Statutul Comunei Băița

    CAPITOLUL I

    Prezentarea generală a unităţii administrativ-teritoriale

    ART. 1

    (1) Comuna Băița este:

    a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu;

    b) subiect juridic de drept fiscal;

    c) titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

    (2) Comuna Băița are sediul social în Băița la adresa: Băița, nr. 110, precum şi codul de înregistrare fiscală 4374024 .

    (3) Însemnele specifice ale Comunei Băița sunt:

    a) stema, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1477/2009, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1.a la prezentul statut;

    ART. 2

    (1) Comuna Băița, are reşedinţa în Băița.

    (2) Comuna Băița se delimitează din punct de vedere teritorial.

    (3) Comuna Băița, are în componenţă un număr de 11 localităţi, dintre care  0 localităţi urbane şi 11 localităţi rurale, după caz, care sunt amplasate după cum urmează.

    (4) Comuna Băița, potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional, are rangul IV. 

    (5) Prezentarea grafică şi descriptivă, respectiv suprafeţele intravilanului şi extravilanului pe fiecare dintre localităţile menţionate la alin. (3) sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut.

    ART. 3

    (1) Comuna Băița, dispune de o reţea hidrografică formată din: râuri, lacuri, mlaştini sau ape subterane, după caz.

    (2) Pe teritoriul Comunei Băița, se regăsesc o floră şi faună diverse.

    (3) Comuna Băița dispune de o mare diversitate de soluri.

    (4) Denumirea şi lungimea râurilor, lacurilor, mlaştinilor sau apelor subterane, denumirea faunei şi florei de pe raza teritorială a Comunei Băița, se regăseşte în anexa nr. 3 la prezentul statut.

    ART. 4

    (1) Comuna Băița s-a înfiinţat în anul 1968.

    (2) Prima atestare documentară a Comunei Băița a fost în 1427.

    (3) Evoluţia istorică a Comunei Băița se regăseşte în anexa nr. 4 la prezentul statut.

    ART. 5

    (1) Populaţia Comunei Băița, numără 3321 locuitori.

    (2) Componenţa şi structura populaţiei Comunei Băița, defalcate inclusiv pe localităţi componente, se regăseşte în anexa nr. 5 prezentul statut.

    (3) Aspectele privind numărul populaţiei se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba lor maternă în relaţia cu administraţia publică locală şi cu serviciile deconcentrate.

    CAPITOLUL II

    Autorităţile administraţiei publice locale

    ART. 6

    (1) Autorităţile administraţiei publice locale sunt:

    a) Consiliul Local al comunei Băița, reprezintă autoritate deliberativă de la nivelul

Comunei Băița.

    Consiliul Local al comunei Băița este format din 13 membri;

    b) primarul Comunei Băița, ca autoritate executivă;

    c) La nivelul Comunei Băița, consiliul local a ales un viceprimar, numele acestuia  fiind Iovan Ioan.

    (2) Apartenenţa politică a consilierilor locali/judeţeni este următoarea:

-8 PSD

-5 PNL

    (3) Constituirea Consiliului Local al Comunei Băița s-a constatat prin Ordinul prefectului judeţului Hunedoara nr.647/23.10.2020.

    (4) Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleşilor locali, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992, sunt prevăzute în anexa nr. 6.a la prezentul statut, respectiv în anexa nr. 6.b la prezentul statut, după caz.

    ART. 7

    (1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru Comuna Băița.

    (2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică al/a Comunei persoanelor fizice române sau străine pentru Comuna Băița.

    (3) Criteriile potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum şi procedura aplicabilă pentru acordarea titlului şi certificatului de fiu/fiică al/a comunei Băița se regăsesc în anexa nr. 7 la prezentul statut.

    CAPITOLUL III

    Căi de comunicaţii

    ART. 8

    (1) Raza teritorială a Comunei Băița, este tranzitată, după caz, de una sau mai multe dintre următoarele reţele de transport, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, cu modificările şi completările ulterioare:

    a) reţeaua rutieră;

    (2) Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. a) este formată, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din drumuri de interes naţional, drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes comunal şi poduri, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8 la prezentul statut.

    CAPITOLUL IV

    Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale

    ART. 9

    (1) Reţeaua şcolară de la nivelul comunei Băița, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde numărul total de unităţi de învăţământ de stat şi particular preuniversitar, acreditate, respectiv autorizate să funcţioneze provizoriu, numărul total al unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţate în structura universităţilor de stat, şi numărul total al furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu.

    (2) Pe raza teritorială a Comunei Băița îşi desfăşoară activitatea un număr total de o unitate de învăţământ de stat.

    (3) Unităţile de învăţământ şi furnizorii de educaţie prevăzuţi la alin. (1), precum şi universităţile, academiile de studii, institutele, şcolile de studii superioare de stat private sau confesionale, după caz, sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

    (4) Comuna Băița susţine unităţile de învăţământ şi furnizorii de educaţie prevăzuţi la alin. (1) potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011.

    ART. 10

    (1) Pe raza teritorială a Comunei Băița se asigură una sau mai multe dintre următoarele forme de asistenţă medicală, după caz:

    -  asistenţă medicală profilactică şi curativă;

    (2) Comuna Băița participă la finanţarea activităţilor de asistenţă de sănătate publică de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii.

    (3) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează, dacă este cazul, prin:

    -  cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie 

    (4) Lista cu numărul şi denumirea unităţilor prin care se asigură asistenţa medicală sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

    ART. 12

    (1) Pe raza teritorială a Comunei Băița se asigură servicii sociale definite potrivit art. 30 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Comuna Băița asigură cadrul pentru furnizarea serviciilor sociale prevăzute la alin. (1).

    (3) Lista cu tipul serviciilor sociale asigurate de Comuna Băița se regăseşte în anexa nr. 9 la prezentul statut.

    ART. 13

    (1) Pe raza teritorială a Comunei Băița îşi desfăşoară activitatea, dacă este cazul,

1(un), club/asociaţie sportiva, după caz.

    (2) Lista cu denumirea cluburilor prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 9 prezentul statut.

    CAPITOLUL V

    Funcţiuni economice ale unităţii administrativ-teritoriale

    ART. 15

    Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură sunt prevăzute în anexa nr. 10 la prezentul statut.

    CAPITOLUL VI

    Bunurile din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale

    ART. 16

    (1) Patrimoniul Comunei Băița este compus din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al Comunei Băița precum şi din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial.

    (2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Comunei Băița, întocmit şi atestat prin 

Hotărârea Consiliului Local nr. 45/28.10.2015, în conformitate cu prevederile art. 289 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, se găseşte în anexa nr. 11 la prezentul statut.

    (3) Inventarul bunurilor aflate în patrimonial Comunei Băița se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică şi se publică pe pagina de internet a Comunei Băița

în secţiunea dedicată acestui statut.

    CAPITOLUL VII

    Serviciile publice existente

    ART. 17

    Serviciile comunitare de utilităţi publice furnizate la nivelul Comunei Băița sunt, după caz:

    a) serviciul public de alimentare apă şi canalizare, furnizat de SC APA PROD SA.

    b) serviciul public de salubrizare, furnizat de SC BRAI CATA SRL:

    d) serviciul de iluminat public,furnizat de SC Valy&Adi Electric SRL

    ART. 18

    Transportul şi distribuţia energiei electrice de pe raza teritorială a Comunei Băița sunt furnizate de SC ENEL ELECTRICA BANAT SA.

    CAPITOLUL VIII

    Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local

    ART. 19

    (1) Comuna Băița atribuie sau schimbă denumirile de: străzi, pieţe şi de obiective de interes public local, precum şi pentru obiective şi instituţii de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) În situaţia în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

    (3) Schimbarea denumirilor instituţiilor publice şi a obiectivelor de interes judeţean, se face prin hotărâre a consiliului judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile şi obiectivele în cauză, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

    CAPITOLUL IX

    Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială

    ART. 20

    (1) Comuna Băița realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi cluburi sportive, instituţii culturale şi artistice, organizaţii de tineret, în vederea finanţării şi realizării unor acţiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunităţii.

    (2) Comuna Băița  acordă o atenţie deosebită proiectelor culturale şi educative cu caracter local, regional, naţional, european şi internaţional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unităţii administrativ-teritoriale.

    (3) Comuna Băița poate acorda finanţări nerambursabile de la bugetul local, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.

    (4) Lista cu denumirea principalelor organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a Comunei Băița se regăseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

    ART. 21

    Pe teritoriul Comunei Băița îşi desfăşoară activitatea trei partide politice sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, înfiinţate în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 22

1. În  Comuna Băița îşi desfăşoară activitatea următoarele culte religioase: 
   • creștin ortodox
   • romano – catolic
   • penticostal

    (2) Lista cu denumirile lăcaşelor aparţinând cultelor religioase prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

    CAPITOLUL X

    Participare publică

    ART. 23

    Populaţia din Comuna Băița este consultată şi participă la dezbaterea problemelor de interes local sau judeţean, după caz, astfel:

    a) prin intermediul adunărilor cetăţeneşti organizate pe sate, în mediul rural, şi pe cartiere şi/sau zone ori străzi, în mediul urban, după caz;

    c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative;

    d) prin participarea la şedinţele consiliului local sau judeţean, după caz;

    e) prin alte forme de consultare directă a cetăţenilor, stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului.

    ART. 24

    (1) În funcţie de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare şi validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare sau ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

    (2) Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea.

    CAPITOLUL XI

    Cooperare sau asociere

    ART. 25

Comuna Băița se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 26

Comuna Băița aderă la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

    ART. 27

    Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii, se regăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut.

    CAPITOLUL XII

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 31

    Anexele nr. 1 - 14 fac parte integrantă din prezentul statut, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 43/2022.

    ART. 32

    Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului Comunei Băița sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorităţii deliberative.

    ART. 33

    Anexa nr. 11 la prezentul statut se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică.

    ART. 34

    Prezentul statut şi anexele acestuia, cu excepţia celei prevăzute la art. 33 se actualizează, în funcţie de modificările şi completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora, cel puţin o dată pe an.

ANEXA 1

la statut

    Modelul stemei Comunei Băița

În partea superioară, în câmp verde, se află 3 crenguțe de stejar cu ghindă, de aur.

În vârful scutului, în câmp roșu, este o intrare în mină, neagră, zidită cu cărămizi inegale, de argint, în care broșează două ciocane de miner încrucișate, de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Intrarea în mină simbolizează ocupația de bază a locuitorilor din zonă, mineritul.

Crenguțele de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei, precum și potențialul turistic.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

ANEXA 2

la statut

Comuna Băița  se află la o distanță aproximativ egală – 25 km – de municipiile Deva, resedința județului Hunedoara, și Brad, așezarea cea mai dezvoltata din partea de N-V a județului. Cele două zone polarizeaza o parte din forța de muncă activă a localității și care furnizează, în același timp, cadre și specialiști pentru unități și instituții din comună. Teritoriul administrativ al comunei Băița este compus din 11 localități: Băița – reședința de comună – este amplasată aproximativ în centrul teritoriului administrativ, Barbura, Căinelul de Sus, Crăciunești, Fizeș, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Peștera, Săliște, Trestia.

Întinderea teritoriului administrativ 

Suprafaţa totală este de 11.140 hectare, din care 1.054 ha în intravilan și 10.086 ha în extravilan. 

În ceea ce priveşte suprafaţa comunei Băița din punctul de vedere al fondului funciar și al activităţii agricole/neagricole, dintr-un total de 11.140  ha suprafaţă totală  suprafața agricolă reprezintă 3.802 ha din care 1.923 Ha teren arabil, 1.144 ha pășuni, 731 Ha fâneţe și 4 Ha livezi, terenurile neagricole constituind 7.338 Ha din care 5.709 Ha proprietate privată.

Satul centru de comună, Băița se întinde de-a lungul DJ 706 A. Are 231 de case cu 559 camere de locuit și 497 locuitori. Aproape jumătate din locuințele din sat au instalații de alimentare cu apă potabilă. Principala ocupație a sătenilor este agricultura și creșterea animalelor.

Satul Barbura este amplasat în partea de SE a comunei. Are 82 de locuințe cu 160 de camere de locuit. Numărul locuitorilor este de 200. Niciuna dintre locuințe nu are instalații de alimentare cu apă. Legătura cu satul Fizeș se realizează pe DC 23, iar cu satul Săliște, pe un drum lung de 5 km. Principala ocupație a locuitorilor a fost mineritul (pentru că din toamna anului 2006 se închide mina din localitate – ultima exploatare minieră de pe teritoriul comunei). O altă ocupație a sătenilor este creșterea animalelor.

       Satul Căinelul de Sus este amplasat în partea de V a comunei, în zona centrală a unității administrativ teritoriale. Satul este străbătut de DJ 706 A prin partea sa sudică. Are 194 de locuințe cu 468 de camere. 21 dintre aceste case au instalații de apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 548. Principala ocupație a locuitorilor a fost mineritul, iar astăzi tinde să devina o ocupație prioritară creșterea animalelor.

       Satul Crăciunești este amplasat în zona centrală a comunei, pe DJ 706, între satele Băița și Fizeș, la distanșă de 2 km respectiv 3 km față de acestea. Are 130 de locuințe cu 272 de camere. Doar 11 case dintre acestea au instalații pentru apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 306. Principala ocupație a locuitorilor este lucrul în carierele de calcar și creșterea animalelor. Fiind o zonă de deal neproductivă, însă cu multe pășuni, oamenii din partea locului se ocupă de creșterea animalelor. Satul are și o rezervație naturală – Calcarele din Magura Crăciuneștilor (Cheile Crăciunești).

Pe teritoriul satului Fizeș principala ocupație a constituit-o mineritul, însă localnicii sunt profilați și pe creșterea animalelor. Satul Fizes este amplasat în partea sudică a comunei, pe DJ 706, care străbate așezarea prin partea vestică a acesteia. Are 102 locuințe cu 207 camere. 12 dintre aceste case au instalații de apă potabilă. Populația satului este în numar de 212 persoane.

Satul Hărțăgani are o rezonanță deosebită în istoria comunei, dar și o pondere în ceea ce privește populația. Este amplasat în zona nordică a teritoriului administrativ, pe DC 21 . Are 423 de locuințe cu un număr de 914 camere. 88 de case au instalații de apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 1108. Relieful localității este foarte frământat, cu văi înguste și cu versanți cu declivități mari. În sat nu există unități de producție iar ocupația de bază a locuitorilor este creșterea animalelor. Pentru acest sat există o propunere de îmbunătățire a condițiilor de circulație și anume realizarea unei legături rutiere cu DJ 741 în localitatea Curechiu de pe teritoriul comunei Bucureșci.

Satul Ormindea este amplasat în partea nord-vestică a comunei fiind traversat de DJ 706 pe direcția N-S, pe o lungime de 4 km. Are 309 locuințe cu 777 camere. 8 case au instalații de apă potabilă. Populația așezării este de 700 de locuitori. Este a doua localitate din comună ca număr de case construite și ca populație. Principalele ocupații ale locuitorilor sunt creșterea animalelor, agricultura. Relieful localității amplasate pe Valea Orminzii este constituit dintr-un versant muntos care urcă până la culmea Vălișoarei.

Satul Peștera este amplasat pe pârâul Peștera, în partea de vest a comunei Băița, la limita acesteia cu comuna Vălișoara. Satul se leagă de localitățile învecinate – Crăciunești și Vălișoara – pe drumuri asfaltate. Are 62 de case cu un număr de 129 de camere. 8 case au instalații de apă potabilă. Populația satului este compusă din 106 locuitori. În sat nu există baze industriale, iar ocupațiile locuitorilor converg spre creșterea animalelor.

Satul Săliște  este amplasat în partea centrală a comunei, pe DC 21. Are 147 de case cu 323 camere de locuit. 33 de case au instalații de apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 340. Relieful localității este specific zonei de podiș, cu pante relativ mici față de celelalte sate ale comunei. Principalele ocupații ale locuitorilor sunt creșterea animalelor și cultivarea pământului. Parțial unii localnici mai lucrează în unități economice învecinate.

Satul Trestia este amplasat în partea estică a comunei, pe DC 22, care asigură legătura rutieră cu localitatea Săliște. Are 142 de case cu 332 de camere. 41 de case au instalații de apă potabilă. Numărul locuitorilor este de 371. Pe teritoriul localității există izvoare de ape minerale. Relieful localității este accidentat, specific zonei de munte. Satul nu are zone industriale și de aceea localnicii au ca ocupații cultivarea pământului și creșterea animalelor. În această zonă, în hotarul satului, au fost descoperite urme arheologice de epoca romană. Mina de aur de la Trestia a fost exploatată din epoca romană până în perioada medievală. 

ANEXA 3

la statut

Hidrografia, flora, fauna şi tipul solurilor de la nivelul comunei Băița

Clima

        Zona are toate caracteristicile climei submontane. Este caracterizată prin lipsa de excese la regimul pluviometric și al vânturilor dominante. Clima este temperat – continentală, în general, blândă, umedă și moderatp. În ultimii ani, ca de altfel în întreaga țară, asistăm la o schimbare climatică: primăveri și toamne mai lungi, veri și ierni mai scurte. În baza datelor înregistrate de-a lungul timpului la stația meteo de la Țebea, cea mai apropiată stație de comuna Băița, rezultă că temperatura aerului are valori moderate. Media anulă este de 8,8 grade Celsius. Iarna temperature medie este de – 2 grade Celsius, – 3 grade Celsius. Vara temperatura medie oscilează între 18 și 20 de grade Celsius, iar toamna de la 15 – 16 grade Celsius în septembrie, coboară până către 5 sau 6 grade Celsius în noiembrie. În functie de altitudine temperaturile diferă cu câteva grade Celsius, fiind ceva mai mici. Diferențe de temperaturi se evidențiază și între versanții cu expunere nordică față de cei cu expunere sudică.

Hidrografia

Comuna este amplasată în bazinul hidrografic al Văii Căianului, care colectează apele de pe versanții ce înconjoară depresiunea Băița. Teritoriul administrativ al comunei este brăzdat de numeroase pâraie și torente care au săpat albii adânci.

Principalul curs de apă este Valea Căianului. Aceasta se formează pe teritoriul satului Hărțagani din confluența a trei pâraie mai importante – Duba, Carpeni și Racăș.

Alte cursuri de apă mai importante sunt:

– Troița

– Valea Mare

– Valea Ormindea

– Pârâul Căinelu.

Relieful și geologia

Este un relief accidentat, încadrându-se în specificul Munților Metaliferi, mai precis al zonelor deluroase – premontane 

Specificul Muntilor Metaliferi

Munții Meteliferi constiue un masiv muntos situat în partea de S a Munților Apuseni. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. Fericeli). Muntii Metaliferi, dispusi între culoarul Deva-Ormindea și Ampoi, între Valea Mureșului și depresiunea Brad, sunt formați din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), flis cretacic, magmatite și subvulcanice neogene. De remarcat este faptul că o dată cu primul ciclu de sedimentare, se depun calcarele si se formează creasta mediană, gradul de dispersie al arealurilor carstice fiind ridicat. Cu toate că rocile calcaroase sunt dispersate, în arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, peșteri, poduri naturale). Munții prezintă frecvente forme de relief vulcanic, cu conuri distruse de eroziune. Sunt intens fragmentați de afluenții Muresului și Crișului Alb. Au numeroase depresiuni intramontane (Zlatna, Băița, Luncoiu, Visca, Ilia). Izvoarele minerale existente (Păuliș, Boholt, Hșrțăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu Bozes, Băcîia) sunt rezultatul unor complexe fenomene postvulcanice. Pe stâncăriile calcaroase se dezvoltă tufărișuri de liliac și scumpie și pajisti de stâncărie. Pantele sunt acoperite cu păduri de foioase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 4-8 grade Celsius și precipitațiile intre 1000-1200 mm/an. Fauna este reprezentată de: mistreș, iepure, căprioară, cerb, fazan, potarniche. Dintre pești se întâlnește: păstravul, lipanul, moioaga și scobarul.

Relieful specific comunei

Pe teritoriul comunei se întâlnesc versanți nu prea înalți, despărțiți de văi și depresiuni. În zonele dealurilor înalte apar culmi submontane cu altitudini ce oscilează între 500 m si 900 m. Excepție de la regulă face Dealul Setraș, cu o înălțime de 1084 m. Alte dealuri sunt Duba și Bulzu, acesta din urmă fiind un masiv stâncos. Varfurile Setraș (1084 m), Bulzu (708 m), Duba ( 969 m), Stogul (897 m), Măcrișului (972 m) Coasta Niculii (755 m), Cordurea (650 m) și Măgura Crăciunestilor străjuiesc comuna pe laturile N-V și S-V aidoma unor turnuri de apărare din zidurile unei cetăți. Zonele depresionare sunt reprezentate de arealele Băița, Căinelul de Sus, Săliște și Trestia. Zonele de văi sunt cele care includ o parte din teritoriile satelor Ormindea, Hărțăgani, Crăciunești, Peștera și Barbura.

Zonele de luncă sunt întâlnite în satele Fizeș și Lunca.

Geologie

Structura geologica este cea specifică Munților Metaliferi. Din punct de vedere geotehnic infrastructura terenurilor din teritoriul administrativ este dominată de roci calcaroase, bolovănișuri și argile marnoase. Spre comuna Vălișoara aceste argile își măresc concentrația în fier, devenind un pământ friabil, cunoscut sub denumirea de “terra rosa”, teren alunecos și dificil de stabilizat. Asemenea portiuni cu alunecări de teren sunt întâlnite la Hărțăgani, Greilești, Racăș, Ormindea și Peștera. Rocile calcaroase surmonteaza rocile vulcanice aflate la mare adâncime. Acestea din urmă adăpostesc zăcăminte auro – argentifere precum și neferoase ca zinc, plumb și cupru.

Solurile

În zonele depresionare ale comunei predomină solurile silvestre brune și brune gălbui mai mult sau mai puțin podzolite. În zonele de dealuri și premontane se întâlnesc solurile ruginii. În zona pădurilor de fag solurile sunt cele brune de pădure slab acide, în cea a dealurilor acoperite cu păduri de gorun sau terenuri agricole – solurile gălbui sau brun-roșcate. Pe teritoriul comunei sunt și soluri degradate ale căror cauze pot fi: tăierea nerațională a pădurilor, pășunatul practicat pe pante repezi, practicarea agriculturii pe terenuri improprii (din lipsa unor suprafețe adecvate pentru culturi). Toate acestea au dus în unele locuri la spălarea stratului fertil și, în zonele de deal, mai ales, la apariția unor formațiuni torențiale – ogașe, râpe, ravene și chiar grohotișuri.

Fauna

În zonele cu dealuri regăsim cerbul lopatar, ursul, lupul, vulpea căpriorul, mistrețul, iepurele, dihorul, veverița, râsul, pisica sălbatică și o serie de păsări (ciocănitoarea pestriță, pițigoiul, scorțarul, gaița, cinteza, cioara de semănătură, stăncuța, coțofana, grangurul, privighetoarea, sitarul, rândunica, vrabia, potârnichea, corbul, cucul, cocorii și uliul, care produce multe pagube în zonă). Fauna ihtiologica este mai puțin reprezentată datorită debitelor destul de mici și lungimilor reduse ale pâraielor și văilor. Dintre insecte amintim numeroasele specii de fluturi, greierii, lăcustele, cărăbușii, buburuzele și furnicile. Multe dintre animalele prezentate constituie și un bogat fond cinegetic, localitatea oferind condiții pentru practicarea vânătorii în consens cu prevederile legale.

ANEXA 4

la statut

Datele privind înfiinţarea Comunei Băița, prima atestare documentară, 

precum şi evoluţia istorică

Băița a fost în perioada evului mediu și în epoca modernă un important târgușor de munte și centru minier.
             Importante date despre satele comunei Băița avem din Urbariul Domeniului Cetății Șiria, din anul 1525. Cetatea Șiriei e pomenită pentru prima dată la 1391, sub nume de castrum. În 1439 regele Albert donează cetatea, împreună cu 110 sate, despotului sîrb Gheorghe Brancovici. La 1444 acesta o donează împreună cu domeniul, lui Iancu de Hunedoara pentru că a cheltuit multe mii de florini pentru eliberarea Serbiei și Albaniei de sub puterea turcească. La 1451 Iancu de Hunedoara, luând în considerare meritele lui Moga, voievodul Hălmagiului, l-a întărit pe acesta în voievodatul Kapolna, Hălmagiu și Băița pe care împreună cu fiii săi Mihail și Sandrin l-a avut și până aici. În 1514, cetatea Șiriei a căzut în mâinile răsculaților lui Doja, care au cuprins și Lipova și Șoimoșul .
              Urbariul Cetății Șiria din 1525 este deosebit de important, înainte de toate prin vechimea lui și prin faptul că se numără printre primele documente de acest fel privind teritoriul țării noastre. Între cele 121 de localități înscrise în acest document, în majoritate românești (din fostul comitat al Zarandului) figurează și satele comunei Băița. Astfel, printre cei 2037 supuși, în majoritate iobagi, la capitolul libertini sunt amintite 4 persoane – păsărari – din Ormindea, 2 din Mihăileni și 3 din Grohot. Localitatea Băița ( Kys Banyah ) deși este înscrisă în Urbariu numai cu 11 iobagi și 2 jeleri, e calificată totuși ,,oppidum”.
             În cadrul Domeniului Cetății Șiria se pot distinge anumite subdiviziuni, domenii mai mici din care se compune (voievodatele). Din voievodatul lui Ștefan Moga sunt amintite 48 de sate între care și Hărțăgani, Trestia și Ormindea. Se pare ca Băița era considerat un mic voievodat, tot sub stăpânirea lui Ștefan Moga din care făceau parte mai multe sate. Acest mic voievodat e socotit între apartenențele celui din Baia de Criș. Tot în acest document este amintit judele Mihai (Michael Cywdelj) din Crăciunești.

           Atât iobagii cât și jelerii din Șiria trebuiau să plătească anual 4 florini care se numeau ”banii simbriașilor”. E vorba de simbriașii angajati de curte (sigur cei numiți mercenari), necesari în economia domeniului și pe care locuitorii îi plăteau pentru a fi scutiți de anumite munci agricole de arătură și de cărăușii mai ales.

           Data atestării satelor componente:

• Băița la 1364
• Căinelul de Sus la 1427
• Crăciunești, Hărțăgani, Ormindea, Săliște și Trestia  la 1439
• Lunca la 1440
• Fizeș și Peștera la 1453
• Barbura la 1805

ANEXA 5

la statut

Componenţa şi structura populaţiei Comunei Băița

                Populația după domiciliu a Comunei Băița era, la 1 ianuarie 2020, de 3.331 locuitori, în scădere ușoară față de efectivele înregistrat la 1 ianuarie 2018 (3.377 locuitori) și 1 ianuarie 2019 (3.346 locuitori). 

        Se observă o scădere  a populației cu domiciliul în Băița în ultimii 30 de ani; în anul 1992, populația stabilă la nivelul comunei era de 4.776 locuitori. Structura pe grupe de vârstă şi evoluţia acesteia în ultimii ani confirmă un uşor proces de îmbătrânire a populaţiei.

        Cauzele scăderii populației sunt multiple, dintre acestea cele mai importante fiind îmbătrânirea populației, creșterea migrației interne și internaționale şi sporul natural negativ.     

        Dacă scăderea populaţiei nu reprezintă o problemă majoră în sine, evoluţia structurii pe vârste este îngrijorătoare, mai ales din perspectiva utilizării capitalului uman pe piaţa muncii, deoarece populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al unui teritoriu, astfel cunoaşterea aspectelor privind numărul, structura şi evoluţia acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor. Populația rurală reprezintă cea mai dinamică componentă a spațiului rural și o resursă potențială deosebit de importantă pentru dezvoltarea satelor, cu rol hotărâtor în definitivarea politicilor de dezvoltare rurală.  În acest context, scăderea  înregistrată în perioada analizată devine mai problematică dacă se analizează structura populației pe grupe de vârstă.

ANEXA 6.a

la statut

Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleşilor locali de la nivelul Comunei Băița precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992

    PRIMAR

    a) mandatul 1992 - 1996

    b) mandatul 1996 – 2000

    c) mandatul 2000 - 2004

    d) mandatul 2004 - 2008

    e) mandatul 2008 – 2012

    f) mandatul 2012 - 2016

    g) mandatul 2016 - 2020

    h) mandatul 2020-prezent 

ANEXA 6.b

la statut

    Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor aleşilor locali de la nivelul Comunei Baita, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992

    I. CONSILIERI  LOCALI

    a) mandatul 1992 - 1996

   b) mandatul 1996 – 2000

    d) mandatul 2000 - 2004

    c) mandatul 2004 – 2008

    e) mandatul 2008 - 2012

    f) mandatul 2012 - 2016

    g) mandatul 2016 - 2020

    h) mandatul 2020-prezent

    II. VICEPRIMARI

1. mandatul 1992 – 1996

    b) mandatul 1996 - 2000

    c) mandatul 2000 - 2004

    d) mandatul 2004 – 2008

    e) mandatul 2008 - 2012

    f) mandatul 2012 - 2016

    g) mandatul 2016 - 2020

    h) mandatul 2020-prezent

ANEXA 7

la statut

Procedura privind acordarea titlului de "Cetăţean de onoare al Comunei", respectiv a "Certificatului de Fiu/Fiică al/a Comunei Băița"

    ART. 1

    Titlul de "Cetăţean de onoare al Comunei Băița", denumit în continuare Titlu reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către Consiliul Local al Comunei Băița .

    ART. 2

    Certificatul de "Fiu/fiică al/a Comunei Băița ", denumit în continuare Certificat reprezintă distincţia acordată de către Consiliul Local al Comunei Băița persoanelor născute în comuna Baita, la împlinirea vârstei de 18 ani.

    ART. 3

    Titlul şi Certificatul se pot acorda la iniţiativa:

    a) primarului;

    b) consilierilor locali;

    c) unui număr de cel puţin 5% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

    ART. 4

    Acordarea Titlului şi a Certificatului nu este condiţionată de cetăţenie, naţionalitate, vârstă, domiciliu, sex, religie, apartenenţă politică.

    ART. 5

    Titlul şi Certificatul au următoarele caracteristici:

    a) sunt personale;

    b) sunt netransmisibile;

    c) reprezintă un drept al titularului;

    d) au valabilitate nedeterminată.

    ART. 6

    Sunt îndreptăţite să fie propuse pentru acordarea Titlului categoriile de persoane sau personalităţi care se găsesc în una din următoarele situaţii:

    a) personalităţi cu recunoaştere locală, naţională sau internaţională care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării comunei Băița şi a imaginii acestuia;

    b) personalităţi care, prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele Comunei Băița, în ţară şi străinătate;

    c) persoane care, prin acţiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau prin sacrificiul suprem au salvat vieţile concetăţenilor lor, în comuna Băița;

    d) persoane care, prin acţiunile lor dezinteresate (donaţii, acţiuni umanitare etc.), au produs o îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei Băița;

    e) foşti deţinuţi politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulterioară au un aport la realizarea unei imagini pozitive a comunei Băița în lume;

    f) sportivi din comuna Băița care au obţinut rezultate deosebite în competiţii sportive internaţionale;

    g) alte situaţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului judeţean/local, după caz.

    ART. 7

    Nu pot deţine Titlul persoanele care se găsesc în una din următoarele situaţii:

    a) condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracţiuni contra statului, crime împotriva umanităţii, fapte penale;

    b) care au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea Titlului; propunerea se va face după clarificarea situaţiei juridice.

    ART. 8

    (1) Persoanele prevăzute la art. 3 solicită acordarea Titlului sau a Certificatului prin depunerea unui dosar la unitatea administrativ-teritorială respectivă.

    (2) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Titlului cuprinde cel puţin următoarele înscrisuri:

    a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul);

    b) curriculum vitae (în original);

    c) certificat de cazier judiciar (în original);

    d) actul de deces al celui propus, după caz (copie vizată în conformitate cu originalul).

    (3) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Certificatului cuprinde cel puţin următoarele înscrisuri:

    a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul);

    b) curriculum vitae (în original).

    (4) Persoanele prevăzute la art. 3, după înregistrarea dosarului, depun la secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale proiectul de hotărâre de consiliu însoţit de referatul de aprobare şi dosarul prevăzut la alin. (2) sau (3).

    (5) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este înscris pe ordinea de zi a şedinţelor consiliului dacă sunt îndeplinite prevederile art. 136 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

    (6) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este dezbătut în şedinţă ordinară sau extraordinară.

    (7) Hotărârea privind acordarea Titlului sau a Certificatului, după caz, se adoptă cu majoritatea absolută a consilierilor consiliului local sau judeţean, după caz.

    (8) Propunerile respinse nu pot fi reintroduse în dezbatere pe perioada mandatului în curs.

    (9) Decernarea Titlului se face de către primarul comunei Băița sau de către preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, după caz, în cadrul şedinţelor ordinare sau extraordinare ale Consiliului Local Băița.

    (10) Acordarea Certificatului se face de către primarul comunei Băița sau de către preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, după caz, în cadrul unei festivităţi care se organizează de către primar sau preşedintele consiliului judeţean, după caz.

    ART. 9

    Înmânarea Titlului se realizează după cum urmează:

    a) preşedintele de şedinţă anunţă festivitatea ce urmează să se desfăşoare;

    b) primarul comunei Băița, prezintă referatul de aprobare care a stat la baza propunerii Hotărârii Consiliului Local Băița.

    c) primarul comunei Băița înmânează diploma de "Cetăţean de onoare al Comunei Băița " persoanei laureate sau persoanei care o reprezintă;

    d) ia cuvântul persoana laureată sau reprezentantul acesteia;

    e) pot să ia cuvântul şi alte persoane prezente care doresc să sublinieze pe scurt meritele laureatului;

    f) laureatul sau, după caz, persoana care îl reprezintă este invitat/ă să scrie câteva rânduri în Cartea de onoare a Comunei Băița.

    ART. 10

    Deţinătorii în viaţă ai Titlului dobândesc următoarele drepturi specifice:

    a) dreptul de a lua cuvântul în şedinţele Consiliului Local al Comunei Baita la dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate;

    b) dreptul de a participa la toate manifestările desfăşurate sub patronajul Consiliului Local al Comunei Baita sau în care acesta este coorganizator;

    c) dreptul de a călători gratuit pe toate mijloacele de transport în comun din comuna Băița;

    d) dreptul de a participa gratuit la toate manifestările cultural-sportive organizate de instituţiile aflate în subordinea consiliului judeţean/local;

    e) alte drepturi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Consiliului Local al Comunei Băița.

    ART. 11

    Drepturile prevăzute la art. 6 încetează în următoarele situaţii:

    a) decesul titularului;

    b) retragerea Titlului.

    ART. 12

    Titlul se retrage în următoarele situaţii:

    a) atunci când ulterior decernării apar incompatibilităţile prevăzute la art. 7 lit. a);

    b) atunci când persoana laureată produce prejudicii de imagine sau de altă natură comunei Băița, locuitorilor săi sau ţării.

    ART. 13

    Retragerea Titlului se face de către Consiliul Local al Comunei Băița, după următoarea metodologie:

    a) este sesizat Consiliul Local al Comunei Băița de către persoanele menţionate la art. 3;

    b) dezbaterea cazului se va face în cadrul comisiilor consiliului local;

    c) retragerea Titlului se va face prin hotărâre a consiliului local, adoptată cu majoritate absolută, cu aplicarea prevederilor art. 8 pentru dezbaterea candidaturii;

    d) la şedinţa consiliului va fi invitat deţinătorul Titlului, iar dacă va fi prezent i se va acorda cuvântul, la solicitarea sa.

    ART. 14

    Cetăţenii de onoare au datoria de a promova imaginea comunei Băița .

    ART. 15

    Fiecare Cetăţean de onoare va planta un copac pe care va fi aplicată o plăcuţă cu numele acestuia.

    ART. 16

    Informaţiile publice referitoare la "cetăţenii de onoare" vor fi publicate şi în format electronic pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale respective.

    ART. 17

    Legitimarea cetăţenilor de onoare sa va face în baza unui înscris denumit brevet, semnat de către primarul comunei Băița .

ANEXA 8

la statut

Reţeaua rutieră

             Teritoriul UAT   Băița este străbătut de următoarele drumuri definite potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

DRUMURI JUDEȚENE    cu lungimea de 18 km

DRUMURI COMUNALE    cu lungimea de 40,8 km

PODURI    PE RAZA UAT  în număr de 9.

    B. Drumuri de interes judeţean

     Drumul judeţean

DJ 706 A cu o lungime de 18  de km pe teritoriul UAT Băița 

    C. Drumuri de interes local

    1. Drumuri comunale pe teritoriul UAT Băița

DC 21 cu o lungime de  4,2 km

DC22   cu o lungime de  1,8 km

DC 23  cu o lungime de 3,5 km

DC 20   cu o lungime de 3,0 km

DC 20A cu o lungime de 4,1 km

DC 20B   cu o lungime de 1,5 km

DC 20C cu o lungime de 2,3 km

DC 21A   cu o lungime de 2,1 km

DC21B cu o lungime de 1,9 km

DC 21C   cu o lungime de 4,2 km

DC21D   cu o lungime de 1,2 km

DC21E   cu o lungime de 1,1 km

DC23A   cu o lungime de 2,6 km

DC 199A cu o lungime de 1,7 km

DC19B    cu o lungime de  1,8 km

DC26A   cu o lungime de 3,8 km

    2. Drumuri vicinale

58 drumuri    vicinale  CU   lungimea de 48,70 km.

159 ulițe cu lungimea  totală de   124,205 km.

    3. Străzi

7  străzi cu lungimea totală de 9,65 km. 

ANEXA 9

la statut

Principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea

    I .Instituţii din domeniul educaţiei şi cercetării

             Școala gimnazială Băița 

    II. Instituţii din domeniul culturii

              Cămine culturale în fiecare sat  - 11 cămine culturale

              Muzeul Textilelor Băița

              Ansamblul Ritmuri Zărăndene – Hărțăgani

              Asociația Social – Culturală ȚARA DE PIATRĂ

              Asociația Culturală Ritmuri Zărăndene

    III. Instituţii din domeniul sănătăţii

Dispensar medical comuna Băița 

Punct de lucru ”SMURD” Băița 

    IV. Instituţii în domeniul tineretului şi sportului

               Asociația cultural- sportivă Șoimul Băița

               Asociația Tinerii Zărandeni 

   V. Instituții în domeniul apărării 

                Postul de Poliție Rurală Băița

                Punctul de lucru ”Pompieri” Băița

ANEXA 10.a

la statut

Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură

Anexa nr. 10.b 

la statut

Principalele servicii publice ale comunei Băița

SERVICIILE PUBLICE EXISTENTE LA NIVELUL COMUNEI BĂIȚA

La nivelul Comunei Băița sunt întâlnite următoarele servicii publice:

- Serviciul de apă - canal asigurat prin S.C. APAPROD S.A. 

- Serviciul de colectare, transport și depozitare deșeuri , asigurat de S.C. BRAI-CATA S.R.L

- Serviciul de întreținere a iluminatului public din Comuna Băița, asigurat de S.C. Valy & Ady Electric  S.R.L. , cu sediul în comuna Băița, sat. Trestia, nr.160, județul Hunedoara.

- Stația de epurare cu teren aferent situată în satul Băița, județul Hunedoara.

- Decantor pentru epurarea apelor uzate cu terenul aferent, situat în satul Băița, județul Hunedoara.

ANEXA 11

la statut

    Patrimoniul comunei Băița

Patrimoniul comunei Băița este alcătuit din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat  precum şi din drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

În calitate de persoană juridică de drept public şi titular al dreptului de proprietate publică şi privată, comuna Băița exercită, prin Consiliul Local al comunei Băița, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat, în limitele şi în condiţiile legii.        

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, iar cele din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun.

În conformitate cu prevederile art. 286 din OUG nr. 57/03.07.2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, domeniul public al comunei Băița este alcătuit din bunuri mobile și imobile prevăzute la art. 136 alin. 3 din Constituție, din cele stabilite în anexele nr. 2 – 4 din OUG nr. 57/03.07.2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public, şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin unul dintre modurile prevăzute de lege.

Domeniul public al comunei Băița este alcătuit din bunurile prevăzute în anexa nr. 4 din OUG nr. 57/03.07.2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege ca fiind bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean.

Domeniul privat al comunei Băița este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea municipiului și care nu fac parte din domeniul public , în conformitatea cu prevederile art.354 din O.U.G nr 57 din 03 .07.2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Autorităţile publice locale, primarul și consiliul local, decid, în condiţiile legii, cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică, respectiv:

         a) darea în administrare;

         b) concesionarea;

         c) închirierea;

         d) darea în folosinţă gratuită.

ANEXA 12

la statut

Principalele entităţi privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele, instituţiile de utilitate publică, precum şi celelalte organizaţii nonguvernamentale, care au sediul sau punctul declarat că funcţionează la nivelul unităţii administrativ-teritoriale

    I. Principalele partide politice

• P.S.D.
• P.N.L.
• U.S.R. – PLUS

    II.Cultele religioase,

            - Biserica Ortodoxă” Buna Vestire” din satul Băița:

            - Biserica Ortodoxă din satul Crăciunești

            - Mănăstirea ”Acoperământul Maicii Domnului” Băița

            - Biserica Ortodoxă ” Buna Vestire” din satul Sălișțe

- Biserica Ortodoxă ”Buna Vestire” din satul Trestia

- Biserica Ortodoxă ”Sfinții Petru și Pavel” din satul Hărțăgani(nouă)

- Biserica Ortodoxă ”Buna Vestire” din satul Hărțăgani (veche)

- Biserica Ortodoxă ”Buna Vestire” din satul Ormindea 

- Biserica Ortodoxă ” Sfântu Nicolae” din satul Căinelu de Sus

- Biserica Ortodoxă ” Buna Vestire” din satul Lunca

- Biserica Ortodoxă ”Sfântu Nicolae” din satul Fizeș 

- Biserica Ortodoxă ” Sfântu Mare Mucenic Dimitrie” din satul Barbura

- Biserica Ortodoxă ”Sfântu Nicolae” din satul Peștera

            - Biserică Romano-Catolică din satul Băița;
             - Casa de Rugăciune Penticostală din satul Băița;

            - Biserica Apostolică din satul Lunca.

ANEXA 13

la statut

    Lista cu denumirea înfrăţirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de comuna Băița

Nu există înfrățiri, cooperări sau asocieri încheiate de către comuna Băița.

ANEXA 14

la statut

Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii

             PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,                             CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE

              Marius – Nicolae   STOIA                                   SECRETARUL GENERAL AL UAT BĂIȚA,

Olga CLEJ