Prezentul document a fost elaborat în temeiul Legii nr. 215/2001 ‐ legea administraţiei publice locale (valabilă până la 06 iunie 2020), a Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional/Secţiunea a IV‐a „Reţeaua de localităţi”, legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (ultima actualizare : Legea nr. 30/2019 din 10 ianuarie 2019), Ordonanţa de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019 şi cuprinde date şi elemente specifice care individualizează Comuna Dumbrava în raport cu celelalte localităţi din România.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional/Secţiunea a IV‐a „Reţeaua de localităţi”, Comuna Dumbrava este unitate administrativă de rangul II.

Comuna Dumbrava este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii.

Consiliul local aprobă statutul unităţii administrativ-teritoriale prin hotărâre care se poate modifica şi completa, în funcţie de modificările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora. Acesta cuprinde date şi elemente specifice prin care unitatea administrativ-teritorială se distinge în raport cu alte unităţi similare, precum şi prevederi privitoare la:

a)        reşedinţa şi însemnele specifice ale unităţii administrativ-teritoriale şi modalităţile de utilizare a acestora, conform prevederilor legale;

b)        autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora, date privind constituirea şi organizarea autorităţilor administraţiei publice locale;

c)        întinderea şi delimitarea teritorială a unităţii administrativ-teritoriale, localităţile componente, amplasarea acestora, prezentarea grafică şi descriptivă, distanţa dintre localităţile componente, rangul unităţii administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional;

d)        date privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale, prima atestare documentară, evoluţia istorică;

e)        criteriile potrivit cărora se poate conferi şi retrage persoanelor fizice române sau străine calitatea de cetăţean de onoare pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă;

f)         componenţa şi structura populaţiei unităţii administrativ-teritoriale, defalcate inclusiv pe localităţi componente; aspectele privind numărul populaţiei se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba sa maternă în relaţia cu administraţia publică locală şi cu serviciile publice deconcentrate;

g)        căile de comunicaţie existente şi categoria acestora;

h)        date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea;

i) principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură;

j)          serviciile publice existente;

k)        informaţii privind bunurile din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale;

l)          informaţii relevante privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială;

m)      modul de cooperare sau asociere, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine;

n)        procedura privind atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local;

o)        modalităţi de consultare a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale pentru probleme de interes local sau judeţean, după caz;

p)        procedura privind acordarea titlului şi certificatului de fiu/fiică al/a comunei, oraşului, municipiului sau judeţului ori cea privind acordarea titlului de cetăţean de onoare.

Statutul unităţii administrativ-teritoriale cuprinde, în mod obligatoriu, elementele locale de identitate de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii pe baza cărora se pot dezvolta programe, proiecte sau activităţi, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local. (conform Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019.)

STATUTUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE va fi publicat în Monitorul Oficial Local ce se cuprinde în structura paginii de internet a unităţii administrativ-teritoriale, ca etichetă distinctă, în prima pagină a meniului, în prima linie, în partea dreaptă. La activarea etichetei “MONITORUL OFICIAL LOCAL” se deschid şase subetichete:

a)        STATUTUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE;

b)        REGULAMENTELE PRIVIND PROCEDURILE ADMINISTRATIVE;

c)        HOTĂRÂRILE AUTORITĂŢII DELIBERATIVE;

d)        DISPOZIŢIILE AUTORITĂŢII EXECUTIVE;

e)        DOCUMENTE ŞI INFORMAŢII FINANCIARE;

ALTE DOCUMENTE. (conform Anexei 1 “PROCEDURĂ de organizare de organizare şi publicare a monitoarelor oficiale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în format electronic” din Ordonanţa de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019.)

SECŢIUNEA I

Întinderea teritoriului administrativ, delimitarea teritorială a comunei, satele componente, amplasarea şi ierarhizarea acestora, căi de acces, capacitatea juridică a Comunei

Subsecţiunea I. 1. Delimitarea şi întinderea teritoriului administrativ

Art. 1 Din punct de vedere administrativ comuna Dumbrava este amplasată în partea sudică a județului Prahova. Teritoriul administrativ al comunei Dumbrava este cuprins între coordonatele:

- latitudine: 44º52’00”N;

- longitudine: 26º12’00”E.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Teleajen, care curge la limita vestică a satului Zănoaga. Râul are debit permanent şi un curs sinuos cu albii părăsite. Apa râului este impurificată, în special prin afluentul Dâmbu. De importanţă hidrologică locală este pârâul Vatnau, care curge sinuos la marginea satelor Trestienii de Sus şi Trestienii de Jos şi traversează la sud satele Ciupelniţa şi Cornu de Sus. El se formează din izvoare (descărcarea stratului acvifer freatic) în zona satului Rădila şi curge pe albii puţin adânci. Pârâul alimentează şi generează zone mlăştinoase şi de băltire.

Are următorii vecini: comuna Albeşti Paleologu, la nord, comuna Drăgăneşti, la est şi sud, comuna Râfov, la vest şi comuna Valea Călugărească, la nord-vest. Comuna este cuprinsă în partea de nord estică a marii unităţi morfostructurale a Câmpiei Române. 

Art. 2 (1) Comuna Dumbrava are o întindere administrativ‐teritorială de 6.347 ha, din care:

- suprafaţă intravilan 287  ha (4.52%);

- suprafaţă extravilan 6.060  ha (95.48%).

(2) Suprafaţa arabilă a Comunei Dumbrava este de 5.045 ha.

Subsecţiunea I. 2. Sate componente, amplasare, ierarhizare, căi de acces

Art. 3 (1) Comuna Dumbrava are în componenţa sa șase sate respectiv:

‐ Satul Dumbrava, reședința de comună;

‐ Satul Ciupelnița - sat aparținător;

‐ Satul Cornu de Sus - sat aparținător;

‐ Satul Trestienii de Jos - sat aparținător;

‐ Satul Trestienii de Sus - sat aparținător;

‐ Satul Zănoaga - sat aparținător;

(2) Satul Dumbrava are statutul de reşedinţă a Comunei.

(3) Distanţele dintre satul de reşedinţă şi satele componente sunt următoarele:

- Dumbrava ‐ Ciupelnița 3,6 km;

- Dumbrava ‐ Cornu de Sus 4,7 km;

- Dumbrava ‐ Trestienii de Jos 3,4 km;

- Dumbrava ‐ Trestienii de Sus 2,8 km;

- Dumbrava ‐ Zănoaga 3,5 km;

 (4) În temeiul Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional/Secţiunea a IV‐a „Reţeaua de localităţi” şi a H.G. nr. 44/2004 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ierarhizarea pe ranguri a satelor din Comuna Dumbrava este următoarea:

Sursa: Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional/Secţiunea a IV‐a „Reţeaua de localităţi” şi a H.G. nr. 44/2004 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Art. 4 (1) Comuna este situată la o distanţă de 19 km de municipiul Ploieşti și la 61 km de București.

(2) Pe căi rutiere, accesul în Comună se poate face pe:

-     DJ 101F;

- dar și de drumurile comunale  DC 81, DC 82, DC 84, DC 85 şi DC214.

(3) În prezent comuna este tranzitata de linia de cale ferata Ploiesti Sud–Slobozia care are trei staţii pe teritoriul său: gara Zănoaga şi haltele Trestieni şi Cornurile.

Subsecţiunea I. 3. Capacitatea juridică a comunei

Art. 5 (1) Comuna Dumbrava este persoană juridică de drept public. Comuna Dumbrava are un patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină.

(2) Comuna Dumbrava poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane fizice, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA II

Determinarea colectivităţii asupra căreia se exercită utoritatea Consiliului Local şi a Primarului. Date privind înfiinţarea comunei, prima atestare documentară, evoluţia istorică.

Subsecţiunea II.1. Determinarea colectivităţii asupra căreia se exercită autoritatea Primarului şi a Consiliului Local

Subsecţiunea II. 1. A. Numărul de locuitori şi de gospodării, structura şi migraţia populaţiei

Art. 6 (1) La nivelul Comunei Dumbrava, numărul locuitorilor a evoluat astfel:

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

(2) Populaţia Comunei Dumbrava este structurată într‐un număr de 1.548 locuințe (1 în proprietate publică și 1.547 în proprietate privată), conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2019.

(3) Componenţa etnică a Comunei Dumbrava, conform datelor INSSE este următoarea: 80.28% români, 16.55% romi, 3.08% necunoscută și 0.06% altă etnie.

Art. 7 (1) Structura pe grupe de vârstă a populaţiei a evoluat astfel (pentru anii 2011-2019, datele sunt preluate de la Institutul Național de Statistică):

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D

(2) Structura pe sexe a populaţiei stabile a evoluat astfel:

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=12

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=12

Art. 8 Migraţia populaţiei (stabiliri/plecări cu domiciliu în/din localitate), arată astfel:

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=12

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=12

Art. 9 (1) Populaţia după situaţia economică:

Sursa:  http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=15

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SOM101E

(2) Participarea locuitorilor Comunei la forţa de muncă arată astfel:

Sursa:  http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=15

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SOM101E

Sursa:   http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=15

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SOM101E

Subsecţiunea II. 1. B. Fondul locativ

Art. 10 (1) La nivelul Comunei Dumbrava, conform datelor furnizate de INSSE, fondul locativ arată astfel:

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=LOC101B

(2) Situaţia locuinţelor după tipul de proprietate:

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=LOC101B

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=LOC101B

Subsecţiunea II. 1. C. Cultele

Art. 11 (1) Locuitorii Comunei Dumbrava sunt în majoritate de rit creştin ortodox - 95,22% din populaţia stabilă. Penticostali sunt 1.04% iar pentru 3,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De altă religie s-au declarat 0.64% din locuitorii Comunei Dumbrava .

(2) Spiritualitatea crestin-ortodoxa din comună este reprezentata prin patru parohii care au împrumutat unele elemente din cultul ortodox și din folclorul tracic al înaintașilor nostrii reușind să se deosebeasca în linii mari si sa creeze astfel stilul local original.

Ø  Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" - Parohia Dumbrava, ortodox – Dumbrava;

Ø  Biblioteca: Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Parohia Ciupelniţa;

Ø  Biserica "Sf. Treime" - Parohia Trestieni

Ø  Biserica "Sf. Împăraţi" - Parohia Dumbrava Zănoaga

Subsecţiunea II.2. Date privind înfiinţarea comunei, atestarea documentară, evoluţia istorică

Art. 12 (1) Istoricul comunei pare să fie destul de vechi, dar prima atestare documentară îi revine, de fapt, unui sat dispărut, Muşeteşti (situat lângă satele Trestieni, pe malul pârâului Vodnău/Vâtnău). Este vorba de hrisovul lui Radu cel Frumos (din 25 august 1469, prin care domnul întărea jupanului Mihail din Ruşi şi altora, mai multe sate, printre care "satul Ruşii toţi şi Muşateştii" şi ţigani (DRH, I, 228-229).

Următorul document, din 23 martie 1482, prin care Basarab cel Tânăr valida mănăstirii Snagov stăpânirea mai multor sate (printre care Bârseştii, azi Trestienii de Jos) şi munţi, dăruindu-i totodată jumătate dintr-un sat, moară, vama Lopatnei (Teleajen) şi un obroc (vas din scoarţă de tei folosit ca unitate de măsură pentru cereale) anual, în bani, de grâu şi orz (Ibidem, 288-292). Această localitate Bârseşti, apare şi sub forma de Bârseanii pe Cricov (deşi distanţa până la Cricovul Sărat e de vreo 4-6 km) în cartea domnească a lui Vlad cel Tânăr, care la 27 mai 1510, legaliza vlastelinului său Neagoe, fiul vornicului Drăghici, satul respectiv, branişte şi ţigani, scutindu-l de toate dările şi slujbele.

Printr-un alt document, emis între 26 septembrie 1594 şi februarie 1597, Mihai Viteazul ratifica în urma unor judecăţi nişte ocine din Trăstieni (de Jos), precum şi ţigani unui anume Drăgan (DRH, XI, 127-128).

Din secolul al XVII-lea cunoaştem mai multe zapise. Primul este din 20 aprilie 1629, prin care Voinea, fiul lui Balotă, vindea postelnicului Sava din Stăneşti, o "moşie" Trestianii de la Câmpu care se chiamă Ratina, din jos de Inoteşti (Idem, XXII, 480). Al doilea, din 4 noiembrie 1630, prin care un oarecare Cornea din Urlaţi vindea jupanului Nastea ocina Trăistienească din Ratina - sat dispărut între timp. Al treilea datează din 15 octombrie 1636 şi consfinţeşte faptul că feciorii popei Măn(ă)ilă din Trestieni, Manea şi Radu, vindeau jupanului Tudor Mustaţă din Târgşor partea lor de moşie din Ratina (George Potra - Nicolae Simache, Contribuţii la Istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor/1632-1857, CCSJPh, Pl., 1969, 341).

În ordine cronologică urmează satul Zănoaga, care apare în a doua jumătate a sec. al XVI-lea (DIR, XVI, vol. 3, 387-388) ca fiind cotropit jumătate de boierii din Stănceşti. Megiaşii (vecinii) din sat îi trag la judecată în faţa domnului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1574 şi 1574-1577), dar cu toate acestea situaţia nu se schimbă iar o parte din locuitori probabil că se bejenesc. Astfel îşi face apariţia satul Netoţi, consemnat într-un hrisov din 6 iulie 1585, prin care Mihnea Turcitul confinţea unora ocine în mai multe sate, printre care şi Netoţi (IPD, I, 31), iar peste alte nouă zile, ca toponim într-un document din 15 iulie 1586 (DERS, 155).

Următorul consemnează şi satul de reşedinţă, Netoţi. Este un zapis din 20 martie 1696, prin care fiul clucerului Mihai din Netoţi, logofătul Dumitraşco, împreună cu soţia sa Zamfira, fata unui oarecare Micu din Piteşti, vindeau o ţigancă mănăstirii Târgşor. Secolul al XVIII-lea menţine atenţia asupra satului Ratina, dispărut mai târziu, tot printr-un zapis de vânzare-cumpărare. Astfel, la 20 februarie 1702, logofătul Neagu, fiul comisului Mitică din Bucov, vindea preotului Dumitran ot Ploieşti, a şasea parte a moşiei "Treistianilor de la Ratina, la câmpu, den jos de Inoteşti" (Ibidem, 149). Un an mai târziu, la 26 aprilie 1703, logofătul Borcea din Netoţi vindea aceluiaşi preot Dumitran din Ploieşti, 42 de stânjeni, partea lui "de moşie din Trestiani, de la Ratina, du peste Cricov-ul Sărat." Iar la 8 martie 1706 ne întâlnim, din nou, cu Mihai - clucerul din Netoţi, care vindea tot preotului Dumitran din Ploieşti restul "de moşie de la Ratina, peste Cricov (-ul Sărat - n.n.), care să cheamă Inoteşti, de să hotăraşte (învecinează - n.n.) cu jupan Fronii şi cu jupâneasa Chirana".

La 16 iulie 1848, în plină revoluţie paşoptistă, "proprietarul moşiilor Sicrita şi Ciupelniţa se plângea (ocârmuirii - n.n.) că (,) clăcaşii au devenit rebeli şi au bătut o slugă a sa, indicând drept conducător al acestora pe anume Nicolae Cârjan". DTSR (1872) menţionează comuna Netoţi ca fiind componentă a plăşii Câmpu. La vremea respectivă mai avea în subordinea sa şi satele Trestienii de Sus şi Zănoaga. Situaţia era aceeaşi şi mai târziu (DGJPh, 293 şi MDGR, IV, 497), ambele precizând că în trecut comuna avea un teren mlăştinos în satul Netoţi şi Trestieni, asanat prin 1894.

În perioada interbelică, componenţa comunei era aceeaşi, doar că aşezarea făcea parte din plasa Drăgăneşti. În 1922 lua fiinţă, în comuna Netoţi, Cooperativa agricolă "Înălţarea", ale cărei statute şi act constitutiv erau depuse la tribunal în vederea obţinerii personalităţii juridice (Arh. Naţ. Dir. Jud., Trib. Jud. Ph., S. II, dos. 370/1922).

După cel de-al doilea război, am văzut că denumirea comunei a fost schimbată, iar componenţa ei mult lărgită. În perioada "sistematizării" ceauşiste, ambele sate Trestieni fuseseră propuse pentru dezafectare. Apoi, prin Decizia nr. 275 a Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Prahova din 29 mai 1989, satul Cornu de Sus, dispărea pur şi simplu, iar satul Sicrita era trecut în subordinea comunei Râfov. Revoluţia din decembrie 1989 a readus toate la starea în care erau înainte de această decizie amintită.

SECŢIUNEA III

Autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora

Subsecţiunea III. 1. Consiliul Local

Art. 13 Autorităţile locale sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, şi Primarul, ca autoritate executivă.

Art. 14 Structura consiliului local

(1) Consiliul local se compune din consilieri locali aleşi în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliul Local este format din 13 membri, de vârste, profesii şi convingeri politice diferite. Consiliul Local este ales pe o perioadă de patru ani.

Art. 15 Numărul de consilieri locali

(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, conform populaţiei raportate, în funcţie de domiciliu, de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile.

(2) Componenţa nominală a Consiliului Local în mandatul 2016-2020 şi apartenenţa politică este următoarea:

Sursă: date furnizate de Primăria Dumbrava

Art. 16 Constituirea consiliului local

(1) Consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfăşurării alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale. Anterior constituirii consiliului local, mandatele consilierilor locali declaraţi aleşi sunt validate în condiţiile prevăzute la art. 17.

(2) După validarea mandatelor de consilier local este organizată o şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local, ocazie cu care consilierii locali depun jurământul.

Art. 17Validarea mandatelor de consilier local

(1) Mandatele consilierilor locali declaraţi aleşi sunt validate în cel mult 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii.

(2) Mandatul unui consilier local este validat dacă, la data pronunţării încheierii, consilierul local declarat ales îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a)        are domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care a fost ales, dovedit prin actul de identitate în copie;

b)        nu şi-a pierdut drepturile electorale, fapt dovedit prin cazierul judiciar;

c)        nu şi-a pierdut calitatea de membru al partidului politic pe lista căruia a fost ales, urmare a demisiei sau urmare a excluderii prin hotărârea definitivă a forului competent al partidului politic ori prin hotărâre definitivă a unei instanţei judecătoreşti, fapt dovedit prin confirmările prevăzute la art. 24 alin. (1) sau prin hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, după caz;

d)        mandatarul financiar coordonator a depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale în conformitate cu prevederile legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, fapt dovedit prin depunerea raportului, în condiţiile legii;

e)        nu a renunţat la mandat, în condiţiile art. 18;

f)         nu a fost ales prin fraudă electorală constatată în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, dovedită prin documentele privind rezultatele alegerilor înaintate de către biroul electoral de circumscripţie judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au fost desfăşurate alegeri.

(3) Consilierii locali declaraţi aleşi au obligaţia transmiterii către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) - e) în cel mult 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, pentru care li se eliberează o confirmare de primire. Termenul de 15 zile este termen de decădere, caz în care secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale transmite judecătoriei documentele care i-au fost puse la dispoziţie înăuntrul acestui termen, precum şi o adresă prin care propune validarea consilierilor care au depus documentele prevăzute la alin. (2) sau, după caz, invalidarea consilierilor care nu au depus aceste documente.

(4) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale are obligaţia de a transmite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri documentele doveditoare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) - e) în termen de 2 zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (3), în vederea validării mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi.

(5) Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea mandatelor consilierilor locali cuprinde numele consilierilor locali ale căror mandate au fost validate şi se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. În prima zi lucrătoare ulterioară comunicării încheierii, secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale informează consilierii locali declaraţi aleşi cu privire la validarea mandatelor lor, supleanţii acestora cu privire la invalidarea mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi şi partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Încheierea judecătoriei prin care sunt invalidate mandatele este comunicată şi respectivilor consilieri locali declaraţi aleşi.

(6) În termen de 3 zile de la comunicare, cei interesaţi pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a mandatelor. Apelul se soluţionează de tribunalul în a cărui circumscripţie se află judecătoria care a pronunţat încheierea în termen de 5 zile de la depunerea apelului, în procedură necontencioasă, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii, hotărârea fiind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată de la pronunţare prefectului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi consilierului local declarat ales.

(7)         Pronunţarea încheierii judecătoriei, respectiv pronunţarea hotărârii tribunalului se poate amâna, o singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea încheierii, respectiv a hotărârii este de cel mult 48 de ore de la pronunţare.

ART. 18 Renunţarea la mandat înainte de validare

(1) Consilierul local declarat ales poate renunţa la mandat în cel mult 10 zile de la data desfăşurării alegerilor, situaţie în care comunică, în acelaşi termen, sub semnătură, decizia sa secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

(2) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri şi prefectului declaraţiile semnate de consilierii locali declaraţi aleşi, prevăzuţi la alin. (1), în termenul prevăzut la art. 17 alin. (4).

ART. 19 Şedinţele privind ceremonia de constituire a consiliului local

(1) Pentru fiecare consiliu local din judeţ, prefectul convoacă consilierii locali pentru şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local în cel mult 5 zile de la comunicarea încheierii judecătoriei prevăzute la art. 17 alin. (5) ori a comunicării hotărârii tribunalului în condiţiile art. 17 alin. (6) şi (7), după caz, în situaţia în care numărul mandatelor de consilier local, validate, este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local stabilit potrivit art. 15.

(2) Prefectul îi comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale data şi ora stabilite pentru şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local, la care participă prefectul, subprefectul sau un reprezentant al instituţiei prefectului desemnat prin ordin de către prefect. În situaţii motivate, cu respectarea dispoziţiilor alin. (1). prefectul poate comunica o altă dată şi o altă oră.

(3) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale comunică consilierilor locali ale căror mandate au fost validate data şi ora şedinţei privind ceremonia de constituire convocată de prefect, care are loc la sediul consiliului local.

(4) Şedinţa pentru ceremonia de constituire este condusă de cel mai în vârstă consilier local al cărui mandat a fost validat, ajutat de doi dintre cei mai tineri consilieri locali ale căror mandate au fost validate.

(5) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun jurământul prevăzut la art. 20 în cadrul şedinţei privind ceremonia de constituire a consiliului local.

(6) În cazul în care numărul consilierilor locali care au depus jurământul în condiţiile alin. (5) este mai mic decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local stabilit potrivit art. 15, prefectul convoacă consilierii locali pentru o a doua şedinţă privind ceremonia de constituire în termen de 20 de zile de la data primei şedinţe.

(7) În cadrul celei de a doua şedinţe pot depune jurământul consilierii locali validaţi care au absentat de la prima şedinţă şi supleanţii ale căror mandate au fost validate în condiţiile art. 22 şi consilierii locali validaţi în condiţiile art. 17 alin. (6) şi (7) şi care nu au fost convocaţi la prima şedinţă de constituire a consiliului local.

(8) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (7) consilierul local declarat ales care nu a putut depune jurământul, ca urmare a absenţei pentru motive temeinice, poate depune jurământul în cadrul primei şedinţe a consiliului local. Sunt considerate motive temeinice spitalizarea sau imobilizarea la pat, dovedită prin certificat medical, ori situaţii precum deplasarea în străinătate în interes de serviciu, evenimente de forţă majoră, cum ar fi inundaţii sau alte catastrofe care au împiedicat deplasarea, deces în familie ori alte situaţii similare.

(9) Consilierul local al cărui mandat a fost validat care nu depune jurământul nici în cea de a doua şedinţă privind ceremonia de constituire ori în condiţiile prevăzute la alin. (8) sau care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

(10) Locurile consilierilor locali declaraţi aleşi ale căror mandate nu au fost validate sau care sunt consideraţi demisionaţi de drept şi care nu pot fi completate cu supleanţi se declară vacante prin ordin al prefectului în termen de 5 zile de la prima şedinţă ordinară a consiliului local.

ART. 20 Jurământul

(1)          Consilierii locali aleşi al căror mandat a fost validat depun următorul jurământ în limba română: Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei... Aşa să îmi ajute Dumnezeu! Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase, jurământul putând fi depus şi fără formula religioasă. Jurământul se imprimă pe un formular special şi se semnează, în două exemplare, de fiecare ales local.

(2)          Un exemplar al jurământului se păstrează la dosarul de constituire, iar al doilea se înmânează consilierului local ales. Dosarul de constituire se păstrează de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

ART. 21 Declararea consiliului local ca legal constituit

(1)        Consiliul local este legal constituit dacă numărul consilierilor locali care au depus jurământul în condiţiile art. 19 alin. (5) - (7) este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local, stabilit potrivit art. 15.

(2)        Data constituirii consiliului local este considerată data desfăşurării primei şedinţe privind ceremonia de constituire a consiliului local, respectiv a celei de a doua, după caz.

(3)        În termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local, în condiţiile alin. (2), prefectul emite un ordin privind constatarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului local, care se comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi se aduce la cunoştinţă publică.

(4)        În situaţia în care consiliul local nu este legal constituit în condiţiile alin. (1), în termen de 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 19 alin. (6) prefectul emite un ordin privind constatarea neîndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului local, în care se menţionează motivele neconstituirii acestuia.

(5)        Ordinul prefectului prevăzut la alin. (3), respectiv alin. (4) prevede, dacă este cazul, şi situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor. Ordinul prefectului care cuprinde situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor se comunică judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

ART. 22 Validarea mandatelor supleanţilor în cadrul procedurii de constituire a consiliului local

(1)        Mandatele supleanţilor sunt validate de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Validarea mandatelor supleanţilor se realizează în condiţiile art. 17 alin. (2), cu respectarea prevederilor legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în situaţia în care consilierul local declarat ales se află în una dintre următoarele situaţii:

a)            nu este validat ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 17 alin. (2);

b)           este considerat demisionat de drept, potrivit art. 19 alin. (9).

(2)        În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), mandatele supleanţilor sunt validate în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a încheierii de invalidare a mandatului consilierului local declarat ales.

(3)        În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), mandatele supleanţilor sunt validate în termen de 10 zile de la comunicarea ordinului prefectului prevăzut la art. 21 alin. (5).

(4)        Supleanţii au obligaţia transmiterii către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 17 alin. (3) cu cel puţin 7 zile înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz, pentru care li se eliberează o confirmare de primire. Termenul pentru transmiterea documentelor către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale este termen de decădere, caz în care secretarul general al unităţii/ subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei documentele care i-au fost puse la dispoziţie înăuntrul acestui termen, precum şi o adresă de informare prin care propune validarea supleanţilor care au depus documentele prevăzute la art. 17 alin. (2) sau, după caz, invalidarea supleanţilor care nu au depus aceste documente.

(5)      Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei documentele doveditoare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) - d) cu cel puţin 7 zile înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz. Supleantul al cărui mandat a fost validat în condiţiile prezentului articol depune jurământul în a doua şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local prevăzută la art. 19 sau în prima şedinţă a consiliului local, după caz.

(6)        Prevederile alin. (6) se aplică în mod corespunzător supleantului declarat ales al cărui mandat a fost invalidat de judecătoria competentă, în primă instanţă, dar care a fost validat prin hotărârea tribunalului.

(7)        Supleantul al cărui mandat a fost validat, care nu depune jurământul în condiţiile alin. (6) sau, după caz, alin. (7) ori care refuză să depună jurământul, este considerat demisionat de drept.

(8)        Prevederile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. 

ART. 23. Organizarea alegerilor parţiale

(1)                   În situaţia în care consiliul local nu a fost constituit în condiţiile art. 21, sunt organizate alegeri parţiale de completare în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale pentru locurile consilierilor locali declarate vacante potrivit art. 19 alin. (10).

(2)                   Alegerile prevăzute la alin. (1) se organizează în termen de 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului prevăzut la art. 21 alin. (4), în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor se face de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale pe baza solicitării prefectului.

ART. 24 Confirmarea calităţii de membru al partidului politic sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a candidaţilor declaraţi aleşi şi a supleanţilor

(1)                  Partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale confirmă, sub semnătura persoanelor din cadrul conducerilor acestora, calitatea de membru a consilierilor declaraţi aleşi şi a supleanţilor, în următoarele condiţii:

a)            în termen de 3 zile de la încheierea, de către biroul electoral de circumscripţie, în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a procesului-verbal privind constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor;

b)           în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 17 alin. (5);

c)            în termen de 3 zile de la primirea ordinului prefectului prevăzut la art. 21 alin. (5);

d)           în termen de 3 zile de la solicitarea secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în situaţia vacanţei mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi constatată prin hotărâre a consiliului local sau prin ordin al prefectului.

(2)                  Confirmările de la alin. (1) sunt transmise, în termenele prevăzute, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

(3)                  Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite de îndată confirmările primite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri în vederea validării mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi, în condiţiile art. 17, sau a validării mandatelor supleanţilor, în condiţiile art. 22 sau art. 25.

ART. 25 Validarea mandatelor supleanţilor pe durata mandatului consiliului local

(1)        În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri locali, pe durata mandatului consiliului local, mandatele supleanţilor sunt validate în termen de 10 zile de la data încetării mandatului consilierului local, în condiţiile art. 204 din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Validarea mandatelor supleanţilor se realizează cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (2) şi art. 24 alin. (1) lit. d), alin. (2) şi (3). Supleanţii au obligaţia transmiterii către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) - d) cu cel puţin 5 zile înainte de împlinirea termenului de 10 zile. Dispoziţiile art. 17 alin. (4) - (7) se aplică în mod corespunzător.

(2)        Consilierul local al cărui mandat a fost validat pe durata mandatului consiliului local depune jurământul în faţa consiliului local, în termen de 15 zile de la data la care secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale l-a informat cu privire la validarea mandatului său.

(3)        Consilierul local declarat ales al cărui mandat a fost invalidat de judecătoria competentă, în primă instanţă, dar care a fost validat prin hotărârea tribunalului depune jurământul în faţa consiliului local, în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea tribunalului.

(4)        Consiliul local se convoacă în condiţiile art. 37 alin. (1) pentru respectarea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz.

(5)        Consilierul local al cărui mandat a fost validat în condiţiile alin. (2) sau (3) care nu depune jurământul în termenul de 15 zile ori care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept, cu excepţia cazului în care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 19 alin. (8).

(6)        În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost validat în condiţiile alin. (2) sau (3) se află, pe perioada celor 15 zile prevăzute de aceste alineate, într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 19 alin. (8), termenul pentru depunerea jurământului se prelungeşte până la încetarea acestei situaţii.

ART. 26 Preşedintele de şedinţă

(1)                   După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care conduce şedinţele consiliului şi semnează hotărârile adoptate de acesta. Preşedintele de şedinţă se alege prin vot deschis cu majoritate simplă, prevăzută la art. 5, lit. ee din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019).

(2)                   Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie, prin hotărâre adoptată cu majoritate absolută.

(3)                   În cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte, la propunerea consilierilor locali, din rândul acestora este ales un alt preşedinte de şedinţă, prin hotărâre adoptată cu majoritate simplă, care conduce şedinţa respectivă. Acesta exercită pentru această şedinţă atribuţiile prevăzute de prezentul cod pentru preşedintele de şedinţă.

(4)                   Preşedintele de şedinţă exercită următoarele atribuţii principale:

a)                         conduce şedinţele consiliului local;

b)                        supune votului consilierilor locali proiectele de hotărâri şi anunţă rezultatul votării, cu precizarea voturilor pentru, a voturilor împotrivă şi a abţinerilor numărate şi evidenţiate de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în procesul-verbal al şedinţei;

c)                         semnează procesul-verbal al şedinţei;

d)                        asigură menţinerea ordinii, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local;

e)supune votului consilierilor locali orice problemă care intră în competenţa de soluţionare a consiliului local;

f)                           aplică, dacă este cazul, sancţiunile prevăzute la art. 233 alin. din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019 (1) sau propune consiliului aplicarea unor asemenea sancţiuni, după caz;

g)                        îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local sau alte însărcinări date de către consiliul local.

ART. 27 Organizarea comisiilor de specialitate ale consiliului local

(1)   După constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.

(2)   Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.

(3)   Operaţiunile desfăşurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate, domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, numărul şi denumirea acestora, numărul membrilor fiecărei comisii şi modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup de consilieri sau consilieri independenţi, precum şi componenţa nominală a acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, cu respectarea configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale. Numărul membrilor unei comisii este întotdeauna impar.

(4)   Numărul locurilor ce revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenţi în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de către consiliul local, cu respectarea configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale.

(5)   Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenţi de către consiliul local, avându-se în vedere, de regulă, opţiunea acestora, pregătirea lor profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. În funcţie de numărul membrilor consiliului, un consilier poate face parte din cel puţin o comisie şi din cel mult 3 comisii, dintre care una este comisia de bază.

ART. 28 Atribuţiile comisiilor de specialitate

(1)        Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:

a)            analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local din domeniul lor de activitate;

b)           întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului local;

c)            îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu activitatea lor.

(2)        Comisiile de specialitate adoptă avize cu majoritate simplă. 

ART. 29 Preşedintele şi secretarul comisiei de specialitate

(1)                    Comisiile de specialitate îşi aleg, prin votul deschis al majorităţii absolute a consilierilor locali ce o compun, câte un preşedinte şi câte un secretar.

(2)                  Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii principale:

a)                        asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul local, aparatul de specialitate al primarului, organismele prestatoare de servicii publice locale şi cu celelalte comisii;

b)                       convoacă şedinţele comisiei conform procedurii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local şi informează secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale cu privire la data şi locul şedinţei;

c)                        conduce şedinţele comisiei;

d)                       susţine în şedinţele consiliului local avizele formulate de comisie;

e)                        anunţă rezultatul votării, pe baza datelor comunicate de secretar;

f)                          îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau stabilite de consiliul local;

g)                       comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în termen rezonabil, până la finalul fiecărei luni calendaristice, prezenţa şi procesele-verbale ale fiecărei şedinţe ale comisiei de specialitate.

(3)                  Preşedintele comisiei de specialitate poate propune ca la lucrările comisiei să participe şi alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar şi poate participa la lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce.

(4)                  Secretarul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)                        efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor comisiei;

b)                       numără voturile şi îl informează pe preşedinte asupra cvorumului necesar pentru emiterea fiecărui aviz şi asupra rezultatului votării;

c)                        asigură redactarea avizelor, a proceselor-verbale şi a altor documente prevăzute de lege;

d)                       îndeplineşte orice alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local sau însărcinări stabilite de comisie sau de către preşedintele acesteia.

ART. 30 Comisiile speciale şi comisiile mixte

(1)        Consiliile locale pot organiza comisii speciale de analiză şi verificare formate din consilieri locali, pe perioadă determinată, la propunerea unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie sau a primarului. Componenţa, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.

(2)        Comisia de analiză şi verificare prezintă consiliului local ori primarului, după caz, la termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Raportul cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii în domeniul supus analizei sau verificării.

(3)        Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau din iniţiativa primarului, după caz, comisii mixte formate din consilieri locali, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor mixte, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţii acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale. Şedinţele comisiilor mixte sunt publice.

ART. 31 Mandatul consiliului local

(1)        Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

(2)        Mandatul consiliului local se exercită de la data la care consiliul local este legal constituit până la data la care consiliul local nou-ales este legal constituit.

(3)        Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă ori alte situaţii expres prevăzute de lege atunci când, din cauza acestor situaţii, nu pot fi organizate alegeri în condiţiile alin. (1).

ART. 32 Atribuţiile consiliului local

(1)        Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

(2)        Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:

a)            atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes local;

b)           atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

c)            atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;

d)           atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local;

e)            atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

(3)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:

a)            aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; prin ordin al ministrului de resort se aprobă un model orientativ al statutului unităţii administrativ-teritoriale, precum şi un model orientativ al regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local;

b)           alege viceprimarul, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, în condiţiile art. 55 alin. (2);

c)            aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local, reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local, precum şi înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea de societăţi de interes local şi statul de funcţii al acestora;

d)           exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi sau regii autonome, în condiţiile legii;

e)            hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome, în condiţiile legii.

(4)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

a)            aprobă, la propunerea primarului, bugetul unităţii administrativ-teritoriale, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

b)           aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

c)            stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

d)           aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;

e)            aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;

f)             asigură un mediu favorabil înfiinţării şi/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum şi prin realizarea de noi investiţii care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică regională şi locală;

g)           asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

(5)        Dacă bugetul unităţii administrativ-teritoriale, prevăzut la alin. (4) lit. a), nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care au loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se desfăşoară pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:

a)            hotărăşte darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;

b)           hotărăşte vânzarea, darea în administrare, concesionarea, darea în folosinţă gratuită sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;

c)            avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;

d)           atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de orice alte obiective de interes public local.

(7)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competenţei sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:

a)            educaţia;

b)           serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;

c)            sănătatea;

d)           cultura;

e)            tineretul;

f)             sportul;

g)           ordinea publică;

h)           situaţiile de urgenţă;

i)             protecţia şi refacerea mediului;

j)             conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;

k)           dezvoltarea urbană;

l)             evidenţa persoanelor;

m)        podurile şi drumurile publice;

n)           serviciile comunitare de utilităţi publice de interes local;

o)           serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;

p)           activităţile de administraţie social-comunitară;

q)            locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;

r)             punerea în valoare, în interesul colectivităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;

s)            alte servicii publice de interes local stabilite prin lege.

(8)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:

a)            sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

b)           aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa.

(9)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:

a)            hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

b)           hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;

c)            hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ- teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

(10)    În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), consiliul local:

a)            poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de administrare, lucrările şi fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea şi funcţionarea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea autorităţi sau instituţii publice a căror activitate prezintă un interes local. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale;

b)           poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituţiei sau autorităţii publice titulare a dreptului de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare şi întreţinere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creşterii nivelului de atractivitate turistică a unităţii administrativ-teritoriale, cu condiţia ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului să permită accesul publicului în spaţiile astfel îmbunătăţite pe o perioadă de minimum 5 ani. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale.

(11)   Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) consiliul local poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.

(12)   Consiliul local hotărăşte acordarea unor sporuri şi a altor facilităţi, potrivit legii, personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului şi serviciilor publice de interes local.

(13)   Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit. Acest regulament poate fi parte integrantă a statutului unităţii administrativ- teritoriale.

(14)   Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii, în toate domeniile de interes local, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice, precum şi orice alte atribuţii stabilite prin lege.

ART. 33 Instituţiile publice de interes local

(1)        Consiliile locale pot înfiinţa instituţii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor colectivităţii locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.

(2)        Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora, în condiţiile legii.

(3)        Numirea, sancţionarea, suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, după caz, a conducătorilor instituţiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către primar, prin dispoziţie, în condiţiile legii.

ART. 34 Mandatarea consilierilor locali pentru reprezentarea intereselor unităţii administrativ-teritoriale

(1)               Consilierii locali împuterniciţi să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi, regii autonome de interes local şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnaţi, prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, cu respectarea regimului incompatibilităţilor aplicabil şi a configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale.

ART. 35 Reprezentarea în asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi la nivelul operatorilor regionali

(1)               Comunele, oraşele şi municipiile sunt reprezentate de drept în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi în adunările generale ale operatorilor regionali şi locali de către primari. Primarii pot delega calitatea lor de reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunările generale viceprimarilor, administratorilor publici, precum şi oricăror alte persoane din aparatul de specialitate al primarului sau din cadrul unei instituţii publice de interes local.

ART. 36 Tipurile de şedinţe ale consiliului local

(1)        Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, cel puţin o dată pe lună, la convocarea primarului.

(2)        Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare la convocarea:

a)            primarului;

b)           a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie;

c)            primarului, ca urmare a solicitării prefectului, în condiţiile prevăzute la art. 257 alin. (2) din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019.

ART. 37 Convocarea şedinţelor consiliului local

(1)        Consiliul local se convoacă după cum urmează:

a)            prin dispoziţie a primarului, în cazurile prevăzute la art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c);

b)           prin convocare semnată de către consilierii locali care au această iniţiativă, în cazul prevăzut la art. 36 alin. (2) lit. b).

(2)        Consilierii locali sunt convocaţi în scris sau, în funcţie de prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local, prin mijloace electronice, prin grija secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, cel târziu în ziua ulterioară primirii de către acesta a dispoziţiei sau documentului de convocare iniţiat de cel puţin o treime din numărul consilierilor locali în funcţie.

(3)        Data şedinţei consiliului local precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, astfel:

a)            în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziţiei de convocare pentru şedinţele ordinare;

b)           în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziţiei sau documentului de convocare pentru şedinţele extraordinare.

(4)        În caz de forţă majoră şi/sau de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea acestuia pentru şedinţa extraordinară, prin excepţie de la prevederile alin. (3) lit. b), se face de îndată.

(5)        Documentul de convocare cuprinde obligatoriu următoarele informaţii despre şedinţă:

a)            data, ora şi locul desfăşurării;

b)           proiectul ordinii de zi;

c)            materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;

d)           modalitatea prin care sunt puse la dispoziţia consilierilor locali, potrivit opţiunilor acestora, materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;

e)            indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au fost trimise spre avizare proiectele de hotărâri;

f)             invitaţia de a formula şi depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri.

(6)      Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite prefectului, sub semnătura sa, evidenţa prezenţei consilierilor locali la convocările pentru şedinţele care nu s-au putut desfăşura din lipsa cvorumului, în termen de 3 zile de la data convocării. Evidenţa transmisă prefectului precizează şi situaţiile în care, urmare a ultimei absenţe, a intervenit cazul de încetare de drept a mandatului prevăzut la art. 204 alin. (2) lit. e) din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019.

(7)        În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. 

ART. 38 Ordinea de zi

(1)         Proiectul ordinii de zi se redactează de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, ca anexă la documentul de convocare la propunerea primarului sau a consilierilor locali, după caz, în condiţiile legii. Este obligatorie înscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotărâri care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (8).

(2)        Proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului local poate cuprinde proiecte de hotărâri, cu menţionarea titlului şi a iniţiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale consilierilor locali, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau informări ale conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică în unităţile administrativ-teritoriale, după caz, precum şi orice alte probleme de interes local.

(3)        Proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin mass- media, prin afişarea pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(4)        În comunele, în oraşele sau în municipiile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, proiectul ordinii de zi se aduce la cunoştinţa publică şi în limba minorităţii naţionale respective.

(5)        Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face în situaţia în care acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (8) sau numai cu acordul iniţiatorului, dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (8).

(6)        Ordinea de zi a şedinţei se aprobă cu majoritate simplă, la propunerea celui/celor care a/au cerut convocarea consiliului local.

(7)        Suplimentarea ordinii de zi se aprobă numai pentru probleme urgente cu majoritate simplă.

(8)        În cazul neaprobării proiectului ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (7), nu se acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor locali pentru şedinţa respectivă.

ART. 39 Proiectele de hotărâri ale consiliului local

(1)        Proiectele de hotărâri pot fi iniţiate de primar, de consilierii locali sau de cetăţeni. Elaborarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi al compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

(2)        Proiectele de hotărâri şi referatele de aprobare ale acestora se redactează în conformitate cu normele de tehnică legislativă.

(3)        Proiectele de hotărâri ale consiliului local însoţite de referatele de aprobare ale acestora şi de alte documente de prezentare şi de motivare se înregistrează şi se transmit de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale:

a)             compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului în vederea analizării şi întocmirii rapoartelor de specialitate;

b)             comisiilor de specialitate ale consiliului local în vederea dezbaterii şi întocmirii avizelor.

(4)        Nominalizarea compartimentelor de resort şi a comisiilor de specialitate cărora li se transmit proiectele de hotărâri ale consiliului local, precum şi celelalte documente, potrivit prevederilor alin. (3), se face de către primar împreună cu secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

(5)        Odată cu transmiterea proiectelor de hotărâri se comunică şi data de depunere a rapoartelor şi a avizelor, avându-se grijă ca rapoartele compartimentelor de resort să poată fi transmise şi comisiilor de specialitate înainte de pronunţarea acestora.

(6)        După examinarea proiectului de hotărâre, comisia de specialitate a consiliului local emite un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului.

(7)        Avizul comisiei se transmite secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale, care dispune măsurile corespunzătoare înaintării lui către consilierii locali şi către iniţiatori, după caz, cel mai târziu în ziua şedinţei.

(8)        Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local este supus dezbaterii numai dacă este însoţit de:

a)            referatul de aprobare, ca instrument de prezentare şi motivare, semnat de iniţiator;

b)           rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului;

c)            avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale consiliului local;

d)           alte documente prevăzute de legislaţia specială.

(9)        Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale asigură îndeplinirea condiţiilor de la alin. (8) şi aduce la cunoştinţa consiliului local cazul neîndeplinirii acestora înainte de adoptarea ordinii de zi.

(10)   Rapoartele şi avizele prevăzute la alin. (8) trebuie întocmite în termenul prevăzut la alin. (5), dar nu mai târziu de 30 de zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse pentru a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului local, respectiv în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a şedinţelor extraordinare. În situaţia şedinţelor extraordinare convocate de îndată, rapoartele compartimentelor de specialitate se întocmesc în procedură de urgenţă, cel târziu odată cu proiectul hotărârii.

(11)   Iniţiatorul proiectului îl poate retrage sau poate renunţa, în orice moment, la susţinerea acestuia.

ART. 40 Cvorumul şedinţelor consiliului local

(1)        Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie.

(2)        Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este obligatorie, cu excepţia cazului în care aceştia absentează motivat. Absenţa este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza:

a)            unei boli care a necesitat spitalizarea sau a unei stări de sănătate pentru care s-a eliberat certificat de concediu medical;

b)           unei deplasări în străinătate;

c)            unor evenimente de forţă majoră;

d)           în cazul decesului soţiei/soţului consilierului local sau al unei rude de până la gradul al II-lea a consilierului local ales ori al soţiei/soţului acestuia, inclusiv;

e)            alte situaţii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.

(3)        Consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv la şedinţele consiliului local este sancţionat, în condiţiile art. 233 din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019.

(4)        Consilierii locali sunt obligaţi să îşi înregistreze prezenţa în evidenţa ţinută de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

(5)        Consilierul local care nu poate lua parte la şedinţă este obligat să aducă această situaţie la cunoştinţa secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

ART. 41 Desfăşurarea şedinţelor consiliului local

(1)        Şedinţele consiliului local sunt publice.

(2)        Caracterul public al şedinţelor consiliului local este dat de:

a)            accesul celor interesaţi, în condiţiile legii, la procesele-verbale ale şedinţelor consiliului local;

b)           accesul celor interesaţi, în condiţiile legii, la proiectele de hotărâri, la hotărârile consiliului local, precum şi la instrumentele de prezentare şi de motivare a acestora;

c)      posibilitatea cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea/subunitatea administrativ-teritorială respectivă de a asista la şedinţele consiliului local şi/sau de a le urmări pe internet, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local.

(3)        Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin 20% din numărul total, la şedinţele consiliului local se poate folosi şi limba minorităţii naţionale respective. În aceste cazuri se asigură, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu local se întocmesc şi se aduc la cunoştinţă publică în limba română.

(4)        La lucrările consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort şi conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică din unităţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum şi alte persoane interesate, în condiţiile prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.

(5)        Dezbaterea proiectului de hotărâre sau a problemelor se face, de regulă, în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local.

(6)        Preşedintele de şedinţă este obligat să asigure luarea cuvântului de către iniţiator pentru susţinerea proiectului de hotărâre ori de câte ori acesta o solicită, precum şi de către delegatul sătesc, după caz.

(7)        Consilierii locali participă la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Consilierii locali sunt obligaţi ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii.

(8)        Preşedintele de şedinţă are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului local spre aprobare timpul alocat fiecărui vorbitor, precum şi timpul total de dezbatere a proiectului.

(9)        Preşedintele de şedinţă permite oricând unui consilier local să răspundă într-o problemă de ordin personal, în probleme prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.

(10)   Preşedintele de şedinţă sau reprezentantul oricărui grup de consilieri locali poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia consiliului local. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului, iar discuţiile se sistează dacă propunerea este adoptată cu majoritate simplă.

(11)   Este interzisă adresarea de insulte sau calomnii de către consilierii locali prezenţi la şedinţă, precum şi dialogul dintre vorbitori şi persoanele aflate în sală.

(12)   Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale şi pe articole, consilierii locali, precum şi ceilalţi iniţiatori prezenţi la şedinţă putând formula amendamente de fond sau de formă. Amendamentele se supun votului consiliului local în ordinea în care au fost formulate.

(13)   Sinteza dezbaterilor din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local în parte se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

(14)   Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.

(15)       La începutul fiecărei şedinţe, secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare. Consilierii locali şi primarul au dreptul ca, în cadrul şedinţei curente a consiliului local, să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.

(16)   Procesul-verbal semnat de preşedintele de şedinţă şi de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi documentele care au fost dezbătute în şedinţa anterioară se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care se numerotează şi se sigilează de preşedintele de şedinţă şi de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, după aprobarea procesului-verbal sau de către persoana cu atribuţii în acest sens, desemnată în condiţiile legii.

(17)   În termen de 3 zile de la data aprobării procesului-verbal al şedinţei, secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale afişează la sediul primăriei şi publică pe pagina de internet a unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale o copie a procesului- verbal al şedinţei.

ART. 42 Adoptarea hotărârilor consiliului local

(1)        În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz.

(2)         Prin excepţie de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd) din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019, de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.

(3)        Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019 a consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local:

a)            hotărârile privind bugetul local;

b)           hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;

c)            hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;

d)           hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;

e)            hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;

f)             hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine;

g)           hotărârile privind administrarea patrimoniului;

h)           hotărârile privind exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 92;

i)             alte hotărâri necesare bunei funcţionări a consiliului local, stabilite prin legi speciale sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.

(4)        Votul consilierilor locali este individual şi poate fi deschis sau secret.

(5)        Votul deschis se exprimă prin oricare din următoarele modalităţi:

a)            prin ridicarea mâinii;

b)           prin apel nominal, efectuat de preşedintele de şedinţă;

c)            electronic.

(6)        Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege.

(7)        Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.

(8)        Redactarea buletinelor de vot trebuie să fie fără echivoc. Pentru exprimarea opţiunii se folosesc, de regulă, cuvintele da sau nu.

(9)        Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea consilierului local sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute la alin. (8).

(10)   Abţinerile se numără la voturile împotrivă.

(11)   Dacă pe parcursul desfăşurării şedinţei nu este întrunită majoritatea legală necesară pentru adoptarea proiectului de hotărâre, preşedintele de şedinţă amână votarea până la întrunirea acesteia.

(12)   Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului local se impun modificări de fond în conţinutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului, a secretarului sau a consilierilor locali şi cu acordul majorităţii consilierilor locali prezenţi, preşedintele de şedinţă retransmite proiectul de hotărâre, în vederea reexaminării de către iniţiator şi de către compartimentele de specialitate.

(13)   Proiectele de hotărâri respinse de consiliul local nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.

ART. 43 Semnarea şi contrasemnarea hotărârilor consiliului local

(1)        După desfăşurarea şedinţei, hotărârile consiliului local se semnează de către preşedintele de şedinţă şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

(2)        În cazul în care preşedintele de şedinţă refuză, în scris, să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de cel puţin 2 consilieri locali dintre cei care au participat la şedinţă. Modalitatea de desemnare a acestor consilieri se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.

(3)        Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu contrasemnează hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, în următoarea şedinţă a consiliului local, depune în scris şi expune în faţa acestuia opinia sa motivată, care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

ART. 44 Funcţionarea comisiilor de specialitate

(1)        Comisiile de specialitate lucrează în plen şi deliberează cu votul majorităţii simple a membrilor lor.

(2)Participarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie. Dacă absenţele continuă, fără a fi motivate, preşedintele comisiei poate propune consiliului local aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 233 din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019.

(3)        Comisia poate invita să participe la şedinţele sale specialişti din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau din afara acestuia. Au dreptul să participe la şedinţele comisiei şi iniţiatorii propunerilor ce stau la baza lucrărilor comisiei. Comisia poate invita şi alte persoane care să participe la dezbateri.

(4)        Şedinţele comisiei de specialitate sunt, de regulă, publice.

(5)        Comisia poate hotărî ca unele şedinţe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se desfăşoare cu uşile închise.

(6)        Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile înainte sau de îndată, în situaţia şedinţelor convocate în condiţiile art. 37 alin. (4).

(7)        Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.

(8)        Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară înaintea şedinţelor consiliului local, atunci când ordinea de zi a şedinţei acestuia cuprinde sarcini sau proiecte de hotărâri asupra cărora i se solicită avizul.

(9)        Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, preşedintele acesteia desemnează un consilier local care prezintă în cadrul şedinţei proiectele şi, după caz, celelalte probleme aflate pe ordinea de zi, care nu sunt prezentate de iniţiator.

(10)   Secretarul comisiei sau, în lipsa acestuia, consilierul local desemnat în conformitate cu alin. (9) întocmeşte avizul, cu caracter consultativ, al comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor locali prezenţi.

(11)   Avizele întocmite de comisie cuprind separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.

(12)   Avizele întocmite sunt prezentate secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care asigură transmiterea acestora către consilierii locali, cel mai târziu înainte de aprobarea ordinii de zi.

(13)   Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situaţii comisia poate hotărî ca votul să fie secret, stabilind, de la caz la caz, şi modalitatea de exprimare a acestuia.

(14)   Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într- un proces-verbal. După încheierea şedinţei, procesul-verbal este semnat de către preşedintele şi secretarul comisiei.

(15)   Preşedintele poate încuviinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor să fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor- verbale întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise.

ART. 45 Delegatul sătesc

(1)        Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt reprezentaţi la şedinţele consiliului local de un delegat sătesc. Delegatul sătesc este asimilat aleşilor locali.

(2)        Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local, în termen de 20 de zile de la data constituirii acestuia, de o adunare sătească, convocată de primar cu cel puţin 15 zile înainte şi desfăşurată în prezenţa primarului sau a viceprimarului şi a secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale.

(3)        Alegerea delegatului sătesc se face cu majoritatea voturilor celor prezenţi la această adunare, consemnată într-un proces-verbal care se prezintă în prima şedinţă a consiliului local. La adunarea sătească pot participa toţi cetăţenii cu drept de vot din satul respectiv.

(4)        Încetarea de drept a mandatului delegatului sătesc are loc în următoarele situaţii:

a)            demisie;

b)           validarea, în calitate de consilier local, a unui supleant care are domiciliul în satul al cărui delegat este;

c)            schimbarea domiciliului într-un alt sat, inclusiv ca urmare a reorganizării unităţii administrativ-teritoriale respective;

d)           condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a pedepsei;

e)            punerea sub interdicţie judecătorească;

f)             pierderea drepturilor electorale;

g)           deces.

(5)        În situaţiile prevăzute la alin. (4) se alege un nou delegat sătesc, cu respectarea prevederilor alin. (1) - (3), care se aplică în mod corespunzător.

(6)        Adunarea sătească, convocată de către primar, poate hotărî oricând eliberarea din funcţie a delegatului sătesc şi alegerea, în termen de 20 de zile de la eliberare, a unei alte persoane în această funcţie, în condiţiile alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

(7)        La discutarea problemelor privind satele pe care le reprezintă, delegaţii săteşti sunt invitaţi în mod obligatoriu. Delegaţii săteşti au dreptul de a se exprima cu privire la problemele discutate, opinia acestora fiind consemnată în procesul-verbal al şedinţei.

ART. 46 Situaţiile de dizolvare a consiliului local

(1)        Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:

a)            în cazul în care acesta nu se întruneşte cel puţin într-o şedinţă ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive, deşi a fost convocat conform prevederilor legale;

b)           în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 şedinţe ordinare sau extraordinare ţinute pe durata a patru luni calendaristice consecutive;

c)            în cazul în care numărul consilierilor locali în funcţie este mai mic decât jumătatea numărului membrilor consiliului local şi nu a putut fi completat cu supleanţi în condiţiile art. 25.

(2)        Primarul, viceprimarul, secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.

ART. 47 Referendumul local

(1)        Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială.

(2)        Cererea cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.

ART. 48 Organizarea referendumului local

(1)        Cheltuielile pentru organizarea referendumului local se suportă din bugetul unităţii administrativ-teritoriale.

(2)        Referendumul local este organizat de către o comisie numită prin ordin al prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local şi al consiliului judeţean şi un judecător de la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială în cauză. Secretariatul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.

(3)        Referendumul local este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin 30% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate, iar rezultatul referendumului a fost validat în condiţiile legii.

ART. 49 Organizarea alegerilor după dizolvarea consiliului local sau după validarea rezultatului referendumului

(1)        În termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului se organizează alegeri pentru un nou consiliu local.

(2)        Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului.

ART. 50 Rezolvarea treburilor publice curente în cazul dizolvării consiliului local

(1)        Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale rezolvă problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului, cu respectarea competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.

(2)        În situaţia excepţională în care consiliul local a fost dizolvat în condiţiile art. 46, primarul se află în imposibilitatea exercitării atribuţiilor sale ca urmare a încetării sau suspendării mandatului său ori a altor situaţii prevăzute de lege, iar funcţia de secretar general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale este vacantă, prefectul numeşte prin ordin o persoană prin detaşare, în condiţiile părţii a VI-a titlul II, care să exercite atribuţiile de secretar general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pentru a rezolva problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului, până la ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în condiţiile legii.

(3)        Persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (2) trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi vechime în specialitatea studiilor necesare pentru ocuparea funcţiei de secretar general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale prevăzute la titlul VII al prezentei părţi şi la partea a VI-a titlul II.

(4)        În situaţia prevăzută la alin. (2), prin excepţie de la prevederile părţii a VI-a titlul II din prezentul cod, concursul pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar general al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, se organizează de instituţia prefectului.

(5)        Numirea în funcţia de secretar general al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, se face, în situaţia prevăzută la alin. (2) sau în situaţia în care procedura de organizare a concursului a fost demarată anterior situaţiei excepţionale prevăzute la alin. (2), de către prefect, dacă nu a încetat situaţia care a determinat imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către primar.

Subsecţiunea III. 2. Primarul și viceprimarul 

ART. 51 Primarul şi viceprimarul

(1)   Comunele au câte un primar şi câte un viceprimar aleşi în condiţiile legii.

(2)   Funcţia de primar şi funcţia de viceprimar sunt funcţii de demnitate publică.

ART. 52 Validarea alegerii primarului

(1)   Mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii.

(2)   Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazul în care se constată, potrivit legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală.

(3) Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea alegerii primarului se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care are obligaţia aducerii la cunoştinţă publică prin afişarea acesteia la sediul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în termen de cel mult 24 de ore de la comunicare.

(4)   În termen de 2 zile de la aducerea la cunoştinţă publică, cei interesaţi pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a alegerii primarului la tribunal.

(5)   Apelul se soluţionează de tribunal în termen de 5 zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată prefectului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, primarului declarat ales şi se aduce la cunoştinţă publică.

(6)   Pronunţarea încheierii judecătoriei, respectiv pronunţarea hotărârii tribunalului se poate amâna, o singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea încheierii, respectiv a hotărârii este de cel mult 48 de ore de la pronunţare.

(7)   Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se prezintă în prima şedinţă privind ceremonia de constituire sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară a consiliului local.

(8)   În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului, stabileşte data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.

ART. 53 Depunerea jurământului şi intrarea în exerciţiul de drept al mandatului

(1)   Primarul depune jurământul prevăzut la art. 20 în prima şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care prima şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de zile de la data alegerilor.

(2)   Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

(3)   După depunerea jurământului, primarul intră în exerciţiul de drept al mandatului. 

ART. 54 Mandatul primarului

(1)   Mandatul primarului este de 4 ani.

(2)   Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

(3)   Mandatul primarului prevăzut la alin. (1) se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

ART. 55 Rolul, numirea şi eliberarea din funcţie a viceprimarului

(1) Viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului, atribuţiile ce îi revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atribuţiile sale viceprimarului.

(2)   Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută, din rândul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali.

(3)   Exercitarea votului se face pe bază de buletine de vot. Alegerea viceprimarului se realizează prin hotărâre a consiliului local.

(4)   În situaţia în care se aleg doi viceprimari, sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut votul majorităţii absolute. În această situaţie, consiliul local desemnează, prin hotărâre, care dintre cei doi viceprimari exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.

(5)   Eliberarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului local.

(6)   La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcţie a viceprimarului participă şi votează consilierul local care candidează la funcţia de viceprimar, respectiv viceprimarul în funcţie a cărui schimbare se propune.

(7)   Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiei de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(8)   Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local, înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate

ART. 56 Indemnizaţia primarului şi a viceprimarului

(1)   Pe durata mandatului, primarii şi viceprimarii au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(2)   Primarii şi viceprimarii au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului, respectiv plata cheltuielilor de transport, cazare, indemnizaţia de delegare sau deplasare, după caz, precum şi a altor cheltuieli prevăzute de lege, altele decât indemnizaţia prevăzută la alin. (1).

ART. 57 Rolul primarului

(1)        Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. Primarul dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

(2)        Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele prevăzute la alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate.

(3)        Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.

(4)        Primarul conduce instituţiile publice de interes local, precum şi serviciile publice de interes local.

(5)        Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi, precum şi de a formula amendamente de fond sau de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor iniţiatori. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul- verbal al şedinţei.

(6)        Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administraţiei publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

ART. 58 Atribuţiile primarului

(1)        Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a)            atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

b)           atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

c)            atribuţii referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale;

d)           atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local;

e)            alte atribuţii stabilite prin lege.

(2)        În temeiul alin. (1) lit. a), primarul:

a)            îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil;

b)           îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului;

c)            îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege.

(3)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:

a)            prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, care se publică pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale în condiţiile legii;

b)           participă la şedinţele consiliului local şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora;

c)            prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;

d)           elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.

(4)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:

a)            exercită funcţia de ordonator principal de credite;

b)           întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;

c)            prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară, în condiţiile legii;

d)           iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;

e)   verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.

(5)        În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:

a)            coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;

b)           ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c)            ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 32 alin. (6) şi (7);

d)           ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 32 alin. (6) şi (7), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;

e)            numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

f)             asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;

g)           emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative, ulterior verificării şi certificării de către compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularităţii, legalităţii şi de îndeplinire a cerinţelor tehnice;

h)           asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

(6)        Primarul desemnează funcţionarii publici anume împuterniciţi să ducă la îndeplinire obligaţiile privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, în condiţiile Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

(7)        Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene.

(8)        Numirea conducătorilor instituţiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local la propunerea primarului, în condiţiile părţii a VI-a titlul II capitolul VI sau titlul III capitolul IV, după caz.

ART. 59 Atribuţiile primarului în calitate de reprezentant al statului

(1)        În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna, în oraşul sau în municipiul în care a fost ales.

(2)        În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

ART. 60 Delegarea atribuţiilor

(1)        Primarul poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective.

(2)        Dispoziţia de delegare trebuie să prevadă perioada, atribuţiile delegate şi limitele exercitării atribuţiilor delegate, sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţia de delegare nu poate avea ca obiect toate atribuţiile prevăzute de lege în sarcina primarului. Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a persoanei căreia i se deleagă atribuţiile.

(3)        Persoana căreia i-au fost delegate atribuţii în condiţiile alin. (1) şi (2) exercită pe perioada delegării atribuţiile funcţiei pe care o deţine, precum şi atribuţiile delegate; este interzisă subdelegarea atribuţiilor.

(4)        Persoana căreia i-au fost delegate atribuţii în condiţiile alin. (1) şi (2) răspunde civil, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite cu încălcarea legii în exercitarea acestor atribuţii.

ART. 61 Cabinetul primarului şi viceprimarului

Primarii şi viceprimarii comunelor, pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, respectiv al viceprimarului, în condiţiile prevăzute de lege.

ART. 62 Suspendarea mandatului primarului şi al viceprimarului

(1)        Mandatul primarului se suspendă de drept în următoarele situaţii:

a)            a fost dispusă măsura arestării preventive;

b)           a fost dispusă măsura arestului la domiciliu.

(2)        Măsurile prevăzute la alin. (1), dispuse în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.

(3)        Ordinul de suspendare se comunică, în termen de maximum 48 de ore de la emitere, primarului.

(4)        Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1).

(5)        În cazul în care faţă de primarul suspendat din funcţie a fost dispusă clasarea ori renunţarea la urmărirea penală sau instanţa judecătorească a dispus achitarea sau încetarea procesului penal, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.

(6)        Prevederile alin. (1) - (5) se aplică şi viceprimarului. 

ART. 63 Încetarea de drept a mandatului primarului

(1)        Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri:

a)            demisie;

b)           constatarea şi sancţionarea, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, a unei stări de incompatibilitate;

c)            schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;

d)           condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;

e)            punerea sub interdicţie judecătorească;

f)             pierderea drepturilor electorale;

g)           imposibilitatea exercitării funcţiei din cauza unei boli grave, certificate, sau a altor motive temeinice dovedite, care nu permit desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni, pe parcursul unui an calendaristic;

h)           pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales;

i)             condamnarea prin hotărâre rămasă definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni electorale pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată şi de modalitatea de individualizare a executării acesteia;

j) deces.

(2)        Data încetării de drept a mandatului, în cazurile enumerate la alin. (1) lit. a), c), g) şi h), este data apariţiei evenimentului sau a împlinirii condiţiilor care determină situaţia de încetare, după caz.

(3)        Data încetării de drept a mandatului în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), în situaţia în care legalitatea raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate nu a fost contestată, este data expirării perioadei în care primarul are dreptul să conteste raportul de evaluare, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

(4)        În situaţia în care este contestată legalitatea actului prevăzut la alin. (3), data încetării de drept a mandatului este data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

(5)        Încetarea mandatului de primar în cazul schimbării domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială poate interveni în aceleaşi condiţii ca şi încetarea mandatului consilierului local.

(6)        În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) - f) şi i), încetarea mandatului poate avea loc numai după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

(7)        În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.

(8)        Referatul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se transmite prefectului în termen de 10 zile de la data intervenirii situaţiei de încetare de drept a mandatului primarului.

(9)        Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.

(10)   Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă.

(11)   Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (10).

ART. 64 Demisia

Primarul poate demisiona, anunţând în scris consiliul local şi prefectul. La prima şedinţă a consiliului, demisia se consemnează în procesul-verbal şi devin aplicabile dispoziţiile art. 63 alin. (2), (7) şi (8).

ART. 65 Încetarea mandatului în urma referendumului

(1)        Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, conform procedurii prevăzute la art. 47 şi 48, care se aplică în mod corespunzător.

(2)        Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.

(3)        Cererea cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătură olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.

(4)        Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale comunei, oraşului sau municipiului.

ART. 66 Exercitarea temporară a atribuţiilor primarului

(1)        În caz de vacanţă a funcţiei de primar, în caz de suspendare din funcţie a acestuia, precum şi în situaţiile de imposibilitate de exercitare a mandatului, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezentul cod sunt exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local în condiţiile art. 55 alin. (4), cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei. Pe perioada exercitării de drept a atribuţiilor de primar, viceprimarul îşi păstrează dreptul de vot în cadrul consiliului local şi primeşte o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de primar.

(2)        Consiliul local poate hotărî înlocuirea viceprimarului care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului, ales în condiţiile art. 55 alin. (4).

(3)        În situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care îndeplineşte temporar atribuţiile viceprimarului, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei. Pe perioada exercitării funcţiei de viceprimar, consilierul local beneficiază de o unică indemnizaţie lunară egală cu cea a funcţiei de viceprimar.

(4)        Consiliul local poate hotărî retragerea delegării consilierului local care îndeplineşte temporar atribuţiile viceprimarului desemnat în condiţiile alin. (3) înainte de încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1).

(5)        În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, precum şi în situaţiile de imposibilitate de exercitare de către aceştia a mandatului, consiliul local deleagă un consilier local care îndeplineşte atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea situaţiei respective, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de primar. Pe perioada exercitării atribuţiilor de primar, precum şi de viceprimar, consilierul local beneficiază de o unică indemnizaţie lunară egală cu cea a funcţiei de primar.

(6)        Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (3) aplicându-se până la alegerea unui nou primar.

Subsecţiunea III. 3. Secretarul general al unității

Art. 67 Dispoziţii generale aplicabile secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale

(1)                   Fiecare unitate administrativ-teritorială şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar general salarizat din bugetul local, funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice, administrative sau ştiinţe politice, ce asigură respectarea principiului legalităţii în activitatea de emitere şi adoptare a actelor administrative, stabilitatea funcţionării aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliului judeţean, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele din cadrul acestora.

(2)                   Perioada în care persoana cu studii superioare juridice sau administrative sau ştiinţe politice ocupă funcţia publică de secretar general al unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale constituie vechime în specialitatea studiilor.

(3)                   Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă până la gradul al II-lea cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie.

(4)                   Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.

(5)                   Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile părţii a VI-a, titlul II.

(6)                    Prin excepţie de la prevederile alin. (5) pentru secretarii generali ai unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale numiţi în condiţiile art. 50 alin. (5) şi art. 186 alin. (5) din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial NR. 555 din 5 iulie 2019, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale acestora se fac de către prefect cu respectarea prevederilor părţii a VI-a, titlul II.

ART. 68 Atribuţiile secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale

(1)  Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii:

a)   avizează proiectele de hotărâri şi contrasemnează pentru legalitate dispoziţiile primarului, respectiv ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, după caz;

b)   participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

c)   asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;

d)   coordonează organizarea arhivei şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;

e) asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute la lit. a);

f)   asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al şedinţelor consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, şi redactarea hotărârilor consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

g)   asigură pregătirea lucrărilor supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi comisiilor de specialitate ale acestuia;

h)   poate atesta, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, actul constitutiv şi statutul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială în cadrul căreia funcţionează;

i) poate propune primarului, respectiv preşedintelui consiliului judeţean înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

j)   efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean a consilierilor locali, respectiv a consilierilor judeţeni;

k)   numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui de şedinţă, respectiv preşedintelui consiliului judeţean sau, după caz, înlocuitorului de drept al acestuia;

l)   informează preşedintele de şedinţă, respectiv preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia, cu privire la cvorumul şi la majoritatea necesare pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean;

m)   asigură întocmirea dosarelor de şedinţă, legarea, numerotarea paginilor, semnarea şi ştampilarea acestora;

n)   urmăreşte ca la deliberarea şi adoptarea unor hotărâri ale consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean să nu ia parte consilierii locali sau consilierii judeţeni care se încadrează în dispoziţiile art. 228 alin. (2); informează preşedintele de şedinţă, sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia cu privire la asemenea situaţii şi face cunoscute sancţiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri;

o)   certifică conformitatea copiei cu actele originale din arhiva unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;

p)   alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date prin acte administrative de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.

(2)  Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile prevăzute la art. 147 alin. (1) şi (2) sau, după caz, la art. 186 alin. (1) şi (2), secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite pentru activităţile curente.

(3)  Secretarul general al comunei, al oraşului, al municipiului, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului comunică o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale camerei notarilor publici, precum şi oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu:

a)        în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, în situaţia în care decesul a survenit în localitatea de domiciliu;

b)        la data luării la cunoştinţă, în situaţia în care decesul a survenit pe raza altei unităţi administrativ-teritoriale;

c)        la data primirii sesizării de la oficiul teritorial, în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilele defuncţilor înscrişi în cărţi funciare înfiinţate ca urmare a finalizării înregistrării sistematice.

(4)  Sesizarea prevăzută la alin. (3) cuprinde:

a)        numele, prenumele şi codul numeric personal ale defunctului;

b)        data decesului, în format zi, lună, an;

c)        data naşterii, în format zi, lună, an;

d)        ultimul domiciliu al defunctului;

e)        bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidenţele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;

f)         date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume şi adresa la care se face citarea.

(5)  Atribuţia prevăzută la alin. (3) poate fi delegată către una sau mai multe persoane care exercită atribuţii delegate de ofiţer de stare civilă, prin dispoziţia primarului la propunerea secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

(6)  Primarul urmăreşte îndeplinirea acestei atribuţii de către secretarul general al comunei, al oraşului, al municipiului, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului sau, după caz, de către ofiţerul de stare civilă delegat, în condiţiile alin. (5).

(7)  Neîndeplinirea atribuţiei prevăzute la alin. (3) atrage sancţionarea disciplinară şi contravenţională a persoanei responsabile.

(8)  Secretarii generali ai comunelor şi cei ai oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici îndeplinesc, la cererea părţilor, următoarele acte notariale:

a)        legalizarea semnăturilor de pe înscrisurile prezentate de părţi, în vederea acordării de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor a beneficiilor de asistenţă socială şi/sau serviciilor sociale;

b)        legalizarea copiilor de pe înscrisurile prezentate de părţi, cu excepţia înscrisurilor sub semnătură privată.

Subsecţiunea III. 4. Aparatul propriu de specialitate

Art. 69 Aparatul propriu de specialitate al Primarului Comunei Dumbrava este organizat şi funcţionează pe baza actelor normative în materie.

Art. 70 (1) În cadrul aparatului propriu de specialitate lucrează 34 de funcţionari publici din care 2 salariați cu funcție de demnitate publică, 1 salariat cu funcție de conducere, 19 cu funcție publică de execuție, 12 personal contractual.

(2) Aparatul propriu de specialitate funcţionează după următoarea organigramă:

Sursa: https://www.primariaDumbrava.ro/images/26.02.2020/ORGANIGRAMA2020.pdf

SECŢIUNEA IV

Date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea

Subsecţiunea IV. 1. Educaţia

Art. 71 (1) Educaţia preşcolară şi şcolară se realizează în grădiniţe şi şcoli generale.

(2) Distribuţia pe sate a unităţilor de învăţământ este următoarea:

(3) Evoluţia unităţilor de învăţământ, a copiilor înscrişi la grădiniţe, a elevilor şi a personalului didactic:

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Subsecţiunea IV. 2. Cultură şi sport

Art. 72 În comuna Dumbrava îşi desfǎşoarǎ activitatea un cǎmin cultural. În comunǎ se mai aflǎ şi trei biblioteci din care una publică. Biblioteca dispune de 15.332 de volume (date valabile la nivelul anului 2018) și 394 cititori activi.

Art. 73 (1) Activitatea sportivă este reprezentată prin sportul de masă.

(2) Comuna Dumbrava dispune de o bază sportivă pentru desfășurarea de concursuri la diferite discipline, în principal de fotbal și atletism.

Subsecţiunea IV. 3. Monumente istorice

Art. 74 Comuna are nouăsprezece monumente istorice:

Subsecţiunea IV. 4. Sănătatea umană

Art. 75 (1) În Comuna Dumbrava asistenţa medicală este asigurată de către 2 cabinete medicale, 1 cabinet stomatologic şi o farmacie. Deservirea se face de cadre medicale specializate și de cadre sanitare medii.

(2) Dispensarele din Comună au un nivel mediu de dotare.

Subsecţiunea IV. 5. Sănătatea veterinară

Art. 76 La nivelul Comunei activează un medic veterinar, care beneficiază de ajutorul unui tehnician.

Subsecţiunea IV. 6. Asistenţă socială

Art. 77 Administraţia publică locală dispune de un serviciu public de specialitate (Compartimentul Asistenţă Socială) care urmăreşte realizarea la nivel local a măsurilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei persoanelor cu venituri mici, a persoanelor singure, a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi în domeniul protecţiei copilului şi familiei.

Art. 78 (1) Comuna înregistrează un număr de 44 dosare cuprinzând 119 beneficiari de ajutor social în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

(2) Beneficiari ai O.U.G.R potrivit legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinere a familiei sunt în număr de 26 de dosare.

(3) Conform O.U.G.R legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap există 54 beneficiari la nivelul comunei.

Subsecţiunea IV. 7. Poştă-telecomunicaţii

Art. 79 În comună există infrastructură de telefonie fixa şi mobilă. În comuna Dumbrava se poate recepționa semnal pentru toate rețelele de telefonie mobilă ce își desfășoară activitatea în România. Furnizarea serviciilor de internet conoaște o mare dezvoltare, la serviciile oferite de AKTA adăugându-se cele ale altor mici investitori privați, dar și a firmelor de telefonie mobilă.

Art. 80 Comuna Dumbrava beneficiază de posturi de televiziune şi radio prin intermediul AKTA, TELEKOM.

SECŢIUNEA V

Resursele şi activităţile economice. Infrastructura

Subsecţiunea V. 1. Resursele şi activităţile economice

Art. 81 Principalele resurse naturale subsolice şi solice ale Comunei Dumbrava, care sunt utilizabile sau utilizate, pot fi clasificate după cum urmează:

- apa potabilă, potrivită pentru consumul uman;

- resursele solului (terenuri arabile, pășuni, fâneţe);

Art. 82 (1) Comuna Dumbrava are un profil economic axat în principal pe agricultură, respectiv cultura plantelor şi creşterea animalelor.

(2) Evoluţia suprafeţelor agricole în perioada 1990 ‐ 2018:

 Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Art. 83 În Comuna Dumbrava sunt înregistraţi numeroși întreprinzători particulari (societăţi, întreprinderi individuale şi persoane fizice autorizate) la nivelul anului 2019.

Printre unităţile economice reprezentative ale Comunei se numără societăţile: 

Sursa: https://www.listafirme.ro/prahova/Dumbrava/o1.htm

 https://www.topfirme.com/judet/prahova/localitate/dumbrava/

Subsecţiunea V. 2. Infrastructura

Subsecţiunea V. 2. A. Căile de comunicaţie existente, categoria acestora

Art. 84 (1) Din punct de vedere al gradului de utilitate, drumurile rutiere sunt structurate astfel:

Sursa: Fişa localităţii, eliberată de Primaria Comunei Dumbrava

(2) În prezent comuna este tranzitata de linia de cale ferata Ploiesti Sud–Slobozia care are trei staţii pe teritoriul său: gara Zănoaga şi haltele Trestieni şi Cornurile.

Subsecţiunea V. 2. B. Alimentare cu apă

Art. 85 Sistemul de alimentare cu apă al comunei Dumbrava este administrat de S.C. HIDRO PH SA.

Sistemul de alimentare cu apă din comuna Dumbrava asigură prelevarea apei din mediul natural, corectarea calității, înmagazinarea, transportul și distribuția acesteia la presiunea, calitatea și necesarul solicitat de utilizatori. Se asigură astfel permanent apa potabilă necesară pentru comunitatea locală, cât și pentru instituțiile publice și agenții economici ce-si desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Dumbrava.

Satele componente ale comunei Dumbrava dispun de o serie de reţele şi echipamente tehnico - edilitare caracterizate printr-un grad mărit de acoperire a teritoriului.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile are o lungime de aproximativ 23,506 km.

Sursa:   http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=GOS106B

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=GOS108A

Subsecţiunea V. 2. C. Alimentare cu gaze naturale

Art. 86 Comuna Dumbrava este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale (operator – S.C. MEGACONSTRUCT S.A.). În prezent reţeaua de alimentare cu gaz metan, acoperă satele Dumbrava, Ciupelnița și Cornu de Sus - deserveşte 20 gospodării.

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=GOS116A

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=GOS118A

Subsecţiunea V. 2. D. Alimentare cu energie electrică

Art. 87 Toţi locuitorii comunei Dumbrava sunt racordaţi la reţea. Alimentarea comunei se face cu o reţea de distribuţie de medie tensiune (LEA 20 KV), care vine din reţeaua de 110 KV.

Reţeaua de joasă tensiune, tip aerian, destinata consumatorilor casnici şi iluminatului public, este racordata la posturi de tip aerian. Reţelele electrice sunt pe stâlpi din beton precomprimat tip RENEL (lungime rețea-31km).

SECŢIUNEA VI

Servicii publice

Subsecţiunea VI. 1. Servicii publice oferite de autoritatea locală

Art. 88 Pe lângă Consiliul Local funcţionează Serviciul public de stare civilă, cu activitate permanentă, Serviciul taxe și impozite, Serviciul evidența populației, Serviciul de asistenţă socială.

Toate aceste servicii deservesc cetăţenii Comunei şi solicitările oricărei alte autorităţi sau persoane interesate.

Subsecţiunea VI. 2. Ordine Publică şi Protecţie Civilă

Art. 88 (1) Asigurarea securităţii comunitare este deservită de organele Ministerului Afacerilor Interne, care are un sediu de poliţie pe raza Comunei.

(2) La nivelul Comunei Dumbrava este organizată Poliţia Locală, aflată în subordinea Primarului, în conformitate cu prevederile legii.

(3) În subordinea Consiliului Local, funcţionează şi Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă cu atribuţii în apărarea vieţii cetăţenilor, a avutului public şi privat împotriva incendiilor sau a altor calamităţi.

Subsecţiunea VI. 3. Salubritate

Art. 89 Comuna Dumbrava beneficiază de servicii de salubrizare, operatorul desemnat pentru colectarea deşeurilor menajere fiind societatea ROSAL GROUP SRL. (550 contracte abonați)

Subsecţiunea VI. 4. Transport călători

Art. 90 Transportul de călători pe raza Comunei Dumbrava, dar şi legătura cu localităţile vecine sunt realizate pe o infrastructură rutieră acoperită în cea mai mare parte de covor asfaltic, prin agenţii economici acreditaţi pentru acest tip de servicii.

SECŢIUNEA VII

Partide politice, sindicate

Art. 91 Pe raza Comunei Dumbrava, în conformitate cu ultimele rezultate înregistrate la alegerile locale din anul 2016, sunt reprezentative ca activitate politică următoarele partide:

‐ Partidul Naţional Liberal (PNL);

‐ Partidul Social Democrat (PSD);

‐ Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE)

Art. 92 În Comuna Dumbrava nu este înregistrat oficial nici un sindicat.

SECŢIUNEA VIII

Titlul de Fiu sau Fiică al (a) Comunei.

Titlul de Cetăţean de onoare al Comunei

Subsecţiunea VIII. 1. Titlul de Fiu sau Fiică al (a) Comunei

Art. 93 (1) Persoanele născute în Comună, la împlinirea vârstei de 18 ani, pot primi titlul şi certificatul de fiu sau fiică, după caz, al/a Comunei Dumbrava.

(2) Acordarea titlului şi a certificatului se va face în cadrul unei festivităţi care se organizează de către Primar.

(3) Modelul titlului şi a certificatului se va propune de Primar şi se va aproba prin hotărâre de către Consiliul Local.

Subsecţiunea VIII. 2. Titlul de Cetăţean de onoare al Comunei

Art. 94 Consiliul Local poate acorda titlul de Cetăţean de onoare al Comunei acelor persoane fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural sau alte persoane importante, reprezentative pentru Comuna Dumbrava.

Art. 95 Se poate acorda titlul de Cetăţean de onoare al Comunei acelor persoane fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural sau alte persoane importante, reprezentative pentru Comuna Dumbrava şi care îndeplinesc următoarele criterii:

a) contribuţii deosebite la rezolvarea problemelor comunităţii locale pe plan administrativ, politic, economic, social, cultural;

b) comportament civilizat;

c) acordarea de sprijin activităţii autorităţilor locale;

d) foarte bun gospodar al comunităţii locale (dovada făcându-se cu calitatea lucrării terenurilor, a îngrijirii animalelor, a serviciilor prestate, a inovaţiilor în domeniile mai sus amintite);

e) sprijinirea activităţilor necesare în vederea finanţării prin diverse programe pentru lărgirea şi îmbunătăţirea infrastructurii comunei (drumuri, şcoli, energie electrică, gaz metan).

Art. 96 Cetăţenii de onoare ai Comunei beneficiază de următoarele drepturi:

a) de toate drepturile pe care le au cetăţenii Comunei;

b) dreptul de a participa şi a‐şi expune punctul de vedere în orice adunare în care se iau hotărâri care au legatură cu criteriul care a stat la baza acordării titlului de Cetăţean de onoare a Comunei; punctul de vedere exprimat va avea un caracter tehnic de care autoritatea deliberativă trebuie să ţină seama, putându‐l respinge numai dacă se face dovada unei alte soluţii mai eficiente;

c) dreptul de a solicita şi de a beneficia de scutirea plăţii taxelor şi impozitelor locale, în condiţiile legii;

d) alte drepturi stabilite de Consiliul Local sau de actele normative în vigoare.

Art. 97 (1) Titlul de Cetăţean de onoare al Comunei se retrage dacă:

a) titlul a fost dobândit prin fraudă;

b) beneficiarul a fost sancţionat contravenţional în legătură cu fapta care a stat la baza acordării titlului, constatată printr‐un proces verbal;

c) beneficiarul a fost condamnat penal în legătură cu fapta care a stat la baza acordării titlului, constatată printr‐o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.

(2) Retragerea se va constata prin hotărâre a Consiliului Local. Hotărârea i se va comunica persoanei interesate.

SECŢIUNEA IX

Consultarea cetăţenilor

Subsecţiunea IX. 1. Posibilităţi de consultare a cetăţenilor

Art. 98 Consultarea cetăţenilor se va face numai prin referendum local sau adunări cetăţeneşti, neexistând alte tradiţii locale.

Subsecţiunea IX. 2. Referendumul

Art. 99 Locuitorii Comunei sunt consultaţi, în condiţiile legii, prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit pentru comunitatea locală. Referendumul se poate organiza în toate satele componente ale Comunei sau numai în unele dintre acestea, în funcţie de problematica supusă dezbaterii.

Art. 100 (1) Problemele specifice apreciate ca fiind de interes deosebit pentru care se poate organiza referendum sunt cele prevăzute de actele normative în vigoare. Consiliul Local îşi rezervă dreptul de a completa prezentele dispoziţii cu introducerea unor noi criterii, apreciate ca fiind de interes public local, dacă va fi cazul.

(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului se vor face în conformitate cu prevederile legale în materie.

Subsecţiunea IX. 3. Adunările cetăţeneşti

Subsecţiunea IX. 3. A. Adunările cetăţeneşti pe sate

Art. 101 Cetăţenii Comunei pot fi consultanţi şi prin adunări cetăţeneşti organizate pe sate.

Subsecţiunea IX. 3. B. Convocarea adunărilor cetăţeneşti

Art. 102 Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se fac de către Primar, la iniţiativa acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.

Art.103 Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului, datei şi a locului unde urmează să se desfăşoare aceasta.

Subsecţiunea IX. 3. C. Legalitatea constituirii adunării cetăţeneşti

Art. 104 Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenţi.

Subsecţiunea IX. 3. D. Propunerile adunării cetăţeneşti

Art. 105 Propunerile se consemnează într‐un proces verbal şi se înaintează Primarului, care le va supune dezbaterii Consiliului Local în prima şedinţă, în vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi de finanţare, dacă este cazul.

Art. 106 Soluţia adoptată de Consiliul Local se aduce la cunoştinţa opiniei publice prin grija Secretarului Comunei.

SECŢIUNEA X

Patrimoniul public şi privat

Subsecţiunea X. 1. Componenţa patrimoniului şi inventarierea acestuia

Art. 107 (1) Potrivit legii, patrimoniul Comunei este alcătuit din bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea publică sau privată, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

(2) Domeniul public al Comunei Dumbrava cuprinde:

‐ străzi, poduri, podeţe, pasaje, pieţe publice, târguri, oboare publice, stadion şi zone de agrement;

‐ sisteme de alimentare cu apă, reţea de canalizare şi gaze naturale;

‐ transport public local;

‐ cimitire comunale, statuile şi monumentele (dacă nu sunt declarate de interes naţional);

‐ locuinţe sociale;

‐ terenuri şi clădiri în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile publice de interes local;

‐ adăposturi de protecţie civilă.

(3) Domeniul privat al Comunei Dumbrava este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea Comunei şi care nu fac parte din domeniul public. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun dacă prin lege nu se prevede altfel.

Art. 108 (1) Bunurile care aparţin Comunei Dumbrava sunt supuse inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data depunerii situaţiilor financiare anuale.

(2) Creşterea sau diminuarea patrimoniului vor fi temeinic justificate pentru fiecare caz, cu note justificative anexate la inventar.

(3) Inventarul bunurilor Comunei Dumbrava se constituie într‐o anexă la statut care se actualizează anual. Obligaţia întocmirii anexei o are personalul cu atribuţiile specifice contabilului‐şef din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local.

Subsecţiunea X. 2. Administrarea bunurilor din patrimoniul public sau privat

Art. 109 (1) Bunurile aparţinând proprietăţii publice a Comunei şi cele aparţinând proprietăţii private a acesteia pot fi date în administrare regiilor autonome şi instituţiilor publice, pot fi concesionate sau închiriate în condiţiile legii, pot fi atribuite în folosinţă pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

(2) Concesionarea şi închirierea se fac numai prin licitaţie publică, potrivit prevederilor legale.

Subsecţiunea X. 3. Achiziţiile publice

Art. 110 Achiziţionarea unor bunuri, servicii sau lucrări se vor face numai cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate şi cu respectarea prevederilor legale referitoare la achiziţiile publice.

Achiziţionarea se poate face prin achiziţionare directă, selecţie de ofertă, licitaţie publică, în conformitate cu prevederile legale în materie.

Subsecţiunea X. 4. Vânzarea bunurilor

Art. 111 Vânzarea se face numai prin licitaţie publică, potrivit prevederilor legale.

SECŢIUNEA XI

Cooperarea sau asocierea

Subsecţiunea XI. 1. Cooperarea sau asocierea la nivel local, judeţean, regional sau naţional

Art. 112 (1) Comuna Dumbrava poate coopera sau se poate asocia cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, precum şi de stabilire a unor relaţii de parteneriat cu unităţi administrativ‐teritoriale din alte ţări.

(2) Cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, precum şi stabilirea unor relaţii de parteneriat cu unităţi administrativ teritoriale din alte ţări se vor realiza în conformitate cu prevederile legale şi se vor constata prin hotarâre de consiliu.

Art. 113 Comuna Dumbrava este membru cu drepturi depline al Asociaţiei Comunelor din România (ACoR).

Subsecţiunea XI. 2. Cooperarea sau asocierea la nivel internaţional

Art. 114 (1) Comuna Dumbrava poate coopera sau asocia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, poate adera la asociaţii naţionale sau internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

(2) Cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale sau internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune se vor face în condiţiile legii şi se vor constata prin hotărâre a Consiliului Local.

SECŢIUNEA XII

Atribuiri şi schimbări de denumiri.

Însemnele specifice ale Comunei

Subsecţiunea XII. 1. Atribuiri şi schimbări de denumiri

Art. 115 Consiliul Local are posibilitatea de atribuire şi schimbare a denumirilor de străzi, pieţe şi a obiectivelor de interes public local. Atribuirea şi schimbarea denumirilor obiectivelor de interes public local se vor face prin hotărâre de consiliu.

Subsecţiunea XII. 2. Însemnele specifice ale Comunei

Art. 116 Consiliul Local stabileşte, în baza consultării populaţiei, simbolurile specifice ale Comunei, conform tradiţiilor istorice şi culturale locale.

Art. 117 (1) Proiectul stemei poate fi realizat de autorităţile administraţiei publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldişti abilitaţi de Comisia Naţională. Macheta originală se realizează manual, cu respectarea culorilor şi metalelor specifice heraldicii.  

(2) Proiectul stemei se elaborează în cel mult trei variante, care se supun dezbaterii şi consultării locuitorilor, în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante. Stabilirea variantei finale se face de către Consiliul Local, care va adopta în acest sens o hotărâre de însuşire. 

(3) După însuşire de către Consiliul Local, proiectul stemei se  transmite Comisiei Judeţene de Heraldică, Genealogie şi Sigiliografie Prahova, special constituite, în vederea analizării conţinutului acesteia.

(4) Stema aprobată poate fi reprodusă pe firmele şi sigiliile autorităţilor administraţiei publice locale, pe imprimatele acestora şi pe indicatoarele care marchează intrarea în judeţe şi localităţi. Va fi expusă pe frontispiciul clădirilor în care se află sediul autorităţilor administraţiei publice locale, împreună cu stema ţării, potrivit reglementărilor existente.

(5) Stema poate fi folosită cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive şi poate fi reprodusă pe insigne, embleme, pe diferite tipărituri şi alte obiecte destinate să contribuie la cunoaşterea specificului local.

(6) În cazurile în care stema comunei este reprodusă, expusă sau folosită împreună cu stema României, acesta va fi aşezată în dreapta stemei ţării, privind stemele din faţă, şi nu vor avea dimensiuni mai mari decât cele ale stemei ţării.

Art. 118 (1) Steagul Comunei Dumbrava este stabilit prin hotărâre de consiliu, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.

(2) Forma și dimensiunile steagului comunei Dumbrava sunt cele stabilite, în condițiile legii, pentru drapelul Romaniei.

(3) Aprobarea modelului steagului unității administrativ-teritoriale se face prin hotarare a Guvernului. 

(4) Culoarea si insemnele distinctive ale steagului comunei Dumbrava nu pot aduce atingere simbolurilor naționale și nu pot conține simboluri naționale ale altor state.

(4) Pe steagurile comunei pot fi reproduse și stemele unităților administrativ-teritoriale, aprobate conform legii, precum și denumirile acestora în formatul comuna/oras/municipiu, dupa caz, județul și România.

(5) Proiectul modelului de steag al comunei este supus dezbaterii publice și consultarii locuitorilor, în vederea stabilirii variantei reprezentative. 

(6) Hotărârea consiliului local privind aprobarea proiectului modelului de steag se transmite, împreuna cu un memoriu justificativ, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

(7) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației transmite documentele primite Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în Continuare Comisia Națională.

(8) În baza documentelor și după primirea avizului consultativ al Comisiei Naționale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației elaborează proiectul de hotărâre și îl supune Guvernului spre aprobare.