CAPITOLUL II.

CARACTERISTICILE LOCALITĂŢII

Secţiunea 1.   Amplasare geografică şi relief.

a)      Suprafaţă, vecinătăţi;

Comuna Tăuteu este situată în bazinul hidrografic al Văii Bistra, afluent pe stânga al Barcăului, în partea de nord-vest al judeţului Bihor, la o depărtare de 10 km sud de municipiul Marghita, şi 58 km nord-est de municipiul Oradea. Este mărginită spre sud de Dealurile Dernei, spre est de Dealurile Bistrei, spre sud-est de prelungirea culoarului Bistrei până la contactul cu Munţii Plopişului, iar spre nord, nord-vest, nord-est de culoarul larg al Barcăului.

Comuna Tăuteu se întinde pe o suprafaţă de 6979 ha şi grupează cinci localităţi: Tăuteu reşedinţa de comună, Bogei, Ciutelec, Chiribiş şi Poiana, toate dispuse de-a lungul Văii Bistrei.

Comuna Tăuteu are următorii vecini:

-           teritoriul municipiului Marghita – la nord;

-               teritoriul comunei Abrămuţi – la nord-vest;

-               teritoriul comunei Chişlaz – la vest;

-               teritoriul comunei Derna – la sud-vest;

-               teritoriul comunei Popeşti – la sud-est;

-               teritoriul comunei Abram – la est.

b)                  Forme de relief,specificităţi, influenţe;

Cea mai mare răspândire o au aluviunile alcătuite din nisipuri şi pietrişuri care formează luncile şi terasele apelor de suprafaţă din zonă. Dealurile din regiune sunt acoperite din depozite formate din argile, şi argile nisipoase, a căror grosime se măreşte spre baza versanţilor.

Ca forme ale microreliefului întâlnite pe dealurile de pe teritoriul comunei amintim: văile de eroziune, conurile de dejecţie, ravenele, ogaşele, torenţii, alunecările de teren, depresiunile de tasare.

c)                  Caracteristici pedologice ale solului.

Formaţiunile geologice din cuprinsul teritoriului comunei sunt următoarele:

- cristalinul, care formează fundamentul bazinului;

- sedimentele panoniene şi Cuarternare în două orizonturi apar pe suprafeţe importante.

În orizonturile sedimentare ar fi cantonate resurse de lignit. Această presupunere se bazează pe faptul că doar cu câţiva kilometri spre sud, în asemenea depozite se află rezervele de lignit de la Voivozi – Derna.

            Tot în aceste depozite ar fi posibil să existe zăcăminte de nisip bituminos. Este cunoscut faptul că sistemul de falii care a afectat formaţiunile cristalino – mezozoice din partea de vest a Munţilor Apuseni, favorizează ieşirea la suprafaţă a apelor termale de la Oradea, Băile Felix, Marghita.

Secţiunea a 2-a.   Caracteristici climatice. 

a)      regimul climatic, specificităţi, influenţe;

În cursul anului pe teritoriul comunei, ca de altfel în tot judeţul Bihor, este frecventă advecţia maselor de aer cu caracter maritim, precum şi o intensă activitate frontal, ceea ce determină creşterea cantităţilor de precipitaţii.

b)      regimul precipitaţiilor-cantităţi lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate-vârfuri istorice;

În această regiune, cele mai frecvente sunt precipitaţiile ciclonale şi frontale, care se produc în special toamna şi primăvara. Precipitaţiile de origine convectivă au o valoare mai ridicată în perioada caldă a anului, sub formă de averse însoţite de  furtuni şi grindină.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii de pe teritoriul comunei variază între 560 – 700 mm.

c)      temperaturi-lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate-vârfuri istorice;

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 7 – 10 , temperatura maximă absolută a fost de +41 grade Celsius, iar temperatura minimă absolută a fost de – 26,2 grade Celsius.

d)      fenomene meteorologice extreme(furtuni, tornade, etc.).

In zona noastră se formează cu raritate furtuni şi ploi torenţiale.

Secţiunea a 3-a.   Reţeaua hidrografică. 

a)      cursuri de apă (cadastrate şi necadastrate)-debite normale, creşteri înregistrate-vîrfuri istorice;

Râul Bistra, Valea Dăudului, Valea Banya, Valea Gorbecz.

b)      lacuri de acumulare-suprafeţe, volume;  nu e cazul.

c)      caracteristici pedologice;

Cea mai mare răspândire o au aluviunile alcătuite din nisipuri şi pietrişuri care formează luncile şi terasele apelor de suprafaţă din zonă.Dealurile din regiune sunt acoperite din depozite formate din argile şi argile nisipoase a căror grosime se măreşte spre baza versanţilor. Ca forme ale microreliefului întâlnite pe dealurile de pe teritoriul comunei amintim: văile de eroziune, conurile de dejecţie, ravenele, ogasele, torenţii, alunecările de teren, depresiunile de tasare.

d)      lacuri, iazuri-suprafeţe, adâncimi; nu e cazul.

e)      acumulări piscicole-suprafeţe; nu e cazul.

f)       amenajări hidrotehnice-diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, etc.

Barajul din localitatea  Ciutelec.

Secţiunea a 4-a.   Populaţie. 

a)      numărul populaţiei; 4459 persoane.

b)      structura demografică; nr. populaţie/sate: Tăuteu – 1116.

                                                                                 Bogei    - 1420

                                                                                 Ciutelec -  888

                                                                                 Chirbiş   -   772

                                                                                 Poiana   -  263

              Nr. populaţie pe etnie: români   – 2444

                                                   maghiari – 1271

                                                     rromi        - 673

                                                     germani   -     5

                                                     slovaci     -   55

                                                     saşi          -     1

                                                     şvabi        -   10

                Nr. populaţie pe religie: ortodocşi – 2567

                                                       Romano – catolici – 234

                                                      Greco – catolici     - 28

                                                       Reformaţi – 1036

                                                       Evanghelică – 1

                                                       Baptistă – 75

                                           Penticostali – 465

                                                       Adventişti – 20

                                                       Martorii lui Iehova – 3

                                                       Credincioşi independenţi – 20

                                                       Fără religie – 9

                                                       Nedeclarată - 1

c)      mişcarea naturală;

d)      densitate/concentrarea populaţiei pe zone-aglomerări.

Secţiunea a 5-a.   Căi de transport. 

a)      căi de transport rutiere-autostrăzi, drumuri europene şi naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, rute transport materiale periculoase, tuneluri etc. precizându-se starea acestora ;

 În prezent se desfăşoară construcţia autostrăzii Borş – Braşov, care traversează comuna noastră între satele Poiana şi Chiribiş. La sud –vest de satul Chiribiş se află organizarea de şantier pe o suprafaţă de 5 ha.

Drumul Naţional 19 B Zalău – Marghita – Satu Mare atinge comuna noastră la capătul satului Chiribiş.

Drumul  Judeţean 191 atinge şi traversează satul Chiribiş şi leagă DN 19 B cu DJ 191A, care traversează întreaga comuna Tăuteu.

Drumul comunal care leagă satul Poiana cu DJ 191A este asfaltat în lungime de 1400 m, până la râul Bistra.

Străzile laterale ale comunei sunt asfaltate şi pietruite, accesul fiind asigurat în fiecare localitate.

b)       căi de transport feroviare-triaje, tuneluri;

Transport  feroviar se desfăşoară cu atingerea satului Chiribiş, Halta Chiribiş, ce leagă Oradea – Marghita – Jibou.

c)      aeriene- aeroport, aerocluburi etc. – nu e cazul.

d)      reţele de conducte magistrale-gaze, petrol şi produse petroliere ş.a.

Magistrala de gaze naturale Ucraina care atinge comuna în partea de nord – vest al satului Chiribiş.

Magistrala de produse petroliere Suplacu de Barcău – Abrămuţi.

Secţiunea a 6-a.   Dezvoltare economică.  

a.)        Principalele activităţi industriale ale   comunei  sunt:

-   construcţia autostrăzii Borş –Braşov:

-   extracţia petrolului – două sonde, una la capătul satului Tăuteu la est de DJ 191 A 

b.)        Depozite/ rezervoare, capacităţi de stocare.  Rezervoare pentru depozitarea ţiţeiului.

c.)        Exploatări miniere, petroliere;            Sonde ( exploatări petroliere)

d.)        Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite)  Suprafaţa totală al comunei Tăuteu se întinde pe 6979 ha din care 1144 ha teren forestier.

e.)        Creşterea animalelor.     Majoritatea populaţiei din comuna Tăuteu realizează veniturile din creşterea animalelor şi producţia culturilor vegetale.

f.)         Turism / capacităţi de primire turistică. Nu e cazul

     g)     Apariţii de noi activităţi în cadrul zonei

h)            Resurse  naturale

Secţiunea a 7-a.   Infrastructuri locale.  

Instituţii  

a)        cultură ; Casă de cultură există în localităţile Tăuteu, Bogei, Ciutelec.

b)       ocrotirea sănătăţii etc.

Există două cabinete medicale individuale la Tăuteu nr. 211 şi o farmacie la aceeaşi adresă.

Reţele de utilităţi  

ü  Reţeaua de apă potabilă – există în satul Ciutelec în lungime de 3,8 km.

ü  Reţeaua de canalizare – nu avem reţea de canalizare.

ü  Reţeaua electrică – în toată comuna avem reţea electrică instalată

ü  Distribuţia de gaze naturale – există reţea de gaze naturale în satul Chiribiş.

ü  Societăţi de gospodărie comunală – nu avem.

Secţiunea a 8-a.   Specific regional/local.  

CAPITOLUL III.

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Secţiunea 1.   Analiza riscurilor naturale.

a.)     fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, tornade, secetă, îngheţ, etc.)

                                                       a1.)  Inundaţii. În comuna Tăuteu există riscul producerii de inundaţii dat fiind faptul că este străbătută de cursul văii Bistra şi mai cu seamă din cauza văii Dăudului care din cauza averselor şi a faptului că se adună dintr-o zonă mai ridicată poate să se reverse peste maluri.

                                                       a2.) Furtuni, tornade, secetă, îngheţ etc.

                       -furtuni, secetă, îngheţ – se întâmplă rar să apară furtuni de mare intensitate                                                      care să producă inundaţii sau revărsări ale cursurilor de apă de pe teritoriul comunei.

                                                                     -  nu s-au semnalat rapoarte referitor la secetă prelungită.

                                                                -  deasemenea în afară de minima absolută de -26,2 grade Celsius nu au fost semnalate alte situaţii care să ducă la îngheţ care să pună probleme . 

b.)    Incendii de pădure.

Comuna Tăuteu nu s-a confruntat cu astfel de fenomene dar riscul  producerii rămâne.

c.)    Avalanşe. 

Deoarece relieful comunei Tăuteu este dominat de şes şi intr-o mai redusă măsură din dealuri cu înalţimi reduse riscul  producerii de avalanşe nu există.

d.)    Fenomene distructive de origine geologică.

d1.)  cutremure.

Nu s-au semnalat cutremure de pământ dar riscul producerii rămâne

d2.)  alunecări de teren.  

Trebuie  menţionat   că pe teritoriul comunei Tăuteu există riscul producerii de alunecări de teren în zona Dealu Mare din  localitatea Tăuteu şi zona Dealu Rocii din localitatea Ciutelec unde de altfel s-a şi semnalat acest fenomen. Ca masură de prevenire trebuie acţionat în sensul împăduririi acestor două zone cu risc ridicat de producere de alunecări de teren

Secţiunea a 2-a.   Analiza riscurilor tehnologice.

a.)     Industriale. 

Nu s-au semnalat accidente industriale dar riscul producerii acestora rămâne

b.)     De transport şi depozitare produse periculoase. 

Nu s-au semnalat accidente legate de transport şi depozitare de produse periculoase.

b1.)  Transport rutier.

Din punctual de vedere al transportului rutier pe DJ 191A, care tranzitează comuna , în afară de accidentele de circulaţie , nu au fost semnalate evenimente tehnologice.

b2.)  Transportul feroviar  .

Pe tronsonul de linie ferată care tranzitează comuna nu s-au semnalat probleme sub acest aspect.

b3.) Transportul aerian.  

Nu s-au semnalat nereguli legat de transportul aerian.

b4.)  Transportul prin reţele magistrale.

Gaze – Magistrala Ucraina

Electrice – reţeaua de înaltă tensiune de 400 kv

Petroliere . - nu

c.)      nucleare. - nu

d.)     Poluare ape. - nu

Principalele surse de poluare în zona comunei, sunt :

e.)      Prăbuşiri de construcţii şi instalaţii. 

Nu s-au semnalat prăbuşiri de construcţii şi instalaţii.

f.)      Eşecul utilităţilor publice.

Nu avem rapoarte referitor la eşecul utilităţilor publice.

Reţeaua de apă potabilă, are o lungime de 3,8 km deservind populaţia din satul Ciutelec.

 Reţeaua de canalizare. - nu

Reţeua electric - existent

Distribuţia de gaze – în satul Chiribiş

g.)     Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.

            Comuna Tăuteu nu s-a confruntat cu astfel de fenomene. Riscul producerii rămâne .

h.)     Muniţie neexplodată.

Comuna Tăuteu nu s-a confruntat cu astfel de fenomene. Riscul producerii rămâne

Secţiunea a 3-a.   Analiza riscurilor biologice.

Epidemii 

Nu s-au semnalat epidemii care să pună în pericol populaţia comunei

Epizootii 

Nu s-au inregistrat epizootii .

Secţiunea  a 4-a.    Analiza riscurilor de incendiu.

Riscul producerii rămâne.

Secţiunea a 5-a.   Analiza riscurilor sociale.

     Târguri  din comuna Tăuteu nu sunt :

La acestea se mai adaugă manifestările dedicate zilelor municipiilor, oraşelor şi comunelelor din judeţ.

Zilele satului Tăuteu se desfăşoară în ultima sau penultima săptămână din luna august a fiecărui an.

Secţiunea a 6-a.   Analiza altor tipuri de risc.

Secţiunea a 7-a.   Zone cu risc crescut.

Colonia de rromi din satul Bogei.

CAPITOLUL IV.

ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1.   Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie.

     Organizarea şi desfăşurarea intervenţiei la producerea unor  tipuri de risc pe teritoriul comunei Toboliu revine:

-Conform H.G nr. 1489/2004 , 1490/2004, 1491/2004, Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă Judeţean prin centrul operaţional Comitetul Judeţean pentru situaţii de urgenţă prin Secretariatul Tehnic Permanent care funcţionează pe lângă Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru situaţii de urgenţă.

-la nivelul local Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, centrul operativ cu activitate temporară,

-la agenţi economici, instituţii publice şi societăţi comerciale acoperirea riscurilor privimd monitorizarea, evaluarea ,evidenţa intră în competenţa conducătorilor acestora ajutaţi de către specialişti şi inspectori de specialitate pe linia situaţiilor de urgenţă.

Evitarea manifestărilor riscurilor,reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin: 

a)      Monitorizarea permanentă a parametrilor de mediu , hidrografici şi transmiterea datelor la autorităţile competente

b)      Activităţi preventive ale C.L.S.U şi ale autorităţilor publice

c)    Informarea populaţiei asupra pericolelor specifice comunei şi asupra comportamentului  de adoptat în cazul manifestării unui pericol.

Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor dezastre.

Avertizarea constă în aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre şi se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale după caz prin mijloacele de avertizare specifice pe baza înştiinţării de la structurile abilitate. În cazul producerii unor dezastre pe raza comunei Tăuteu folosirea mijloacelor de alarmare se face cu acordul primarului, folosirea lor în alte scopuri este interzisă.

Situaţii de protecţie civilă  

         PREALARMĂ AERIANĂ  - situaţie în care se iau măsuri pentru prevenirea organelor autorităţilor abilitate,

ALARMĂ AERIANĂ    -situaţie de protecţie civilă la care se încetează activitatea publică

ALARMĂ LA DEZASTRE    -situaţie de protecţie civilă ce se introduce pentru în cazul iminenţei producerii unor dezastre pentru limitarea urmărilor acestora.

La ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE se reiau activităţile publice şi de producţie în funcţie de evoluţia lor.

După introducerea semnelor de alarmă Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă va transmite comunicări cu măsuri urgente ce trebuie aplicate de către populaţie.

C.L.S.U va lua măsuri pentru:

-accesul limitat de persoane care s acţioneze nemijlocit mijloacele de alarmare

-verificarea şi îtreţinerea periodică a acestora

-cunoaşterea şi respectarea  întocmai a prevederilor instrucţiunilor şi regulilor de exploatare de către personalul care le întreţin.

Secţiunea a 2-a.   Etapele de realizare a acţiunilor.

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarel operaţiuni principale:

a)      alertare sau alarmare a unităţilor pentru intervenţie

b)      informare personal de conducere asupra situaţiei

c)      deplasare la locul intervenţiei,

d)      intarea în acţiune a forţelor , amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului de lucru

e)      transmiterea dispoziţiilor preliminare

f)       recunoaşterea analiza situaţiei luare de decizii şi dare de ordine

g)      evacuare , salvare sau protejare personalului sau animalelor

h)      realizarea adaptarea şi finalizarea dispzitivului de lucru la situaţia concretă

i)       manevrare de forţe

j)       localizare şi limitarea efectelor dezastrului

k)      înlăturarea uno refecte negative ale evenimentului

l)       regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii

m)   stabilirea cauzei producerii dezastrului

n)      întocmire proces verbal de intervenţie şi raport de intervenţie

o)      retagerea forţelor şi a mijloacelor de lucru

p)      restabilirea capacităţii de intervenţie

q)       informarea  inspectorului general şi a comandantului

r)       Analiza intervenţiilor şi evidenţierea de măsuri.

Secţiunea a 3-a.   Faze de urgenţă a acţiunilor.

În funcţie de locul, natura, amploarea , intensitatea şi evoluţia evenimentului ,intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

-urgenţa I- asigurată de  garda intervenţie a subunităţi/lor în raionul obiectivului afectat.

-urgenţa II-a - asigurată de subunităţile Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

-urgenţaIII-a - asigurată de două sau m multe  unităţi limitrofe

     -urgenţaIV-a – asigurată prin grupări operative dislocate la ordinul inspectorului general           al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă,pentru situaţiile cu amploare 

Secţiunea a 4-a.   Acţiunile de protecţie-intervenţie.

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de activitate :

a)salvarea sau protejarea oamenilor animalelor bunurilor material evacuare şi transport

b)acordarea primului ajutor medical şi psihologic, participarea la evacuare populaţiei

c)aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică

d)dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe rute ocolitoare

e)diminuarea sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale a căror integritate pe dărata cutremurelor este vitală

f)limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă şi înlăturarea efectelor acesteia.

Secţiunea a 5-a.   Instruirea.

Pregătirea forţelor profesioniste , publice şi voluntare se face în unităţile abilitate de lege  pe baza unor programe  adecvate şi avizate de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă.

      Primarii şi conducerile operatorilor economici şi instituţiile publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei , precum şi de populaţie a modalităţilor de acţiune confotm panului de acoperire a riscurilor.

Secţiunea a 6-a.   Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare.

Sistemunl informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării detectării măsurării înregistrării stocării şi prelucrării datelor specifice alarmare, notare, culegere , stocare şi transmitere de informaţii şi decizii.

      Primarul şi Comitetul local pentru situaţii de urgenţă precum şi operatorii economici amplasaţi în zone de risc au obligaţia de a asigura preluarea de la staţiile centrale a datelor în vederea declanşării acţiunilor preventive.

CAPITOLUL V.

RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează potrivit reglementărilor  în vigoare prin planurile de resurse umane material şi financiare pentu gestionarea situaţiilor de urgenţă.

      Consiliul local prevede anual în buget ul propiu fonduri necesare pentruasigurarea resurselor umane materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor.

      În funcţie de categoriile de riscuri identificate mecanismele şi condiţiile de producere şi manifestare şi efectele lor se stabilesc tipuri de forţe şi mijloace necesare de prevenire alor.

a)      Servicii voluntare şi private  pentru situaţii de urgenţă

b)      Formaţiuni de asistenţă medical de urgenţă

c)      Formaţiuni de protecţie civilă 

d)      Alte formţiuni de salvare :crucea rosie

e)      Grupe de sprijin.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei   şi salariaţilor nu din rândul celor care sunt pregătiţi special pentru aceste misiuni.

CAPITOLUL VI.

LOGISTICA ACŢIUNILOR

         Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabilesc planuri de apărare specifice elaborate  de autorităţile şi instituţiile publice.

         Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează se stabilesc şi se pregătesc din timp şi se acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

ANEXE:

Întocmit

Inspector Protecție Civilă, GHIURĂU RAFAEL

                                                                                      Contrasemnează pentru legalitate

                                                                                     În temeiul art. 243 alin. 1 lit. a din 

        PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ                          O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ                                                            

              CONSILIER LOCAL                                      Secretar General al comunei Tăuteu

        Annamaria-Katalin RIMAY                                            Adela Maria SILAGHI