PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE

A RISCURILOR PENTRU ANUL 2026 AL COMUNEI STROESTI

               CAPITOLUL I - DISPOZIȚII GENERALE

      SECŢIUNEA 1

1.1. DEFINIŢIE, SCOP, OBIECTIVE

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R.) din zona de competenţă a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgentă al Comunei Stroesti (C.L.S.U. Stroesti) reprezintă documentul ce cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul Comunei Stroesti, Judetul Vâlcea, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora.

Scopurile acestui plan sunt de a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele planului sunt următoarele:

Ø  asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

Ø  amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

Ø  stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

Ø  alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

SECTIUNEA 2 

1.2.RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR

Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor instituţiilor cu atribuţii ori cele ce asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţillor de urgenţă de la nivelul Comunei Stroesti, Judetul Vâlcea.

Prezentul plan se întocmeşte de către Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta sau Seful S.V.S.U. Stroesti si se aproba de Consiliul Local al Comunei Stroesti, Judetul Vâlcea. Planul se actualizează de către Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta sau Seful S.V.S.U. Stroesti la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţillor de urgenţă în profil teritorial.

1.2.1. ACTE NORMATIVE DE REFERINTĂ

Ø  Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

Ø  Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă, cu modificările aduse prin Legea nr. 212 din 24.05.2006;

Ø  Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 132 din 21.01.2007, pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii — cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor.

Ø  Ordin nr. 638 din 12/05/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgentă generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice şi poluări accidentale;

Ø  Ordin nr. 1160 din 30/01/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situatillor de urgentă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren

Ø  Ordin nr. 1184 din 06/02/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activitătii de evacuare în situatii de urgentă.

Ø  Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1491 din 09.09.2004, aprobarea regulamentului — cadru privind structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta si centrelor operative pentru situatii de urgenta.

1.2.2. STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE

La nivelul Comunei Stroesti, Judetul Vâlcea structurile implicate în prevenirea şi gestionarea situatilior de urgentă sunt reprezentate de Comitetul Local pentru Situatii de Urgentă al Comunei Stroesti Judetul Vâlcea (anexa nr. 1).

1.2.3. RESPONSABILITĂTILE ORGANISMELOR SI AUTORITĂTILOR CU ATRIBUŢII    

          ÎN DOMENIU

Responabilitatile privind analiza si acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atributii ori asigura functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta in profil teritorial (autoritati ale administratiei publice locale, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta « General Magheru » al judetului Valcea.

Primarul asigura conditiile necesare elaborarii planurilor de analiza si acoperire a riscurilor. Totodata, obligatia stabilirii si alocarii resurselor necesare pentru punerea in aplicare a acestora, potrivit legii.

Pe baza schemei cu riscurile teritoriale, Consiliul Local al Comunei Stroesti intocmeste si aproba 

« Planul de analiza si Acoperire a Riscurilor » in unitatea administrativ-teritoriala.

Pentru indeplinirea atributiilor specifice administratia publica locala coopereaza cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta «General Magheru » al judetului Valcea, cu celelalte structuri deconcentrate ale Ministrului Internelor si Reformei Administrative, unitati ale armatei, servicii voluntare si private ale localitatilor invecinate, serviciilor descentralizate, filiala locala de Crucea Rosie, mass-media, precum si cu alte asociatii, fundatii si organizatii neguvernamentale care activeaza in domeniul specific.

CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV 

          – TERITORIALE COMUNA STROESTI

      SECTIUNEA 1

2.1. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF

Judeţul Vâlcea se află în partea central — sudică a României, în bazinul mijlociu al râului Olt, la sud de Carpaţii Meridionali. Este străbătut de paralela 45 grade latitudine nordică şi de meridianul 24 grade longitudine estică.

Comuna Stroesti este unitatea administrativ teritoriala asezata pe cursul mijlociu al raului Cerna, situata in partea nordica a Podisului Getic, in zona dealurilor getice dintre Oltet si Olt, se afla la intersectia paralelei de 45 grade latitudine nordica si 23° 58" longitudine vestica, meridian Greenwich pe traseul drumului judetean 676 Horezu — Ladesti, ce strabate localitatea de la nord la sud, aflandu-se la o distanta de 56  km de Rm. Valcea si 14  Km de Orasul Horezu.

2.1.1. SUPRAFAŢĂ, VECINĂTĂŢI

Suprafata Comunei Stroesti este de 4.242 ha, care dupa modul de folosinta este repartizata astfel :

a) Suprafata agricola                                                                 = 2.886 ha, din care :

n arabil                                                                                         = 1.119  ha ;

n pasuni  + fanete                                                                             = 1.421 ha;

n  vii + livezi                                                                      = 346 ha ;

b)   Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera       =  1290  ha ;

c)   Neproductiv                                                                                      =  37 ha;

d)    Ape si balti                                                          = 29 ha ;

e) Comuna Stroesti se invecineaza:

- la nord cu Comuna Slatioara

-la nord-est comuna Măldărești

-   la sud-vest cu Orasul Berbesti

-   la sud Comuna Copaceni

-   la vest Comuna Mateești

-   la est Comuna Cernisoara.

Fata de orasele mai apropiate, se afla la urmatoarele distante :

a)   Horezu 14 km ;

b)   Municipiul Rm.Valcea 56 km

2.1.2. FORME DE RELIEF, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE

Relieful, in cadrul marilor unitati de relief a tarii, teritoriul Comunei Stroesti face parte din zona sub carpatica getica, fiind situata in partea nordica a Podisului Getic, in zona dealurilor getice dintre Oltet si Olt. Este delimitata la nord de dealul Măgura Slătioarei, la est de dealul Cernisoarei, iar la vest de dealul Mateestilor, la sud-vest dealul Berbeștilor.

Specificitati, Comuna Stroesti este strabatuta de la nord la sud de raul Cerna, care izvoraste din muntii Capatanii si aduna de pe raza localitatii torenti, valcele de pe versantii estici si vestici si anume :paraul Aninoasa (Stroești), Valea Bisericii, La Socol Biserica Veche, Magurii (Socol) si alte parauri.

Influente, particularitatile petrografice si climatice, ofera teren prielnic declansarii unor game largi de procese actuale. Acestea sunt ajutate de un proces de slepizare secundara, care a stricat echilibrul natural al peisajului geografic. Procesele de modelare se desfasoara in mod deosebit pe versantii interfluviilor, tinand cont de factorii care genereaza o anumita torma de relief, procesele actuale se grupeaza in :

procese si forme de denudatie ;

procese si forme gravitationale ;

procese si forme antropice.

2.1.3. CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI

Faptul ca judetul Valcea dispune de un relief in trepte ce urca de la sud spre nord si ca acestea reprezinta majoritatea unitatilor mari de relief, podisuri, dealuri subcarpatice, confera invelisului de sol al judetului Valcea o mare diversitate de tipuri, subtipuri si varietati de sol. Aceasta mare varietate de soluri este accentuata si de diferentele de varsta ale reliefului pe care se situeaza, de materialul parental divers litologic si divers distribuit, alaturi de existenta culoarelor largi de vale al raului Cerna ce apar ca penetratii ale campiei, precum si de diferentierile de topoclimat si vegetatie care urmaresc in general principalele forme de relief.

La diversificarea invelisului de sol un rol deosebit 1-a avut si actiunea fluviala care este pusa in evidenta de complexitatea culoarelor de vale.

Caracteristicile naturale ale solurilor prezentate, sub aspect morfologic si fizico-chimic sunt deosebit de diverse, in cele ce urmeaza vom prezenta sunccint principalele caracteristici negative ale acestor soluri precum si masurile de protectie, conservare si masurile ameliorative specifice.

Starea actuala a calitatii solurilor este determinata atat de conditiile naturale in care se gasesc solurile respective, cat si de modul de gospodarire prin care nu intotdeauna se asigura amenajarile necesare, cel mai adecvat mod de folosinta si aplicarea deplina si corecta a celor mai corespunzatoare sisteme zonale de agricultura si tehnologii de cultura. Influentele daunatoare ale acestor deficiente se intrepatrund, ducand uneori la potentarea efectelor la niveluri de o deosebita gravitate, ca in cazul cultivarii plantelor prasitoare din deal in vale pe terenurile in panta cu soluri foarte susceptibile la eroziune; neexecutarii lucrarilor solului la momentele optime de umiditate, necompensarii elementelor nutritive scoase din sol cu recoltele, amenajarii si exploatarii nerationale a lucrarilor de imbunatatiri funciare, precum si a diverselor impacturi asupra solului legate de dezvoltarea industriei, urbanizarii, transportului.

Fertilitatea solului este afectata intr-o mai mare sau mai mica masura de diferite cauze daunatoare

cum sunt : eroziunea, continutul redus de humus, compactarea, aciditatea, saraturarea, textura excesiva (nisipoasa sau argiloasa) deficitul sau excesul de apa si de elemente nutritive.

In zona dealurilor subcarpatice predomina procesele de degradare specifice modelarii actuale a terenului, adica eroziunea de suprafata, de adancime si alunecarile. Pentru aceasta zona se impun ca necesitate masuri de combatere a eroziunii solurilor dar si de protectie a acelor care nu au fost inca afectate. Masurile sunt de regula complexe si asociate — ele vor urmarii atat combaterea eroziunii cat si a alunecarilor de teren si nu vor fi eficiente decat daca vor fi luate in ansamblu si nu fragmentar. Se poate avea in vedere, ca principal mod de protectie, schimbarea modului actual de folosinta, daca acesta este arabil, cu un alt mod de folosinta protector (pasune, faneata, livada in sistem clasic). Solurile din aceasta zona sunt si slab aprovizionate cu humus, din care cauza, pentru marirea capacitatii agroproductive se impun fertilizari organice sau cu ingrasaminte verzi. ln general solurile din zona sunt acide iar pentru contracararea aspectelor cauzate de aceasta este necesar administrarea de amendamente calcice.

SECTIUNEA 2 

2.2. CARACTERISTICI CLIMATICE

2.2.1. REGIMUL CLIMATIC, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE

Clima Comunei Stroesti, este influentata de asezarea geografica, de relief si de circulatia generala a atmosferei. Topoclima reprezinta variatiile climatice determinate de neomogenitatea suprafetei active, in primul rand de relief si apoi de vegetatie, sol, retea hidrografica, ape freatice, variatii care au loc in limita inferioara a atmosferei intr-un spatiu tridimensional denumit prin analogie cu spatiul microclimatic, spatiu topoclimatic pana la care se resimt influentele suprafetei active ce caracterizeaza diferitele peisaje geografice. Comuna Stroesti este situata in plina zona temperata. Temperatura aerului arata ca zona Comunei Stroesti este cuprinsa intre izotermele anuale de 8 grade celsius la nord si 9 grade celsius la sudul comunei.

2.2.2. REGIMUL PRECIPITAŢIILOR

Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in sezonul rece, in lunile decembrie si ianuarie.
 incepand cu luna aprilie cantitatea de precipitatii creste, pentru ca, spre sfarsitul primaverii si inceputul verii (lunile mai — iunie), sa atinga valorile cele mai ridicate : 128,3 mm in luna mai, respectiv 112,6 mm in luna iunie si 116 mm in luna iulie. Cantitatea anuala de precipitatii, dupa datele inregistrate la statia Rm. Valcea, este de 749,5 mm, calculata pe sase ani (1970 — 1976). in aceasta perioada, cantitatea cea mai mare de precipitatii s-a inregistrat in 1972, cand a fost de 892,2 mm, iar cea mai scazuta in 1973 — 736 mm.

2.2.3. TEMPERATURI

Temperatura medie anuala calculata la statia din Rm.Valcea rste de 9,2°C. Mersul temperaturilor medii lunare difera de la o luna la alta, lunile cu temperaturile medii lunare cele mai ridicate fiind iulie 21,7°C si august 20,1°, iar lunile cu temperaturi medii cele mai scazute sunt ianuarie -0,5°C si februarie - 0,3°C. in zona climatica a Comunei Stroesti, se observa o crestere a temperaturilor medii lunare din ianuarie pana in iulie si o descrestere din iulie pana in decembrie. Temperatura medie lunara cea mai scazuta in perioada 1970-1975 s-a inregistrat in luna ianuarie 1973 (-21°C). Cea mai ridicata temperatura medie lunara s-a inregistrat in luna iulie 1974 26,5°C. in aceeasi perioada, cea mai scazuta temperatura s­a inregistrat in luna ianuarie 1972 (-17,5°C). Maxima absoluta inregistrata pe o perioada de 50 de ani la statia din Rm. Valcea a fost de 39,8°C, iar minima absoluta de -27°C, din insumarea acestor date rezulta o amplitudine de termica de 66,9°C

2.2.4. FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME

Variabilitatea neperiodică a climei determină o gamă diversă de fenomene meteorologice extreme, unele dintre ele fiind periculoase sau cu risc climatic, deoarece prin geneză, evoluţie şi consecinţe conduc la efecte negative, atât asupra mediului înconjurător cât şi asupra comunităţilor locale.

Fenomenele meteorologice extreme sunt consecinţa prezenţei în regiune a unor mase de aer cu proprietăţi fizice specifice care determină apariţia unor manifestări extreme ale fenomenelor meteorologice.

Pentru sezonul cald sunt specifice următoarele fenomene meteorologice: averse de ploaie, ce pot avea

şi caracter torenţial, descărcările electrice, vijeliile şi grindină. De cele mai multe ori aceste fenomene sunt asociate.

Aversele de ploaie pot genera situaţii de risc prin cantităţile însemnate de precipitaţii căzute în scurt timp, În judeţul Vâlcea numărul mediu anual al zilelor cu precipitaţii lichide se situează între 90 - 125 zile. Caracterul precipitaţiilor este strict legat de dinamica şi structura maselor de aer ce tranzitează această regiune.

Precipitaţiiie atmosferice pot constitui factor de risc meteorologic atunci când depăşesc anumite cantităţi şi prezintă o intensitate foarte putemică:

- Cod roşu - precipitaţii peste  50   l/mp   cel mult o oră, sau cantităţi de precipitaţii de  cel  puţin 80  I/ mp  în  3 ore.

- Cod portocaliu - cantităţi de precipitaţii peste 35 l/mp în cel mult 1 oră;

                          - cantităţi de precipitaţii de cel puțin 60 l/mp în 3 ore ;

- Cod galben - cantităţi de precipitaţii normale pentru regiunea respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru   

anumite activităţi, şi anume cantităţi de precipitaţii peste 25 l/mp în cel mult o oră,

- cantităţi de precipitaţii de cel puţin 45 1/mp în 3 ore.

Grindina este fenomenul care se manifestă în situaţia unor mişcări convective putemice ale aerului şi devine fenomen meteorologic periculos, ori de câte oh se produc căderi de grindină, chiar dacă nu sunt însoţite de descărcări electrice. Acest fenomen meteorologic devine factor de risc atunci când se produc căderi de grindină de mari dimensiuni, ori când ghndina se aşteme sub forma unui strat continuu şi/sau se produc pag ube materiale.

Descărcările electrice apar în condiţiiie unor mişcări de convecţie putemice ale aerului şi sunt înregistrate mai ales în sezonul cald al anului, din luna aprilie până în luna august. Ele pot fi insoţite de creşterea turbulenţei aerului manifestată prin intensificări violente ale vântului care pot avea şi aspect de vijelie.

Numărul mediu anual al zilelor în care se înregistrează descărcări electhce este cuprins între 20-25 zile/an. Pentru sezonul rece sunt caracteristice fenomenele meteorologice periculoase de ninsoare sau strat gros de zăpadă, viscol, depuneri de gheaţă pe conductodi aeheni.

Ninsoarea poate constitui fenomen meteorologie de risc atunci când se produc creşteri ale stratului de zăpadă cu 50 cm sau mai mult în 24 de ore, determinând înzăpezirea drumurilor şi a căilor ferate, creând pericolui de prăbuşire a acoperişurilor şi a unor construcţii.

1n judeţul Vâlcea cele mai timpurii ninsori se pot produce în luna septembrie, iar cele mai târzii în luna mai (la munte).

Numărul mediu anual de zile cu ninsoare este cuprins între 15-20 zile. Stratul de zăpadă poate persista în medie 40-50 zile/an, dar în iernile mai reci şi umede, acesta a persistat o perioadă mai îndelungată, 60-70 zile/an, în schimb iernile calde şi secetoase, acesta a durat 25-30 zile/an.

Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 15-54 cm, dar s-au înregistrat şi grosimi mai mari, uneori depăşind 100 cm. La staţia meteorologică Ob. Lotrului, stratul de zăpadă, în lunile ianuarie-martie poate depăşi 150 cm şi persistă Incepând din luna noiembrie până la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai.

Viscolul (transport de zăpada la Inălţime) se înregistrează atunci când se produce transport de zăpadă deasupra nivelului ochiului observatorului meteo.

Viscolul este factor de risc atunci când nin.sohle abundente sunt însoţite de vânt cu viteza mai mare sau egală cu 16 m/s (viscol puternic), care produce, troienirea zăpezii pe porţiunile deschise de teren, împiedicând desfăşurarea normală a activităţilor economice.

Viscolul este posibil începând cu luna octombrie, dar în lunile decembrie, februarie se semnalează cele mai multe cazuri. Acest fenomen meteorologic poate avea urmări deosebit de grave pentru viaţa economică provocând izolarea unor aşezări umane, distrugerea unor construcţii, a reţelelor electrice şi îngreunarea: transportuhlor rutiere sau feroviare.

Depunerile de gheaţă se produc pe sol sau pe diferite. obiecte (polei, chiciură, zăpadă îngheaţă, lapoviţă) şi sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezenţa lor pot periclita circulaţia rutieră (polei) sau prin dimensiunile lor pot avaria conductorii aerieni.

In judeţul Vâlcea, chiar poate fi semnalată în 7 la 10 zile/an, în regiunile unde ceaţa este prezentă. Poleiul se produce anual, în medie în 4-5 zile, dar sunt ani în care acest fenomen este prezent 10-15 zile.

Vântul poate fi fenomen meteorologic de risc atunci când prin 'intensitatea sa depăşeşte anumite limite şi poate perturba activitatea normală a comunităţilor umane.

In situaţii convective foarte putemice vântul poate depăşii 25 m/s şi atunci devine factor foarte putemic de risc meteorologic, atunci când viteza vântului este mai mare de 20 m/s, atunci sunt situaţii meteorologice de risc putemic, iar când viteza vântului depăşeşte 15 m/s, acest fenomen meteorologic poate deveni temporar periculos.

SECTIUNEA 3 

2.3. RETEAUA HIDROGRAFICĂ 

2.3.1. CURSURILE DE APĂ.

Reteaua de suprafata este alcatuita din ape curgatoare (torenti, parauri, rauri) si ape statatoare (lacuri, balti si mlastini). Aprovizionarea retelei hidrografice se face din precipitatii si topirea zapezilor.

Reteaua hidrografica este formata din raul Cerna care este o apa curgatoare permanenta autohtona si afluentii sai paraiele. Paraiele sunt dispuse rectangular. Suprafata totala a bazinului hidrografic al raului Cerna este de 817 km², din care aproape 60 km² se gasesc pe teritoriul nostru. Lungimea bazinului este de 99 km, din care la noi este de 12 km, iar latimea medie a bazinului este de 6 km din care la noi de 5-6 km.

Debitul maxim al raului Cerna se inregistreaza in perioadele de suprapunere a ploilor de primavara cu topirea zapezilor sau in timpul ploilor torentiale de vara. Anul cu cele mai mari debite a fost in anul 1941, iar anul cu cele mai mici debite a fost 1945.

2.3.2. BAZINELE HIDROGRAFICE

            -

2.3.3. CARACTERISTICILE PEDOLOGICE 

            -

2.3.4. LACURI, IAZURI

            -

2.3.5. ACUMULĂRI PISCICOLE

            -

2.3.6. AMENAJĂRI HIDROTEHNICE

Lucrari de aparare impotriva inundatiilor :

Amenajarea hidrotehnica a raului Cerna ;

Paraul Aninoasa (Stroești);

Paraul Biserica noua Ciresu ;

Paraul Biserica Veche Ciresu și paraul Magurii (Socol) ;

SECTIUNEA 4

2.4. POPULAŢIE

2.4.1. NUMĂRUL POPULAŢIEI : 2.336 persoane, din care

a)                       sex masculin : 1.180 persoane

b)                       sex feminin : 1.156 persoane

2.4.2. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ

La recensamantul din 2003 s-a constatat un numar de 2.910 locuitori. in urma recensamantului din 2012, s-a constatat un numar de 2.820 locuitori, iar după recensământul populației din anul 2021, s-a constatat un număr de 2336 locuitori, o tendinta de scadere si imbatranire a populatiei, datorita natalitatii scazute si emigrarii multor tineri in strainatate.

2.4.3. MIŞCAREA NATURALĂ

Dintr-o analiza facuta pe o perioada de 10 ani (1966-1976), reiese ca natalitatea a fost cuprinsa intre 18 si 30 de la mia de locuitori, natalitate mai mare inregistrandu-se in anii 1967, 1968 si 1969, de 32 la mia de locuitori, iar mai scazuta in anul 1973 de 18 la mie. De asemenea, mortalitatea se afla in continua scadere, mai ales mortalitatea infantila. Media de varsta in comuna noastra este de 65 de ani.

2.4.4. DENSITATEA/CONCENTRAREA POPULAŢIEI PE ZONE

In vatra satelor densitatea locuitorilor este de 18 locuitori la hectar care este aceeasi pentru toate satele comunei. Densitatea mica de locuitori se explica prin aceea ca cea mai mare parte din suprafata comunei este acoperita cu paduri.

                                                 SECTIUNEA 5 

2.5. CĂI DE TRANSPORT

2.5.1. CĂILE DE TRANSPORT RUTIERE

Comuna Stroesti este strabatuta de :

a)                  3 (trei) drumuri judetene :  - DJ 676 Slatioara – Copaceni

                                                           - DJ 676 D – Dealul Ulmului

                                                          - DJ 676 D - Giula

b)                  2 (doua) drumuri comunale :- DC 131 Stroesti-Obroocesti

                                                               - DC 132 Stroesti- Dianu

2.5.2. CĂILE DE TRANSPORT FEROVIARE

                      Nu este cazul.

2.5.3. CĂILE DE TRANSPORT AERIENE

Nu este cazul.

2.5.4. CĂILE DE TRANSPORT SUBTERANE

Nu este cazul.

2.5.5. CĂILE DE TRANSPORT NAVIGABILE

Nu este cazul.

2.5.8. REŢELE DE CONDUCTE MAGISTRALE (gaze, pentrol, etc.)

Nu este cazul.

SECTIUNEA 6 

2.6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

2.6.1. ZONELE INDUSTRIALIZATE/RAMURI

Nu este cazul

2.6.2. DEPOZITE/REZERVOARE, CAPACITĂŢI DE STOCARE

Nu este cazul

2.6.3. EXPLOATĂRI MINIERE/PETROLIERE

Nu este cazul

2.6.4. FONDUL FUNCIAR — TERENURI AGRICOLE, SUPRAFEŢE ÎMPĂDURITE

Terenuri agricole :

Arabil : 1.119 ha

Pasuni + fanete: 1.421ha

Vii + livezi: 346 ha

Terenuri neproductive : 266 ha

Suprafete impadurite : 1290 ha

2.6.5. CREŞTEREA ANIMALELOR

-Bovine 367

-Ovine 964

-Caprine 126

-Porcine 1.500

-Cabaline 7

-Iepuri de casa 89

-Pasari 11.000

-Familii de albine 1.050

2.6.6. TURISM/CAPACITĂŢI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Nu este cazul

2.6.7. RESURSE NATURALE

Nu este cazul

SECTIUNEA 7 

2.7. INFRASTRUCTURI LOCALE

2.7.1.INSTITUŢII PUBLICE — CULTURĂ, OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

2.7.2. REŢELE DE UTILITĂŢI, APĂ, CANALIZARE, ELECTRICE, GAZE ETC.

Alimentare cu energie electrica a tuturor gospodariilor localitatii.

    Alimentare cu apa aproape in toata comuna și canalizare pe lungimea DJ 676 (Slătioara – Copăceni).

2.7.3. LOCURI DE ADUNARE ŞI CAZARE A POPULAŢIEI iN SITUAŢII DE URGENŢĂ  — TABERE DE SINISTRAŢI

Sinistratii sunt cazati la :

       - Scoala Generala cu Clasele I-IV Ciresu (capacitatea 100 locuri , utilitati : incalzire centrala, apa)

        -   Scoala Generala cu clasele V-VIII Stroesti (capacitatea — 100 locuri, utilitati : incalzire centrala, apa) ;

        -   Camin Cultural Stroesti (capacitate 100 locuri, utilitati : incalzire centrala, apa)

SECŢIUNEA 8 

2.8. SPECIFIC /LOCAL 

Nu este cazul