitațiile sunt mult peste medie, lunile iulie,august, septembrie sunt deficitare și predomină seceta.

• Temperaturi – lunar şi anual (valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri istorice)

Valorile termice ale lunilor extreme se încadrează ( in luna iulie + 32 °C ) . În luna ianuarie minimele înregistrate au fost de -19°C. Valoarea medie multianuală cuprinsă între 8-10°C. 

3. Reţea hidrografică

-    Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice)

Reţeaua hidrografica a comunei este compusa din cate un parau care strabate fiecare localitate in lungimea lor. Pâraul  ,, Șes „ din localitatea Visuia se varsa in lacul de la Văleni , cele doua pâraie din localitatile Silivaș si Finațele Silivașului se varsa in bazinul Mures . 

4. Populaţie

- Numărul populaţiei

Comuna Silivașu de Câmpie conform recensământului din 2021, avea o populaţie de 998 de locuitori, din care bărbați 508 și femei 490. 

Pe categorii de vârstă, populația se împarte astfel:

    - 0-14 ani  = 130

    - 15-24 ani =85

    -  25-64 ani = 423

    - 65-85 ani = 280

            Peste 85 ani = 80

Depopularea satelor este un fapt, datorită migrării forței de muncă tinere în statele din vestul UE.  

Resursele de muncă şi populaţia ocupată au înregistrat   multiple modificări în perioada   ultimelor 30 de ani, în sensul modificării gradului de ocupare a forţei de muncă şi a spectrului ocupaţiei .

Centrul urban care exercită cea mai mare atracţie a forţei de muncă din comună este oraşul Bistrita , urmat de oraşul Mureș și   Cluj-Napoca , datorită, în special reţelei directe prin Dn 16 .

5. Căi de transport

-Rutiere (specificitate- ex. autostrăzi, naţionale, drumuri judeţene, rute de transport materiale periculoase, etc.)

Transportul rutier se realizează pe drumul  național DN 16 relația Reghin – Cluj pe drumul judetean (DJ 162)  pe o lungime de 5 km si pe drumurile comunaleDC 21 A,de la DJ-162 – Fânațele Silivașului .Din totalul de 62 de km drumuri, 25 km sunt modernizate, iar alte 30 km de drum comunal sunt petruite i-ar restu de pământ .. In localitate exista 62 de ulite  numerotate si denumite prin HCL  Silivașu de Cimpie.  Atribuirea si schimbarea denumirilor de străzi, pieţe si alte obietive de interes local se face in condiţiile Legii nr.48/2003.

Transportul de persoane este asigurat de firma Tranmixt, cu sediul in Bistrita . Referitor la transportul de marfa-fiecare firmă efectuează pe cont propriu.

6. Dezvoltare economică 

Activităţile economice au următorul profil : prestări servicii , comerţ, agricultură şi creşterea animalelor.     

            Pe raza   comunei funcționează 18 agenţi economici a căror structura este următoarea :

a) Structura agenţilor economici-după modul de organizare:

• SRL-3 ; -PFA-11 ; -IF-4

b) Structura agenţilor economici-după tipul de proprietate:

-De stat- 0 ; -Privata-18

c) Structura agenţilor economici-după domeniul de activitate :

-agricultura/silvicultura :12; -industrie: 0; -comert:6

-servicii: 2(cazane ţuica, debitare material lemnos, tâmplărie).

- Agricultura 

Ramurile agriculturii practicate in zona  sunt creşterea animalelor si agricucultura.

Fondul funciar este reprezentat in comuna Silivașu de Cimpie  de o suprafaţa totala de 3063 ha .

 După categoria de folosinţa, terenurile agricole de pe raza comunei se clasifica 

astfel :

a)-teren arabil = 2440 ha;

b)-pasuni =401 h

e)-păduri = 222ha;

 Exista ferme mari care sa-si desfasoare activitatea in   domeniul creşterii animalelor. Proprietarii particulari se ocupa cu creşterea bovinelor(750 capete), creşterea ovinelor și caprinelor( 1.600 capete), creşterea porcinelor( 400 capete), creşterea pasărilor (1261 capete ), apicultura familii albine)     

Veniturile obţinute din agricultura  la nivelul comunei sunt relativ mici, dar odată cu comasarea terenurilor și creșterea numărului de efective de animale /exploatație agricolă , se poate vedea o creștere a veniturilor .

- Turismul  

Nu este cazul.  

7.  Infrastructuri locale

- Instituţii:   

Comuna dispune de 3 instituţii de învăţământ :

- Grădiniţa Silivașu de Cimpie  cu 2 săli de clasă este închisă

- Şcoala cu clasele I – VIII  Silivașu de Cimpie   care are 10 săli de clasă.

- Şcoala cu clasele I – IV  deal    care are 3 săli de clasă.este închisă

- Şcoala cu clasele I – IV din Finațele Silivașului   care are 2 săli de clasă nu mai functioneaza din cauza nr. mic de copii. In unitatile de invatamant din comuna profesează 14 cadre didactice si 3 auxiliari.

Şcolile comunei dispun de dotările necesare desfăşurării unui act didactic de calitate (cabinete şcolare, laboratoare, biblioteci, terenuri de sport, computere cu acces la Internet

Şcoala generala din Silivașu  de Câmpie este reabilitata , autorizata  de DSP iar   autorizarea ISU  este  in   curs.

Comuna dispune de   o bibliotecă publică (cu 2795 volume),are două asezaminte culturale Căminul cultural Silivașu de Câmpie nou , Caminul cultural Vechi  care este revedicat

In domeniul ocrotirii sanatatii, comunitatea dispune de un Centru de Permanență , cabinet de medicina umana care-si defasoara activitatea și o Farmacie.

Pe raza comunei   exista  obiective aflate pe lista monumentelor, ansamblurilor si siturilor   istorice care trebuiesc exploatate si administrate conform prevederilor Legii nr. 422/2001, cum ar fi: Biserica Ortodoxă din satul Fânțele Silivașului construită în anul 1800, din lemn și Biserica de pe față  constrută tot din lemn.

In comuna functioneaza 4 parohii: 3 de cult ortodox, și 1 reformat: 

- Biserica Sf.arhangheli Mihail si Gavril (Silivașu  de Cimpie);

- Biserica Sf.arhangheli Mihail si Gavril (Fânațele Silivașului );

- Biserica reformata - (satul  Silivaș ) .

- Biserica Nasterea Maicii Domnului ( Silivaș )

8. Reţele de utilităţi

Localitatea  dispune de următoarele utilitati :

--Reţeaua  de  apa potabila

Comuna   Silivașu  de Câmpie dispune de o rețea de distribuție a apei provenită de la AQASERV TG.MUREȘ , utilizată  pentru consum,și la animale. 

--Reţeaua de canalizare 

        Comuna Silivașu  de Câmpie va dispune de aprox. 23km rețea de canalizare și stație de epurare a apelor uzate,care este efectuată 90%.urmează a fi terminată.

--Reţeaua de gaze naturale  in lungime de aproape  25 km . 

Majoritatea locuinţelor din localitatea Silivașu  de Cimpie   beneficiază de aceasta utilitate , celelalte doua localitati  sunt racordate și ele la   reteaua de distributie a gazelor naturale .și apă  mai puțin  Satul Porumbeni  . 

--Reţeaua de telecomunicații  

.În comună există rețea de telefonie fixă, telefonie mobilă și internet prin fibră otică.

--Reţeaua de electricitate  este o reţea de joasa tensiune , in montaj aerian, care alimentează  consumatorii casnici si publici prin branşamente individuale; reţeaua de iluminat public urmează traseul străzilor comunei . Pe teritoriul comunei exista si o linie electrica de înaltă tensiune .

--Colectarea  si   recuperarea  deşeurilor

 Se realizează de către S.C. Supercom SRL care gestionează acest serviciu la nivelul comunei. 

CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE

DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

1. – RISCURI NATURALE 

     Fenomene meteorologice periculoase

Unele dintre fenomenele meteorologice periculoase au un caracter independent de anotimp, iar o altă categorie fiind de asemenea condiţionată de anotimpul favorabil producerii lor. Principalele fenomene meteorologice periculoase care pot apărea sunt: furtuni, tornade, valuri de căldură excesivă, fenomene care nu s-au întâlnit pana in prezent, dar pot apărea ca urmare a efectului de încălzire globala.

Fenomene meteorologice extreme

• 1.1   Inundaţii

În general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje , sau a declanşării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp pentru avertizare si alarmare.

Teritoriul comunei   Silivașu  de Câmpie  nu este afectat de inundaţii majore,  mari cantităţi mari de apă  se pot acumula numai în urma precipitaţiilor abundente.care se pot acumula pe pîrîul ȘES .în zona Podului de pe drumul  DC 21 A în apropierea Pășunii Groapa Fântînii.În satul Silivașu de Câmpie pot fi supuse riscului inundațiilor un nr de 12 gospodării.5 fântâni aproximativ 30 ha teren arabil agricol.În satul Fânațele Silivașului un nr de 6 gospodării,1 pod și o suprafață de 10 hectare fânețe  naturale.

-1.2 Furtuni,tornade, seceta , îngheț 

Înzăpeziri și viscole , depuneri de gheață pe conductori electrici, îngheț târziu sau timpuriu, furtuni puternice și grindină mare se pot produce în orice zonă a județului. În comuna Silivașu  de Câmpie nu au fost astfel de evenimente, 

Datorită faptului că în ultima perioadă verile sunt tot mai calde, iar rezerva de apă este limitată, seceta provoacă mai multă îngrijorare, provocând pagube în agricultura comunei.         

     Incendii de mari proporţii la fondul construit. Incendii de pădure.

       In istoricul  comunei noastre nu au fost inregistrate incendii de proporții mari, nici la fondul forestier si nici la gospodari,cu toate aceste nu sunt excluse unele incendii deoarece pe raza comunei detinem o suprafata de circa 220 ha de padure, 482 de gospodarii, si mai multe ferme agricole care dețin ateliere improvizate de reparatie,combustibili ,cat și o însemnata masa vegetala uscata.

            -Avalanşe

            Nu este cazul

Fenomene distructive de origine geologică

 - Cutremure

   În urma cercetării , s-au delimitat mai multe regiuni seismice ce dau cutremurele denumite: vrâncene, făgărăşene, danubiene, panonice, pontice.

   Cutremurele vrâncene sunt cele mai importante, mai ales în ceea ce priveşte frecvenţa şi intensitatea. Ele se manifestă într-o suprafaţă epicentrală restrânsă de cca 2000 Km2. Cutremurele puternice de Vrancea care a produs în acest secol pierderi umane şi materiale considerabile au avut loc în 1940 şi 1977. În zone epicentrale s-au deschis fisuri profunde, sărituri ale faliilor şi alunecări de teren. Reactivarea unor falii s-a produs şi la distanţe mai îndepărtate .

 Procesul de reactivare al faliilor a fost evident la cutremurul din 30 august 1986, cu intensitate mai redusă (cca 6 pe scara Richter) .

Din punct de vedere seismic localitatea Silivașu de Cimpie  se încadrează in zona macroseismica de gradul 8 (opt).

- Alunecări de teren

În  comuna Silivașu  de Câmpie  au existat alunecări de teren situate pe raza satului Silivaș  . Acestea au apărut in urma perioadelor cu  ploi abundente. In momentul de față există si pot apărea alunecări de teren in pct. Pasunea , Hirtope, – Biserica Ortodoxa Silivaș  , Padurea– Macău pe o arie de 10 ha.

2. RISCURI TEHNOLOGICE

A. Industriale

Din punct de vedere al riscurilor tehnologice industriale comuna nu poate fi afectată găsindu-se la o distanţă mare  de oraşul industrial Târgu – Mures si Bistrita .

 B.    Avariile la construcţiile hidrotehnice

Nu e cazul . 

          C.    De transport şi depozitare produse periculoase

Dinamica evoluţiei economiei, implică o creştere permanentă a transporturilor de substanţe sau deşeuri periculoase pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare, în cisterne, containere sau alte ambalaje. Datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, se pot produce explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândirea substanţelor şi deşeurilor periculoase pe sol şi în mediul înconjurător.

Transportul substanţelor sau deşeurilor periculoase pe căile de comunicaţie este  reglementat prin Legea nr. 31/1994, Procedura de reglementare şi control al transporturilor deşeurilor pe teritoriul României din 05.01.2004, Hotărârea Guvernului nr. 1374/2000, de Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004 al miniştrilor din trei ministere cu responsabilităţi în domeniu şi de „Codul Naţiunilor Unite pentru Transportul Produselor Periculoase”.

D. Transporturi

Transportul rutier

   In cazul producerii unor situaţii de urgenta cum ar fi: accidente urmate de incendii sau explozii, care sa afecteze autovehiculele aflate pe reţeaua de drumuri din zona  de competenta a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenta –Bistrița  a judeţului Bistrița – Năsăud ,  intervenţia este asigurata de forţele din subordine in cooperare cu cele ale Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenta si ale celorlalte  componente ale Sistemului Naţional de Apărare, după caz. 

In ceea ce priveşte accidentele rutiere, funcţie de categoria autovehiculelor, acestea pot fi împărțite in accidente “uşoare” in care sunt implicate autoturismele si accidente “grele” in care sunt implicate autovehiculele de transport persoane sau  marfa, care la rândul lor, funcţie de marfa transportata se împart in transporturi obişnuite si transporturi de mărfuri  periculoase.

Cauzele producerii accidentelor rutiere sunt multiple. Nerespectarea semnelor si regulilor de circulaţie, neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, consumul de alcool.

Ca tronsoane rutiere cu un grad mai ridicat de pericol, aparţinătoare zonei de competenta ,putem include DN 16 pe poțiunea de drum de la Stu Nou- Ferma de la gostat unde au decedat mai multe persoane ,de acident de mașină.

Transportul feroviar

      Comuna Silivașu de Cămpie nu dispune de cale ferată.

Transportul prin reţele magistrale

Comuna este traversata de reţeaua - medie presiune transport gaze naturale.

Comuna este traversata si de reţeaua de distribuție a energiei electrice.

În comuna Silivașu  de Câmpie nu au fost înregistrate avarii la rețeaua de gaz sau la rețeaua electrică care să pună în pericol sănătatea sau integritatea locuitorilor comunei.

   E. Nucleare

   Riscurile constă în efectuarea transporturilor cu material nuclear pe căile de comunicaţii (   rutier ), sau accident la o centrală nuclearoelectrică. Teoretic oricare localitate poate fi expusă pericolului nuclear.

   F.. Poluare ape 

Comuna Silivașu  de Câmpie  este străbătută de  pâriul Șes și părâie   unde pot avea  loc poluări accidentale ale apelor  cu deşeuri menajere provenite de la populaţia riverana.

G.. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Până în prezent nu se cunosc prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări în comuna Silivașu   de Câmpie .

 H. Eşecul utilităţilor publice

      Până în prezent nu se cunosc eşecuri ale utilităţilor publice în comuna. În cazul apariţiei unor evenimente nedorite intervenţia pentru repunerea în funcţiune a utilităților publice se face de către societăţile de administrare conform planurilor proprii de acţiune.

       I.S.U. Bistrița-Năsăud poate acţiona la solicitarea acestora cu forţele şi mijloacele avute  la dispoziţie pentru diminuarea efectelor produse de eşecul utilităţilor publice.

I. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Căderea unor meteoriţi, asteroizi sau comete pot provoca pe tot teritoriul comunei, efecte distrugătoare vieţii prin producerea unui cutremur de tip cosmic şi de apariţie a unei calote imense de impurităţi în suspensie minimalizând radiaţia solară.

J. Muniţie neexplodată

 In urma mișcării liniei frontului, pe teritoriul judeţului au rămas cantități de muniţie neexplodata, cat si depozitata.

Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiilor rămase neexplodate din timpul celor două    războaie mondiale  se execută conform actelor normative de bază. 

Aceste muniţii constituie un pericol permanent pentru populaţia civilă care vine în contact cu acestea.    

3.    RISCURI BIOLOGICE

   Epidemii şi epizootii 

   Numim epidemie răspândirea în proporţii de masă şi intr-un timp scurt a unei boli transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi perturbarea activităţilor economice, sociale şi de altă natură. Declanşarea efectelor vătămătoare se datorează acţiunii specifice provocate de agenţii patogeni asupra oamenilor.

   Lanţul epidemic: sursa de infecţie, căile de transmitere şi omul receptiv. 

   Boli transmisibile: cu poarta de intrare respiratorie, cu poarta de intrare digestivă şi transmise prin vectori şi plăgi.

   Cu poarta de intrare respiratorie: scarlatina, difteria, rujeola, tusea convulsivă, meningita  cerebro – spinală, parotidita epidemică şi gripa.

   Cu poarta de intrare digestivă: poliomielita, febra tifoidă, dezinteria bacilară, holera, toxiinfecţiile alimentare şi hepatita epidemică. 

   Transmise prin vectori şi plăgi: tifosul exantematic, malaria, febra galbenă, ciuma, tetanosul.

   Epizootiile reprezintă răspândirea în proporţii de masă în rândul animalelor a unor boli infecto- contagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminată. Deţinătorii de animale au obligaţia şi răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar – veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale precum şi de asigurarea bazelor materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare.

   Bolile transmisibile de la animal la om (zoonoze) sunt: bacteriene, virotice ,şi parazitare.

   Bacteriene: tuberculoză bovină, bruceloză, leptospiroză, salmoneloză, antraxul, stafilococia şi tetanosul.

   Virotice: turbarea, febra aftoasă, pesta, leucoza.

   Parazitare: trichineloza, echinocoza, dermatomiceea.

            Omenirea se află sub ameninţarea unei pandemii   provocată de coronavirus

Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care infectează atât animalele cât și oamenii. Coronavirusurile umane pot cauza simptome similare răcelii comune, în vreme ce altele cauzează boli mai severe (precum MERS-sindromul respirator din Orientul Mijlociu și SARS-sindromul respirator acut sever). Anumite coronavirusuri descoperite la animale pot infecta oamenii-acestea sunt cunoscute ca boli zoonotice. Se presupune că transmiterea este similară cu cea a MERS-CoV şi SARS, pe cale respiratorie, prin picaturi de secreţie, produse când o persoană infectată tuşeşte sau strănută.

          Transmiterea este posibilă şi când are loc contactul direct cu fluidele (sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă) de la o persoană infectată. Este considerată şi transmiterea de la animale la om prin contactul cu animale bolnave sau cu produse de la acestea, de aceea se recomandă evitarea contactului cu animale bolnave şi aplicarea măsurilor generale legate de manipularea animalelor şi produselor de la acestea, prepararea alimentelor. Denumirea acestui coronavirus stabilită de către Organizația Mondială a Sănătății este Covid-19.

Cele mai frecvente simptome:

• febră,
• tuse seacă,
• oboseală.
• Simptome mai puțin frecvente:
• dureri de cap și dureri musculare,
• durere în gât,
• diaree,
• conjunctivită,
• dureri de cap,
• pierderea gustului sau a mirosului,
• iritație la nivelul pielii sau o decolorare a degetelor de la mâini sau de la picioare.

           Pesta porcina africană 

Care sunt simptomele infecției cu pesta porcina?

 Pesta porcină africană este o boală cauzată de un virus foarte rezistent în mediu şi alimente, afectând toţi porcii domestici şi sălbatici. Această rezistenţă ieşită din comun şi particularităţile biologice ale virusului au făcut imposibilă producerea unui vaccin eficient, până în prezent. Mecanismele modului de răspândire a acestui virus sunt incă neclare, dar se pare că răspândirea rapidă a bolii are loc, excluzând căile clasice de infecţie, mai ales prin neglijenţa umană, în ceea ce priveşte proasta manipulare a carcaselor şi produselor provenite de la porcii infectaţi şi manopera veterinară.

1. Clinic boala poate evolua supra acut, acut, subacut şi cronic.
2. Moartea este subită cu puţine semne clinice (în forma supraacută moartea poate să apară înainte de apariţia semnelor clinice);
3. Febră mare: 40,5 – 42º C, care se menţine 3-4 zile;
4. Abatere, inapetenţă, anorexie, pulsul accelerat şi aritmic, dispnee, tuse, jetaj sero-mucos sau sero-hemoragic, conjunctivită purulentă şi hemoragică; 
5. Polidipsie, vomitări, constipaţie urmată de diaree (uneori hemoragică); Ø Pielea urechilor cianotică, uneori pot apărea hematoame;
6. La nivelul părţii inferioare a abdomenului, extremităţilor membrelor şi cozii, pe fondul cianotic apar pete hemoragice; 
7. Cu 24-48 ore înainte de moarte, la un număr mare de animale, apar semne de meningoencefalită: agitaţie continuă, dromomanie, mers în manej, retropulsie, pareze şi paralizii;
8. Scroafele gestante avortează;
9. Moartea apare în 5-13 zile uneori 20 zile. 
10. Rata de morbiditate (la porcii domesticii) se apropie de 100%.
11. Rata de mortalitate depinde de virulenţa virusului şi poate varia de la 20 la 100%. 3 
12. Tulpinile foarte virulente pot provoca mortalitate de până la 100% la porcii de toate vârstele. 
13. Tulpinile mai puţin virulente pot provoca mortalitate de 70-80% la porcii tineri şi de până la 20% la porcii adulţi.

Recomandari pentru prevenirea imbolnavirii cu gripa porcina.

    Prevenirea (măsurile de bio securitate şi igienă) şi combaterea rapidă a potenţialelor focare este foarte importantă. Toate animalele suspecte trebuie ucise şi distruse, conform legislaţiei în vigoare, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat la preţul de piaţă al animalelor. În vederea unei intervenţii rapide şi eficiente a serviciilor veterinare specializate, cetăţenii au fost informaţi prin media, de către direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene să contribuie la depistarea şi anunţarea timpurie a cazurilor de boală şi să comunice oricărui medic veterinar de liberă practică împuternicit, medicului veterinar oficial sau direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, orice caz suspectat la porcinele domestice şi sălbatice care prezintă semnele de boală sus-menţionate, sau creşterea îmbolnăvirilor sau a cazurilor de moarte.

O altă problemă la nivelul județului Bistrița-Năsăud este apariția tot mai frecventă a urșilor în zonele locuite. Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Bistrița” al județului Bistrița-Năsăud asigură informarea populației din zonele afectate prin intermediul sistemului RO-ALERT, cu privire la prezența în zonă a animalelor periculoase și transmiterea recomandărilor pentru evitarea unor situații de risc. În situații de urgență, statul, prin instituțiile responsabile, trebuie să intervină prompt, adecvat și eficient pentru protecția şi salvarea vieţii oamenilor. 

Pentru gestionarea acestor situații de risc s-a emis ORDONANŢA DE URGENŢĂ  Nr. 81/2021 din 21 iulie 2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și   HOTĂRÂREA  Nr. 3/2023 din 4 ianuarie 2023 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele şi/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi unele măsuri de punere în aplicare a acesteia

       Situatii determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor

• Nu s-au semnalat .

4. RISCUL DE INCENDIU

Incendiile de pădure iau naştere, în majoritatea cazurilor din neglijenţa oamenilor,   rar provocate de trăsnete , precum si   datorită autoaprinderii.

Factori care favorizează incendiul: anotimpul în care izbucneşte acesta, felul incendiului, condiţiile meteorologice, topografia terenului. Astfel, seceta provoacă uscarea puternică a ierburilor, lizierei şi resturilor de exploatare, iar vântul intensifică arderea şi extinde incendiul. De asemenea, incendiile iau naştere şi se propagă mai uşor în pădurile pure de răşinoase şi în special spre sfârşitul verii şi începutul primăverii. 

In afara cauzelor mai sus prezentate, mai intervine una foarte importanta si anume trecerea unei suprafeţe de 130 ha in domeniul privat. 

In cazul producerii unui incendiu, intervenţia in funcţie de relief, suprafaţa, tipul (liziera, coronament, combinate,) este deosebit de dificilă, necesitând un număr mare de forţe si mijloace. 

Incendiile la păduri pot avea consecinţe numeroase şi grave – cum ar fi:

• distrugerea lizierei, a regenerărilor naturale şi a seminţişului;
• arderea ramurilor şi a scoarţei arborilor ceea ce produce uscarea lor;
• carbonizarea tulpinilor arborilor parţial, ceea ce duce la deformarea acestora;
• arderea materialului lemnos exploatat;
• pierderea calităţii solului ca urmare a arderii lizierei şi reducerea umidităţii prin lipsa stratului protector;
• degradarea sau distrugerea florei şi faunei (cuiburi de păsări, puii unor animale şi specii de vânat etc.);
• reducerea valorii estetice, economice şi biologice a pădurilor;
• distrugerea unor construcţii existente pe teritoriul pădurilor (cabane, adăposturi pentru animale etc.);
• pierderea vieţilor omeneşti în unele situaţii.

Faţă de cele expuse se desprinde concluzia că problemele complexe şi specificul intervenţiei pentru stingerea incendiilor la păduri, impun o organizare şi conducere fermă a acţiunilor, fapt ce se realizează prin constituirea comandamentelor de intervenţie în fondul forestier încă înaintea producerii unor eventuale incendii. 

   Se desprinde ca o caracteristică  a incendiilor de  pădure dezvoltarea cu intensitate pe o suprafaţă mare a acestora, datorită speciilor de răşinoase şi foioase, lipsa spaţiilor de siguranţă (rigole), terenul accidentat şi greu accesibil (uneori inaccesibil), lipsa surselor de apă – pe timp de secetă chiar inexistenţa acestora, greutăţi în realizarea legăturilor radio datorită zonelor ecranate.

5. RISCURILE SOCIALE 

Problema sărăciei reprezintă efectul de dezagregare socială cu care societatea noastră se confruntă: criminalitatea, corupţia, trafic de fiinţe vii, degradarea habitatului uman, inhibarea simţului civic care duc la manifestări cu afluenţă de public. Nu sunt semnalate cazuri extreme.

6. ZONE DE RISC CRESCUT

- Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice.

În conformitete cu HOTĂRÂREA nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, în comuna Silivașu  de Câmpie nu se identifică zone cu  risc principal.

- Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii şi explozii, chimic, radiologic, tehnologic,etc)

Incendiile de proporţii sunt fenomene complexe declanşate natural sau artificial, uneori scăpate de sub control, în urma cărora se produc pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale, necesitând costuri mari pentru stingerea lor, reabilitarea zonelor afectate .

CAPITOLUL IV.   ACOPERIREA RISCURILOR

            Secţiunea I. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie:

            Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie- intervenţie constă în stabilirea efectelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premizelor referitoare la condiţiile viitoare, selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea sau transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.

            Concepţia acţiunilor de protecţie- intervenţie se stabileşte din timp şi se înscrie în concepţia generală a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistrita- Nasaud   şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi a factorilor de mediu în caz de război sau dezastre.

            Concepţia din Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor se aplică în scopul realizării în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de intervenţie şi protecţie.

            Măsurile stabilite în concepţia de protecţie – intervenţie se realizează din timp în conformitate cu legislaţia în vigoare ( Ordinul nr. 132/ 29.01.2007) şi a Schemei cu Riscurile Teritoriale din zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistrița – Năsăud  şi se intensifică în situaţii speciale, conform Planului de Evacuare pentru Situaţii de Urgenţă.

            De asemenea, concepţia cuprinde măsuri specifice privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă la obiective, instituţii publice, construcţii, aglomerări de persoane şi operatori economici sursă de risc din zona de competenţă.

            Secţiunea a II- a. Etapele de realizare a acţiunilor:

            Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele:

a. alertarea şi /sau alarmarea unităţii sau a subunităţilor pentru intervenţie;

b. informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

c. deplasarea la locul intervenţiei;

d. intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;

e. transmiterea dispoziţiilor preliminare;

f. recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

g. evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

h. realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

i. manevra de forţe;

j. localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);

k. înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);

l. regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

m. stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;

n. întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

o. retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

p. restabilirea capacităţii de intervenţie;

q. informarea inspectorului general/ inspectorului şef/ comandantului şi a eşalonului superior.

            Aceste etape se stabilesc ţinând cont de caracteristicile operative ale zonei de competenţă, centralizarea, prelucrarea şi analiza datelor obţinute.

            Organizarea intervenţiei Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistrița-Năsăud pentru acoperirea riscurilor se realizează într-o concepţie unitară în zone de competenţă prin stabilirea raioanelor de intervenţie a subunităţilor, precum şi stabilirea urgenţelor.

            Secţiunea a III-a. Acţiunile de protecţie – intervenţie

            Forţele de intervenţie voluntare acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

            a. salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

            b. acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;

            c. aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

            d. dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

            e. diminuarea şi /sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă;

            f. limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

            Secţiunea a IV-a. Instruirea.

            Pregătirea forţelor voluntare de intervenţie se realizează în cadrul şedinţelor de pregătire, aplicaţiilor şi exerciţiilor de alarmare, in funcţie de tipurile de risc ce pot afecta comuna Silivașu  de Câmpie   şi de  gradul de dotare cu mijloace şi materiale.

            Forţele de intervenţie voluntare se pregătesc în cadrul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă sau operatorilor economici unde sunt organizate, în baza programelor elaborate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bistrița-Năsăud .

            Secţiunea a V-a. Realizarea circuitului informaţional – decizional şi de cooperare.

            Sistemul informaţional- decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării , înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

            Informarea COAT ale comitetelor ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin raportare.

            Primăria, şi Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiile amplasate  în zona de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

            Circuitul informaţional- decizional se realizează conform planului de alarmare.

CAPITOLUL V.

 RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

            Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetul local pentru situaţii de urgenţă.

            Consiliul Local prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

  În funcție de categoriile de riscuri identificate.mecanismele și condițiile de producere /manifestate amploarea și efectele posibile ale acestora a fost organizat Seviciul Voluntar pentru Situații de Urgență în următoarea componență:

                     PREȘEDINTE – CĂMĂRĂȘAN IONUȚ ANDREI – PRIMAR

                     VICEPREȘEDINTE                 – 

                      SECRETAR -  RAD TAMARA   - SECRETAR GENERAL

                      ȘEF. SVSU   - CHERECHEȘ    TEODOR -  REFERENT 

                      MEMBRU    -    MOLDOVAN ANDREIA  EDVINA- MEDIC UMAN

                       MEMBRU – DÎMBEAN  IOAN   -  MEDIC VETERINAR

                       MEMBRU-    IGNAT CLAUDIU – ȘEF.POST POLIȚIE

                       MEMBRU -  PURCIL ELENA-   DIRECTOR ȘCOALĂ GENERALĂ

                       MEMBRU  -   SABĂU ARSÂNTE  MARINEL -  CONSILIER

                        MEMBRU -   CINCA   IAON  -  CONSILIER

Acțiunile de prevenire,planificare,organizare și desfășurare în scopul acoperiri riscurilor,sunt:- controle de prevenire

• informare preventivă
• pregătirea populației
• alte forme

   Formele auxiliare se stabilesc din rîndul populației și a salariaților formațiunilor de voluntari altele decăt cele instruite special pentru situații de urgență care acționează conform sarcinilor stabilite .Resursele finaciare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și gestionarea unor situații de urgență specifică ce suportă potrivit legii din bugetul de stat sau din bugetele locale după caz precum și din alte surse interne sau internaționale în scopul realizării acțiunilor și măsurilor de prevenire ,intrevenție operativă pentru dotarea cu utillaje,echipamente,materiale și tehnică necesare pentru întrținerea acestora ,precum și pentru pregătirea efectivelor.

CAPITOLUL VI – LOGISTICA ACŢIUNILOR

            Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă este stabilit prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri identificate pe raza Comunei Silivașu  de Câmpie .

            Forţele şi mijloacele de intervenţie sunt organizate, stabilite, se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice şi planurilor de cooperare.

            Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

    Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență este autorizat de tip V,I și are următoarea dotare cu mișloce și tehnică pentru intervenție ;

• o motopoampă pe bezină
• un aparat de aer comprimat
• o butelie de rezevă 
• cazmale- lopeți
• tîrnacoape
• căngi
• tapoare 
• fierestău
• căști de protecție
• costume tip popier 
• cizme de cauciuc 
• lanernă 
• mănuși tip popier
• centuri
• veste refloctorizante
• hidrat exterior
• scară de aluminiu
• trusă medicală 
• șalopete tip combinizon 

            În funcţie de modificările ce vor surveni, Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor va fi actualizat cu evoluţia situaţiilor din teren.

 INTOCMIT,

REFERENT SVSU CHERECHES TEODOR