STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ACORDATE LA NIVELUL ORAȘULUI TÂRGU CĂRBUNEȘTI, PENTRU PERIOADA 2026 - 2030

CAPITOLUL 1: CONSIDERAȚII GENERALE

1.1 Introducere

Asistența socială este o profesie, un domeniu și o disciplină bazată pe practică, care promovează schimbarea și dezvoltarea socială, incluziunea socială, totodată împuternicirea și eliberarea oamenilor. Principiile justiției sociale, drepturile omului, responsabilitatea comună și respectul pentru diferențe ocupă un loc central în domeniul asistenței sociale.

Înarmată cu teorii din științe umaniste și sociale, dar și cu cunoștințe locale, asistența socială activează oamenii și sistemele pentru a răspunde provocărilor vieții și pentru a promova bunăstarea generală.

Până nu demult, sintagma „asistență socială” era înțeleasă de mare parte a populației (și, din păcate, de unii dintre cei responsabili cu aplicarea măsurilor de protecție socială) exclusiv ca activitate de protecție economică a persoanelor sau familiilor care, la un moment dat, se află în imposibilitatea de a-și acoperi nevoile minime de viață. În realitate, însă, asistența socială nu poate fi redusă la beneficii financiare, întrucât, pe lângă dimensiunea economică, mai există și alte dimensiuni – socială, psihologică, spirituală – care îl definesc pe om, toate aceste aspecte concurând la determinarea unei situații de dificultate în care se poate găsi o persoană sau o familie, la un moment dat.

Gradul de civilizație și dezvoltare al unei societăți se măsoară în mod determinant și prin sistemul de asistență și protecție socială existent în societatea respectivă, prin măsura în care acesta reușește să asigure un nivel de trai acceptabil și șanse egale de participare la viața socială pentru toți cetățenii. Accesul la beneficii și servicii sociale reprezintă un mijloc de întărire a coeziunii sociale și de reducere a excluderii sociale.

În ultimii ani, factorii responsabili cu configurarea sistemului de protecție socială la nivel național au recunoscut tot mai mult necesitatea regândirii sistemului național de asistență socială, cu mutarea accentului de pe acordarea măsurilor financiare pe dezvoltarea și diversificarea gamei de servicii sociale, astfel încât să acopere cea mai mare parte a categoriilor de persoane defavorizate; un obiectiv major al politicilor publice în domeniul muncii și justiției sociale, specificat și în programele de guvernare, fiind asigurarea unor servicii sociale de calitate.

Prin noua Strategie de dezvoltare a serviciilor sociale din orașul Târgu Cărbunești 2026–2030 se urmărește îmbunătățirea și dezvoltarea serviciilor și beneficiilor de asistență socială oferite în prezent, în scopul asigurării continuității programelor și proiectelor pentru prevenirea excluziunii persoanelor, grupurilor și comunităților vulnerabile, ocrotirea integrității psiho-sociale și creșterea calității vieții celor aflați în situație de risc.

Strategia este concepută pentru a răspunde nevoilor identificate în vederea protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice vulnerabile, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială.

Datele folosite în elaborarea direcțiilor de acțiune sunt date validate de instituțiile naționale abilitate, tocmai pentru a asigura coerență în implementarea programelor care vor fi descrise în cuprinsul acestui document.

Prezenta Strategie, fiind un document-cadru de referință pentru acordarea serviciilor sociale în orașul Târgu Cărbunești, urmărește creșterea incluziunii economice și sociale a comunităților marginalizate, atât prin acțiuni proprii, cât și împreună cu actori de la nivel local.

Astfel, prin intervenții constante și adaptate la noile nevoi ale comunității urbane marginalizate, folosind atât cadrul local și național, cât și absorbția de fonduri nerambursabile, strategia va genera un efect pozitiv pe termen lung, deoarece contribuie la realizarea obiectivelor documentelor strategice relevante la nivel național. Dezvoltarea de măsuri integrate va asigura un efect de impact pe termen scurt, mediu și lung, determinând un progres considerabil al serviciilor sociale, dar și al educației, sănătății, ocupării și locuirii.

1.2. Principii și valori

Principii generale ale sistemului de servicii sociale din orașul Târgu Cărbunești

Solidaritatea socială
 Întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport și măsuri de protecție socială pentru depășirea sau limitarea unor situații de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populație.

Subsidiaritatea
 În situația în care persoana sau familia nu își poate asigura integral nevoile sociale, intervine colectivitatea locală și structurile ei asociative și, complementar, statul.

Universalitatea
 Fiecare persoană are dreptul la asistență socială, în condițiile prevăzute de lege.

Abordarea individuală
 Măsurile de asistență socială trebuie adaptate situației particulare de viață a fiecărui individ.

Acest principiu ia în considerare caracterul și cauza unor situații de urgență care pot afecta abilitățile individuale, condiția fizică și mentală, precum și nivelul de integrare socială a persoanei.

Suportul adresat situației de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susținere adresate membrilor familiei beneficiarului.

Parteneriatul
 Instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale, instituțiile de cult recunoscute de lege, precum și membrii comunității stabilesc obiective comune, conlucrează și mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiții de viață decente și demne pentru persoanele vulnerabile.

Valorile care stau la baza acordării serviciilor sociale

Respectarea demnității umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă și deplină a personalității, îi sunt respectate statutul individual și social și dreptul la intimitate și protecție împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;

Participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii și familiile acestora participă activ în planificarea, acordarea și evaluarea serviciilor sociale;

Transparența, potrivit căreia se asigură creșterea gradului de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, precum și stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;

Nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri și acțiuni de protecție socială fără restricție sau preferință față de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenență politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenență la o categorie defavorizată;

Eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activități și obținerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat;

Eficiența, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost–beneficiu;

Respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că acestea nu amenință drepturile sau interesele legitime ale celorlalți;

Activizarea, potrivit căreia măsurile de asistență socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale și creșterii calității vieții persoanei, precum și întărirea nucleului familial;

Proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului și menținerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viață;

Complementaritatea și abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potențial de funcționare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunității și societății, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului și acordate integrat cu o gamă largă de măsuri și servicii din domeniul economic, educațional, de sănătate, cultural etc.

Concurența și competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici și privați trebuie să se preocupe permanent de creșterea calității serviciilor acordate și să beneficieze de tratament egal pe piața serviciilor sociale;

Egalitatea de șanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunitățile de împlinire și dezvoltare personală, dar și la măsurile și acțiunile de protecție socială;

Confidențialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieții private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidențialității asupra datelor personale și informațiilor referitoare la viața privată și situația de dificultate în care se află;

Echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socio-economice similare, pentru aceleași tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale;

Dreptul la libera alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditați.

1.3. Politici europene și naționale privind dezvoltarea serviciilor sociale

În ultimii ani, factorii responsabili cu configurarea sistemului de protecție socială la nivel național au recunoscut tot mai mult necesitatea regândirii sistemului național de asistență socială, cu mutarea accentului de pe acordarea măsurilor financiare pe dezvoltarea și diversificarea gamei de servicii sociale, astfel încât să acopere cea mai mare parte a categoriilor de persoane defavorizate.

Context european și național

Dezvoltat rapid după 1990, sistemul de asistență și protecție socială a avut mai degrabă un caracter fragmentat, constituit mai ales în jurul unor situații de criză, fără priorități clar stabilite. Astfel, sistemul a urmărit asigurarea unei protecții minimale, iar legislația adoptată în această perioadă a avut în vedere dezvoltarea unui sistem de beneficii pentru depășirea perioadei de tranziție către o economie de piață.

De asemenea, încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 a generat incoerența organizațională, costuri sociale ridicate și a scăzut capacitatea de supervizare și control, în același timp funcționând mai multe instituții de coordonare pe domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități etc.

Adoptarea Legii nr. 705/2001 privind sistemul național de asistență socială a constituit pasul decisiv în crearea coerenței legislative și instituționale, deschizându-se calea reformei și dezvoltării sistemului național de asistență și protecție socială.

Coordonarea întregii activități de asistență socială era apanajul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, căruia îi erau subordonate instituții precum Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, Agenția Națională pentru Protecția Familiei, dar, totodată, existau și o serie de comisii organizate la nivelul instituțiilor prefectului și al instituțiilor descentralizate.

La nivel local, implementarea măsurilor de asistență și protecție socială se realizează în principal de către direcțiile județene de muncă și protecție socială, direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului, agențiile județene antidrog, autoritățile județene de sănătate publică, inspectoratele județene de poliție, inspectoratele județene școlare și serviciile publice de asistență socială.

Astfel, autoritățile publice locale au responsabilități accentuate atât în stabilirea drepturilor de asistență socială, cât și în furnizarea suportului financiar și de servicii.

În același timp, se consolidează rolul consiliilor locale și județene în dezvoltarea activității de asistență socială la nivel județean și în organizarea și susținerea activităților de asistență socială la nivel local. Activitatea de protecție a drepturilor copilului și a persoanelor cu dizabilități este apanajul direcțiilor generale de asistență și protecție socială din subordinea consiliilor județene.

În plus, ținând cont de integrarea României în Uniunea Europeană, componentele sistemului trebuie să își redefinească rolurile și să își asume responsabilități noi, care să aibă ca rezultat integrarea optimă a cetățenilor în comunitate.

Serviciile sociale au un rol important în sprijinul incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. Pentru realizarea incluziunii sociale este necesară eficientizarea relației dintre nevoile grupurilor vulnerabile și oferta de servicii sociale. Rezultatele analizelor realizate în domeniul dezvoltării serviciilor sociale arată că țara noastră se confruntă încă cu lipsuri și incoerențe, serviciile de identificare și intervenție timpurie fiind slab dezvoltate.

România parcurge o situație dificilă privind finanțarea sistemului de asistență socială, astfel că se pune din ce în ce mai acut problema ponderării bugetelor pentru beneficii sociale în raport cu cele ale serviciilor sociale, precum și aceea a acoperirii reale cu servicii sociale atât în mediul urban, cât și în cel rural.

Pe de altă parte, nevoia de servicii sociale a populației este în continuă creștere. Serviciile sociale reprezintă un mijloc activ și eficient de sprijin al populației aflate în situații de vulnerabilitate sau marginalizare în raport cu beneficiile sociale. Menținerea serviciilor sociale la un nivel de calitate ridicat nu reprezintă doar o garanție a unui trai decent în comunitate și a protecției față de efectele adverse ale crizei economice. Acestea au ca scop dezvoltarea capacității individuale și de grup pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea incluziunii sociale, prin care cetățenii sunt sprijiniți să devină activi în viața economică și socială a comunităților lor, să depășească situații de dificultate (temporare sau de lungă durată) și să contribuie la bunăstarea colectivă.

Este esențial ca sectorul serviciilor sociale să fie adaptat problemelor sociale care se diversifică rapid, acest lucru putând fi realizat prin implementarea unor politici publice solide ce includ o viziune pe termen lung și un cadru de dezvoltare care să permită inovația socială, dialogul public–privat fiind un instrument esențial pentru cunoașterea problemelor cu care se confruntă populația și pentru înțelegerea mai bună a priorităților de investiție.

Strategia de dezvoltare a sistemului de asistență și protecție socială reprezintă un instrument de organizare și evaluare a dezvoltării sectorului public de asistență socială, în acord cu principiile și obiectivele cuprinse în documentele comunitare, naționale și regionale.

Domeniul asistenței și protecției sociale este unul cu implicații deosebit de puternice în viața economico-socială, în cadrul căruia se pot distinge mai multe subdomenii: protecția copilului, protecția persoanelor adulte cu dizabilități, protecția persoanelor vârstnice, protecția victimelor violenței în familie, prevenirea și combaterea consumului de droguri (tutun, alcool, stupefiante) și egalitatea de șanse.

Asistența socială este o componentă a protecției sociale și are drept obiectiv protejarea persoanelor care, din motive economice, fizice, psihice sau sociale, nu au posibilitatea de a-și asigura nevoile sociale și de a-și dezvolta propriile capacități și competențe pentru integrare socială. Accesul la beneficii și servicii sociale reprezintă un mijloc de întărire a coeziunii sociale și de reducere a excluderii sociale.

Gradul de civilizație și dezvoltare al unei societăți se măsoară și prin sistemul de protecție socială existent, prin măsura în care mecanismele de redistribuire a veniturilor și sistemul serviciilor sociale reușesc să asigure un nivel de trai acceptabil și șanse egale de participare la viața socială pentru toți cetățenii.

Evoluția economică românească din ultima perioadă, influențată profund de criza economică mondială, a afectat puternic societatea, prin scăderea veniturilor, disponibilizări, nivel ridicat de stres, probleme cotidiene și apariția violenței, toate acestea având repercusiuni asupra calității vieții. Excluziunea socială este procesul cu efecte sociale negative, determinat de paralizarea capacităților de redresare.

Sărăcia extremă generează, prin permanentizare și reproducere la nivelul tinerei generații, o excluziune socială greu reversibilă.

Grupurile cu risc ridicat de excluziune socială sunt: copiii și tinerii ajunși în stradă, tinerii care părăsesc centrele de plasament, familiile dezorganizate, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități fără susținători legali și cu un grad mare de dependență socio-economico-medicală, victimele violenței în familie, persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicții – respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc. – victimele traficului de persoane, persoanele private de libertate, persoanele sancționate cu măsuri educative sau pedepse neprivative de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanele cu afecțiuni psihice, persoanele din comunitățile izolate, șomerii de lungă durată, precum și o parte semnificativă a populației de etnie romă, care acumulează multiple dizabilități sociale: educație scăzută, lipsa calificării, istoric de neparticipare la economia formală, număr mare de copii, lipsa unei locuințe și absența proprietății asupra terenurilor în zonele rurale.

Principalii factori de excluziune socială:

• erodarea rapidă a veniturilor ca urmare a crizei economice, atât ca valoare, cât și ca număr;
• accentuarea polarizării veniturilor;
• reducerea numărului de locuri de muncă salarizate;
• veniturile celor care au recurs la activități economice independente au fost marcate de incertitudine;
• dezorganizarea controlului social;
• scăderea gradului de acoperire a populației cu servicii sociale fundamentale.

Adoptarea Legii asistenței sociale nr. 292/2011 creează cadrul legal și instituțional care definește reforma în domeniu. Principiile, valorile și regulile generale reglementate de această lege conturează sistemul național de asistență socială, cu cele două componente majore: sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale.

Beneficiile sociale au impact direct asupra beneficiarilor, reprezentând sume acordate lunar persoanelor îndreptățite, care vizează combaterea riscului de sărăcie – prin ajutorul social – sau susținerea familiilor cu copii – prin alocația de stat pentru copii, alocația pentru susținerea familiei, indemnizația pentru creșterea copilului. Beneficiile de asistență socială se stabilesc în funcție de indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție.

O atenție sporită este acordată serviciilor de îngrijire personală. Acestea se adresează persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei funcționale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru desfășurarea activităților zilnice, situație agravată adesea de lipsa relațiilor sociale și a resurselor economice.

Cadrul Strategic Național de Referință 2007–2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană la 25 iunie 2007, stabilește prioritățile de intervenție ale Instrumentelor Structurale ale Uniunii Europene – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune – și corelează prioritățile Planului Național de Dezvoltare 2007–2013 cu cele ale Strategiei Lisabona revizuite și Orientărilor Strategice Comunitare privind coeziunea. Pentru realizarea viziunii strategice, României i-au fost alocate aproximativ 19,67 miliarde euro pentru perioada 2007–2013.

Cadrul Strategic Comun 2014–2020 prevede:

• concentrarea resurselor asupra obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin obiective tematice comune;
• simplificarea procedurilor de planificare și implementare;
• orientarea asupra rezultatelor prin introducerea cadrului și rezervei de performanță;
• armonizarea regulilor de eligibilitate și extinderea opțiunilor simplificate privind costurile, în vederea reducerii sarcinii administrative.

Aceste acțiuni au drept scop creșterea durabilă și generarea de noi locuri de muncă.

În acest context, Fondul Social European este structurat pe patru obiective tematice:

• ocuparea forței de muncă și mobilitatea lucrătorilor;
• educația, competențele și învățarea pe tot parcursul vieții;
• promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
• consolidarea capacității administrative.

Alături de FSE, FEDR, FEADR și EMFF urmăresc susținerea coeziunii sociale, transferul de cunoștințe și furnizarea de servicii publice de calitate.

Elaborarea planurilor naționale și a strategiilor sectoriale are drept scop promovarea incluziunii sociale și necesită o coordonare strânsă între toți partenerii implicați. Consensul în procesul de planificare contribuie la atingerea unui nivel ridicat de realizare a obiectivelor stabilite.

În acest sens, cele mai importante acțiuni ce pot să contribuie la îmbunătățirea procesului de incluziune socială se pot sintetiza astfel:

• creșterea cooperării interinstituționale prin clarificarea responsabilităților și distribuției resurselor;
• promovarea dezbaterilor publice periodice pe teme prioritare;
• dezvoltare comunitară pentru sprijinirea capacității locale de planificare și evaluare;
• utilizarea datelor și indicatorilor în monitorizarea politicilor sociale;
• realizarea de studii și cercetări tematice;
• formarea personalului cu atribuții în domeniul incluziunii sociale.

Planul Național de Dezvoltare (PND) evidențiază creșterea presiunii populației vârstnice asupra populației active și impactul acestei schimbări asupra sistemului de asistență socială. Acțiunile prevăd:

• dezvoltarea infrastructurii sociale;
• profesionalizarea personalului;
• susținerea integrării socio-profesionale a grupurilor vulnerabile.

Problemele-cheie sunt: slaba integrare pe piața muncii a grupurilor vulnerabile, necesitatea dezvoltării serviciilor la domiciliu, lipsa instituțiilor de îngrijire suficiente și nevoia creșterii calității serviciilor sociale.

Elaborarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale a orașului Târgu Cărbunești a avut în vedere corelarea cu strategiile europene, naționale, regionale și locale, în baza unei analize integrate a documentelor strategice și legislative.

Strategia se aliniază exigențelor europene prin implementarea Strategiei Europa 2020, Programului Național de Reformă și Agendei ONU 2031 pentru Dezvoltare Durabilă, transpuse în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2031. Totodată, aceasta respectă recomandările Semestrului European și principiile înscrise în Pilonul european al drepturilor sociale, care vizează egalitatea de șanse, condiții echitabile de muncă, protecție și incluziune socială.

Deci, Strategia este adaptată cadrului de referință european și internațional. Astfel respectând exigențele europene ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, Strategia este în acord cu obiectivele naționale asumate pentru implementarea Strategiei Europa 2020 prin Programul național de reformă și a Agendei 2031 pentru dezvoltare Durabilă a ONU transpusă în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2031 cu recomandările rezultate în cadrul procesului Semestrului European în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, aliniindu-se deopotrivă principiilor și drepturilor înscrise în Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în cadrul Summitului social, care vizează egalitatea de șanse și acces pe piața forței de muncă, condiții echitabile, protecție și incluziune socială. Strategia este adaptată noului context socio-economic, în care provocările clasice ale secolului XXI, derivate din modificările structurale intervenite în funcționarea economiei.

CAPITOLULII .Profilul socio-economic al orașului Târgu Cărbunești

Caracteristici teritoriale ale orașului Târgu Cărbunești

Teritoriul administrativ al orașului Târgu Cărbunești se învecinează la nord cu comuna Scoarța și comuna Albeni, la est cu comuna Berlești și comuna Licurici, la vest cu comuna Dănești și la sud cu orașul Țicleni și comuna Jupânești. Orașul Târgu Cărbunești are o bună accesibilitate; legătura rutieră cu reședința județului se poate asigura prin DN 67 B și DN 67, distanța fiind de aproximativ 25 km, drumurile fiind modernizate.

În ansamblu, orașul este dezvoltat tentacular pe văi, cu o structură adunată și o textură simplă, liniară. Dezvoltarea zonelor de locuit de-a lungul văilor a creat condiții propice dezvoltării locuirii populației.

Teritoriul administrativ al orașului Târgu Cărbunești cuprinde localitatea Târgu Cărbunești – reședința de oraș – și satele componente: Blahnița de Jos, Cărbunești-Sat, Cojani, Crețești, Curteana, Floreșteni, Măceșu, Pojogeni, Rogojeni și Ștefănești.

Conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului, orașul Târgu Cărbunești are unsprezece localități componente:

• ·  Târgu Cărbunești – reședință de oraș;
• ·  Blahnița de Jos – sat aparținător;
• ·  Cărbunești-Sat – sat aparținător;
• ·  Cojani – sat aparținător;
• ·  Crețești – sat aparținător;
• ·  Curteana – sat aparținător;
• ·  Floreșteni – sat aparținător;
• ·  Măceșu – sat aparținător;
• ·  Pojogeni – sat aparținător;
• ·  Rogojeni – sat aparținător;
• ·  Ștefănești – sat aparținător.

Legătura dintre oraș și satele aparținătoare este asigurată de drumul național DN 67 B – drum ce traversează orașul Târgu Cărbunești de la nord la sud, precum și satele Pojogeni și Cărbunești-Sat; drumurile județene DJ 665 C – drum ce traversează satele Pojogeni și Blahnița de Jos; DJ 675 – drum ce traversează orașul Târgu Cărbunești, satele Pojogeni și Măceșu; DJ 661 – drum ce traversează orașul Târgu Cărbunești și satul Cojani; precum și drumurile comunale DC 20 – drum ce traversează satul Pojogeni; DC 20A – drum ce traversează satul Rogojeni; DC 27 – drum ce leagă satele Cărbunești-Sat și Ștefănești; DC 43 – drum ce traversează satul Măceșu și DC 59 – drum ce traversează satele Măceșu, Curteana și Crețești.

Cele mai apropiate gări C.F.R. se află în Târgu Cărbunești și Pojogeni. Orașul Târgu Cărbunești este situat în partea de sud-est a județului Gorj, la 25 km de municipiul reședință de județ Târgu Jiu, având legătură cu DN 67 prin DN 67 B.

Ca tipologie morfologică, o trăsătură caracteristică a localităților orașului este amplasarea acestora în zona în care microclimatul a fost mai favorabil, iar resursele naturale mai variate. Forma terenurilor cuprinse în intravilan este ramificată, dependentă de condițiile naturale și economice specifice județului, în general, și orașului Târgu Cărbunești, în special.

În formarea localităților, locuitorii au ales să se așeze de-a lungul văilor apelor care străbat teritoriul.

Ca încadrare geografică, acest teritoriu este situat lângă paralela de 45° latitudine nordică, fiind, în același timp, străbătut de meridianul de 23°21’ longitudine estică, în cadrul județului Gorj. Orașul Târgu Cărbunești este așezat la îmbinarea a două unități geografice, respectiv Podișul Getic și zona subcarpatică a Olteniei, la limita sudică a depresiunii intracolinare Câmpu Mare – Târgu Jiu, formată dintr-o succesiune de dealuri cu înălțimi de 400–500 m și lunci de-a lungul văilor principale.

Caracteristicile reliefului

Ca urmare a condițiilor complexe de relief, pentru orașul Târgu Cărbunești și localitățile aparținătoare acestuia pot fi prezentate următoarele particularități:

• Orașul Târgu Cărbunești, fiind așezat la limita dintre depresiunea intracolinară Câmpu Mare și Podișul Getic, își desfășoară vatra pe cele două terase îngemănate ale râurilor Gilort și Blahnița;
• Satul Ștefănești este așezat pe culoarul strâmt al Văii Mari, ce curge printre dealurile paralele Frumușelu și Podul Calului;
• Satul Cărbunești-Sat este așezat pe terasa a IV-a a Gilortului, cu cota medie de 400 m;
• Satele Măceșu, Curteana, Crețești și Floreșteni sunt așezate pe vârfurile tocite ale Dealului Bran;
• Satul Cojani este așezat pe terasa a IV-a a Gilortului;
• Satul Rogojeni este așezat la confluența cursurilor de apă Gilort și Blahnița;
• Satul Pojogeni este așezat pe terasa a III-a a pârâului Blahnița, iar satul Blahnița de Jos pe terasa a II-a a aceluiași pârâu.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică de pe teritoriul orașului Târgu Cărbunești este destul de bogată, prin prezența celor două cursuri de apă importante, respectiv râul Gilort și afluentul său principal, Blahnița, iar în vestul orașului se menționează pârâul Cioiana. Colectorul principal din zonă este râul Gilort, care are ca afluenți principali pe malul stâng Hirnea și Valea Mare, iar pe malul drept pârâul Blahnița. La rândul său, afluentul Blahnița primește pe malul drept pâraiele Criceanu și Tărățel, iar pe malul stâng nu are afluenți.

Apele subterane au o rețea densă, cu un debit bogat, iar în zona dealurilor și în zona Câmpu Mare apele freatice coboară sub adâncimea de 10 m.

Clima

Teritoriul orașului Târgu Cărbunești este așezat într-o zonă cu climă temperată, nuanțată de factori locali care generează un climat specific.

Prin amplasarea într-o depresiune înconjurată de dealuri se constată o nuanță pozitivă a elementelor climatice, în special a temperaturii, care are o medie anuală mai ridicată decât la Târgu Jiu (aproximativ +10°C).

Media anuală a precipitațiilor ajunge la circa 730 ml/mp, cu o repartizare neuniformă: pe dealuri se înregistrează cantități mai mari, iar în depresiuni acestea sunt mai reduse.

Clima este temperat-continentală, cu influențe mediteraneene, determinate de poziția geografică, circulația atmosferică și componentele de relief.

Caracteristici:

• radiație solară: cca. 1.200 kcal/cm²/an;
• temperatura medie anuală: +9,7°C, cu +5,2°C în luna ianuarie și +21,2°C în luna iulie;
• precipitații cu maxime în lunile mai–iunie și noiembrie și minime în luna februarie.

Datorită influențelor mediteraneene se înregistrează inversiuni de temperatură, care fac ca în vatra orașului să fie mai rece decât pe platformele învecinate. Vânturile sunt puține și de intensitate redusă, predominând curenți de proveniență mediteraneeană pe Valea Gilortului.

Schimbările climatice globale produc deja modificări semnificative: alimentarea cu apă, producția agricolă, dezvoltarea așezărilor umane, incidența unor boli și periodicitatea evenimentelor climatice extreme.

Caracteristici geotehnice

Din punct de vedere geologic, se întâlnesc depozite de argile și pietrișuri, acoperite de cuvertura cuaternară formată din depozite aluvionare (pietrișuri și nisipuri) ce au dat naștere teraselor râurilor din depresiune, alimentate din zona muntoasă a județului.

Râul Gilort izvorăște din Munții Parâng, din vârful Păpușa, parcurge aproximativ 120 km și se varsă în râul Jiu, în zona Filiași.

Vegetația, Fauna, Resurse naturale ale solului si subsolului

Învelișul vegetal este bogat, pădurile de foioase acoperind majoritatea dealurilor, mai ales în estul și vestul teritoriului. Speciile predominante sunt stejarul, gorunul și cerul, la care se adaugă plantații de conifere în zonele înalte.

Pe pantele abrupte domină salcâmul, iar în zăvoaie apar plopul, pluta, salcia și aninul, însoțite de vegetație specifică zonelor umede (papură etc.).

Fauna este reprezentată prin specii precum iepuri, vulpi, porci mistreți și căprioare.

Terenul agricol este cultivat majoritar, fiind proprietate privată: cereale, leguminoase, fructe (în special struguri), rădăcinoase pentru nutreț, fân și masă verde.

Fondul forestier ocupă aproape jumătate din teritoriul orașului și constituie o bogăție valorificată prin masa lemnoasă, având totodată un rol major în protecția mediului.

Resursele de apă sunt suficiente cantitativ și calitativ, atât la suprafață, cât și subteran. Solul dispune de resurse precum țiței, gaze naturale, nisipuri și pietrișuri pentru construcții.

 Indicatori demografici

Evaluarea corectă a stării capitalului uman și a tendințelor de evoluție pe termen mediu și lung este de o importanță fundamentală pentru proiectarea realistă a perspectivelor unui model sustenabil de dezvoltare, în toate componentele sale esențiale: economică, socio-culturală și de mediu.

Pentru o apreciere obiectivă a situației, studiile recente (Indexul European al Capitalului Uman, Consiliul de la Lisabona, 2007) iau în calcul elemente precum: stocul de capital uman (investiția per capita pentru educația și formarea profesională a populației ocupate, compoziția capitalului uman în funcție de tipul și nivelul de educație, starea de sănătate), utilizarea acestuia (rata de ocupare, rata șomajului, rata conectării la rețele de comunicare multimedia, participarea la activități producătoare de venit sau valoare), productivitatea (contribuția capitalului uman raportată la valoarea adăugată creată, calitatea educației și formării profesionale, angajabilitatea pe parcursul întregii vieți, investițiile în cercetare-dezvoltare) și demografia (spor sau declin demografic, trenduri migratorii, impactul asupra pieței muncii). România nu constituie o excepție.

Trei realități și-au pus amprenta asupra acestei evoluții: criza economică și socială care a dominat cea mai mare parte a acestei perioade, dobândirea dreptului la libera circulație și consecințele politicilor demografice aberante ale guvernanților din deceniile VII, VIII și IX ale secolului trecut.

Măsurile excesive adoptate de regimul comunist în octombrie 1966, privind dreptul la întreruperea sarcinii și accesul la contracepție, mergând până la „planificarea” nivelului natalității, legislația extrem de restrictivă în domeniul divorțului și penalizarea financiară a persoanelor fără copii au condus la o creștere semnificativă a natalității în anii 1967 și 1968, la valori peste media europeană.

Reversul acestei evoluții temporare s-a manifestat prin creșterea mortalității infantile și menținerea acesteia la cote ridicate, prin cea mai mare mortalitate maternă înregistrată în Europa și prin proporțiile alarmante ale copiilor născuți cu malformații congenitale, precum și ale celor abandonați la naștere.

Se poate afirma că nu scăderea în sine a numărului populației reprezintă factorul cel mai îngrijorător, ci faptul că acestei evoluții îi este asociată o degradare continuă a structurii pe vârste, determinată de procesul de îmbătrânire a populației. Aceasta presupune diminuarea grupelor de vârstă tinere și creșterea ponderii persoanelor vârstnice (peste 65 de ani), un fenomen care va afecta pe termen lung populația comunei.

Cauzele acestei evoluții sunt nivelul scăzut al fertilității și migrația internă și externă, care afectează cu precădere tinerii cu un grad ridicat de profesionalizare.

Procesul de îmbătrânire demografică influențează direct evoluția demografică, precum și calitatea, amploarea și ritmul vieții socio-economice din comuna analizată. Efectele pot fi evidențiate prin raportul de dependență pe vârste, care exprimă relația dintre populația inactivă (tinerii până la 16 ani și vârstnicii peste 65 de ani) și populația activă (16–65 de ani) și indică sarcina socială suportată de segmentul populației adulte, care contribuie în cea mai mare măsură la bugetul familial și joacă un rol important în formarea tinerei generații.

Riscul de sărăcie este mai ridicat în cazul gospodăriilor tinere și vârstnice.

Se remarcă, de asemenea, scăderea numărului tinerilor în paralel cu creșterea numărului persoanelor vârstnice, fapt ce evidențiază dificultăți în capacitatea de regenerare a populației și un impact direct asupra forței de muncă.

Raportul de dependență demografică indică povara economică pe care populația productivă o suportă.

Infrastructura socială

Infrastructura socială conține forme diversificate de protecție a grupurilor vulnerabile precum persoane cu handicap fizic, persoane cu venituri reduse sau fără venit, persoane abuzate și minori aflați în dificultate.

Minorii aflați în dificultate sunt asistați în funcție de problema cu care se confruntă.

Populația orașului Târgu Cărbunești 

Populația este de 7.661 locuitori. Majoritatea sunt români (95,51%) și ortodocși (99%). Îmbătrânirea populației și migrația accentuează vulnerabilitatea anumitor gospodării.

Migrația din localitate

Este cauzată de nivelul de trai scăzut și lipsa locurilor de muncă, astfel că o parte din populația activă a localității pleacă spre zone dezvoltate pentru a se angaja. Acest fapt reiese din indicatorul „Indicele de stabilire de reședință” și demonstrează că populația, deși își mută reședința, în schimb nu renunță la domiciliu.

Depravarea materială rămâne un factor important în decizia migrației, însă de-a lungul timpului s-au adăugat și altele, cum ar fi: reîntregirea familiilor (cele care deja s-au stabilit, au dobândit cetățenie în țara gazdă sau beneficiază de drepturi de ședere în condiții avantajoase prin căsătorii mixte sau prin nașterea de copii în țara gazdă), reîntregirea relațiilor sociale și căutarea orașelor cu țesut social activ (persoane care migrează din România la chemarea prietenilor, rudelor, ale căror relații sociale sunt mai dense și mai active în țara gazdă decât în România), studiile (din ce în ce mai mulți tineri se hotărăsc să urmeze diferite forme de educație în țări din UE, rămânând după finalizarea acestora să lucreze în țara respectivă).

În aceste condiții, intenția de revenire în țară a celor care au emigrat este foarte redusă, fiind în acest sens mai eficientă o strategie axată pe dezvoltarea unor programe de stimulare a natalității și de diminuare a fenomenului migrator, decât pentru atragerea populației stabilite în afara țării.

Migrația către localitate
 Fenomenul migrației către Târgu Cărbunești este prezent într-o pondere mai mică decât cel al plecărilor, însă demonstrează că la nivelul localității cei care își stabilesc domiciliul sunt mai numeroși decât cei care se mută; în schimb, cei care își stabilesc reședința în localitate sunt mai puțini decât cei care își mută reședința.

Acest fenomen își are originea în valul de migrație al anilor ’90, când o mare parte din populația de la oraș s-a mutat în mediul rural în urma retrocedării fondului funciar, dar și din raționamente social-economice.

Îmbătrânirea populației este un fenomen mondial. Conform proiecțiilor Comisiei Europene, rata fertilității riscă să se mențină la un nivel scăzut și chiar, în anumite țări, să scadă. Într-un raport elaborat sub egida Comisiei se spune: „se poate ca indivizii să fie mulțumiți de a nu avea copii sau de a nu avea decât doi. Societatea, deopotrivă, are nevoie de a asigura solidaritatea și continuitatea între generații, ceea ce reclamă o importantă proporție de familii mai numeroase”. Un caz particular îl reprezintă evoluțiile din Europa orientală, unde înregistrăm un declin brutal al fertilității ca urmare a schimbărilor economice și politice care au urmat căderii regimurilor comuniste.

Structura pe vârste a populației României reflectă un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică, determinat în principal de scăderea natalității, care a dus la reducerea populației tinere, de 0–14 ani (atât ca număr, cât și ca pondere în populația totală) și creșterea ponderii populației vârstnice, de 65 ani și peste.

Efectele negative ale procesului de îmbătrânire asupra desfășurării vieții economice și sociale, cât și asupra evoluțiilor demografice viitoare, sunt vizibile, însă se vor accentua în timp, determinând perturbații la nivelul populației școlare, populației fertile, populației în vârstă aptă de muncă și populației vârstnice (de pensionari, beneficiari ai serviciilor de sănătate și de asistență socială).

Schimbările care au avut loc în dinamica populației sunt rezultatul direct al tendințelor înregistrate la nivelul fenomenelor demografice care determină numărul și structura populației: natalitatea, mortalitatea și migrația externă

Educație
 Ca orice alt sistem construit de și pentru om, cel educațional trebuie să țină pasul cu evoluția umană, cu nevoile și cerințele copiilor și tinerilor care își petrec timpul în sălile de clasă, în zilele noastre. Drept urmare, vom defini educația ca fiind ansamblul de acțiuni sociale de transmitere a culturii, de generare, organizare și conducere a învățăturii individuale sau colective.

Punerea în valoare și dezvoltarea potențialului cultural, științific și uman de care dispune România constituie o componentă și o resursă esențială a securității naționale și a modernizării societății românești.

Unele dintre provocările actuale ale sistemului educațional românesc le constituie cele de natură demografică (scăderea și îmbătrânirea populației, migrația forței de muncă), financiară și socială (lipsa investițiilor sau investițiile reduse în învățământ au dus la apariția copiilor dezavantajați care nu au acces la servicii de educație și se confruntă cu segregarea socială), educațională (rezultatele din ce în ce mai slabe ale elevilor români față de media statelor europene).

Sub-reprezentarea populației de etnie romă și a populației din grupurile vulnerabile marginalizate în toate domeniile educaționale poate fi soluționată prin măsuri sociale integrate de prevenire, intervenție și monitorizare.

Creșterea nivelului de educație al populației reprezintă o direcție-cheie a dezvoltării naționale, deoarece acesta determină în mare măsură eficiența activității economice și productivitatea, precum și calitatea forței de muncă, creând premisele pe termen lung pentru atingerea unui nivel de trai mai ridicat și sporirea calității vieții.

Infrastructura educațională este esențială pentru dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru educația acestora, în vederea construirii și dezvoltării de abilități sociale și a capacității de integrare socială.

Sănătate
 Sănătatea și sărăcia sunt puternic interdependente. Sărăcia poate afecta semnificativ starea de sănătate a populației, în timp ce precaritatea acesteia și lipsa prevenției și a educației în domeniul sănătății, la rândul său, pot deveni cauze majore ale sărăciei, prin reducerea capacității de muncă a persoanelor afectate și prin costurile sociale ridicate ale tratamentelor și îngrijirilor de care acestea au nevoie.

Persoanele sărace sau vulnerabile se îmbolnăvesc mult mai frecvent și au o speranță de viață mai redusă în comparație cu populația generală.

Lipsa mijloacelor de subzistență, a unui venit decent și sustenabil în cazul populației care trăiește sub pragul sărăciei, imposibilitatea asigurării hranei zilnice sau a condițiilor de locuire corespunzătoare (accesul la utilități, la minime dotări și la o igienă elementară) afectează grav calitatea vieții indivizilor și a familiilor, acest fapt reflectându-se în starea lor precară de sănătate.

În ultimii ani, problematica sănătății a câștigat un teren fără precedent, sănătatea fiind considerată principalul vehicul al progresului socio-economic. Sărăcia contribuie la o stare proastă de sănătate, iar starea proastă de sănătate atrage după sine sărăcia. O sănătate mai bună permite oamenilor să iasă din sărăcie și să cheltuiască veniturile obținute pentru altceva decât pentru boală.

Accesul la servicii de sănătate adecvate este încă limitat pentru anumite părți ale populației, în special pentru gospodăriile sărace sau vulnerabile, cu un acces redus la asigurările de sănătate și un nivel scăzut de educație și informare.

O mare parte a populației de etnie romă este expusă unor riscuri similare, situația acesteia fiind agravată de atitudinea discriminatorie a personalului medical, în contextul solicitării accesului la serviciile de specialitate.

Măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Acestea se pot aplica prin programe de prevenție primară și depistare precoce a bolilor cronice. Asistența medicală comunitară este considerată a fi un domeniu de importanță majoră pentru asigurarea serviciilor destinate creșterii accesului echitabil al tuturor cetățenilor la servicii de sănătate centrate pe prevenție și, în special, al celor aparținând grupurilor vulnerabile.

Furnizarea asistenței medico-sanitare integrate la nivel comunitar și promovarea educației pentru sănătate pot contribui semnificativ la îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației, prin reducerea numărului de boli transmisibile și identificarea principalilor factori de risc, prevenția fiind un aspect extrem de important în acest sens. Spre exemplu, un demers important ar putea fi educația pentru o nutriție adecvată a gravidei și copilului, promovarea importanței alimentației naturale a nou-născuților și a unei diete echilibrate din punct de vedere caloric în primii ani de viață poate preveni apariția obezității, a diabetului și a bolilor cardiovasculare — boli în expansiune în rândul copiilor, în societatea modernă.

La nivel local, asistența medicală comunitară preventivă se desfășoară cu precădere în comunitățile marginalizate. Este necesar ca aceasta să fie completată cu servicii de reabilitare și recuperare, precum și cu îngrijiri paliative destinate pacienților cu afecțiuni incurabile.

CAPITOLULIII. Diagnoza socială a orașului Târgu Cărbunești

Pentru realizarea unei diagnoze sociale complexe s-a pornit de la analiza prevederilor legislative, a recomandărilor strategiilor naționale cu referire la întreaga problematică socială, a planurilor și strategiilor de dezvoltare a regiunii Sud-Vest și a strategiilor existente la nivelul județului și al municipiului.

De asemenea, a fost evaluată capacitatea furnizării serviciilor sociale în acord cu politicile, standardele și legislația în domeniu care guvernează activitatea Direcției de Asistență Socială a orașului Târgu Cărbunești, fiind realizată totodată o analiză a gradului de îndeplinire și adaptare la cerințele prevăzute de HG nr. 797/2017, hotărâre ce pune în aplicare prevederile art. 113 alin. (1) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, ce are în vedere:

• domeniul de competență al serviciului de interes public județean/local;
• funcțiile și atribuțiile acestuia în asigurarea de către autoritățile administrației publice locale a implementării politicilor sociale;
• etapele de parcurs în realizarea atribuțiilor;
• structura orientativă de personal și principalele atribuții ale acestuia.

Capacitatea locală de furnizare a serviciilor sociale a fost evaluată și prin analiza tuturor furnizorilor publici și privați de servicii sociale care își desfășoară activitatea în județul Gorj, precum și a altor parteneri sociali, instituții publice și organizații neguvernamentale ce pot sprijini, cu resurse materiale și umane, persoanele beneficiare de servicii.

Astfel, a fost realizată o situație a serviciilor sociale rezidențiale și de zi, pe categorii de beneficiari, pentru evidențierea nevoii de dezvoltare a unor tipuri de servicii sociale care nu acoperă necesitățile anumitor categorii și pentru facilitarea lucrului în echipe multidisciplinare, interinstituționale, în vederea furnizării unor servicii sociale de calitate, integrate, care să răspundă problematicii complexe a beneficiarilor: socială, psihologică, educațională, medicală, de ocupare, locuire etc.

Scopul evaluării problematicii sociale existente în orașul Târgu Cărbunești este incluziunea socială a grupurilor vulnerabile prin servicii de calitate. Conform art. 6 alin. (cc) din Legea nr. 292/2011 – Legea asistenței sociale: „Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății.”

Incluziunea socială este definită în documentele Uniunii Europene ca fiind „procesul care conferă persoanelor confruntate cu riscul sărăciei și excluziunii sociale oportunitățile și resursele necesare pentru a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală, pentru a se bucura de un standard de viață și bunăstare considerat normal în societatea în care trăiesc. Incluziunea socială asigură participarea sporită a acestor persoane la luarea deciziilor care le afectează viața, precum și accesul la drepturile fundamentale” (Joint Report by the Commission and the Council on Social Inclusion, 2004).

Analiza nevoilor sociale si a capacității locale de furnizare a serviciilor sociale

În demersul de analiză a problematicii sociale și a protecției sociale a grupurilor vulnerabile s-au identificat, la nivelul județului Gorj, servicii sociale furnizate de instituțiile publice pentru protecția și promovarea drepturilor copiilor și ale altor grupuri vulnerabile – servicii cu și fără cazare pentru copii, tineri și adulți, proveniți atât din sistemul de protecție, cât și din afara acestuia.

În domeniile Sănătate, Asistență și protecție socială, strategia mai sus menționată identifică o serie de nevoi ce pot fi transformate în obiective strategice, pentru care urmează a fie identificate potențiale surse de finanțare și elaborate proiecte care să conducă la soluționare.

 Dintre aceste nevoi, amintim:

- Infrastructură de asistență socială insuficientă și totodată inadecvată în raport cu standardele europene în domeniu ;

- Lipsa unor servicii de asistență socială orientate spre îngrijirea la domiciliu, în special pentru bătrâni și persoanele cu dizabilități;

- Servicii sociale puține ca număr, destinate incluziunii și integrării sociale sustenabile a persoanelor marginalizate;

- Acces inegal la diverse oportunități de angajare sau de afaceri pentru anumite categorii sociale defavorizate;

- Organizații nonguvernamentale relativ reduse numeric și insuficient implicate în domeniul medical și al asistenței sociale;

- Personalul care deservește sistemul de asistență socială este subdimensionat numeric, nu are pregătire în domeniu și nu este remunerat la un nivel satisfăcător.

În consecință, direcțiile de acțiune care se conturează în vederea dezvoltării serviciilor sociale locale sunt, pe de o parte împuternicirea comunității locale și asumarea dezvoltării unei palete cât mai diversificate de servicii sociale integrate adresate populației vulnerabile a orașului Târgu Cărbunești, pe baza analizei nevoii de dezvoltare a acestora și a studiului populației aflate în nevoie, iar pe de altă parte, asigurarea complementarității serviciilor oferite de către furnizori, evitându-se suprapunerile sau omisiunile. Considerăm că realizarea unei cartografieri a serviciilor existente prin care fiecare potențial beneficiar să poată fi îndrumat corespunzător, ar fi deosebit de utilă în vederea intervenției multidisciplinare, intersectoriale și interinstituționale, a diferiților specialiști care activează în domeniu.

Concluzionăm că anumite grupuri vulnerabile aflate la risc de excluziune socială au o deosebită nevoie de servicii sociale integrate în comunitate, cu precădere servicii sociale fără cazare, în cadrul cărora să primească informare, consiliere, educare, mediere, conectare la resurse, sprijin psihologic, social, educațional, medical, de ocupare, locuire etc, intervențiile multidisciplinare fiind esențiale într-o comunitate urbană incluzivă, așa cum este orașul Târgu Cărbunești.

Tipurile de situații de dificultate, vulnerabilitate, dependență sau risc social 

Conform Legii nr. 292/2011 – Legea asistenţei sociale, „grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială”.

Operaționalizarea acestei definiții în indicatori măsurabili, care se regăsesc în statisticile oficiale și permit programarea, monitorizarea și evaluarea măsurilor destinate grupurilor vulnerabile, nu este însă simplă.

În demersul de analiză a problematicii sociale și a protecției sociale a grupurilor vulnerabile, s-au identificat la nivelul localității următoarele grupuri vulnerabile:

• ·  familii cu venituri insuficiente – familii beneficiare de alocație de susținere a familiei și familii beneficiare de venitul minim garantat;
• ·  persoane cu dizabilități – persoane încadrate în diferite grade de dizabilitate, copii cu cerințe educative speciale, copii cu părinți plecați în străinătate, tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinși în sistemul de ocrotire a copiilor fără familie;
• ·  persoane vârstnice în situație de risc.

Având în vedere structura populației localității, problemele sociale ale locuitorilor și riscurile persoanelor vulnerabile, principalele grupuri țintă vizate sunt: persoanele aflate în situații de risc social (în dificultate) și riscurile la care sunt supuse – sărăcia, excluziunea socială, marginalizarea, neglijarea aspectului fizic și a sănătății, lipsa actelor de identitate. Aici putem menționa comunitățile de etnie romă; persoanele cu dizabilități și riscurile la care sunt supuse – excluziune socială, marginalizare, violență fizică și verbală, sărăcie, abuzuri emoționale, materiale și pecuniare; persoanele vârstnice, cu probleme specifice vârstei.

În art. 30 al Legii nr. 292/2011 – Legea asistenței sociale, se specifică categoriile de beneficiari ai serviciilor sociale.

Analiza realizată la nivelul localității relevă, în principal, faptul că se oferă servicii de asistență şi suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale beneficiarilor, servicii de îngrijire personală, de recuperare şi reabilitare, în regim de centre rezidențiale sau centre de zi, precum și servicii sociale acordate copiilor, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice şi oricăror persoane în nevoie.

În privința beneficiarilor cărora se adresează Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul orașului Târgu Cărbunești, principalele grupuri vulnerabile/țintă sunt după cum urmează:

1. Copii și familii aflate în dificultate; 
2. Persoane vârstnice; 
3. Persoane cu handicap; 
4. Persoane defavorizate de etnie romă; 
5. Persoane fără adăpost
6. Alte persoane în situații de risc social 

A. Copiii şi familiile aflate în dificultate identificate sunt: 

1. tineri provenind din sistemul de protecție a copilului; 
2. familii monoparentale; 
3. familii tinere; 
4. copii separați de părinți sau cu risc de separare; copii cu părinți plecați la muncă în străinătate; 
5. victimele violenței în familie; 
6. copiii  care practica cerșetoria.

 Problemele sociale ale copiilor şi familiilor aflate în dificultate sunt: 

1. lipsa locuinței; 
2. lipsa actelor de identitate; 
3. resurse financiare insuficiente şi dificultății în gestionarea lor; 
4. dificultății în găsirea unui loc de muncă;
5. familii cu climat social defavorabil;
6. abandonul școlar şi delincvența juvenilă; 
7. probleme de sănătate; 
8. dificultății în obținerea unor drepturi. 

B.  Problemele sociale ale persoanelor vârstnice sunt: 

1. sănătatea precară; 
2. venituri mici în raport cu necesitățile; 
3. izolare, singurătate; 
4. capacitatea scăzută de autogospodărire;
5. absența suportului pentru familia care are în îngrijire un vârstnic dependent; 
6. un număr insuficient de locuri în Centrele de asistență medico-socială din județ; 
7. nevoi spirituale; 
8. lipsa locuinței sau a dotărilor necesare traiului zilnic; 

C. Persoane cu handicap (minori sau adulți) 

Problemele sociale ale persoanelor cu handicap sunt: 

1. accesibilitatea, inclusiv în propria locuință; 
2. lipsa locurilor de muncă protejate; 
3. lipsa profesioniștilor în servicii specializate; 
4. atitudinea discriminatorie a societății;
5. situația materială precară; 
6. absența suportului pentru familia care are în întreținere persoana cu handicap;
7. lipsa centrelor rezidențiale de zi, specializate pe tipuri de handicap. 

D. Problemele sociale ale persoanelor defavorizate de etnie romă sunt: 

1. sărăcia; 
2. mentalitatea romilor cu privire la muncă   
3. educație - în continuare sunt înregistrate discrepanțele majore intre copiii romi și ne romi în ceea ce privește participarea școlară, nivelul de performanță școlară, condițiile socio-economice și creșterea numărului cazurilor de discriminare în școli. 
4. sănătate; 
5. familii dezorganizate;
6. lipsa actelor de identitate din cauza deteriorării sau a pierderii acestora; 
7. dificultate în obținerea unui loc de muncă din cauza lipsei calificării și a educației;
8. condiții improprii de locuit; 
9. delicvență;
10. practicarea cerșetoriei .

E. Persoane fără adăpost: 

Probleme sociale ale persoanelor fără adăpost sunt: 

1. lipsa locuințelor și a celor necesare traiului zilnic; 
2. lipsa locurilor de muncă;
3. sănătate precară; 
4. lipsa educației; 
5. dependența de alcool;
6. lipsa de informare;
7. neacceptarea situației în care se află. 

Tipuri de servicii sociale care ar putea să răspundă nevoilor beneficiarilor identificați

Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structuri diverse, în funcție de specificul activității/activităților derulate și de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari. Serviciile sociale au caracter proactiv și presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația socio-economică, starea de sănătate, nivelul de educație și mediul social de viață al acesteia.

Analiza realizată la nivelul localității relevă, în principal, faptul că se oferă servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale beneficiarilor, servicii de îngrijire personală, de recuperare și reabilitare, în regim de centre rezidențiale sau centre de zi, servicii sociale acordate copiilor, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice și oricăror persoane în nevoie.

Tipurile de servicii sociale identificate la nivelul orașului Târgu Cărbunești care vor fi acordate beneficiarilor cuprinși în Grupul țintă, în intervalul 2026-2030, sunt:

1. După scopul serviciului: 
   • servicii de asistență şi suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserție/reinserţie socială etc.; 
     1. După categoriile de beneficiari: 
        • servicii sociale destinate copilului şi/sau familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoane cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanelor cu afecțiuni psihice, persoanelor din comunități izolate, șomerilor de lungă durată, precum şi servicii sociale de suport pentru aparținătorii beneficiarilor; 
          1. După regimul de asistare:  
             • servicii sociale cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidențiale, locuințe protejate, adăposturi de noapte etc.;
             • servicii sociale fără cazare, centre de zi, centre şi/sau unități de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanță sociale; 
               1. După locul de acordare serviciile sociale se asigură: 
                  • la domiciliul beneficiarului; 
                  • în centre de zi; 
                  • în centre rezidențiale;
                  • la domiciliul persoanei care acordă serviciul; 
                  • în comunitate; 
                    1. După regimul juridic al furnizorului serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private;
                    2. După regimul de acordare, în regim normal şi regim special: 
                       • servicii acordate în regim de accesare, contractare şi documentare uzuale;
                       • servicii acordate în regim special cu eligibilitate şi accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocrație redusă şi un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiar doar în condițiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victime ale violenței în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii; 
                       • categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.
        • evidențierea, diagnosticarea și evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale și de grup;
        • informarea asupra situațiilor de risc social, precum și asupra drepturilor sociale ale persoanei;
        • identificarea persoanelor și a familiilor aflate în situații de risc, în vederea inițierii de acțiuni și măsuri preventive;
        • furnizarea de măsuri de urgență în vederea înlăturării situației de dificultate în care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat;
        • sensibilizare asupra necesităților sociale existente sau latente și asupra resurselor umane, materiale și financiare necesare satisfacerii lor;
        • dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării sociale a indivizilor și colectivităților;
        • prevenirea oricărei forme de dependență prin acțiuni de identificare, ajutor, susținere, informare și consiliere;

Printre atribuțiile DAS se numără:

1. acordarea tuturor formelor de sprijin financiar, social (ajutor social, indemnizați creștere copil, ajutor de deces, ajutoare de urgență, alocația de susținere a familiei, indemnizațiile pentru persoanele cu handicap grav, tichete sociale pentru grădiniță etc.);
2. asigurarea serviciilor de asistență socială la domiciliu în vederea prevenirii instituționalizării asistaților și menținerea acestora în mediul familial;
3. îmbunătățirea condițiilor de viața, sănătate și educație pentru menținerea copiilor în familie, reintegrarea familiara și școlară a acestora;
4. asigurarea venitului minim garantat prin acordarea ajutorului social ;
5. acordarea ajutoarelor de urgenta in caz de calamități naturale sau alte situații, conform legii.
6. Instruirea persoanelor angajate ca însoțitori personali, conform metodologiei aprobate de Ministerul Sănătății ;
7. Efectuarea înmormântărilor cadavrelor neidentificate , farad aparținători;
8. Efectuarea înmormântărilor pentru persoanele vârstnice fără aparținători, care au avut calitatea de pensionar.

În cadrul programului instituit în vederea reducerii presiunii facturilor la întreținere asupra bugetelor familiilor în perioada de iarnă vor fi incluse măsuri pentru acordarea de subvenții familiilor sărace pentru plata cheltuielilor comune pentru întreținerea locuinței în perioadele critice, din fondurile prevăzute ajutorului de urgență.

În cadrul programului de ajutoare pentru familiile sărace în care cel puțin un membru suferă de un handicap sau o boală cronică care îl împiedică să muncească se vor lua măsuri privind acordarea de ajutoare pentru întreținerea persoanelor cu boli incurabile sau cu handicapuri severe.

Asigurarea plății salariilor pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav, la cerere, garantarea în plată a indemnizației de însoțitor persoanelor cu handicap grav.

În cadrul programului privind reducerea vulnerabilității sociale a familiilor sărace cu mai mulți copii vor fi incluse măsuri precum: 

1. acordarea de ajutoare constând în alimente, haine și rechizite;
2. primirea în centrul de zi în care acești copii beneficiază de mese calde și de condiții pentru pregătirea lecțiilor;
3. susținerea participării acestor copii la programe culturale educative la care au acces copii din familiile cu venituri aflate deasupra pragului sărăciei.

În cadrul programului privind reducerea vulnerabilității sociale a familiilor sărace vârstnice vor fi luate măsuri privind:

1. îngrijire la domiciliu (socio – medicală);
2. acordare de ajutoare materiale și alimentar;

Sărăcia sau dificultățile financiare, lipsa educației sexuale adecvate și a planificării familiale, accesul restrâns la mijloacele de contracepție, dar și serviciile și resursele insuficiente destinate consilierii și prevenției, fac ca sarcinile în rândul adolescentelor să fie una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică ale zilelor noastre, fiind un fenomen răspândit atât la nivel global cât și la nivel național.

În orașul Târgu Cărbunești, cazurile de mame adolescente aproape au dispărut, tinerele fie căsătorindu-se mai târziu, fie amânând momentul conceperii unui copil.

Instabilitatea economică, dar și emanciparea femeii, toate aceste aspecte au făcut ca adolescentele să fie mai precaute atunci când e vorba de începerea vieții sexuale și de contracepție.

Conform legislației naționale (Legea nr. 448/2006), persoanele cu dizabilități sunt cele cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri speciale de protecție, în sprijinul integrării și al incluziunii sociale. Dizabilitatea poate fi abordată din perspectiva medicală (cu referire strictă la problema individului și la nevoia sa de tratamente și terapii) și din cea socială, care pune accentul pe adaptările și modificările aduse mediului social și comunitar astfel încât, dificultățile și riscul de discriminare și de excludere ale persoanelor cu dizabilități, să fie cât mai mult reduse.

La nivelul DAS a orașului Târgu Cărbunești există înregistrate 111  persoane cu dizabilități, gradul 1 grav cu asistent personal ( 40 de persoane cu asistent personal și 71 de persoane cu  indemnizații ).

În municipiul Târgu Jiu există o serie de centre de plasament pentru copiii cu nevoi speciale, structuri care, din perspectiva noilor politici sociale se preconizează a fi reorganizate în centre de zi deschise comunității, în care copiii cu dizabilități vor putea fi îngrijiți într-un sistem de protecție alternativă și anume, fie în plasament la asistentul maternal profesionist, fie în căsuțe de tip familial.

La nivelul județului Gorj există de asemenea, centre de zi pentru copiii cu nevoi speciale, inclusiv pentru copiii cu autism, iar în ceea ce privește nevoile persoanelor adulte cu dizabilități, acestora le sunt furnizate servicii sociale rezidențiale, în cadrul unor locuințe protejate și al unor centre de recuperare neuropsihiatrică. Toate aceste servicii specializate sunt furnizate de către DGASPC Gorj.

De asemenea, trebuie să remarcăm existența unor organizații neguvernamentale care se ocupă de recuperarea și reabilitarea atât a copiilor cu nevoi speciale cât și a adulților, prin intermediul unor servicii sociale fără cazare, de tip centre de zi.

Analizând situația prezentată, considerăm că există la nivel local nevoia de extindere a serviciilor de zi furnizate de către furnizorii publici, cu precădere pentru persoanele cu dizabilități și pentru familiile acestora, care au resurse financiare limitate și care nu-și pot permite costurile terapiilor de specialitate.

Având în vedere fenomenul continuu al îmbătrânirii populației la nivel european, sistemul serviciilor sociale destinate vârstnicilor experimentează o presiune crescândă în multe dintre țările membre, printre care și România. Din cauza insuficientei implicări a populației de vârsta a treia în procesele decizionale în plan politic și social, nevoile și preferințele acestei categorii de populație nu sunt întotdeauna, luate în considerare. În acest scop, structurile europene vizează prin diverse strategii, programe și proiecte, o mai bună integrare a serviciilor adresate vârstnicilor, pornind de la evaluarea stării de sănătate și a nevoilor acestora, până la implicarea lor nemijlocită în deciziile care-i afectează în mod direct și oferindu-le posibilitatea de a alege între diferite forme de asistență și suport.

În ceea ce privește sistemul rezidențial de asistență socială pentru persoanele vârstnice, la nivel județean există atât furnizori publici, cât și privați, care oferă acest tip de servicii.

În completare și ca măsură alternativă la serviciile rezidențiale deja existente, ca urmare a analizei noastre am identificat o mare nevoie de servicii sociale la domiciliu, având în vedere numărul mare de beneficiari, persoane vârstnice care necesită sprijin socio-medical, îngrijire și acompaniere.

De aceea, Direcția de Asistență Socială se află în situația de a identifica oportunități de accesare a unor resurse financiare nerambursabile, pentru formarea și dezvoltarea unei rețele de îngrijitori la domiciliu, în vederea funcționării și licențierii unui serviciu social de acest tip, atât de necesar pentru populația vârstnică vulnerabilă.

Capitolul IV MISIUNEA, SCOPUL ȘI VIZIUNEA STRATEGIEI

Misiunea prezentei strategii este dezvoltarea unui sistem funcțional de servicii la nivel local care să aibă ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depășirea situațiilor de dificultate, prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială, creșterea calității vieții și promovarea incluziunii sociale a acestora. Dorim ca implementarea strategiei să aibă ca rezultat existența unui sistem de servicii sociale la nivelul localității Târgu Cărbunești, capabil să asigure dezvoltarea capacităților indivizilor și/sau comunităților pentru soluționarea propriilor nevoi sociale, precum și creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială.

Sistemul local de servicii sociale cuprinde ansamblul tuturor serviciilor sociale funcționale la nivelul localității, asigurate de furnizorii de servicii sociale acreditați, publici și privați, prin care autoritățile publice locale împreună cu societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.

Ne propunem asigurarea, la nivelul orașului Târgu Cărbunești, a unui sistem de servicii sociale cu caracter proactiv și care să aibă o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația.

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale din orașul Târgu Cărbunești 2026-2030 reprezintă instrumentul de planificare a viitoarelor programe și proiecte, stabilind o viziune integrată, pe termen lung, pentru îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității locale aflați în risc, prin aplicarea valorilor și principiilor asistenței sociale.

Strategia conține o sinteză a nevoilor sociale existente la nivelul orașului Târgu Cărbunești și stabilește direcțiile strategice de acțiune pentru perioada 2026-2030 care să conducă la îmbunătățirea calității vieții copiilor, a persoanelor adulte cu dizabilități și a persoanelor vârstnice prin asigurarea de servicii sociale de calitate și asigurarea celei mai potrivite forme de îngrijire, contribuie la consolidarea alternativelor de protecție de tip familial.

Prioritatea acestei strategii o constituie asigurarea accesului la o gamă largă de servicii sociale adaptate nevoilor individuale și de grup identificate în fiecare comunitate, prin implicarea autorităților, instituțiilor publice și organismelor private, pentru diversificarea serviciilor sociale comunitare atât în vederea prevenirii separării copilului de familie, a monitorizării și implementării drepturilor copilului cât și a combaterii riscului de excluziune socială pentru persoanele cu dizabilități și a persoanelor vârstnice.

Implementarea strategiei va avea ca rezultat un sistem de servicii sociale la nivelul orașului Târgu Cărbunești care să asigure abilitarea persoanelor, precum și a comunităților pentru rezolvarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții precum și promovarea incluziunii sociale.

Misiunea strategiei este de a dezvolta un sistem complementar și funcțional de servicii sociale la nivel local care să sprijine persoanele vulnerabile pentru depășirea situațiilor de dificultate, să contribuie la prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială, creșterea calității vieții precum și promovarea incluziunii sociale a acestora.

Serviciile sociale la nivel local, asigurate de furnizorii de servicii sociale acreditați, publici și privați, sunt mijloacele prin intermediul cărora autoritățile publice locale în parteneriat cu societatea civilă acționează pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot duce la marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.

Scopul prezentei strategii îl constituie identificarea și planificarea acțiunilor ce trebuie derulate de către autoritatea publică locală, în vederea asigurării unui cadru favorabil pentru ca persoanele, familiile și comunitățile aflate în situații de nevoi sociale să-și identifice cauzele care pot conduce la un dezechilibru de funcționare socială, de a-i ajuta să găsească soluții în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă. Pe de altă parte scopul strategiei este să acționeze în vederea ameliorării condițiilor economice și sociale ale grupurilor țintă.

Viziunea: asigurarea unui sistem de asistență socială descentralizat, proactiv, eficace și eficient, cu accent pe întărirea capacității și rolului familiei, orientat spre servicii sociale în cadrul comunității a persoanelor în situații de vulnerabilitate.

Strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale a orașului Târgu Cărbunești pentru perioada 2026-2030 este adaptată cadrului de referință local, județean și național. Astfel, respectând exigențele europene ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, Strategia este în acord cu obiectivele naționale asumate pentru implementarea Strategiei Europa 2020 (prin Programul Național de Reformă), care reprezintă strategia UE de creștere economică pentru următorii ani și a Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, cu Strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale pe termen mediu și lung (2022–2031), recomandările rezultate în cadrul procesului European în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, aliniindu-se deopotrivă principiilor și drepturilor înscrise în Pilonul european al drepturilor sociale și care vizează egalitatea de șanse și acces pe piața forței de muncă, condiții de muncă echitabile, protecție și incluziune socială. Această corespondență permite totodată încadrarea obiectivelor Strategiei în obiectivele de politică de la nivel național și european, în cadrul cărora vor fi susținute investițiile din fonduri europene nerambursabile.

Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale a orașului Târgu Cărbunești își propune o abordare integrată, analizând domeniile dezvoltării sociale, respectiv asistența socială, educația, ocuparea forței de muncă, locuirea socială, sănătatea și capacitatea locală de dezvoltare socială a furnizorilor publici și privați de servicii sociale din orașul Târgu Cărbunești.

Prin urmare, Strategia prezentă stabilește cadrul general al direcțiilor de acțiune pentru crearea unui sistem real și eficient de servicii sociale, în interiorul căruia planurile de acțiune locale și strategiile proprii ale furnizorilor de servicii sociale se vor dezvolta coordonat și integrat.

Sistemul local de servicii sociale cuprinde ansamblul serviciilor sociale funcționale la nivelul localității, asigurate de furnizorii de servicii sociale acreditați, publici și privați, prin care autoritățile publice locale împreună cu societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.

Serviciile sociale reprezintă unul din pilonii importanți ai sprijinului pentru incluziunea socială a grupurilor vulnerabile. Serviciile sociale își vor demonstra eficacitatea atât timp cât relația dintre „nevoile grupurilor vulnerabile – oferirea de servicii sociale” va fi echilibrată, generând un răspuns complex și integrat în care misiunea serviciilor sociale se regăsește sub umbrela incluziunii sociale.

La nivelul localității este necesar a se asigura un sistem de servicii sociale cu caracter proactiv și care să aibă o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația socioeconomică, starea de sănătate, nivelul de educație și mediul social de viață al acesteia.

Odată cu implementarea procesului de reformă în domeniul asistenței sociale, se conturează necesitatea realizării unei intervenții strategice și integrate a instituțiilor și organizațiilor implicate în acest domeniu.

Viziunea

Viziunea: asigurarea unui sistem de asistență socială descentralizat, proactiv, eficace și eficient, cu accent pe întărirea capacității și rolului familiei, orientat spre servicii sociale în cadrul comunității a persoanelor în situații de vulnerabilitate.

În acord cu prioritățile actuale în ceea ce privește incluziunea și combaterea sărăciei, Strategia are în vedere următoarele priorități-cheie:

• Asigurarea dreptului la asistență socială și a aplicării politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială sau în risc de excluziune socială la nivelul fiecărei localități;
• Reducerea disparităților sociale și economice la nivelul comunităților locale prin plasarea dezvoltării locale sub responsabilitatea comunității;
• Consolidarea și sprijinirea antreprenoriatului social și a economiei sociale;
• Îmbunătățirea mecanismelor de dialog social;
• Îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor active de ocupare bazate pe dialog social real;
• Îmbunătățirea protecției sociale pentru cei care sunt încadrați în muncă precară și/sau informală, a muncitorilor expuși abuzurilor din partea angajatorilor sau intermediarilor care facilitează procesul de angajare, a șomerilor și a persoanelor cu venituri reduse.

Astfel viziunea prezentei strategii urmărește perspectiva următoarelor direcții strategice principale:

1. Consolidarea dimensiunii cetățeniei active;
2. Identificarea cauzelor ce conduc la vulnerabilități;
3. Corelarea măsurilor și priorităților Strategiei cu măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor specifice în toate strategiile sectoriale, respectiv în Programele Naționale;
4. Împuternicirea autorităților administrației publice locale în punerea în aplicare a măsurilor distincte de incluziune socială a romilor în strategiile de dezvoltare locală;
5. Fondurile europene sunt văzute ca resurse complementare care să susțină efortul național/județean și local;
6. Această viziune pune beneficiarul aflat în situație de vulnerabilitate, în calitatea sa de cetățean, în centrul preocupărilor autorităților responsabile de la nivel local.

Viziunea Serviciului este să devină o voce puternică în economia socială, iar proiectele derulate să schimbe în bine destinele persoanelor din grupurile vulnerabile.

Principalele acte normative care reglementează domeniul asistenței sociale și al protecției familiei și copilului și care fundamentează prezenta strategie sunt:

• Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social în România cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 273/2004, privind regimul juridic al adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată;
• Hotărârea Guvernului nr. 797/2017, pentru aprobarea regulamentelor – cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului;

Strategii naționale:

• Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă” 2021-2027 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2022 (MO 375/2022);
• Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 Hotărârea Guvernului nr. 440/2022 (MO 359/2022);
• Programul național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 – „Din grijă pentru copii” aprobat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2021 (MO 917/2021);
• Strategia națională pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale „SINERGIE” 2021-2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 608/2021 (MO 608/2021);
• Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021—2027 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2021 (MO 559/2021);
• Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2021-2027 – proiect;
• Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 949/2018 (MO 949/2018), modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2021 (MO 1.014/2021);
• Strategia pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2022-2027 “Copii protejați, România sigură”;
• Strategia națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2021-2027;
• Hotărârea Guvernului nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027;
• Hotărârea Guvernului nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități “O Românie echitabilă” 2022-2027;
• Hotărârea Guvernului nr. 560 din 2022 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027.

 Principii si valori

Activitatea de asistență socială în general și cu atât mai mult activitatea complexă a Direcției de Asistență Socială a orașului Târgu Cărbunești se desfășoară pe baza unor principii bine stabilite.

Asistenții sociali se confruntă zilnic cu nevoia de a lua decizii morale, ceea ce cere ca ei să posede un vast orizont științific, dar și să cunoască bine valorile profesiei, de asemenea să-și clarifice bine valorile personale, pe care să le raporteze la valorile profesiei, societății. Asistenții sociali trebuie să-și asume răspunderea pentru consecințele acțiunilor lor în conformitate cu valorile fundamentale, cu principiile etice generale ale asistenței sociale, reflectate în codurile ei deontologice.

Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale a orașului Târgu Cărbunești se întemeiază pe următoarele valori și principii generale:

1. Solidaritatea socială

 Prin analiza și măsurile propuse în cadrul strategiei, se asigură cadrul pentru ca partenerii sociali, instituții publice și private, societatea civilă, întreaga comunitate să participe la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport și măsuri de protecție socială pentru depășirea sau limitarea unor situații de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populație;

1. Universalitatea, nediscriminarea și egalitatea de șanse

 Prin măsurile propuse, Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale a orașului Târgu Cărbunești asigură dreptul la asistență socială fiecărei persoane, în condițiile prevăzute de lege, asigură cadrul necesar respectării drepturilor tuturor persoanelor vulnerabile, fără nicio discriminare, asigurând fiecăruia exercitarea liberă și deplină a drepturilor lor, în condiții de egalitate. Principiul nediscriminării și al egalității de șanse obligă autoritățile să ofere tuturor categoriilor de beneficiari, copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc., protecție socială, intervenții și tratament egal, fără deosebire de sex, etnie, religie, vârstă, categorie socială, dizabilitate etc., conform legislației.

1. Respectarea demnității umane  

Potrivit acestui principiu, activitățile de asistență socială sunt oferite la nivelul orașului Târgu Cărbunești respectându-li-se tuturor beneficiarilor de asistență socială statutul individual și social, dreptul la intimitate și protecție împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;
 Respectarea demnității umane presupune respectarea demnității fiecărui beneficiar, cu precădere a fiecărui copil, prin promovarea și respectarea principiului interesului superior al acestuia.

1. Promovarea parteneriatului interinstituțional și cu societatea civilă

 Obiectivele și măsurile prevăzute în cuprinsul prezentei strategii au în vedere dezvoltarea inițiativelor orientate spre întărirea parteneriatului dintre sectorul public și cel privat, dar și a celui dintre profesioniști și beneficiari. Parteneriatul trebuie să asigure susținerea eforturilor depuse în vederea promovării unor politici și acțiuni locale destinate grupurilor vulnerabile. Parteneriatele între diverși actori instituționali, factorii interesați și beneficiari vor avea ca scop schimbarea modului în care comunitatea înțelege să participe și să asigure protecția socială, la standarde de calitate.

1. Participarea și consultarea beneficiarilor în adoptarea deciziilor care îi privesc

 Participarea și consultarea reprezintă elemente cheie potrivit cărora beneficiarii participă la formularea și implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social și se implică activ în viața comunității, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activități voluntare desfășurate în folosul persoanelor vulnerabile.

 Inclusiv copiii trebuie implicaţi în procesul de participare, asigurându-li-se în acest sens asistenţă adecvată vârstei și nevoilor speciale, după caz.

1. Abordarea individuală

 Potrivit acestui principiu, se pune accent pe unicitatea ființei umane, iar măsurile de asistență socială sunt adaptate situației particulare de viață a fiecărui individ;

1. Respectarea confidențialității și a dreptului la autodeterminare

 Beneficiarii serviciilor de asistență socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra datelor personale și informațiilor referitoare la viața privată și situația de dificultate în care se află, iar acest drept li se respectă în totalitate de către specialiștii în domeniu. De asemenea, beneficiarilor li se respectă dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că acestea nu amenință drepturile sau interesele legitime ale celorlalți.

1. Proximitatea, complementaritatea și abordarea integrată

 Serviciile sociale sunt și vor fi organizate la nivelul orașului Târgu Cărbunești, cât mai aproape de beneficiar, pentru a facilita accesul acestora cu o mai mare ușurință, organizate într-o manieră integrată pentru a răspunde nevoilor complexe sociale, economice, medicale, educaționale, de ocupare și locuire etc.

1. Transparența

 Potrivit acestui principiu se asigură creșterea gradului de responsabilitate a administrației publice locale față de cetățean, precum și stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor.

1. Eficacitatea și eficiența

 Utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activități și obținerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat, respectându-se totodată principiul eficienței potrivit căruia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu.

1. Respectarea concurenței și a competitivității

 Direcția de Asistență Socială a orașului Târgu Cărbunești se preocupă permanent de creșterea calității serviciilor sociale acordate, beneficiind alături de alți furnizori de servicii sociale publici și privați din județul Gorj, de un tratament egal pe piața serviciilor sociale.

1. Preocupare pentru diversificarea serviciilor sociale integrate

 Direcția de Asistență Socială a orașului Târgu Cărbunești se preocupă permanent de diversificarea tipologiei serviciilor sociale în acord cu nevoile sociale complexe ale beneficiarilor, căutând surse de finanțare din fonduri publice și neguvernamentale, implementând proiecte integrate, pentru creșterea calității serviciilor sociale acordate de către specialiști în echipe multidisciplinare.

1. Profesionalizarea și competența resursei umane

 Direcția de Asistență Socială a orașului Târgu Cărbunești se preocupă permanent de angajarea unei resurse umane calificate, specialiști în domeniul asistenței sociale și de formarea profesională continuă atât de necesară în acest domeniu, conform legislației.

Obiectivul strategic general si obiectivele specifice

Obiectivul general: Înființarea și dezvoltarea unui sistem realist și eficient de servicii sociale la nivelul orașului, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, creșterea calității vieții, tratament egal, nediscriminare și dreptul la o viață demnă pentru toți locuitorii orașului Târgu Cărbunești, județul Gorj.

Obiectiv Specific   1. Consolidarea și extinderea capacității locale de dezvoltare socială.

Obiectiv Specific 2. Dezvoltarea unor servicii sociale integrate proiectate și furnizate adecvat, adaptate nevoilor tuturor categoriilor de grupuri vulnerabile din orașul Târgu Cărbunești.

 Obiectiv Specific 3. Creșterea accesului și participării la educație și învățare pe tot parcursul vieții, a copiilor și adulților din grupuri vulnerabile.

 Obiectiv Specific 4. Integrarea socio-profesională a persoanelor vulnerabile pe piața muncii.

Obiectivele specifice sunt dezvoltate în priorități/activități strategice, care puse în aplicare în cadrul planurilor anuale de acțiune, vor conduce către îndeplinirea obiectivului general al strategiei și a misiunii acesteia.

Priorități/activități strategice:

 În concordanță cu obiectivele strategice stabilite sunt enumerate o serie de priorități strategice ce vor sta la baza proiectelor și serviciilor sociale dezvoltate în orașul Târgu Cărbunești în perioada 2026-2030.

Obiectiv Specific 1. Consolidarea și extinderea capacității locale de dezvoltare socială.
 

Prioritatea 1.1. Extinderea și organizarea serviciilor furnizorului public de asistență socială din orașul Târgu Cărbunești, conform standardelor.

Prioritatea 1.2. Consolidarea și extinderea rețelei de cabinete medicale.

Prioritatea 1.3. Asigurarea formării profesionale a personalului de specialitate, cât și a supervizării profesionale interne și externe.

Prioritatea 1.4. Promovarea colaborării active între toți factorii implicați în domeniul social (încheiere convenții de parteneriat, crearea unei rețele de colaborare și parteneriat interinstituțional, realizarea unei hărți a serviciilor sociale furnizate în municipiul și județul Gorj).

Prioritatea 1.5. Dezvoltarea unei campanii de informare în comunitate în parteneriat cu instituțiile publice și private - învățământ, sănătate, ocupare etc.

Obiectiv Specific 2. Dezvoltarea unor servicii sociale integrate proiectate și furnizate adecvat, adaptate nevoilor tuturor categoriilor de grupuri vulnerabile din orașul Târgu Cărbunești

Prioritatea 2.1. Dezvoltarea unui serviciu de evaluare și monitorizare a tuturor copiilor aflați în situație de dificultate - la risc de abuz, neglijare, exploatare, etc, din oraș, inclusiv copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate, cf. HG 691/2015.

Prioritatea 2.2. Înființarea unui centru de zi sau permanent pentru copii și vârstnici în orașul Târgu Cărbunești.

Prioritatea 2.3. Intervenții în comunitate în vederea prevenirii violenței domestice.

Prioritatea 2.4. Dezvoltarea serviciilor la domiciliu pentru grupurile vulnerabile.

Prioritatea 2.5. Servicii de prevenire și intervenție în echipe multidisciplinare pentru sprijinirea mamelor minore.

Prioritatea 2.6. Dezvoltarea unui sistem integrat de susținere a serviciilor de locuire cu servicii sociale integrate, în vederea incluziunii sociale a persoanelor marginalizate social.

Obiectiv Specific 3. Creșterea accesului și participării la educație și învățare pe tot parcursul vieții a copiilor și adulților din grupuri vulnerabile.

Prioritatea 3.1. Educație și incluziune socială pentru grupurile vulnerabile.

Prioritatea 3.2. Sprijinirea copiilor cu CES (Cerințe Educaționale Speciale) în vederea incluziunii sociale și educaționale optime.

Prioritatea 3.3. Dezvoltarea unui serviciu de educație, consiliere și sprijin pentru părinți.

Prioritatea 3.4. Educație timpurie - servicii de suport.

Obiectiv Specific 4. Integrarea socio-profesională a persoanelor vulnerabile pe piața muncii.

Prioritatea 4.1. Dezvoltarea unor servicii de integrare socio-profesională pentru tinerii vulnerabili.

Prioritatea 4.2. Dezvoltarea unor servicii de consiliere, orientare și plasare a persoanelor vulnerabile pe piața muncii.

CAPITOLUL V.

IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI FINANŢAREA

OBIECTIVELOR STRATEGIEI

Implementarea strategiei

În vederea implementării strategiei, a fost elaborat planul general operațional de implementare a strategiei, ce cuprinde potențiale proiecte în scopul dezvoltării serviciilor sociale și furnizarea acestora la standarde de calitate, ce pot fi asumate și implementate de autoritatea publică locală a orașului Târgu Cărbunești prin Direcția de Asistență Socială a orașului Târgu Cărbunești.

Proiectele propuse în planul general operațional de implementare a strategiei au la bază criterii precum:

• relevanța proiectului față de obiectivele, măsurile și acțiunile prioritare ale strategiei; importanța proiectului din perspectiva problemei sociale abordate sau a grupului țintă vizat (număr de beneficiari);
• abordarea integrată;
• implementare în parteneriat;
• rezultatele, impactul la nivelul comunității;
• sustenabilitatea și durabilitatea.

         Pentru a asigura dezvoltarea proiectelor strategice la nivel local, ce au un impact major în raport cu nevoile identificate ale comunității și față de prioritățile stabilite în strategie, este important ca Direcția de Asistență Socială a orașului Târgu Cărbunești, conform HG 797/2017, să:

• elaboreze anual planul de dezvoltare a serviciilor sociale;
• elaboreze proiectul de buget anual pentru susținerea serviciilor sociale în conformitate cu planul anual de acțiune;
• să se asigure de finanțarea/cofinanțarea acestor proiecte.

Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei va fi actualizat anual pe parcursul perioadei 2026-2030, pe măsură ce proiectele se implementează ori în funcție de apariția unor noi provocări, tendințe sau oportunități de finanțare identificate de partenerii sociali.

Planurile anuale de acțiuni vor cuprinde măsurile propuse a fi implementate în anul respectiv, termenele de realizare, sursele de finanțare și se vor realiza prin prioritizarea obiectivelor stabilite în Planul de măsuri din prezenta Strategie, cât și în concordanță cu măsurile și acțiunile prevăzute în Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a orașului Târgu Cărbunești.

Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei

Monitorizarea progreselor înregistrate în implementarea proiectelor va contribui la evaluarea gradului de implementare a acestora și a efectelor pe care le produc la nivelul comunității, la planificarea acțiunilor viitoare, la identificarea problemelor întâmpinate și a soluțiilor de îmbunătățire.

Anual, planul de acțiuni va fi completat cu noi proiecte, al căror grad de prioritate poate avansa și în funcție de sursele de finanțare disponibile.

Reprezentanții instituțiilor și organizațiilor, publice și private, sub coordonarea DAS (Direcția de Asistență Socială), prin parteneriatul creat, se vor constitui în grupuri de lucru sectoriale, bazate pe interese comune, pe domeniile: ocuparea forței de muncă, educație, sănătate, locuire, asistență socială și capacitate de dezvoltare socială locală a partenerilor sociali.

Aceste grupuri de lucru vor avea întâlniri periodice și se vor implica efectiv în dezvoltarea și implementarea în comun a proiectelor propuse în portofoliul de proiecte, în monitorizarea și evaluarea permanentă a realizării acestora, dar și în completarea acestuia cu noi proiecte, pe măsură ce unele se realizează sau apare o nouă oportunitate de finanțare.

Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei se va realiza anual și va permite evidențierea gradului de realizare a rezultatelor planificate, a problemelor întâmpinate în implementarea strategiei, pentru a lua măsuri de corectare ori îmbunătățire a acestora.

Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei, respectiv a planurilor anuale de acțiune constă, în principal, în verificarea atingerii obiectivelor propuse. În acest sens se vor elabora instrumente de monitorizare și evaluare a planurilor anuale de acțiune, precum și a atingerii obiectivelor generale prevăzute în Strategie. Acestea vor avea în vedere indicatorii, în termeni cantitativi și/sau calitativi. Direcția de Asistență Socială va introduce în Raportul anual de activitate date privind stadiul îndeplinirii obiectivelor stabilite în Planul de acțiune din anul anterior.

Monitorizarea și evaluarea se va realiza în mod periodic, respectiv anual, de către șef Serviciu  D.A.S. al orașului Târgu Cărbunești.

Finanțarea serviciilor sociale 

Dezvoltarea și sustenabilitatea serviciilor sociale la nivel local depind într-o mare măsură de asigurarea unor surse de finanțare stabile și diversificate. Aceasta presupune mobilizarea resurselor publice, atragerea de fonduri europene și naționale, precum și implicarea sectorului privat și a comunității. În continuare, sunt prezentate principalele surse de finanțare pentru implementarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite în strategie, se au în vedere mai multe surse de finanțare:

• Bugetul de stat;
• Bugetul local;
• Donații, sponsorizări sau alte contribuții din partea persoanelor fizice ori juridice din țară și din străinătate, cu care furnizorii de servicii sociale pot derula proiecte în parteneriat;
• Fonduri externe, prin accesarea acestora în cadrul programelor cu finanțare nerambursabilă.

CAPITOLUL VI:

PLAN DE MĂSURI ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ACORDATE DE CĂTRE
DIRECȚIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
PENTRU PERIOADA 2026- 2030
 

Întrucât prezenta Strategie este concepută pe o perioadă de 5 ani, obiectivele generale și obiectivele specifice stabilite vor fi atinse treptat, în funcție de priorități, pe baza următorului Plan de măsuri:

Primar,                                                                           Direcția de Asistență Socială Târgu Cărbunești,

Dănuț BIRĂU                                                                    Serviciul Asistență Socială și Autoritate Tutelară,

                                                                                   șef serviciu Angela STOICAN