ANEXA LA

H.C.L. NR. 39/23 APRILIE 2021

STATUTUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

COMUNA TĂUTEU, JUDEȚUL BIHOR

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a unității administrativ-teritoriale

Art. 1. - (1) Comuna Tăuteu este: 

a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu; 

b) subiect juridic de drept fiscal; 

c) titulară a drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat al acesteia, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. 

(2)  Comuna Tăuteu are sediul social în comuna Tăuteu, la adresa: localitatea Tăuteu, nr. 122, județul Bihor, cod poștal 417580, precum și codul de înregistrare fiscală 4784237. 

(3) Însemnele specifice ale comunei Tăuteu sunt: 

a) stema, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. . . . . . . . . . .³, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1.a la prezentul statut; 

b) steagul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. . . . . . . . . . .⁴, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.b prezentul statut; 

c) imnul⁵, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local/Județean al . . . . . . . . . .¹, al cărui text și muzică sunt prevăzute în anexa nr. 1.c la prezentul statut. 

Art. 2. - (1) Comuna Tăuteu se delimitează din punct de vedere teritorial:

• teritoriul municipiului Marghita la nord
• teritoriul comunei Abrămuţ la nord-vest
• teritoriul comunei Chişlaz la vest
• teritoriul comunei Popeşti la sud și sud-est
• teritoriul comunei Abram la est

(3) Comuna Tăuteu are în componență un număr de 5 (cinci) localități rurale, care sunt amplasate după cum urmează:

• Ciutelec la sud
• Bogei la nord-vest
• Tăuteu la vest, nord-vest
• Poiana la nord, nord-est
• Chiribiş la nord, nord-vest

(4) Comuna Tăuteu, respectiv localitatea Tăuteu ca sat reședință de comună, potrivit legislației privind amenajarea teritoriului național, are rangul IV.

(5) Prezentarea grafică și descriptivă, respectiv suprafețele intravilanului și extravilanului pe fiecare dintre localitățile menționate la alin. (3) sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut. 

Art. 3. - (1) Comuna Tăuteu dispune de o rețea hidrografică formată din: râuri și pârâuri. 

(2) Pe teritoriul comunei Tăuteu, după caz, se regăsesc o floră și faună diverse. 

(3) Comuna Tăuteu dispune de o mare diversitate de soluri. 

(4) Denumirea și lungimea râurilor și pârâurilor, denumirea faunei și florei de pe raza teritorială a comunei Tăuteu se regăsesc în anexa nr. 3 la prezentul statut. 

Art. 4. - (1) Comuna Tăuteu s-a înființat în anul 1993.

(2) Prima atestare documentară a comunei Tăuteu a fost în anul 1291-1294, în registrul episcopal pe numele de Toty. 

⁷ Se va prezenta data la care a fost atestară documentar localitatea; 

(3) Evoluția istorică a comunei Tăuteu se regăsește în anexa nr. 4 la prezentul statut. 

Art. 5. - (1) Populația comunei Tăuteu numără 4063 locuitori, conform recensământului efectuat în anul 2011. 

 (2) Componența și structura populației comunei Tăuteu, defalcate inclusiv pe localități componente, se regăsește în anexa nr. 5 prezentul statut. 

(3) Aspectele privind numărul populației se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba lor maternă în relația cu administrația publică locală și cu serviciile deconcentrate. 

CAPITOLUL II

Autoritățile administrației publice locale

Art. 6. - (1) Autoritățile administrației publice locale sunt: 

a) Consiliul Local, reprezintă autoritate deliberativă de la nivelul comunei Tăuteu. Consiliul Local al comunei Tăuteu este format din 13 (treisprezece) membri; 

b) Primarul, ca autoritate executivă; 

c) La nivelul comunei Tăuteu, consiliul local a ales un viceprimar al comunei Tăuteu, numele acestuia fiind Brindea Cornel. 

(2) Apartenența politică a consilierilor locali este următoarea:

UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA – 7 (șapte) consilieri locali

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT – 3 (trei) consilieri locali 

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL – 2 (doi) consilieri locali

PARTIDUL PRO ROMÂNIA – 1 (un) consilier local

 (3) Constituirea Consiliului Local al Comunei Tăuteu s-a constatat prin Ordinul Prefectului județului Bihor nr. 641 din 21 octombrie 2020. 

(4) Componența nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 1992, sunt prevăzute în anexa nr. 6.a la prezentul statut, respectiv în anexa nr. 6.b la prezentul statut, după caz. 

Art. 7. - (1) Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru comuna Tăuteu 

(2) Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică al/a comunei persoanelor fizice române sau străine pentru comuna Tăuteu. 

(3) Criteriile potrivit cărora autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum și procedura aplicabilă pentru acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a comunei Tăuteu se regăsesc în anexa nr. 7 la prezentul statut. 

CAPITOLUL III

Căi de comunicații

Art. 8. - (1) Raza teritorială a comunei Tăuteu este tranzitată de următaorele rețele de transport rutieră, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I - Rețele de transport, cu modificările și completările ulterioare:

1. rețeaua rutieră;
2. rețeaua de căi ferate.

 (2) Rețeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. a este formată, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din drumuri de interes național, drumuri de interes județean și drumuri de interes comunal și poduri, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8 la prezentul statut¹³. 

(3) Rețeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. b este formată, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din linii de cale ferată convenționale, linii de cale ferată de interes local, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8 la prezentul statut.

CAPITOLUL IV

Principalele instituții care își desfășoară activitatea pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale

Art. 9. - (1) Rețeaua școlară de la nivelul comunei Tăuteu, potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde numărul total de unități de învățământ de stat preuniversitar, acreditate, respectiv autorizate să funcționeze provizoriu, numărul total al unităților de învățământ preuniversitar, înființate în structura universităților de stat, și numărul total al furnizorilor de educație autorizați să funcționeze provizoriu. 

(2) Pe raza teritorială a comunei Tăuteu își desfășoară activitatea un număr total de 2 (două) unități de învățământ de stat   preuniversitar cu personalitate juridică, având ca substructuri unități de învățământ preșoclar, primar și gimnazial. 

(3) Pe raza teritorială a comunei Tăuteu nu își desfășoară activitatea universități, academii de studii, institute, școli de studii superioare de stat private sau confesionale. 

(4) Unitățile de învățământ și furnizorii de educație prevăzuți la alin. (1), precum și universitățile, academiile de studii, institutele, școlile de studii superioare de stat private sau confesionale, după caz, sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut. 

(5) Comuna Tăuteu susține unitățile de învățământ și furnizorii de educație prevăzuți la alin. (1) potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011. 

Art. 10. - (1) Pe raza teritorială a comunei Tăuteu își desfășoară activitatea 3 (trei) de instituții de cultură. 

(2) Pe raza teritorială a comunei Tăuteu se organizează 2 (două) manifestări culturale: ”Zilele comunei Tăuteu” și ”Balul Strugurilor”.

(3) Tipul și denumirea instituțiilor de cultură ori tipul și denumirea manifestărilor culturale se regăsesc în anexa nr. 9 la prezentul statut. 

(4) Comuna Tăuteu participă la finanțarea manifestărilor culturale de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contracte cu terții, după caz, potrivit legii. 

Art. 11. - (1) Pe raza teritorială a comunei Tăuteu se asigură asistență medicală profilactică și curativă. 

 (2) Comuna Tăuteu participă la finanțarea activităților de asistență de sănătate publică de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contracte cu terții, după caz, potrivit legii. 

(3) Asistența medicală prevăzută la alin. (1) se realizează prin cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie. 

 (5) Lista cu numărul și denumirea unităților prin care se asigură asistența medicală sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.  

Art. 12. - (1) Pe raza teritorială a comunei Tăuteu se asigură servicii sociale definite potrivit art. 30 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare. 

 (2) Serviciile sociale sunt asigurate de Centru de Îngrijire și Asistență Ciutelec, care este subordonat Consiliului Județean Bihor – Direcția Generală de Asistență Socială și protecția Copilului Bihor. 

Art. 13. - (1) Pe raza teritorială a comunei Tăuteu nu își desfășoară activitatea instituții de presă în domeniul presei scrise, media on-line și/sau, după caz, media audiovizual. 

Art. 14. - (1) Pe raza teritorială a comunei Tăuteu își desfășoară activitatea o asociație sportivă pentru tineret. 

 (2) Lista cu denumirea cluburilor/asociațiilor prevăzute la alin. (1) se regăsește în anexa nr. 9 prezentul statut. 

CAPITOLUL V

Funcțiuni economice ale unității administrativ-teritoriale

Art. 15. - Principalele funcțiuni economice, capacități de producție diversificate din sectorul secundar și terțiar, precum și din agricultură sunt prevăzute în anexa nr. 10 la prezentul statut. 

                                                                  CAPITOLUL VI      

Bunurile din patrimoniul unității administrativ-teritoriale

Art. 16. - (1) Patrimoniul comunei Tăuteu este compus din bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei Tăuteu, precum și din totalitatea drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial. 

(2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul comunei Tăuteu se găsește în anexa nr. 11 la prezentul statut.  Inventarul bunurilor aparținând domeniului public al comunei Tăuteu va fi întocmit, actualizat/completat și însușit în conformitate cu prevederile art. 289 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, 

(3) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul comunei Tăuteu se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică și se publică pe pagina de internet a comunei Tăuteu www.comunatauteu.ro , în secțiunea dedicată acestui statut – Monitorul Oficial Local. 

CAPITOLUL VII

Serviciile publice existente

Art. 17. - Serviciile comunitare de utilități publice furnizate la nivelul comunei Tăuteu sunt, după caz: 

a) serviciul public de alimentare apă și canalizare, furnizat de S.C. SERVICIUL PUBLIC DE INTERES COMUNAL TĂUTEU S.A. (SPIC TĂUTEU S.A.); 

b) serviciul public de salubrizare, furnizat de S.C. AVE BIHOR S.R.L.; 

c) serviciul public de iluminat.

Art. 18. - Transportul și distribuția energiei electrice de pe raza teritorială a comunei Tăuteu sunt furnizate de societeta ELECTRICA FURNIZARE S.A.

Art. 19. - Alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorială a comunei Tăuteu este asigurată de EON GAZ ROMÂNIA.

Art. 20. - Serviciul public de administrare a domeniului public al comunei Tăuteu este furnizat de -. 

CAPITOLUL VIII

Atribuirea și schimbarea denumirilor de străzi, piețe și de obiective de interes public local

Art. 21. - (1) Comuna Tăuteu, atribuie sau schimbă denumirile de: străzi, piețe și de obiective de interes public local, precum și pentru obiective și instituții de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare. 

(2) În situația în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri județeană, respectiv a municipiului București, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare. 

(3) Schimbarea denumirilor instituțiilor publice și a obiectivelor de interes județean, se face prin hotărâre a consiliului județean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituțiile și obiectivele în cauză, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare. 

CAPITOLUL IX

Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele și organizațiile nonguvernamentale care își desfășoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială

Art. 22. - (1) Comuna Tăuteu realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizații neguvernamentale, asociații și cluburi sportive, instituții culturale și artistice, organizații de tineret, în vederea finanțării și realizării unor acțiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunității. 

(2) Comuna Tăuteu acordă o atenție deosebită proiectelor culturale și educative cu caracter local, regional, național, european și internațional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unității administrativ- teritoriale. 

Art. 23. - (1) Pe teritoriul comunei Tăuteu nu își desfășoară activitatea partide politice sau organizații aparținând minorităților naționale, înființate în condițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

Art. 24. - (1) Pe teritoriul comunei Tăuteu nu își desfășoară activitatea organizații sindicale sau asociații profesionale. 

Art. 25. - (1) În comuna Tăuteu își desfășoară activitatea următoarele culte religioase: ortodox, reformat, romano-catolic, greco-catolic, penticostal și baptist. 

 (2) Lista cu denumirile lăcașelor aparținând cultelor religioase prevăzute la alin. (1) se regăsește în anexa nr. 12 la prezentul statut. 

CAPITOLUL X

Participare publică

Art. 26. - Populația din comuna Tăuteu este consultată și participă la dezbaterea problemelor de interes local sau județean, după caz, astfel: 

a) prin intermediul referendumului local, organizat în condițiile legii; 

b) prin intermediul adunărilor cetățenești organizate pe sate; 

c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative; 

d) prin participarea la ședințele consiliului local; 

e) prin alte forme de consultare directă a cetățenilor, stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al consiliului. 

Art. 27. - (1) În funcție de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare și validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare sau ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, după caz. 

(2) Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente ale comunei ori numai în unele dintre acestea. 

CAPITOLUL XI

Cooperare sau asociere

Art. 28. – Comuna Tăuteu se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare. 

Art. 29. - (1) Comuna Tăuteu aderă la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune. 

(2) Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de comuna Tăuteu se regăsește în anexa nr. 13 la prezentul statut. 

Art. 30. - Programele, proiectele sau activitățile, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții, se regăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut. 

CAPITOLUL XII

Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 31. - Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul statut, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Tăuteu nr. 39/23 aprilie 2021.

Art. 32. - Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului comunei Tăuteu sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorității deliberative. 

Art. 33. - Anexa nr. 11 la prezentul statut se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică. 

Art. 34. - Prezentul statut și anexele acestuia, cu excepția celei prevăzute la art. 33 se actualizează, în funcție de modificările și completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora, cel puțin o dată pe an. 

                                                                                              Contrasemnează pentru legalitate

                                                                                              În temeiul art. 243 alin. 1 lit. a din 

        PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ                     O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ                                                            

              CONSILIER LOCAL                                       Secretar General al comunei Tăuteu

        Annamaria-Katalin RIMAY                                            Adela Maria SILAGHI

ANEXA Nr. 1.a la statut 

Modelul stemei comunei Tăuteu

NOTĂ: În această anexă se prevăd descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei unității administrativ-teritoriale. 

Comuna Tăuteu nu are aprobată stema ca însemn distinctiv.

ANEXA Nr. 1.b la statut 

Modelul steagului comunei Tăuteu

NOTĂ: În această anexă se prevăd descrierea și semnificațiile însumate ale modelului steagului, precum și modalitățile de utilizare, conform prevederilor legale. 

Comuna Tăuteu nu are aprobat steagul ca însemn distinctiv.

ANEXA Nr. 1.c la statut 

Modelul imnului comunei Tăuteu

NOTĂ: În această anexă se cuprind: titlul, textul și muzica, precum și modalitățile de utilizare, conform prevederilor legale. 

Comuna Tăuteu nu are aprobat imnul ca însemn distinctiv.

ANEXA Nr. 2 la statut 

Așezarea geografică a comunei Tăuteu.

Prezentarea grafică și descriptivă, respectiv suprafețele intravilanului și a extravilanului pe fiecare dintre localități.

               La 52 km N-V de municipiul Oradea și la 10 km sud de municipiul Marghita, pe valea pârâului Bistra, afluent dinspre stânga râului Barcău, este aşezată comuna Tăuteu, din care fac parte satele Tăuteu – reşedinţa comunei, Ciutelec, Bogei, Chiribiş şi Poiana.

              Primele trei localităţi – Ciutelec, Bogei şi Tăuteu – sunt aşezate în lunca pârâului Bistra, iar Poiana şi Chiribiş în lunca îngemănată a pârâului Bistra cu cea a râului Barcău.

             Satul Tăuteu – reședința comunei – este situat la o distanță de 52 de km de municipiul Oradea și la 10 km de municipiul Marghita, pe valea pârâului Bistra. Se învecinează la nord cu satul Chiribiș, la vest și nord-vest cu satele Chiraleu și Mișca, la est cu satul Bogei.      

             Satul  Ciutelec se află spre sud faţă de centrul de comună Tăuteu, la o distanţă de 4,5 km, în partea de nord-est a judeţului Bihor. Este învecinat cu satele Bistra şi Popeşti la est, cu Voivozi  şi Budoi la sud, cu satul Bogei la vest şi satele Poiana şi Abram la nord. Satul are 3 cătune: ”Rara”, unde iniţial se afla o pădure care a fost defrişată după Primul Război Mondial, pentru extinderea terenului agricol al satului, ”Lazuri” înspre nord, spre satul Margine, locuit în mare parte de maghiari și ”Rovină”, care este locuit de slovaci.

             Satul Bogei se află în aval de satul Ciutelec spre Tăuteu, situat pe ambele părţi ale şoselei modernizate DJ 191A, situat în partea de vest al pârâului Bistra.

             Satul Poiana este situat în aval de reşedinţa de comună, pe albia pârâului Bistra şi este legat de DJ 267 printr-un drum asfaltat de 1,3 km. 

                 Satul Chiribiş este aşezat în aval de satul Poiana, în direcţia nord, nord-est faţă de reşedinţa de comună, situat în culoarul larg al pârâului Bistra și a râului Barcău. Este învecinat spre est cu comuna Abram, spre nord cu municipiul Marghita, la nord-vest cu satul Petreu, la vest cu satul Chiraleu, iar spre sud cu satul Tăuteu, reşedinţă de comună.

             La sud, comuna Tăuteu este mărginită de dealurile Dernei, spre est de dealurile Bistrei, spre sud-est de prelungirea culoarului Bistrei până la contactul cu munţii Plopişului, iar spre nord, nord-vest şi nord-est de culoarul larg al Barcăului.

             Comuna Tăuteu se întinde pe o suprafaţă de 5.732 ha şi grupeză pe teritoriul său satele comunei toate dispuse de-a lungul văii Bistrei în următoarea ordine:

• Ciutelec la sud
• Bogei la nord-vest
• Tăuteu la vest, nord-vest
• Poiana la nord, nord-est
• Chiribiş la nord, nord-vest

            Primele 3 localităţi – Ciutelec, Bogei şi Tăuteu – sunt aşezate în lunca pârâului Bistra, iar Poiana şi Chiribiş în lunca îngemănată a pârâului Bistra cu cea a râului Barcău.

            Comuna Tăuteu are următorii vecini:

• teritoriul municipiului Marghita la nord
• teritoriul comunei Abrămuţ la nord-vest
• teritoriul comunei Chişlaz la vest
• teritoriul comunei Popeşti la sud și sud-est
• teritoriul comunei Abram la est

Din totalul de 5.732 ha, comuna Tăuteu deține:

• teren intravilan: 620 ha 
• teren extravilan: 5.112 ha

Poziționarea geografică a comunei Tăuteu:

ANEXA Nr. 3 la statut 

Hidrografia, flora, fauna și tipul solurilor de la nivelul 

comunei Tăuteu

             I. Hidrografia.

             Comuna Tăuteu face parte din bazinul hidrografic a râului Barcău. Cursurile de apă care se întâlnesc în regiune iau naştere din munţii Plopişului şi din dealurile Dernei. Barcăul atinge doar tangenţial graniţa de nord-vest a comunei Tăuteu, pe o lungime de 2,5 km. Cel mai important afluent al râului Barcău pe partea stângă este pârâul Bistra, al cărui bazin hidrografic se întinde pe o suprafață de 225 kmp şi cu o lungime de 53 km  străbate unitaţi morfologice diferite; cursul superior aparţine munţilor Plopişului, cursul mijlociu al dealurilor Dernei, iar cursul inferior se află pe teritoriul comunei Tăuteu. Terasele sunt fragmentate și afluenţii de stânga ai pârâului Bistra sunt valea Rovina în satul Ciutelec, valea Dăud în satul Bogei şi valea Banya în Tăuteu, care la rândul lor au o serie de afluenţi, mulţi dintre ei cu scurgeri temporare doar cu ocazia unor ploi torenţiale şi de intensitate lungă, ce produc inundaţii mari (au rămas în amintirea comunităţii locale indundaţiile din anii 1970-1971, 1997). Pe partea dreaptă, râul Bistra nu primeşte nici un afluent.

           II. Flora

           În prezent, este un domeniu eterogen, de vegetaţie naturală, păşuni secundare, suprafeţe pomicole, viticole şi terenuri arabile. Comuna Tăuteu beneficiază de o suprafaţă mare acoperită de păduri (puternic transformate de intervenţia umană) caracteristice climei de aici. Pădurile sunt compacte sau în pâlcuri, de goruni (Quercus petraea) sau de fag ( Fagus sylvatica) sau păduri de amestec gorun-fag. Dintre alte specii de stejar ce apar în zonă amintim gârniţa (Quercus frainetto), stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris) şi stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), care pe alocuri coboară până în câmpie. Pe lângă speciile de stejar, în zonă mai apar carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia gen.), arţarul (Acer platanoides), frasinul ( Fraxinus excelsior) şi paltinul (Acer pseudoplatanus). Flora ierboasă este şi ea bine reprezentată.

           Pădurea, exceptând lemnul, oferă o serie de alte bunuri necesare comunităţilor din zonă: fragi (Fragaria vesca), zmeură, mure, afine (Vaccinium myrtillus), coacăze de munte (Ribes alpinum), coarne (Cornus mas), porumbe (Prunus spinosa), măceşe (Rosa canina), mere şi pere pădureţe (Malus silvestris), nuci, alune, o mare varietate de bureţi şi ciuperci, răşină şi iască. Pădurile specifice zonei din apropierea Tăuteu influenţează reducerea temperaturii vara şi ridicarea ei iarna şi reduc viteza vântului. În perioada creşterii bruşte a cursurilor de apă (viituri) - în speţă, a Bistrei -, pădurea joacă un rol important în reducerea debitelor prin extragerea apei din sol, precum şi în regularizarea vitezei topirii zăpezii. 

           III. Fauna

            Caracteristice acestor păduri (corelată cu zonele mai înalte învecinate) sunt mamiferele, precum căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), viezurele (Meles meles), iepurele (Lepus europaenus).           

           Între păsări se remarcă găinuşa de alun (Tetrastes bonasia rupestris), ciocănitoarea (Dryocopus martius), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), prepeliţa (Coturnix coturnix), şoimul (Falco sp.), bufniţa (Bubo bubo), etc.              

           Ca faună acvatică legată de zona comunei Tăuteu, menţionăm că în prezent nu există nici o specie de peşte specifică acestei zone. 

ANEXA Nr. 4 la statut 

Datele privind înființarea comunei Tăuteu, prima atestare documentară,

 precum și evoluția istorică

             Localităţile aparţinătoare comunei Tăuteu, sunt atestate documentar începând cu secolul   al XIII-lea şi ascund numeroase urme de viaţă, materie care atestă vechimea vieţii pe aceste meleaguri şi continuitatea neîntreruptă a populaţiei în vatra satelor.

            Satul Tăuteu 

            Satul a fost înfiinţat în Evul Mediu de slavi, de unde și originea numelui Toty, dar după ce aceștia s-au maghiarizat, a rămas sat maghiar pe toată perioada medievală. Prima datare în scris a apărut în 1291-1294, în registrul episcopal pe numele de Toty. În epoca feudală numărul locuitorilor a crescut constant, chiar și în ciuda epidemiilor de ciumă. În timpul războaielor mondiale, locuitorii satului au luat parte la lupte, și mulţi au pierit, dar au fost și cei care s-au întors. O perioadă în timpul celui de-al doilea război mondial și hotarul satului a constituit un front, unde s-au dat lupte acerbe. Soldaţii străini au fost înmormântaţi crestinește de locuitori. 

            De-a lungul anilor, așezarea a suferit o serie de transformări şi renovări. Multe din aceste dovezi arheologice au fost scoase la lumina zilei de către V.I. Dumitrescu, care în ”Depozitul de bronzuri de la Tăuteni ”, volumul  V-VI/ 1935-1936, Bucureşti 1938, p. 235-238, aminteşte de 5 brăţări de bronz, 4 bare de bronz, un celt, o seceră, un cuţit de bronz, 2 aplici de bronz şi 5 verigi de aur (cercei) descoperite într-un vas. Aceste piese deosebite de valoaroase sunt păstrate la Muzeul de Antichitaţi din Bucureşti. În comuna Tăuteu s-au mai descoperit şi alte urme materiale de viaţă: ceramică, prismele de fus, greutăţi pentru războiul de ţesut. În anul 1942, I. Nestor aminteşte de târnăcope de aramă găsite la dealul viilor Tăuteu – piesă păstrată la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. În vara anului 1970 s-au descoperit fragmente de 2 căni de argint aurit, care sunt descrise în lucrarea lui Sever Dumitraşcu ”Tezaurul de la Tăuteni”, Bihor – Ediţia 1973, care sunt restaurate şi păstrate la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. 

            Biserica Reformată din Tăuteu aparţine tipului de Bazilică, care deţine o singură navă şi absidă semicirculară, un turn cu caif ascuţit și este inclusă pe lista monumentelor istorice din Patrimoniul național cultural al României, având codul LMI: BH-II-m-B-01214 (RAN: 31663.03).      

            Satul Ciutelec

                Problema originii locuitorilor satului Ciutelec, precum şi etimologia cuvântului ”Ciutelec” i-a preocupat pe locuitorii din această localitate.

            Doctor   Ioan  Marin Mălinaş, arhimandrit de Scaun, editează lucrarea sa ”Satul și biserica din Ciutelec”, file monografice pentru teza de licenţă în teologie la Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar Sibiu în 1974, în care sunt invocate  interesante valori încă din secolul al XIII-lea, după Ștefan Paşcu, care descrie întemeierea satului în jurul anului 1320, care era făcut lângă o casă a cehului şi denumirea de atunci ”Chethelek - Cheytheluc”. În anul 1406, satul Ciutelec este amintit în documentele vremii ca ”possessio valachis Chethelek”, aparţinând domeniului   Şinteu (Şolyomko). În anul 1687, în registrul dişmei din satul Ciutelec apar 12 familii, care aveau o producţie de 70 ”Tone” – (autor Dr. Ioan Marin Mălinaş – ”Satul şi biserica din Ciutelec”).

           În memoria celor căzuţi în Primul război mondial în satul Ciutelec a fost ridicat un monument.

           Între anii 1890 – 1911, se afla moşia Wertheimstein, care avea peste 1 000 ha teren.  Pe moșia respectivă s-a construit un castel, în care astăzi funcţionează Centrul de Îngrijire și Asistență Ciutelec, aflat în subordinea Consiliului Județean Bihor. 

           Satul Bogei 

           Date autentificate atestă existenţa populaţiei din anul 1406 şi continuitatea neîntreruptă. În centrul satului a fost ridicat Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă a fost dezvelită în 1981, în memoria militarilor din satul Bogei, care au murit în Primul și Al Doilea Război Mondial. Monumentul are o înălțime de 2,5 m, fiind amplasat lângă biserica din localitate și împrejmuit cu stâlpi din țeavă și lanțuri din fier forjat.

           Satul Poiana

           Satul Poiana a fost un cătun al satului Tăuteu, așezat pe moşia Poroszlay, unde şi astăzi există un castel construit în anii 1860-1870. În anul 1952 a fost declarat sat, a fost populat şi s-a înfiinţat Gopodăria Agricolă Colectivă Poiana, având ca preşedinte pe Halgaş Mihai,  care a construit pentru sat un magazin mixt şi o școală cu clasele I-IV.

            Satul Chiribiș

            În lucrarea ”Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, de C. Suciu, satul Chiribiș este atestat documentar din anul 1219.

            Tradiții și cultură 

                Prin structura sa populațională, comuna Tăuteu reușește să împletească în mod unitar și armonios tradițiile culturale ale celor două naționalități conlocuitoare majoritare, maghiari și romi. Ceea de-a treia, comunitatea slovacă, este mai puțin numeroasă. 

           Astfel, în satul Tăuteu, locuitorii vorbitori de limbă maghiară, iar obiceiurile culturale sunt păstrate de către tineri, în fiecare an fiind organizate diferite manifestări culturale.

           În satul Bogei trăiește o comunitate compactă de romi (circa 800 de persoane). Comunitatea romă este vorbitoare a limbii române, dar și maghiare, și, implicit, influența aceasta este mai pregnantă și la nivelul ocupațiilor și tradițiilor. 

           La cele două comunități cu pondere mai mare în viața social-economică a comunei, păstrarea tradițiilor culturale are o manifestare redusă. Influențele civilizației de consum au dus la o uniformizare care mai admite doar mici abateri. Astfel, comunitățile religioase, indiferent de etnie, mai păstrează tradițiile hramurilor bisericești.  

ANEXA Nr. 5 la statut 

Componența și structura populației comunei Tăuteu, 

defalcate pe localități componente

          Populaţia comunei Tăuteu are o densitate de 64 locuitori/km². Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Tăuteu se ridică la 4.063 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.488 de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,1%), maghiari (29,14%) și romi (17,18%). Pentru 3,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. 

          Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53,02%), dar există și minorități de reformați (22,96%), penticostali (11,22%), romano-catolici (5%) și baptiști (1,55%). Pentru 4,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

          Populația stabilă a comunei Tăuteu este de 3.942 locuitori și este evidențiată pe localități în următorul tabel:

ANEXA Nr. 6.a la statut 

Componența nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali de la nivelul comunei Tăuteu, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 1992

PRIMAR

a) mandatul 1992-1996 

b) mandatul 1996-2000 

c) mandatul 2000-2004 

d) mandatul 2004-2008 

e) mandatul 2008-2012 

f) mandatul 2012-2016 

g) mandatul 2016-2020 

h) mandatul 2020-2024

ANEXA Nr. 6.b la statut 

Componența nominală, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor aleșilor locali de la nivelul unității administrativ-teritoriale comuna Tăuteu, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 1992

I. CONSILIERI LOCALI

a) mandatul 1992-1996 

b) mandatul 1996-2000 

c) mandatul 2000-2004 

d) mandatul 2004-2008 

e) mandatul 2008-2012 

f) mandatul 2012-2016 

g) mandatul 2016-2020 

h) mandatul 2020-2024

II. VICEPRIMARI 

a) mandatul 1992-1996 

b) mandatul 1996-2000 

c) mandatul 2000-2004 

d) mandatul 2004-2008 

e) mandatul 2008-2012 

f) mandatul 2012-2016 

g) mandatul 2016-2020 

h) mandatul 2020-2024

ANEXA Nr. 7 la statut 

Procedura privind acordarea titlului de "Cetățean de onoare al comunei Tăuteu", respectiv a "Certificatului de Fiu/Fiică al/a comunei Tăuteu"

Art. 1. - Titlul de "Cetățean de onoare al comunei Tăuteu", denumit în continuare Titlu reprezintă cea mai înaltă distincție acordată de către Consiliul Local al comunei Tăuteu.

Art. 2. - Certificatul de "Fiu/fiică al/a comunei Tăuteu", denumit în continuare Certificat reprezintă distincția acordată de către Consiliul Local al comunei Tăuteu persoanelor născute în comuna Tăuteu, la împlinirea vârstei de 18 ani. 

Art. 3. - Titlul și Certificatul se pot acorda la inițiativa: 

a) primarului; 

b) consilierilor locali; 

c) unui număr de cel puțin 5% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în comuna Tăuteu. 

Art. 4. - Acordarea Titlului și a Certificatului nu este condiționată de cetățenie, naționalitate, vârstă, domiciliu, sex, religie, apartenență politică. 

Art. 5. - Titlul și Certificatul au următoarele caracteristici: 

a) sunt personale; 

b) sunt netransmisibile; 

c) reprezintă un drept al titularului; 

d) au valabilitate nedeterminată. 

Art. 6. - Sunt îndreptățite să fie propuse pentru acordarea Titlului categoriile de persoane sau personalități care se găsesc în una din următoarele situații: 

a) personalități cu recunoaștere locală, națională sau internațională care și-au pus amprenta asupra dezvoltării comunei Tăuteu și a imaginii acestuia; 

b) personalități care, prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele comunei Tăuteu, în țară și străinătate; 

c) persoane care, prin acțiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau prin sacrificiul suprem au salvat viețile concetățenilor lor, în comuna Tăuteu; 

d) persoane care, prin acțiunile lor dezinteresate (donații, acțiuni umanitare etc.), au produs o îmbunătățire simțitoare a condițiilor de viață a locuitorilor comunei Tăuteu; 

e) foști deținuți politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulterioară au un aport la realizarea unei imagini pozitive a comunei Tăuteu în lume; 

f) sportivi din comuna Tîuteu care au obținut rezultate deosebite în competiții sportive internaționale; 

g) alte situații stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al consiliului local. 

Art. 7. - Nu pot deține Titlul persoanele care se găsesc în una din următoarele situații: 

a) condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracțiuni contra statului, crime împotriva umanității, fapte penale; 

b) care au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea Titlului; propunerea se va face după clarificarea situației juridice. 

Art. 8. - (1) Persoanele prevăzute la art. 3 solicită acordarea Titlului sau a Certificatului prin depunerea unui dosar la unitatea administrativ-teritorială respectivă. 

(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Titlului cuprinde cel puțin următoarele înscrisuri: 

a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul); 

b) curriculum vitae (în original); 

c) certificat de cazier judiciar (în original); 

d) actul de deces al celui propus, după caz (copie vizată în conformitate cu originalul). 

(3) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Certificatului cuprinde cel puțin următoarele înscrisuri: 

a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul); 

b) curriculum vitae (în original). 

(4) Persoanele prevăzute la art. 3, după înregistrarea dosarului, depun la secretarul general al comunei Tăuteu proiectul de hotărâre de consiliu însoțit de referatul de aprobare și dosarul prevăzut la alin. (2) sau (3). 

(5) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este înscris pe ordinea de zi a ședințelor consiliului dacă sunt îndeplinite prevederile art. 136 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. 

(6) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este dezbătut în ședință ordinară sau extraordinară. 

(7) Hotărârea privind acordarea Titlului sau a Certificatului, după caz, se adoptă cu majoritatea absolută a consilierilor consiliului local sau județean, după caz. 

(8) Propunerile respinse nu pot fi reintroduse în dezbatere pe perioada mandatului în curs. 

(9) Decernarea Titlului se face de către primarul comunei Tăuteu, în cadrul ședințelor ordinare sau extraordinare ale Consiliului Local al comunei Tăuteu.

(10) Acordarea Certificatului se face de către primarul comunei Tăuteu, în cadrul unei festivități care se organizează de către primar. 

Art. 9. - Înmânarea Titlului se realizează după cum urmează: 

a) președintele de ședință anunță festivitatea ce urmează să se desfășoare; 

b) primarul comunei Tăuteu prezintă referatul de aprobare care a stat la baza propunerii Hotărârii Consiliului Local al comunei Tăuteu nr. . . . . . . . . . .¹; 

¹ Se va completa cu numărul hotărârii consiliului județean sau al hotărârii consiliului local prin care s-a adoptat acordarea Titlului. 

c) primarul comunei Tăuteu înmânează diploma de "Cetățean de onoare al comunei Tăuteu" persoanei laureate sau persoanei care o reprezintă; 

d) ia cuvântul persoana laureată sau reprezentantul acesteia; 

e) pot să ia cuvântul și alte persoane prezente care doresc să sublinieze pe scurt meritele laureatului; 

f) laureatul sau, după caz, persoana care îl reprezintă este invitat/ă să scrie câteva rânduri în Cartea de onoare a comunei Tăuteu. 

Art. 10. - Deținătorii în viață ai Titlului dobândesc următoarele drepturi specifice: 

a) dreptul de a lua cuvântul în ședințele /Consiliului Local al comunei Tăuteu la dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate; 

b) dreptul de a participa la toate manifestările desfășurate sub patronajul Consiliului Local al comunei Tăuteu sau în care acesta este coorganizator; 

c) dreptul de a călători gratuit pe toate mijloacele de transport în comun din comuna Tăuteu; 

d) dreptul de a participa gratuit la toate manifestările cultural- sportive organizate de instituțiile aflate în subordinea consiliului local; 

e) alte drepturi stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Local al comunei Tăuteu. 

Art. 11. - Drepturile prevăzute la art. 6 încetează în următoarele situații: 

a) decesul titularului; 

b) retragerea Titlului. 

Art. 12. - Titlul se retrage în următoarele situații: 

a) atunci când ulterior decernării apar incompatibilitățile prevăzute la art. 7 lit. a); 

b) atunci când persoana laureată produce prejudicii de imagine sau de altă natură comunei Tăuteu, locuitorilor săi sau țării. 

Art. 13. - Retragerea Titlului se face de către Consiliul Local al comunei Tăuteu, după următoarea metodologie: 

a) este sesizat Consiliul Local al comunei Tăuteu de către persoanele menționate la art. 3; 

b) dezbaterea cazului se va face în cadrul comisiilor consiliului județean/local; 

c) retragerea Titlului se va face prin hotărâre a consiliului județean/consiliului local, adoptată cu majoritate absolută, cu aplicarea prevederilor art. 8 pentru dezbaterea candidaturii; 

d) la ședința consiliului va fi invitat deținătorul Titlului, iar dacă va fi prezent i se va acorda cuvântul, la solicitarea sa. 

Art. 14. - Cetățenii de onoare au datoria de a promova imaginea comunei Tăuteu.

Art. 15. - Fiecare Cetățean de onoare va planta un copac pe care va fi aplicată o plăcuță cu numele acestuia. 

Art. 16. - Informațiile publice referitoare la "cetățenii de onoare" vor fi publicate și în format electronic pe pagina de internet a comunei Tăuteu www.comunatauteu.ro . 

Art. 17. - Legitimarea cetățenilor de onoare sa va face în baza unui înscris denumit brevet, semnat de către primarul comunei Tăuteu. 

ANEXA Nr. 8 la statut 

Rețeaua rutieră

           Reţeaua de drumuri  modernizate din Oradea spre Marghita se intersectează în două puncte în satul Chiribiş: spre Tăuteu în direcţia Popeşti-Derna-Oradea şi spre Marghita, respectiv spre Zalău. Localităţile comunei sunt legate prin DJ 267 spre Derna – Oradea, cu legătură spre Aleşd, prin Pădurea Neagră. Singura localitate care nu este situată de-a lungul şoselei modernizate judeţene este satul Poiana care este traversat de DC122.

           În nordul comunei Tăuteu, prin localitatea Chiribiş trece linia de cale ferată Oradea – Săcuieni – Şimleul Silvaniei, folosită pentru trafic de călători şi marfă. Din această linie, la Abram se ramifică traseul de CFR care străbate comuna Tăuteu, cu punctul terminus  la Voivozi. Această linie era folosită numai în  scop industrial pentru transport cărbune de la Centrul minier Voivozi şi, la solicitare, pentru transpor de alte mărfuri, inclusiv amendamente calcaroase. Comuna dispune de o singura haltă CFR- halta Chiribiş pentru trafic de călători. Pentru transport materiale, inclusiv pentru agricultură, este folosită rampa de încărcare-debarcare Abram, respectiv Marghita.

NOTĂ: În această anexă se va completa, dacă este cazul, lungimea în km a drumurilor de interes național, a drumurilor de interes județean și a drumurilor de interes comunal și a podurilor noi care tranzitează teritoriul.......... (denumirea unității administrativ-teritoriale), definite potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare: 

A. Drumuri de interes național 

1. Autostrăzi 

 -

2. Drumuri expres 

 -

3. Drumuri internaționale E... 

-

4. Drumuri naționale principale 

Drumul național DN19E, cu o lungime de 2,58 km pe teritoriul comunei Tăuteu

Drumul național DN19B, cu o lungime de 2,45 km pe teritoriul comunei Tăuteu

5. Drumuri naționale secundare 

 -

B. Drumuri de interes județean 

 Drumul județean DJ191A, cu o lungime de 11,7 km km pe teritoriul comunei Tăuteu 

C. Drumuri de interes local 

1. Drumuri comunale 

 Drumul comunal DC122, cu o lungime de 1,3 km pe teritoriul comunei Tăuteu.

2. Drumuri vicinale 

 -

3. Străzi 

Localitatea Tăuteu: 9,5 km

Localitatea Ciutelec: 1,7 km

Localitatea Bogei: 8,1 km

Localitatea Poiana: 7,0 km

Localitatea Chiribiș: 1,7 km

ANEXA Nr. 9 la statut 

Principalele instituții din domeniul educației, cercetării, culturii, sănătății, asistenței sociale, presei, radioului, televiziunii și altele asemenea

I. Instituții din domeniul educației și cercetării 

• ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 TĂUTEU, cu următoarele structuri subordonate:

- Școala Gimnazială nr. Chiribiș

- Școala Primară nr. 1 Poiana

- Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 Tăuteu

- Grădinița cu Program Normal nr. 2 Chiribiș

- Grădinița cu Program Normal nr. 3 Poiana

• ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 BOGEI, cu următoarele structuri subordonate:

- Grădinița cu Program Normal nr. 4 Bogei

II. Instituții din domeniul culturii 

• ASOCIAȚIA CULTURALĂ ȘI DE TINERET PENTRU TĂUTEU

III. Instituții din domeniul sănătății 

-

IV. Instituții din domeniul asistenței sociale 

• CENTRUL DE ÎNGRIJIRE ȘI ASISTENȚĂ CIUTELEC

V. Instituții din domeniul presei, radioului, televiziunii și altele asemenea 

-

VI. Instituții în domeniul tineretului și sportului 

-

ANEXA Nr. 10 la statut 

Principalele funcțiuni economice, capacități de producție diversificate din sectorul secundar și terțiar, precum și din agricultură

           Economia 

              Activitatea economică a comunei Tăuteu este mai degrabă dezvoltată comparativ cu localităţile învecinate şi cu restul comunelor din judeţului Bihor. Conform datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC, 2011), în comuna Tăuteu, la 31 Octombrie 2011, erau înregistrate 60 de firme si 19 activităţi independente, întreprinderi individuale sau familiale. Raportat la numărul total de firme din judeţ, în comuna Tăuteu sunt concentrate doar 0,42% din firme.

            La nivel judeţean erau înregistrate, la 31 decembrie 2009, 18.620 firme, din care: 54,30% societăţi comerciale cu răspundere limitată, 29,20% persoane fizice autorizate, 13,03% întreprinderi individuale, 2,50% întreprinderi familiale, 0,37% societate cooperativă, 0,32% societate pe acţiuni, 0,25% cooperative agricole, 0,01 regii autonome, 0,01% grupuri europene de interes economic.

            Densitatea întreprinderilor la 1.000 de locuitori permite realizarea de comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fi privit ca un indicator al spiritului antreprenorial al populaţiei şi al mediului economic prietenos şi atractiv pentru investitori. În comuna Tăuteu, densitatea firmelor este de 13,3%, situându-se mult sub nivelul judeţean (31,4,8%), şi naţional (41,5%), arătând o implicare antreprenorială mai slabă a populaţiei.

Densitatea intreprinderilor la sfârşitul anului 2010, la 1000 locuitori în comuna Tăuteu

        Evoluţia înmatriculărilor a firmelor relevă tendinţele economiei comunei si sunt în concordanţă cu cele ale judeţului. În anul 2011 numărul înmatriculărilor de firme în judeţul Bihor a fost de 3.026, s-a diminuat cu 16,3% faţă de 2010 (3.616 de înmatriculări). În anul 2010 trendul înmatriculărilor s-a modificat, fiind o creştere de 20,9% faţă de anul precedent: de la 1.484 (2009) la 1.794 înmatriculări în 2010.

           În comuna Tăuteu se observă tendinţă oarecum similară cu cele naţionale si judeţene, când în perioada 2004-2008 a crescut relativ constant numărul firmelor înfiinţate (excepţie fiind anii 2005, 2007), după care a scăzut semnificativ.

           Agricultura

            Din cauza poziţiei geografice hotarele satului Tăuteu nu sunt tocmai bune pentru agricultură. Din cauză că hotarele au apărut după defrișările de păduri din împrejurimi, 80% din pământuri sunt deluroase de categoria III-IV, restul pământurilor este de categoria a II.-a, iar pământurile cele mai bune (categoria I) se găsesc în valea Bistrei și alcătuiesc 20% din totalul pământurilor. Ca producţie reprezintă doar 60%, comparativ cu producţia din acea zonă și asta cu îngrășământul propice, cu seminţe potrivite şi cu lucrarea potrivită a solului. 

           Se cultivă grâu, porumb, orz, floarea soarelui, ovăz, triticale, trifoi. Producţia se folosește pentru hrănirea animalelor în proporţie de 90%, mai ales pentru creșterea porcilor și a păsărilor. Numărul vacilor a scăzut la minim, în total mai sunt 50 de vaci de lapte. În anii 1990 laptele era cumpărat de fabrica de lapte din Șimleul Silvaniei, dar după o vreme a intrat în faliment și nu s-au mai efectuat plăţile nici pentru laptele cumpărat. 

           În agricultură, ocupațiile de bază ale locuitorilor sunt: creșterea animalelor (în special ovine), apicultura, plantațiile  de căpșuni, serele cu diferite legume și flori, pomicultura. În localitatea Bogei  s-au înființat două asociații ale crescătorilor de animale, respectiv: ASOCIAŢIA SĂTEASCĂ “STEJARUL ROŞU” A TUTUROR CRESCĂTORILOR DE VACI, CAI ŞI OI A SATULUI BOGEI și ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE BOGEI.

             De asemenea, în localitatea Tăuteu au fost înființate mai multe societăți agricole care au accesat fonduri europene pentru achiziționarea de utilaje agricole.

            Suprafaţa fondului funciar a comunei Tăuteu totalizează 6.976 hectare, din care 73,1% reprezintă terenuri agricole şi 26,9% terenuri neagricole. Datorită poziţionării geografice, în zonă deluroasă cu sol forestier, terenurile în marea lor majoritate nu sunt adecvate producţiei agricole. Aproximativ trei sferturi din terenuri sunt de categoria III, IV, doar 20% din totalul terenurilor este de categoria I, cele aflate pe malul Bistrei.

            Din cele 5.102 hectare de teren agricol, 78,6% sunt reprezentate de teren arabil, 12,7% sunt păşuni, 7,5% fâneţe, 1,2% vii şi livezi. Din anul 1990 structura suprafeţei agricole a comunei Tăuteu nu s-a modificat semnificativ: terenului arabil ocupă ponderea cea mai însemnată din totalul terenului agricol, avans însă terenuri relativ extinse de păşunile şi fâneţele.

           Comuna Tăuteu are un caracter agrar de șes, având spaţii agricole asociate (arabil, păşuni, fâneţe, livezi si vii), cu o pondere însemnată de teren arabil, în concordanţă cu condiţiile de mediu. Acest tip de peisaj rural cuprinde în special suprafeţe extinse de tern arabil cu culturi de porumb, grâu, secară, cartof şi plante tehnice şi areale mai restrânse păşuni, fânaţe vii şi livezi.

           Comparativ cu structura suprafeţelor agricole a judeţului Bihor, comuna Tăuteu arată o structură specifică zonelor de șes, procentul terenului arabil fiind preponderent (78,6% comparativ cu 62%) și terenuri mai restrânse de pășuni si fâneţe. Chiar dacă satul Tăuteu are o tradiţie specifică vinicolă, aflându-se în zona vinicole a judeţului Bihor, nu are un procent semnificativ de vii în prezent (1,2% comparativ cu media judeţeană de 1,2%). Conform sătenilor sistemul comunist a fost cel care a dat lovitura de graţie viniculturii comunei, colectivizând viile. În această perioadă sătenii si-au plantat struguri în curte, însă nici calitatea nici cantitatea acestora nu este suficientă. După 1990 câţiva localnici au reînnoit plantaţiile de vii însă pe suprafeţe relativ mici (0,1-0,2 ha).

            Ponderea terenurilor agricole şi neagricole în totalul suprafeţei comunei Tăuteu:

ANEXA Nr. 11 la statut 

Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul comunei Tăuteu

I. Inventarul bunurilor imobile din domeniul public al comunei Tăuteu – este însușit prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Tăuteu nr. 24/1999 și atestat prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2002, cu modificările și completările ulterioare.

• Constituie anexă la prezentul statut

II. Inventarul bunurilor imobile din domeniul privat al comunei Tăuteu  - este însușit prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Tăuteu nr. 35/30 aprilie 2020, cu modificările și completările ulterioare.

• Constituie anexă la prezentul statut

ANEXA Nr. 12 la statut 

Principalele entități privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele, instituțiile de utilitate publică, precum și celelalte organizații nonguvernamentale, care au sediul sau punctul declarat că funcționează la nivelul unității administrativ-teritoriale

I. Principalele organizații neguvernamentale 

-

II. Principalele partide politice 

-

III. Principalele organizații sindicale sau asociații profesionale 

-

IV. Cultele religioase 

1. Biserica Reformată Tăuteu
2. Biserica Romano-Catolică Tăuteu
3. Biserica  Apostolică Penticostală Tăuteu
4. Biserica Ortodoxă Ciutelec
5. Biserica Penticostală Ciutelec
6. Biserica Ortodoxă Bogei
7. Biserica Penticostală Bogei – Muntele Sionului
8. Biserica Penticostală Bogei 
9. Biserica Baptistă Bogei
10. Biserica Ortodoxă Poiana
11. Biserica Greco-Catolică Poiana
12. Biserica Ortodoxă Chiribiș
13. Biserica Penticostală Chiribiș

ANEXA Nr. 13 la statut 

Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate

 de comuna Tăuteu

1. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară BISTRA-BARCĂU
2. Grupul de Acțiune Locală de pe lângă frontiera cu Ungaria – GAL BIHOR
3. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară GAZ BARCĂU-BISTRA
4. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT BIHOR
5. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară APĂ CANAL NORD-VEST
6. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară INFRASTRUCTURĂ MARGHITA

ANEXA Nr. 14 la statut 

Programele, proiectele sau activitățile, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții