STUDIU DE OPORTUNITATE 

privind 

FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE 

DELEGARE A GESTIUNII ACTIVITĂŢILOR COMPONENTE ALE SERVICIULUI DE SALUBRIZARE PRIVIND TRANSFERUL, SORTAREA, TRATAREA MECANICO-BIOLOGICĂ, COMPOSTAREA, OPERAREA CENTRELOR DE COLECTARE CU APORT VOLUNTAR ȘI ELIMINAREA PRIN DEPOZITARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ, INCLUSIV A INFRASTRUCTURII REALIZATE PRIN PROIECTUL SMID MARAMUREȘ 

Iunie 2026
 

CUPRINS

ABREVIERI. 4

INTRODUCERE.. 5

1.            ASPECTE GENERALE. 7

1.1.            INFORMAȚII GENERALE.. 7

1.2.            AUTORITATEA CONTRACTANTĂ.. 7

1.3.            CADRUL LEGISLATIV.. 8

1.3.1.          LEGISLAŢIA PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR.. 8

1.3.2.          CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE.. 25

1.3.3.          CADRUL LEGISLATIV PRIVIND ADMIN. PUBLICĂ ŞI SERVICIUL DE SALUBRIZARE.. 26

1.4.            PREVEDERI PJGD MARAMUREȘ 2019-2025. 26

1.5.            SINTEZA SISTEMULUI ACTUAL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE.. 28

2.            SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR (SMID) 31

2.1.            INVESTIŢII PRIORITARE REALIZATE PRIN PROIECTUL SMID MARAMUREȘ. 31

2.2.            ZONE DE COLECTARE.. 32

2.3.            FLUXUL DEȘEURILOR.. 34

2.4.            OBIECTIVE ȘI ȚINTE.. 35

3.            ASPECTE INSTITUȚIONALE.. 37

4.            FEZABILITATEA TEHNICĂ.. 40

4.1.            ACTIVITĂŢI DE SALUBRIZARE DELEGATE.. 40

4.2.            OPȚIUNI PRIVIND GESTIUNEA ȘI DELEGAREA SERVICIILOR DE SALUBRIZARE.. 41

4.2.1.          OPȚIUNI PRIVIND GESTIUNEA.. 41

4.2.2.          OPȚIUNI PRIVIND DELEGAREA.. 45

4.3.            OPȚIUNI TEHNICE DE DELEGARE A ACTIVITĂȚILOR COMPONENTE ALE SERVICULUI DE SALUBRIZARE   50

5.            FEZABILITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ.. 53

5.1.            CONCLUZII ACB PRIVIND FEZABILITATE ECONOMICO-FINANCIARĂ.. 53

5.2.            APLICAREA INSTRUMENTULUI ECONOMIC ”PLĂTEȘTE PENTRU CÂT ARUNCI”. 54

5.3.            ASPECTE DE MEDIU.. 59

5.3.1.          Aspecte referitoare la monitorizarea impactului asupra mediului pe care îl au activităţile desfăşurate. 59

5.3.2.          Aspecte referitoare la atingerea ţintelor prevăzute în legislaţia de mediu privind deşeurile municipale. 59

5.3.3.          Aspecte referitoare la respectarea altor prevederi legale din domeniul gestionării deşeurilor 60

5.4.            ASPECTE SOCIALE.. 61

6.            PREZENTAREA SOLUŢIEI OPTIME DE DELEGARE A ACTIVITĂȚILOR COMPONENTE ALE SERVICIULUI DE SALUBRIZARE.. 63

6.1.            ACTIVITĂŢILE DE SALUBRIZARE DELEGATE.. 63

6.2.            NUMĂR CONTRACTE DE DELEGARE A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE.. 64

6.3.            ARIA DELEGĂRII. 64

6.4.            DURATA DELEGĂRII SERVICIILOR.. 65

6.5.            MECANISMUL FINANCIAR / MECANISMUL DE PLATĂ.. 66

6.6.            INVESTITII PUSE LA DISPOZITIE DE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ.. 69

6.7.            ESTIMAREA CHELTUIELILOR DE OPERARE ȘI ÎNTREȚINERE ȘI A VALORII CONTRACTELOR DE DELEGARE.. 70

6.8.            PREVEDERI CONTRACTUALE.. 72

6.9.            ANALIZA ŞI REPARTIZAREA RISCURILOR.. 75

6.10.          INDICATORI DE MONITORIZARE A PERFORMANŢEI OPERATORILOR.. 76

7.            CALENDARUL ESTIMAT AL PROCEDURILOR DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR DE DELEGARE   78

8.            CONCLUZII. 79

Anexa 1       82

Anexa 2       92

ABREVIERI

INTRODUCERE

Elaborarea Studiului de Oportunitate este o cerinţă a Legii nr. 51/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, scopul acestuia fiind acela de a fundamenta şi stabili soluţiile optime de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare.

Consiliul Județean Maramureș a implementat proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Maramureș”, proiect finanțat din fonduri nerambursabile (POS Mediu 2007-2013 faza 1 și POIM 2014-2020 faza II). 

La art. 15 din Legea 101/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare, este prevăzut că în cazul proiectelor de investiţii în SMID, delegarea activităţilor de salubrizare se realizează de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

Prin HCJ 352/30.09.2024, Consiliul Județean Maramureș a mandatat ADIGIDM Maramureș să inițieze și să deruleze procedura competitivă pentru atribuirea contractului de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului de salubrizare și, în funcție de stadiul realizării CMID, va lua în considerare și va analiza inclusiv atribuirea contractului de delegare cu clauză suspensivă.

În aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 (republicată), în vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii pentru activitățile componente ale serviciului de salubrizare aflate în competența sa, care vor fi atribuite în viitor, după caz, UAT/ADI asigură elaborarea și aprobă, în termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor, un Studiu de Oportunitate pentru fundamentarea și stabilirea soluțiilor optime de delegare a gestiunii serviciului, precum și documentația de atribuire a contractului de delegare a gestiunii.

Documentațiile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se elaborează de către delegatar în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 98/2016 sau, după caz, Legii nr. 100/2016.

Conform prevederilor Legii nr. 100/2016 (art.7) în orice situaţie în care o autoritate contractantă intenţionează să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung, care să cuprindă gestionarea şi operarea de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de fundamentare prin care se vor demonstra necesitatea şi oportunitatea realizării proiectului în acest mod. Prin studiul de fundamentare autoritatea contractantă are obligaţia să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către operatorul economic. 

Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare conține, conform H.G. nr. 867/2016, cu modificările și completările aduse de H.G. nr. 419/2018, Norme metodologice - art. 12 şi 13, urmǎtoarele elemente: Aspecte generale; Fezabilitatea tehnicǎ; Fezabilitatea economico-financiarǎ; Aspecte de mediu; Aspecte sociale şi instituționale; O analizǎ a riscurilor şi alocarea acestora între pǎrțile viitorului contract.

Pornind de la prevederile legale menționate, prezentul Studiului de oportunitate privind fundamentarea deciziei de delegare a gestiunii activităţilor componente ale serviciiului de salubrizare privind transferul, sortarea, tratarea mecanică și biologică, operarea centrelor de colectare cu aport voluntar și eliminarea prin depozitare a deșeurilor municipale în județul Maramureș, inclusiv a infrastructurii realizate prin proiectul SMID Maramureș a fost structurat astfel:

1. Aspecte generale
2. Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID)
3. Aspecte instituționale 
4. Fezabilitatea tehnică – opțiuni privind delegarea activităților
5. Fezabilitatea economico-financiarǎ 
6. Aspecte de mediu
7. Prezentarea soluţiei optime de delegare a activităților componente ale serviciului de salubrizare
8. Calendarul estimat al procedurilor de atribuire a contractelor de delegare
9. Concluzii

Obiectul prezentului Studiu de Oportunitate îl reprezintă fundamentarea necesității și oportunității de delegare a unor activități componente ale serviciului de salubrizare.

Activitățile componente ale serviciului de salubrizare care fac obiectul studiului de oportunitate sunt:

1. transferul deşeurilor municipale în staţii de transfer, inclusiv transportul separat al deşeurilor reziduale la depozitele de deşeuri nepericuloase şi/sau la instalaţiile integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă; (denumită generic ”transfer”)
2. sortarea deşeurilor de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă colectate separat din deşeurile municipale în staţii de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică; (denumită generic ”sortare”)
3. tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale în instalaţiile de tratare mecano-biologice sau, după caz, în instalaţiile integrate de tratare, inclusiv transportul deşeurilor stabilizate biologic şi al deşeurilor reziduale care nu mai pot fi valorificate la depozitele de deşeuri şi al deşeurilor reziduale valorificabile energetic la instalaţiile de valorificare energetică; (denumită generic”tratare mecano-biologică ” sau ”TMB”)
4. tratarea aerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică; (denumită generic”tratare aerobă ” sau ”compostare”)
5. eliminarea, prin depozitare, a deşeurilor reziduale, a deşeurilor stradale, a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor la depozitele de deşeuri nepericuloase; (denumită generic”depozitare”)
6. operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deşeurilor de la persoanele fizice. (denumită generic”operare CAV ” sau ”operare CCVD”)

La elaborarea Studiului de oportunitate privind privind fundamentarea deciziei de delegare a gestiunii activităţilor componente ale serviciiului de salubrizare privind transferul, sortarea, tratarea mecano-biologică, compostarea, operarea centrelor de colectare cu aport voluntar și eliminarea prin depozitare a deșeurilor municipale în județul Maramureș, inclusiv a infrastructurii realizate prin proiectul SMID Maramureș au fost luate în considerare atât prevederile din Cererea de Finanțare aprobată pentru implementarea proiectului SMID, cât și necesitatea implementării noilor prevederi legislative în domeniul gestiunii deșeurilor, apărute între data aprobării Cererii de Finanțare până în prezent, precum și prevederile Planului Județean de Gestiune a Deşeurilor în Județul Maramureș pentru perioada 2019-2025 (aprobat prin HCJ nr. 119/2021).

1. ASPECTE GENERALE. 

• 1.1.            INFORMAȚII GENERALE

Județul Maramureș este situat în nordul României în Regiunea 6 Nord-Vest, având o suprafață totală de 6.304 km², respectiv 2,6% din teritoriul României. Județul se invecineaza in nord cu Ucraina, raul Tisa formand granita natural ape o lungime de 62 km, in est cu judetul Suceava, in vest cu judetul Satu Mare, la sud cu judetele Cluj, Salaj, Bistrita Nasaud.

Din punct de vedere administrativ, județul este compus din 2 municipii (Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei), 11 oraşe (Baia Sprie, Borşa, Cavnic, Dragomireşti, Săliştea de Sus, Seini, Şomcuta Mare, Târgu Lăpuş, Tăuţii Măgherăuş, Ulmeni, Vişeu de Sus) și 63 comune (cu 213 sate), în total însumând 76 unități administrativ teritoriale.

Populația județului Maramureș conform recensământ 2021 este de 452.475 locuitori, din care 56,1% in mediu urban și 43,9% in mediu rural.

Geografia este diversă, zona montană reprezintă 43% din teritoriu, munţii sunt o ramură a Carpaţilor Orientali. Dealurile şi podişurile reprezintă 30% din suprafaţa zonei, 27% reprezintă zona de câmpie.

Figura 1 – Localizarea județului Maramureș

• 1.2.            AUTORITATEA CONTRACTANTĂ

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Gestionarea Integrata a Deseurilor Menajere in judetul Maramures (ADIGIDM-MM) va asigura delegarea activităților componente ale serviciului de salubrizare a localităților care fac obiectul prezentului studiu în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre din județul Maramureș în baza mandatului acordat de acestea.

Tabel 1 Date contact

• 1.3.            CADRUL LEGISLATIV
  1. LEGISLAŢIA PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a se conforma legislaţiei europene, respectiv directivelor şi regulamentelor emise de Comisia Europeană şi Consiliul Europei.

Faţă de momentul aderării României la Uniunea Europeană, şi de asumarea prevederilor Tratatului de aderare, în legislaţia europeană din domeniul gestionării deşeurilor au survenit modificări semnificative, care au influenţă directă asupra politicii naţionale privind deşeurile. Astfel, cadrul general pentru reglementarea activităţilor din domeniul managementului deșeurilor este dat la acest moment de Directiva 2008/98/CE[1], care a înlocuit vechile directive-cadru 75/442/CEE, 91/156/CEE şi 2006/12/CE dar mai nou şi Directiva 91/689/CEE privind deșeurile periculoase. Acest document este relativ general, făcând referiri la alte Directive mai detaliate şi a intrat în vigoare la data de 12 decembrie 2010, dată până la care ţările membre ale Uniunii Europene aveau obligaţia să-l transpună în legislaţiile naţionale.

Obiectivele directivei-cadru sunt[2]:

• modernizarea şi simplificarea politicilor din domeniul deșeurilor;
• introducerea unei abordări bazate pe impact;
• introducerea unor criterii privind încetarea caracterizării unor substanţe sau obiecte ca deșeuri;
• elaborarea unor standarde minime de tratare a deșeurilor;
• accentuarea măsurilor de prevenire a producerii deșeurilor;
• abrogarea directivelor mai vechi privind uleiurile uzate şi deșeurile periculoase.

Directiva-cadru impune instituirea unor regimuri adecvate pentru controlul deșeurilor şi cere autorităţilor naţionale cu competenţe în domeniu să realizeze planuri de management al deșeurilor la diversele nivele administrative.

Directiva-cadru introduce definiţii unitare la nivelul Uniunii Europene pentru unii termeni specifici cum ar fi "deşeu", "valorificare" sau "eliminarea deșeurilor".

În plus, se cere ca statele Uniunii Europene să ia măsuri pentru a trata deșeurile în conformitate cu o ierarhie bine definită, care, conform articolului 4, cuprinde în ordine descrescătoare a priorităţii, următoarele acţiuni sau operaţii:

• prevenirea producerii deșeurilor;
• pregătirea pentru refolosire a deșeurilor;
• reciclarea;
• alte tipuri de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică;
• eliminarea (prin depozitare).

Trebuie încurajată valorificarea deşeurilor (inclusiv ca sursă de energie) şi interzicerea depozitării necontrolate. Instalaţiile de tratare şi depozitare trebuie să respecte principiul BATNEEC, al celei mai bune tehnologii disponibile care nu presupune costuri excesive, iar principiul de bază pentru suportarea costurilor valorificării deșeurilor este principiul ”poluatorul plăteşte”.

Deșeurile biodegradabile (bio-deșeurile) trebuie colectate separat în vederea compostării şi fermentării (producerii de biogaz). 

Pachetul pentru economie circulară a fost pus în aplicare începând din 2018 prin adoptarea următoarelor Directive, intrate în vigoare la 4 iulie 2018, cu termen de punere în aplicare în termen de doi ani:

1. Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de
    modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile

Modificările aduse de această directivă la Directiva-cadru privind deșeurile au menirea de a îmbuntăți mediul și sănătatea populației prin măsuri de prevenire și reducere a generării de deșeuri, a efectelor adverse provocate de generarea și gestionarea lor, aspecte care să conducă la reducerea sau eficientizarea folosirii resurselor, toate acestea făcând posibilă tranziția către o economie circulară. 

Directiva aduce o serie de amendamente în ceea ce privește:

• Definirea mai clară și unitară a conceptelor privind diferitele categorii de deșeuri, de metode de gestionare a acestora
• Instrumentele economice care să stimuleze aplicarea ierarhiei deșeurilor: scheme de plată de penalizare sau stimulare privind gestionarea deșeurilor, taxe privind eliminarea prin depozitare sau incinerare, schemele de răspundere extinsă a producătorilor, stimulente economice pentru autoritățile locale privind colectarea separată deșeurilor municipale, scheme de restituire a garanției etc.
• Obligația statelor membre de a asigura colectarea separată a deșeurilor de hârtie, metal, plastic, sticlă și, începând din 1 ianuarie 2025, textile;
• Aigurarea unei ţinte de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea deșeurilor municipale pentru 2025 de minim 55 % din deșeurile generate, pentru 2030 de minim 60 %, iar în 2035 de 65%.
• Obligativitatea asigurării, până la 31 decembrie 2023, a reciclării la sursă a biodeșeurilor (compostarea individuală) sau colectării separate a acestora în vederea reciclării ulterioare;
• Obligativitatea asigurării, până în 1 ianuarie 2025, a colectării separate a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale
• Regulile de calculare a îndeplinirii obiectivelor: considerarea ca reciclate doar a materialelor care rezultă dintr-o instalație de sortare și merg într-una de reciclare, considerarea ca reciclate a biodeșeurilor care sunt tratate prin compostare sau digestie anaerobă (și din 1 ianuarie 2027, doar dacă biodeșeurile sunt colectate separat la sursă)
•  Metodologie comună la nivelul UE pentru calculul îndeplinirii acestor obiective
• Obligativitatea asigurării unor programe de prevenire a generării deșeurilor.
• Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de
   modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Modificările aduse Directivei de această reglementare europeană privind ambalajele au ca scop asigurarea prevenirii generării de deșeuri, asigurarea reutilizării ambalajelor, asigurarea reciclării sau valorificării deșeurilor de ambalaje, reducerea eliminării acestora. Amendamentele introduse fac referire la:

• Corelarea măsurilor de prevenire și gestionare eficientă cu instrumentele economice prevăzute de Directiva cadru a deșeurilor amendată cu Directiva (UE) 2018/851

• Măsuri de creștere a procentului de ambalaje reutilizabile introduse pe piată și a sistemelor de reutilizare a ambalajelor;
• Obligativitatea atingerii unor ţinte de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje de minim 65% (până la sfârşitul anului 2025) şi de minim 70% (până la sfârşitul anului 2030) şi pe următoarele materiale specifice, comparativ cu ţintele actuale:

Tabel 2 Ținte pentru pregătire și reutilizare

1. Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de
    modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri

Modificările aduse de Directiva 2018/850 impun obligativitatea statelor membre de a reduce în mod semnficativ eliminarea prin depozitare a deșeurilor. Astfel, statele membre trebuie să asigure:

• începând cu 2030 - interdicția de a elimina în depozite deșeurile care pot fi valorificate sau reciclate;
• până în 2035 - reducerea cantităților de deşeuri eliminate în depozite la 10% din cantitatea totală a deşeurilor municipale generate. România ar putea beneficia de o perioadă suplimentară de 5 ani pentru această țintă în anumite condiții cumulative.^[3] În cazul în care ar fi acceptată amânarea, obligația ar fi de asigurare în 2035 a eliminării prin depozitare a  unui procent maxim de 25% din deșeurile municipale generate.

Toate aceste măsuri au fost transpuse în legislaţia naţională.

La nivel naţional, în anul 2013 a fost aprobată, prin H.G. nr. 870/2013 noua Strategie Naţională de Gestionare a deșeurilor 2014-2020 (S.N.G.D.), care are ca obiective principale:

• Prioritizarea gestionării deșeurilor în linie cu ierarhia deșeurilor (prevenirea; pregătirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operaţiuni de valorificare, de exemplu, valorificarea energetică; eliminarea);
• Măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deșeuri şi reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor;
• Creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate;
• Promovarea valorificării deșeurilor din ambalaje, precum şi a celorlalte categorii de deșeuri;
• Reducerea impactului produs de carbonul generat de deșeuri;
• Încurajarea producerii de energie din deșeuri pentru deșeurile care nu pot fi reciclate;
• Organizarea bazei de date la nivel naţional şi eficientizarea procesului de monitorizare;
• Implementarea conceptului de "analiză a ciclului de viaţă" în politica de gestionare a deșeurilor.

Deșeurile acoperite de Strategia Naţională de Gestionare a Deșeurilor sunt:

• deșeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţii colectate separat;
• fluxuri specifice de deșeuri: biodeșeuri, deșeuri de ambalaje, deșeuri din construcţii şi demolări, vehicule scoase din uz, deșeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, anvelope uzate, deșeuri cu conţinut de PCB/PCT, deșeuri cu conţinut de azbest, deșeuri rezultate din activităţi medicale şi activităţi conexe.

În 5 ianuarie 2018 a fost publicată HG nr. 942/2017 de adoptare a Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor, care include şi Programul Naţional de Prevenire a generării deşeurilor. Acest document strategic stabileşte necesarul investiţional suplimentar pentru fiecare judeţ în parte, astfel încât acestea să poată dispune de un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor funcţional, capabil să poată atinge la nivel judeţean toate ţintele impuse prin legislaţia comunitară. De asemenea, pe lângă stabilirea obiectivelor preluate din Directivele pe deșeuri, noul PNGD stabileşte obiective noi, tehnice, legislative, instituţionale, financiare, de raportare legate de deșeurile municipale, care să îmbunătăţească implementarea acestor Directive.

La nivel naţional, atât în legislaţia care transpune Directivele privind gestionarea deșeurilor, cât şi în legislaţia specifică naţională, pentru autorităţile publice locale şi judeţene au fost stabilite responsabilităţi şi obligaţii. Acestea sunt precizate în tabelele următoare.

Tabel 3 Reglementările europene, naționale şi responsabilitățile APL în domeniul gestiunii deșeurilor

Tabel 4 Legislația privind operațiile de gestionare a deșeurilor

Tabel 5 Legislatia privind fluxurile specifice de deșeuri

Tabel 6 Alte prevederi legislative

1. CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

În această secţiune este prezentat cadrul legislativ în domeniul achiziţiilor publice. Procedura de achiziţie utilizată pentru delegarea serviciilor de salubritate va urmări respectarea legislaţiei aplicabile.

• Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările și completările ulterioare;
• H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publice / acordului-cadru din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare;
• H.G. nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare
• Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările și completările ulterioare;
• H.G. nr. 1037/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
• O.U.G nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordin ANRSC nr. 9.574/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordinul ANAP nr. 314/2018 pentru aprobarea Metodologiei de control ex-post privind modul de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii;

1. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI SERVICIUL DE SALUBRIZARE

• OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare (IID) pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene şi care aprobă  Normele pentru constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului IID, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ANRSC nr. 640/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile de salubrizare, precum şi de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deşeurilor şi a taxelor de salubrizare;
• Ordinul ANRSC nr. 97/2025 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor;
• Ordinul ANRSC nr. 98/2025 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor;
• Ordinul ANRSC nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităţilor;
• Ordin ANRSC nr. 505/2019 privind aprobarea Regulamentului de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul de activitate al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. , cu modificările și completările ulterioare.

• 1.4.            PREVEDERI PJGD MARAMUREȘ 2019-2025

În cadrul Planului Județean de Gestiune a Deșeurilor în Județul Maramureș pentru perioada 2019-2025 (PJGD Maramureș), aprobat prin HCJ nr. 119/2021 este prevăzut:

1. Colectarea și transportul deșeurilor municipale

Extinderea la nivel judeţean a sistemului de colectare separată a deşeurilor reciclabile (deşeuri din hârtie şi carton; deşeuri de plastic şi metal; deşeuri de sticlă); implementarea colectării separate din poartă în poartă a reciclabilelor atât în mediul urban cât şi în rural.

Extinderea colectării separate a biodeşeurilor verzi din parcuri şi grădini şi pieţe, colectarea deşeurilor biodegradabile din mediul urban de la populaţie şi de la agenţi economici;

Impunerea în contractul de delegare a serviciului de salubrizare a colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi a celor voluminoase.

1. Centre publice de colectare (CAV) 

Colectarea separate a deşeurilor periculoase menajere şi a deşeurilor voluminoase prin aport voluntar în cadrul CCDV-urilor existente

Achiziţia de echipamente de tratare a deşeurilor din construcţii şi desfiinţări - concasoare mobile şi 1 concasor fix

1. Transferul deşeurilor

Pentru transferul deșeurilor se vor utiliza cele 3 stații de transfer realizate prin SMID Maramureș, acestea putând asigura capacitatea de transfer a deșeurilor din zonele de colectare pe care le deservesc.

1. Sortarea deșeurilor reciclabile

Pentru sortarea deșeurilor reciclabile se vor folosi cele 2 stații de sortare realizate prin SMID Maramureș,  acestea putând asigura sortarea deșeurilor reciclabile generate în județ și atingerea țintelor pentru perioada de programare (2025-2040).

1. Tratarea deșeurilor biodegradabile (biodeșeuri) colectate separat

Implementarea în continuare la nivelul întregului mediu rural a compostării individuale a deşeurilor biodegradabile.

1. Tratarea deșeurilor reziduale

Pentru tratarea deșeurilor reciclabile se va utiliza stația TMB realizata prin SMID Maramureș.

De asemenea, conform alternativei selectate este prevăzută upgradare instalaţie TMB: tratare biologică cu o capacitate de 29.000 tone: upgrade -aerare intensivă cu obţinere de RDF + tratare mecanică: upgrade cu capacitate de 27.000 tone

1. Eliminare / Depozitare

Pentru eliminarea prin depozitare a reziduurilor se va utiliza dpozitul proiectat din cadrul CMID Sârbi, acestea putând asigura capacitatea de depozitare.

Asigurarea unor capacităţi de tratare termică cu valorificarea potenţialului energetic a reziduurilor din instalaţiile de sortare şi TMB, de tip RDF/ SRF sau a accesului la o astfel de instalaţie.

În figura de mai jos este prezentată schema fluxului deșeurilor, conform PJGD aprobat, la nivelul anului 2025:

Figura 2 – Schema fluxului de deșeuri municipale (sursa PJGD)

1. SINTEZA SISTEMULUI ACTUAL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE

Modul de gestionare actual al deşeurilor municipale în judeţul Maramureș nu este considerat sustenabil din punctul de vedere al mediului, nefiind conform cu cerinţele UE şi cu legislaţia naţională.

Organizarea gestionării deşeurilor este descentralizată parțial, astfel pentru unele UAT-uri delegarea serviciilor este realizată in baza mandatului de către ADIGIDM MM, iar in altele fiecare administraţie publică locală gestionându-şi individual deşeurile generate pe raza localităţii.

Situația gestionării deșeurilor în anul 2024 poate fi prezentată pe scurt astfel:

Zona 1- Sârbi- 31 UAT-uri

Deșeurile se colectează de operatorul SC Drusal SA din toate cele 31 de UAT componente ale zonei pe 4 fracții, prin sistem din poartă în poartă pentru deșeuri menajere colectate în amestec cu biodeșeuri, deșeuri hârtie/carton și deșeuri plastic/metal. Deșeurile de sticlă se colectează din poartă în poartă în 18 UAT-uri din această zonă. În 13 UAT-uri, colectarea fracției sticlă se face prin puncte comune de colectare, în recicpienți de tip igloo. Fiecare locuință din zona rurală a fost dotată cu compostor.   

Frecvența de colectare pentru deșeurile reziduale: 

Zona de case:

1. UAT rurale 2 colectări/lună
2. UAT urbane  1 colectare/săptămână

Zona de blocuri:

1. Orașe – 2/3 colectări/săptămână în funcție de sezon
2. Municipiul Baia Mare – colectare zilnică, inclusiv sâmbăta și duminica

Frecvența de colectare pentru deșeuri reciclabil:

Zona de case:

1. UAT rurale 1 colectare/ lună - plastic/metal 

                    1 colectare/2 luni – hârtie/carton 

                    1 colectare/3 luni – sticlă (din poartă în poartă) 

                     1 colectare/lună – sticlă igloo

1.  UAT urbane – orașe 1 colectare/lună – plastic/metal;

                                   1 colectare/2 luni hârtie/carton  

                                   1 colectare/lună sticlă igloo

 Municipiul Baia Mare – 1 colectare/lună – plastic/metal

                                         1 colectare/lună – hârtie/carton

                                         1 colectare/săptămână – sticlă igloo

Zona de blocuri

Orașe   1 colectare/săptămână plastic/metal

               1 colectare/săptămână hîrtie/carton

               1 colectare/săptămână sticlă

Municipiul Baia Mare 2 colectări/săptămână plastic/metal

                                       2 colectări/săptămână hârtie/carton

                                       1 colectare/săptămână sticlă

Deșeurile reziduale se transportă la stația de transfer a operatorului ABC Urban, situată în Baia Mare, str Universității nr 41. De aici se transferă în stația de tratare mecano-biologică administrată de Eco Bihor, situată în Municipiul Oradea, STR Matei Corvin nr 327. 

Deșeurile reciclabile sunt transportate în stația de sortare a operatorului ABC Urban, situată în Baia Mare, str Universității nr 41. 

Depozitarea refuzului de bandă se face la depozitul autorizat aparținând operatorului Eco Bihor, situat în municipiul Oradea, str Matei Corvin nr 327.               

Zona 2 Sighetu Marmației -31 UAT-uri

Colectarea deșeurilor reziduale și reciclabile se face de către  SC GlodSal SA și SC Herodot SA din toate cele 31 de UAT-uri membre ale zonei. Deșeurile reziduale se colectează prin sistemul din poartă în poartă. Fracțiile reciclabile se colectează în majoritatea UAT-urilor de la puncte comune, dotate cu igloo-uri. Din Municipiul Sighetu Marmației deșeurile reciclabile plastic/metal și hârtie/carton se colectează din zona de case în sistem „din poartă în poartă”, cu o frecvență de 1 dată/lună

Frecvența pentru colectarea deșeurilor menajere este de 1 dată/săptămână în toate UAT- urile rurale și zona de case din localitățile urbane. În zona de blocuri din mediul urban, frecvența de colectare este de 2-3 ori/săptămână, cu excepția municipiului Sighetu Marmației unde frecvența este zilnică.

Frecvența pentru colectarea deșeurilor reciclabile în zona de blocuri este de 1 colectare/săptămână pentru fracțiile hîrtie/carton și plastic/metal și 1 dată/lună pentru fracția sticlă.

Deșeurile reziduale se prelucrează în stația de tratare mecano-biologică a operatorului SC GlodSal SA, situată în localitatea Bârsana. Deșeurile reciclabile sunt sortate în stația de sortare din localitatea Bârsana a operatorului SC GlodSal SA. Refuzul de bandă este depozitat la depozitul autorizat al RDE Harghita, din județul Harghita.             

Zona 3 Moisei  -5 UAT-uri

Colectarea se realizează de SC GlodSal SA. Deșeurile reziduale se colectează din toate cele 5 UAT-uri prin sistemul „din poartă în poartă” în zona de case, cu frecvență săptămânală. Din orașe, deșeurile reziduale se ridică de 3 ori/săptămână. Deșeurile reciclabile se colectează în UAT-urile urbane, în zona de case, prin sistemul din poartă în poartă, cu o frecvență lunară, cu excepția fracției sticlă, care se colectează de la punctele comune. 

Deșeurile reziduale și reciclabile sunt preluctrate în stația de tratare mecano-biologică și sortare a operatorului SC GlodSal SA, din localitatea Bârsana. Refuzul de bandă este depozitat la depozitul autorizat al RDE Harghita, din județul Harghita.  

Zona 4 Târgu Lăpuș-9 UAT-uri

Colectarea se face în regim propriu de către fiecare UAT. Orașul Târgu Lăpuș își gestionează individual tot fluxul deșeurilor. Deșeurile reciclabile și reziduale din UAT Coroieni și UAT Cernești  sunt preluate de ABC Urban pe stația de transfer și sortare. Deșeurile reziduale sunt transportate la tratare mecano-biologică la operatorul Eco Bihor. Deșeurile reciclabile se sortează pe stația operatorului ABC Urban. Deșeurile din celelalte UAT-uri rurale din zonă sunt   transferate la stația de tratare mecano-biologică și sortare din Bârsana, aparținând operatorului SC GlodSal SA. Frecvența de colectare a deșeurilor reziduale este, din zona de case, de 1 dată/săptămână. În orașul Târgu Lăpuș, deșeurile reziduale de la punctele comune din zona de blocuri se ridică de 3 ori/săptămână. Colectarea deșeurilor reciclabile se face la frecvența de 1 colectare/lună.      

1. SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR (SMID)

Județul Maramureș prin Consiliul Județean Maramureș a implementat un proiect finanțat din fonduri nerambursabile UE care a vizat implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor la nivelul județului.

• 2.1.            INVESTIŢII PRIORITARE REALIZATE PRIN PROIECTUL SMID MARAMUREȘ

Prin proiectul ”Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Maramureș” (SMID Maramureș) s-au realizat investițiile sintetizate mai jos:

Tabel 7 Infrastructură proiect SMID Maramureș

• 2.2.            ZONE DE COLECTARE

Județul Maramureș a fost împărțit în 4 zone de colectare și transport a deșeurilor, astfel

• Zona 1 – Sârbi:include 31 UAT-uri
  • 7 UAT urbane: Municipiul Baia Mare; Orașul Baia Sprie; Orașul Cavnic; Orașul Seini; Orașul Șomcuta Mare; Orașul Tăuții Măgherăuș; Orașul Ulmeni.
  • 24 UAT rurale: Ardusat; Ariniș; Asuaju de Sus; Băița de Sub Codru; Băsești; Bicaz; Boiu Mare; Cicârlău; Coaș; Coltău; Copalnic-Mănăștur; Dumbrăvița; Fărcașa; Gârdani; Groși; Mireșu Mare; Oarța de Jos; Recea; Remetea Chioarului; Săcălășeni; Sălsig; Satulung; Șișești; Valea Chioarului.
• Zona 2 – Sighetu Marmației:include 31 UAT-uri
  • 3 UAT urbane: Municipiul Sighetu Marmației; Orașul Dragomirești; Orașul Săliștea de Sus.
  • 28 UAT rurale: Bârsana; Bistra; Bocicoiu Mare; Bogdan Vodă; Botiza; Budești; Călinești; Câmpulung la Tisa; Desești; Giulești; Ieud; Leordina; Ocna Șugatag; Oncești; Petrova; Poienile de sub Munte; Poienile Izei; Remeți; Repedea; Rona de Jos; Rona de Sus; Rozavlea; Ruscova; Săpânța; Sarasău; Șieu; Strâmtura; Vadu Izei. 
• Zona 3 – Moisei:include 5 UAT
  • 2 UAT urbane: Orașul Borșa; Orașul Vișeu de Sus.
  • 3 UAT rurale: Moisei; Săcel; Vișeu de Jos.
• Zona 4 – Târgu Lăpuș:include 9 UAT
  • 1 UAT urban: Orașul Târgu Lăpuș
  • 8 UAT rurale: Băiuț; Cernești; Coroieni; Cupșeni; Groșii Țibleșului; Lăpuș; Suciu de Sus; Vima Mică.

Figura 3 - Zone de colectare și localizarea infrastructurii de gestionare deșeuri municipale

În cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor vor fi gestionate acele categorii de deşeuri, care sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiilor publice locale, şi anume:

• deşeuri municipale– deşeuri menajere şi asimilabile celor menajere (capitolul 20 din Lista Europeană a Deşeurilor, aprobată prin HG nr. 856/2002   privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase):
  • fracţiuni colectate separat (deşeuri reciclabile şi deşeuri periculoase, inclusiv deşeurile de echipamente electrice şi electronice) – categoria 20 01 din HG nr. 856/2002; în această categorie intră numeroase tipuri de deşeuri, dar în cadrul SMID vor fi colectate separat doar: 
    • deşeurile reciclabile (hârtie/carton – 20 01 01, plastic -20 01 39, metal -20 01 40, sticlă – 20 01 02),
    • deșeuri textile (20 01 11)
    • toate deşeurile periculoase menajere (vopsele, cerneluri, adezivi, răşini – 20 01 27*, uleiuri – 20 01 26* , baterii – 20 01 33*, solvenţi – 20 01 13*, acizi – 20 01 14*, baze – 20 01 15*, substanţe fotografice – 20 01 17*, pesticide – 20 01 19*, tuburi fluorescente – 20 01 21*, detergenţi – 20 01 29*, baterii şi acumulatori – 20 01 33*, lemn tratat – 20 01 37*);
    • DEEE-urile (20 01 35*, 20 01 23* şi 20 01 36), 
    • deșeuri biodegradabile (20 02 01), 
  • deşeuri din grădini şi parcuri publice – categoria 20 02 din HG nr. 856/2002; aceste deşeuri nu vor fi colectate de operatorii de salubrizare delegați în cadrul SMID
  • deşeuri municipale amestecate (deşeuri reziduale) – codul 20 03 01; în această categorie intră restul deșeurilor municipale (fie că sunt generate de populație, operatori economici, instituții sau de pe domeniul public) pentru care nu se poate asigura, din punct de vedere tehnic sau economic, colectarea separată pe fracții;
  • deşeuri din pieţe – codul 20 03 02;
  • deşeuri stradale – codul 20 03 03; aceste deşeuri nu vor fi colectate de operatorii de salubrizare delegaţi in cadrul SMID
  • deşeuri voluminoase – codul 20 03 07; în această categorie pot fi incluse toate deșeurile de dimensiuni mari, precum mobilier, covoare, saltele, obiecte mari de folosinţă îndelungată, altele decât deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care nu pot fi preluate cu sistemele obişnuite de colectare a deşeurilor municipale;
• deşeuri de ambalaje rezultate de la populaţie (categoria 15 01 din HG nr. 856/2002) – conform legii, autorităţile adminsitraţiei publice locale au responsabilităţi în ceea ce priveşte colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje care intră în sistemul de salubrizare;
• o parte din deşeurile de ambalaje rezultate de industrie, comerţ şi instituţii (categoria 15 01 din HG nr. 856/2002) – cele care fac parte din categoria deşeurilor asimilabile celor menajere (restul deşeurilor de ambalaje din industrie comert şi instituţii sunt gestionate direct de către generatori);
• deşeurile din construcţii şi demolări rezultate din gospodăriile populaţiei (categoria 17  din HG nr. 856/2002, exclusiv deşeurile periculoase şi materialele geologice naturale în conformitate cu definiţia categoriei 17 05 04); este de menționat aici că se consideră ca făcând obiectul activităților de salubrizare doar deșeurile din construcţii provenite din locuinţe - deşeuri generate din activităţile de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor.

• 2.3.            FLUXUL DEȘEURILOR

Fluxul deșeurilor în cadrul SMID Maramureș pe fiecare zonă de colectare în parte poate fi sintetizat astfel:

1. Fluxul deșeurilor  - Zona de colectare 1 Sârbi:
   1. Deșeurile reciclabile provenind din zona de colectare 1-Sârbi vor fi transportate direct la Stația de sortare din cadrul CMID Sârbi; 
   2. Deșeurile reziduale provenind din zona de colectare 1 vor fi transportate la stația de tratare mecano-biologică (Stația TMB) Sârbi din cadrul CMID Sârbi. 
   3. Deșeurile biodegradabile colectate separat provenind din zona de colectare 1 vor fi transportate direct la instalația de tratare aerobă (compostare) a Stației TMB din cadrul CMID Sârbi. 
   4. Deșeurile voluminoase, textile, precum și cele periculoase colectate separat provenind din deșeurile municipale din zona de colectare 1 vor fi transportate către cel mai apropiat CCDV/CAV.
      1. Fluxul deșeurilor  - Zona de colectare 2  Sighetu Marmației:
         1. Deșeurile reciclabile provenind din zona de colectare 2 – Sighetu Marmației vor fi transportate direct la Stația de sortare Sighetu Marmației; 
         2. Deșeurile reziduale provenind din zona de colectare 2 vor fi transportate la Stația de transfer Sighetu Marmației de unde vor fi transferate la Stația TMB Sârbi. 
         3. Deșeurile biodegradabile colectate separat provenind din zona de colectare 2 – Sighetu Marmației vor fi transportate la Stația de transfer Sighetu Marmației de unde vor fi transferate la instalația de tratare aerobă (compostare) a Stației TMB din cadrul CMID Sârbi. 
         4. Deșeurile voluminoase, textile, precum și cele periculoase colectate separat provenind din deșeurile municipale din zona de colectare 2 vor fi transportate către cel mai apropiat CCDV/CAV.
            1. Fluxul deșeurilor  - Zona de colectare 3  Moisei:
               1. Deșeurile reciclabile provenind din zona de colectare 3-Moisei vor fi transportate la Stația de transfer Moisei, de unde vor fi transferate la Stația de sortare Sighetu Marmației; 
               2. Deșeurile reziduale provenind din zona de colectare 3-Moisei vor fi transportate la Stația de transfer Moisei de unde vor fi transferate la Stația TMB Sârbi. 
               3. Deșeurile biodegradabile colectate separat provenind din zona de colectare 3 vor fi transportate la Stația de transfer Moisei de unde vor fi transferate la instalația de tratare aerobă (compostare) a Stației TMB din cadrul CMID Sârbi. 
               4. Deșeurile voluminoase, textile, precum și cele periculoase colectate separat provenind din deșeurile municipale din zona de colectare 3 Moisei vor fi transportate către cel mai apropiat CCDV/CAV.
                  1. Fluxul deșeurilor  - Zona de colectare 4 Târgu Lăpuș:
                     1. Deșeurile reciclabile provenind din zona de colectare 4 Târgu Lăpuș vor fi transportate la Stația de transfer Târgu Lăpuș, de unde vor fi transferate la Stația de sortare Sârbi; 
                     2. Deșeurile reziduale provenind din zona de colectare 4 Târgu Lăpuș vor fi transportate la Stația de transfer Târgu Lăpuș, de unde vor fi transferate la Stația TMB Sârbi. 
                     3. Deșeurile biodegradabile colectate separat provenind din zona de colectare 4 vor fi transportate la Stația de transfer Târgu Lăpuș de unde vor fi transferate la instalația de tratare aerobă (compostare) a Stației TMB din cadrul CMID Sârbi. 
                     4. Deșeurile voluminoase, textile, precum și cele periculoase colectate separat provenind din deșeurile municipale din zona de colectare 4 Târgu Lăpuș vor fi transportate către cel mai apropiat CCDV/CAV.
               5. 
                  
                  • 2.4.            OBIECTIVE ȘI ȚINTE  
         5. Obiectivul privind creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale, are următoarele ținte:
            • Ținta pentru 2025-2029 – reciclarea/reutilizarea a 50% din cantitatea totală anuală de deșeuri municipale generate 
            • Ținta pentru 2030-2034 – reciclarea/reutilizarea a 60% din cantitatea totală anuală de deșeuri municipale generate 
            • Ținta din 2035 – reciclarea/reutilizarea a 65% din cantitatea totală anuală de deșeuri municipale generate.
              1. Obiectivul privind creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale
                 • Ținta începând cu anul 2023  – valorificarea energetică a minim 15% din cantitatea totală de deșeuri municipale.
                   1. Obiectivul privind reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale
                      • Ținta – cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate trebuie redusă la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995
                   2. Obiectivul privind depozitarea numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare
                   3. Obiectivul privind reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate
                      • Ținta 2035 – depozitarea a maxim 10% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate.
   5. ASPECTE INSTITUȚIONALE

Una din condiţiile aprobării finanţării infrastructurii necesare gestionării integrate a deșeurilor municipale a fost realizarea unui montaj instituţional în vederea implementării proiectului de dezvoltare a sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureș.

Montajul instituțional creat este format din: 

• Toate unităţile administrativ-teritoriale de pe raza judeţului, care s-au asociat pentru gestionarea în comun a serviciului de salubrizare pe raza județului Maramureș. Acestea asigură co-finanțare pentru realizarea infrastructurii şi deleagă în comun serviciul de salubrizare;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara – care este ”asociaţia de dezvoltare intercomunitară definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice furnizate/prestate pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii” art. 2 lit.a) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, toate unităţile administrativ-teritoriale de pe raza judeţului, inclusiv Judeţul Maramureș, au înfiinţat ” Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Gestionarea Integrata a Deseurilor Menajere in judetul Maramures” (denumită în continuare ADIGIDM-MM sau ADI) constituită în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de gestionare a deşeurilor pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului de gestionare a deşeurilor pe baza strategiei de dezvoltare a acestui serviciu.

• Acordul/Contractul de asociere – acord/contract încheiat de unităţile administrative în vederea implementării proiectului SMID Maramureș.

Astfel, pentru implementarea proiectului ”Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Maramureș” între unităţile administrative membri ADI a intervenit Contractul de asociere din 07.12.2009

• Consiliul Judeţean Maramureș este membru al ADIGIDM-MM şi desemnat prin acord (contractul de asociere) ca Beneficiar al proiectului ”Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Maramureș”.

Astfel, în vederea implementării unui sistem de management integrat al deșeurilor și gestionării serviciilor de salubrizare a localităților la nivelul județului Maramureș, 77 UAT din județul Maramureș (inclusiv Județul Maramureș) s-au asociat in baza Documentului de poziție/Contractului de asociere și au constituit Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Gestionarea Integrata a Deseurilor Menajere in judetul Maramures (ADIGIDM-MM).

ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA PENTRU GESTIONAREA INTEGRATA A DESEURILOR MENAJERE DIN JUDETUL MARAMURES (denumita in continuare “ADIGIDM MM“), avand cod CAEN 9499, s-a constituit la data de 22.09.2009 în baza Incheierii nr. 47/22.09.2009 a Judecatoriei Baia Mare.

ADIGIDM-MM este persoana juridica de drept privat si de utilitate publica; s-a constituit in temeiul unui statut si a unui act constitutiv, aprobat de fiecare dintre membri, prin hotarari ale Consiliilor Locale si ale Consiliului Judetean si cuprinde toate elementele prevazute de O.G. nr.26/2000, referitoare la constituirea unei asociatii si anume: partile, denumirea, scopul si obiectivele, durata, drepturi si obligatii ale partilor.

ADIGIDM-MM are urmatoarele obiective:

• coordonarea planificarii la nivel judetean si local, prin elaborarea si aprobarea strategiilor pentru dezvoltarea serviciilor, in special a strategiei privind managementul integrat al deseurilor in aria proiectului
• monitorizarea derularii proiectelor de investitii in infrastructura tehnico-edilitara aferenta Serviciului si informarea membrilor sai in legatura cu aceasta
• imbunatatirea comunicarii dintre nivelul judetean si cel local, dezvoltand o strategie comuna de viitor si asigurarea consultarilor in legatura cu proiectul, cu derularea si implicatiile acestuia
• elaborararea caietelor de sarcini, master plan si a regulamentelor consolidate si armonizate ale serviciilor pentru aria proiectului
• intocmirea documentatiei pentru licitatii publice, inclusiv conditiile de participare si a conditiilor de selectie a operatorilor care participa la licitatie, organizate in vederea atribuirii contractelor de delegare a gestiuni privind activitatile de colectare a deseurilor, transportul acestora la punctele/statiile de transfer si exploatarea punctelor/statiilor de transfer
• incheierea contractelor de delegare a gestiunii, prevazute mai sus, cu operatorii, in numele si pe seama unitatiilor administrativ-teritoriale implicate
• monitorizarea executarii contractelor de delegare si sa informeze regulat membrii sai despre aceasta, sa urmareasca indeplinirea obligatiilor asumate de operatori si, in conformitate cu mandatul primit si cu prevederile contractuale sa aplice penalitatile contractuale
• cresterea oportunitatiilor de finantare la nivel judetean
• imbunatatirea planificarii in domeniul infrastructurii
• imbunatatirea planificarii dezvoltarii economice
• imbunatatirea gestiunii resurselor de care dispun comunitatile locale

Conform prevederilor Contractului de asociere:

• Consiliul Judetean Maramureș isi asuma calitatea de beneficiar al proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Maramureș” prin care se realizează infrastructura necesară gestionării integrate a deșeurilor la nivelul județului și asigură implementarea proiectului și obținerea rezultattelor așteptate
• ADIGIDM-MM va fi autoritate contractanta pentru delegarea contractelor de salubritate,  în baza mandatului special dat de fiecare Consiliu Local implicat

Prin HCJ nr. 352/30.09.2024, Consiliul Județean Maramureș a mandatat ADIGIDM Maramureș să inițieze și să deruleze procedura competitivă pentru atribuirea contractului de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului de salubrizare și, în funcție de stadiul realizării CMID, va lua în considerare și va analiza inclusiv atribuirea contractului de delegare cu clauză suspensivă.

Art. 15 din Legea nr. 101/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare, este prevăzut că în cazul proiectelor de investiţii în SMID finanţate din fonduri europene nerambursabile, delegarea activităţilor de salubrizare se realizează de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

În concluzie, ADIGIDM în numele şi pe seama UAT membre va fi responsabilă de delegarea gestiunii serviciilor de salubrizare, în calitate de Delegatar.

Cadrul instituţional menţionat mai sus se completează cu:

Operatorul - persoana juridică de drept public sau de drept privat cu capital public, privat sau mixt, înregistrată în România, într-un stat membru al Uniunii Europene ori în alt stat, care are competenţa şi capacitatea, recunoscute prin licenţa emisă de autoritatea naţională de reglementare competentă din România, de a asigura nemijlocit furnizarea/prestarea, în condiţiile reglementărilor în vigoare, a un serviciu de utilități publice sau a uneia sau mai multor activități din sfera serviciilor de utilităţi publice. În cazul gestiunii delegate operatorul are calitatea de Delegat.

Contractul de delegare a gestiunii – raportul juridic dintre Delegatar (Autoritate Contractantă / Concesionar) şi Delegat (operator) în baza căruia Delegatarul atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, respectiv de gestionare a deşeurilor.

Utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii.

Contractul de furnizare sau de prestare a serviciului - constituie actul juridic prin care se reglementează raporturile dintre operator şi utilizator cu privire la furnizarea/prestarea, utilizarea, facturarea şi plata unui serviciu de utilităţi publice.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare competentă care acordă licenţa de operare, emite autorizaţii şi avizează preţurile şi tarifele.

1. FEZABILITATEA TEHNICĂ

Fezabilitatea tehnico-economică a investițiilor necesare implementării sistemului de management inegrat al deșeurilor la nivelul județului Maramureș a fost analizată in cadrul Studiului de Fezabilitate care a stat la baza aprobării Cererii (Aplicației) de Finanțare a proiectului, astfel că analiza fezabilității tehnice a investițiilor SMID Maramureș nu face obiectul prezentului studiu. Investițiile realizate prin proiectul SMID Maramureș sunt prezentate la cap. 2.1 al prezentului studiu.

În cadrul prezentului capitol se vor analiza următoarele opțiuni tehnice:

• Opțiuni privind gestiunea și delegarea serviciilor de salubrizare
• Opțiuni tehnice de delegare a activităților componente ale servicului de salubrizare

Deşi cadrul legal aplicabil este mult mai larg, serviciile de salubrizare sunt reglementate în principal prin două legi care stabilesc cadrul de funcţionare a serviciului: 

• Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, republicată cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 101/2006 defineşte sistemul de salubrizare (infrastructura tehnico-edilitară specifică împreună cu mijloacele de colectare şi transport al deşeurilor), prin intermediul căruia se realizează serviciile de salubrizare, existând astfel o legătură intrinsecă între activitatea de salubrizare şi infrastructura aferentă, delegarea activităţii neputând fi separată de exploatarea infrastructurii. 

• 4.1.            ACTIVITĂŢI DE SALUBRIZARE DELEGATE

Activitățile componenete ale serviciului de salurbizare ce vor fi delegate impreună cu infrastructura aferentă sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 9 Activități delegate

• 4.2.            OPȚIUNI PRIVIND GESTIUNEA ȘI DELEGAREA SERVICIILOR DE SALUBRIZARE
  1. OPȚIUNI PRIVIND GESTIUNEA 

Autorităţile administraţiei publice au posibilitatea de a gestiona în mod direct serviciile de utilităţi publice în baza unei hotărâri de dare în administrare sau de a încredinţa gestiunea acestora, respectiv toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea unui serviciu de utilităţi publice ori a uneia sau mai multor activităţi din sfera respectivului serviciu de utilităţi publice, în baza unui contract de delegare a gestiunii.

Conform Legii nr. 51/2006 republicată cu modificările și completările ulterioare, art. 22 alin (1) „Autorităţile administraţiei publice locale sunt libere să hotărască asupra modalităţii de gestiune a serviciilor de utilităţi publice aflate sub responsabilitatea lor. Autorităţile administraţiei publice au posibilitatea de a gestiona în mod direct serviciile de utilităţi publice în baza unei hotărâri de dare în administrare sau de a încredinţa gestiunea acestora, respectiv toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea unui serviciu de utilităţi publice ori a uneia sau mai multor activităţi din sfera respectivului serviciu de utilităţi publice, în baza unui contract de delegare a gestiunii”.

Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare şi transport al deşeurilor formează sistemul public de salubrizare a localităţilor, denumit de lege „sistem de salubrizare”. Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional care cuprinde construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubritate, cum ar fi: 

• puncte de colectare separată a deşeurilor;
• centre de colectare prin aport voluntar a deşeurilor;
• autospeciale şi utilaje specifice serviciului de salubrizare;
• baze de garare şi întreţinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare;
• staţii de transfer;
• instalaţii de sortare;
• instalaţii de compostare;
• instalaţii de digestie anaerobă;
• instalații de tratare mecano-biologică; 
• instalaţii integrate de tratare;
• instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată;
• depozite de deşeuri nepericuloase pentru deşeuri municipale; 

În analiza contractelor de delegare a gestiunii unei activităţi componente a serviciului de salubrizare este esenţial să fie analizată legătura între activitatea respectivă şi infrastructura aferentă deoarece (art. 24 alin. 2 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu toate modificările şi completările) rezultă o legătură intrinsecă între gestiunea serviciului şi exploatarea infrastructurii aferente cu care se prestează serviciul/activitățile.

Prin urmare, o anumită activitate componentă a serviciului de salubrizare nu poate face obiectul unui contract de delegare dacă operatorul cu care se încheie respectivul contract nu exploatează şi infrastructura necesară prin care se realizează acea activitate.

Legea nr. 101/2006 republicată, în art.7 cuprinde prevederi referitoare la sistemele de management integrat al deşeurilor, respectiv:

„(1) Consiliile judeţene pot avea competenţe cu privire la înfiinţarea, organizarea, gestionarea şi coordonarea sistemelor de management integrat al deşeurilor, precum şi a activităţilor specifice realizate prin intermediul acestora. 

(2) Bunurile aferente sistemului de management integrat al deşeurilor sau părţi ale acestuia, după caz, aparţin domeniului public al judeţului. 

(3) Sistemul de management integrat al deşeurilor este destinat şi asigură deservirea unităţilor administrativ-teritoriale membre în asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, republicată.”

La art. 6 alin (3) al aceluiaşi act normativ este prevăzut: 

„(3) Unităţile administrativ-teritoriale pot mandata, în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (5) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciul de salubrizare a localităţilor, prin hotărâri ale autorităţilor lor deliberative, să exercite, pe seama şi în numele lor, atribuţiile şi drepturile prevăzute la art. 6 alin. (1) şi (2), cu excepţia celor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b), d), f), g), k), l), m), o) privind aprobarea reducerii valorii taxei de salubrizare şi ș). Hotărârile adoptate de către adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară se iau cu majoritatea voturilor asociaţilor prezenţi, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Statutul-cadru al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru şi a statutului-cadru ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, cu completările ulterioare.”.

Competenţele specifice ale autorităţilor administraţiei publice locale privind serviciile publice locale, care includ şi serviciul de salubrizare, sunt reglementate de Codul Administrativ (OUG nr. 57/2019), care defineşte cadrul legal general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.

Gestiunea serviciilor comunitare de utilităţi publice priveşte organizarea, funcţionarea şi controlul furnizării/prestării serviciilor comunitare de utilităţi publice conform condiţiilor stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

Gestiunea serviciului de salubrizare poate fi organizată în două modalităţi (Art. 22, alin (2) din Legea nr. 51/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare), alegerea fiind făcută printr-o decizie a autorităţilor administraţiei publice locale:

• Gestiune directă
• Gestiune delegată

Gestiunea directă reprezintă acea modalitate prin care „autorităţile deliberative şi executive, în numele unităţilor administrativ teritoriale pe care le reprezintă, îşi asumă şi exercită nemijlocit toate competenţele şi responsabilităţile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, respectiv la administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora”, conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

Gestiunea directă presupune astfel realizarea tuturor activităţilor aferente serviciului de salubrizare de regulă printr-un operator de drept public care poate fi:

• Serviciu public de interes local sau județean, specializat, cu personalitate juridică, înființat și organizat în subordinea consiliilor locale/județene, după caz, prin HCL/HCJ – gestiunea serviciului în acest caz se face pe baza unei hotărâri de dare în administrare.
• Societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective – gestiunea serviciului în acest caz se face pe baza unui contract de delegare a gestiunii atribuit direct.

Gestiunea directă poate fi realizată și de către un operator de drept privat, dacă sunt respectate cumulativ, următoarele condiții valabile la data atribuirii cât și pe toată perioada de derulare a contractului:

1. unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe (criteriul controlului direct și influenței dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat);
2. operatorul, desfăşoară exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, care i-a încredinţat gestiunea serviciului (criteriul activității exclusive);
3. capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă (criteriul capitalului social integral public a operatorului).

Gestiunea delegată reprezintă „modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme.” – conform Legii nr. 51, art. 29 alin. (1). 

Delegarea gestiunii se realizează către operatori de drept privat cu capital public, privat sau mixt care sunt:

1. societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social privat;
2. societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social mixt.
3. societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral public (doar în zona teritorială de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale care exercită o influenţă dominantă asupra contractului sau în afara acestei zone dacă operatorul nu are încheiat un alt contract de delegare a gestiunii atribuit direct).

Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată (gestiune directă sau delegată), activităţile specifice componente ale serviciului de salubrizare sunt organizate şi se desfăşoară pe baza regulamentului serviciului şi a caietului de sarcini, aprobate prin hotărâre a consiliului local, Consiliului Judeţean sau a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, după caz, elaborate în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu caietul de sarcini -cadru, elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C. prin ordin.

Operatorii îşi pot desfăşura activitatea doar în baza licenţei emise de A.N.R.S.C, prestarea serviciilor de salubrizare fără licenţă sau în baza unei licenţe a cărei perioadă de valabilitate a expirat fiind interzisă, indiferent de modalitatea de gestiunea adoptată.

Legea permite autorităţilor administraţiei publice locale să delege gestiunea uneia sau mai multor activităţi componente ale serviciului - art. 14 alin (2) din Legea nr. 101/2006 republicată: „Gestiunea directă sau gestiunea delegată, după caz, se poate acorda pentru una ori mai multe activităţi prevăzute la art. 2 alin. (3)”. De aceea, cu ocazia încheierii contractului de delegare, atunci când este formulat obiectul acestuia, părţile trebuie să stipuleze expres şi în mod clar care sunt activităţile delegate dintre cele enumerate de lege.

În cazul gestiunii directe, contractul de delegare a gestiunii serviciilor se atribuie direct:

• operatorilor înfiinţaţi de unităţile administrativ-teritoriale, membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice;
• operatorilor cu statut de societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu capital integral al unităţilor administrativ-teritoriale înfiinţaţi prin reorganizarea pe cale administrativă, în condiţiile legii, a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de interes local sau judeţean subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, care au avut în administrare şi în exploatare bunuri, activităţi ori servicii de utilităţi publice (salubrizare).

Pentru atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii trebuie îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

• unităţile administrativ-teritoriale exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

şi

• operatorul desfăşoară exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice (de salubrizare) destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale ADI, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a delegat gestiunea serviciului;

şi

• capitalul social al operatorului este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului este exclusă.

În Aplicaţia de Finanţare a proiectului, în cadrul Raportului de analiză instituţională s-au analizat opţiunile privind modalitatea optimă de gestiune a serviciului de salubrizare după implementarea SMID. În cadrul acestui raport opţiunea de gestiune directă este eliminată, rămânând în analiză doar opţiunea gestiunii delegate.

1. OPȚIUNI PRIVIND DELEGAREA 

Conform Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 29 alin (8) „contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi:

1. contract de concesiune de servicii
   1. contract de achiziţie publică de servicii.” 

Precizăm că Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale nu se aplică deoarece în domeniul serviciului de salubrizare contractul de delegare nu poate fi calificat drept un contract de achiziții sectoriale.

Tipul de contract se stabileşte ţinând cont de măsura în care riscul de operare este transmis către operatorul economic. Astfel, în cazul în care, prin contract, o parte semnificativă a riscului de operare va fi transferată operatorului economic, contractul va fi considerat contract de concesiune, atribuirea acestuia urmând să fie făcută conform prevederilor Legii nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. 

Se consideră că o parte semnificativă a riscului de operare a fost transferată atunci când pierderea potenţială estimată suportată de concesionar nu este una neglijabilă. În cazul în care o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziţie publică.

Potrivit Legii nr. 100/2016, riscul de operare asociat contractului de delegare a gestiunii este riscul care îndeplineşte, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) este generat de evenimente care nu se află sub controlul părţilor la contractul de concesiune;

b) implică expunerea la fluctuaţiile pieţei;

c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în legătură cu exploatarea serviciilor.

Riscul de operare poate consta în:

a) fie riscul de cerere - riscul privind cererea reală pentru serviciile care fac obiectul concesiunii de servicii;

b) fie riscul de ofertă - riscul legat de furnizarea serviciilor care fac obiectul concesiunii de servicii, în special riscul că furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii;

c) fie ambele riscuri, de cerere şi de ofertă.

În scopul stabilirii tipului de contract, respectiv a prevederilor legale conform cărora se va face atribuirea contractului de delegare a gestiunii activităţii de colectare și transport a deşeurilor în judeţul Maramureș, au fost analizate riscurile specifice operării cuprinse în matricea riscurilor pentru delegare.

În Anexa 1 este prezentată alocarea riscurilor de operare. Din analiza modului de alocare a riscurilor reiese că o parte semnificativă a riscului de operare este transferată operatorului, situaţie în care contractul de delegare a gestiunii activitătii de colectare şi transport a deşeurilor va fi considerat contract de concesiune de servicii.

În tabelul de mai jos s-au analizat avantajele și dezavantajele pentru fiecare din cele 2 tipuri de contracte de delegare:

Tabel 10- Comparare tipuri de contract de delgare

În urma analizei comparative prezentate mai sus și din alocarea riscurilor rezultă că contractul/contractele de delegare vor fi contract(e) de concesiune de servicii, intrând sub incidența Legii nr. 100/2016.

Conform prevederilor Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, autoritatea contractantă va atribui contractul de concesiune prin una din următoarele proceduri de atribuire :

• licitaţie deschisă 
  1. într-o singură etapă- procedura la care în anunţul de concesionare, se solicită operatorilor economici depunerea de oferte, urmând ca acestea să fie evaluate pe baza criteriilor de calificare şi de selecţie; procedura nu este condiţionată de depunerea unui anumit număr de oferte;
  2. în 2 etape – procedura la care în anunţul de concesionare se publică criteriile de calificare şi reguli de negociere, cu menţiunea că procedura se va desfăşura în 2 etape:
     • depunere a ofertelor – la care pot participa un număr nedefinit de ofertanti
     • negocieri pe baza criteriilor de atribuire – la care sunt invitaţi să participe doar ofertanţii care au depus oferte admisibile din punct de vedere al criteriilor de calificare şi selecţie;
• dialog competitiv – procedura la care se publică un anunt de concesionare, prin care se solicita operatorilor economici depunerea de solicitări de participare, se publică criteriile de calificare şi selecţie şi regulile aplicabile, numărul maxim de candidaţi; procedura se desfăşoară în 3 etape iar numărul minim de candidati este cel puţin de 3:
  • prima etapă – depunerea solicitărilor de participare şi selectarea unor candidaţi pe baza criteriilor de calificare;
  • etapa a doua – dialogul cu candidaţii selectaţi, în vederea identificării soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante pe baza căreia/cărora se vor depune ofertele finale;
  • depunerea ofertelor finale  - de către candidaţii rămaşi în urma etapei de dialog şi evaluarea acestora pe baza criteriilor de atribuire;
• negocierea fără publicarea unui anunţ de concesionare  - se aplică, prin excepție, doar dacă serviciul nu poate fi realizat decât de un anumit operator economic pentru unul din următoarele motive:
  • scopul concesiunii este achiziţionarea unei opere de arta sau reprezentaţii artistice unice,
  • concurenţa lipseşte din motive tehnice,
  • existenţa unui drept exclusiv,
  • protecţia unor drepturi de proprietate intelectuală,
  • dacă în cazul unei proceduri de atribuire iniţiale nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau toate cele depuse au fost neconforme, cu condiţia nemodificării condiţiilor iniţiale ale concesiunii şi cu transmiterea unui raport la Comisia Europeana (la solicitarea acesteia).

ADIGIDM MM conform prevderilor Contractului de asociere (art.10) și condiţionalităţilor impuse prin Contractul de Finanţare pentru realizarea Proiectului SMID Maramureș, are obligația de a atribui contractul de delegare a gestiunii prin aplicarea procedurii de licitaţie deschisă. Această procedură se poate derula fie într-o singura etapă fie în două etape, în funcţie de decizia Autoritătii Contractante. 

Criteriile principale care trebuie urmărite pentru atribuirea contractului trebuie să ţină cont de prevederile H.G. nr. 867/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile  de lucrări şi concesiunile de servicii, potrivit cărora autoritatea contractantă aplică atât criterii de calificare şi selecţie cât şi criterii de atribuire a contractului.

Conform Legii nr. 101/2006, operatorii serviciului de salubrizare care participă la procedurile organizate pentru delegarea gestiunii serviciului trebuie să facă dovada competenţei tehnico-organizatorice, a celei privind calificarea personalului şi a asigurării unei dotări tehnico-materiale adecvate, prin care să garanteze capacitatea de a presta serviciul la nivelul parametrilor cantitativi şi calitativi prevăzuţi în regulamentul serviciului de salubrizare şi pentru toate tipurile de activităţi contractate.

Viitorul operator îşi poate desfăşura activitatea numai pe baza licenţei emise de A.N.R.S.C., pentru activitățile delegate, prestarea acestor activităţi componente ale serviciului de salubrizare fără licenţă sau cu licenţă expirată, indiferent de tipul de gestiune adoptat, fiind interzisă.

• 4.3.            OPȚIUNI TEHNICE DE DELEGARE A ACTIVITĂȚILOR COMPONENTE ALE SERVICULUI DE SALUBRIZARE

Luând în considerare activitățile componente care fac obiectul delegării analiza opțiunilor tehnice vizează numărul de contracte de delegare optime prin gruparea activităților în funcție de tip și/sau localizare/arie geografică. 

În cadrul documentelor proiecutlui SMID Maramureș au fost analizate 2 opțiuni, in prezentul studiu se vor reanaliza cele 2 opțiuni precum și alte opțiuni fezabile identificate pentru a fi corelare cu modificările din legislație, respectiv cu prevederile OUG nr. 92/2021 și ale PJGD Maramureș.

Opţiunile identificate și analizate în vederea delegării activităţilor de transfer, sortare, tratare mecano-biologică, compostare, depozitare și operare CCVD sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 11- Analiză opţiuni de delegare a zonelor de colectare 

După cum rezultă din tabelul de mai sus opțiunea cu cele mai multe avantaje și mai puține dezavantaje este Opţiunea 1 - 1 contract de delegare  pentru activitatățile delegate și operarea instalațiilor SMID.

1. FEZABILITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ 

Fezabilitatea economico-financiară aferentă implementării sistemului de management inegrat al deșeurilor la nivelul județului Maramureș a fost analizată in cadrul Analizei Cost Beneficiu care a stat la baza aprobării Cererii (Aplicației) de Finanțare a proiectului.

• 5.1.            CONCLUZII ACB PRIVIND FEZABILITATE ECONOMICO-FINANCIARĂ 

Finanțarea serviciului de salubrizare este asigurată din taxele/tarifele de salubritate plătite de utilizatorii serviciului.

Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se fundamentează pe baza cheltuielilor de exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi active necorporale, a costurilor de protecţie a mediului, a costurilor de securitate şi sănătate în muncă, a costurilor care derivă din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a cheltuielilor financiare şi pot include şi o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit.

În cadrul Analizei Cost Beneficiu (ACB) a proiectului SMID Maramureș taxele/tarifele pentru serviciul de salubrizare au fost stabilite in baza următoarelor criterii:

• suportabilitatea generatorului de deseuri 
• principiul „poluatorul plateste”
• sustenabilitatea proiectului 
• ratele de rentabilitate a investitiei 
• capitalul si rata de cofinantare a proiectului 

Suportabilitatea costurilor de catre populatie reprezinta capacitatea utilizatorilor serviciilor de a plati pentru aceste servicii, fara a periclita abilitatea lor de a face fata cheltuielilor altor nevoi de baza.

Suportabilitatea este limitata de plafonul superior de 1,8% pentru cea mai mica decila din venitul gospodariilor. Ratele de suportabilitate conform ACB proiect sunt prezentate in figura de mai jos.

Figura 4 – Ponderea cheltuielor cu deseurile in veniturile populatiei (sursa: ACB proiect)

Figura de mai jos ilustreaza variatia taxelor, exprimate in lei/t.

Figura 5 – Evolutia taxelor/tarifelor (sursa: ACB proiect)

În cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Maramureș şi conform Hotarării AGA ADIGIDM-MM, se prevede:

• implementarea sistemului de taxă pentru utilizatorii casnici;  
• implementarea sistemului de tarif pentru utilizatorii non-casnici.

Stabilirea tarifelor la utilizatori se va realiza cu respectare prevederilor Ordinului 640/2022 cu modificările și completările ulterioare.

• 5.2.            APLICAREA INSTRUMENTULUI ECONOMIC ”PLĂTEȘTE PENTRU CÂT ARUNCI” 

În conformitate cu prevederile art. 26 alin (3) din Legea 101/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare ” Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să implementeze instrumentul economic «plăteşte pentru cât arunci» în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (5) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare”. 

”Plătește pentru cât arunci” (PAYT) este un instrument economic care implementează principiul ”poluatorul plătește” și care are drept scop creșterea ratei de reutilizare, reciclare şi reducere a cantității de deșeuri la depozitare prin stimularea colectării separate a deșeurilor. 

Implementărea instrumentului ”plătește pentru cât arunci” se poate realiza în baza următoarelor elemente:

1. volum
2. frecvența de colectare
3. greutate
4. saci de colectare personalizați

În vederea implementării instrumentului ”plătește pentru cât arunci” se poate utiliza un element din cele enumerate mai sus sau se poate realiza o combinație de mai multe elemente. 

În tabelul de mai jos sunt prezentate orientativ/sintetic pentru fiecare element aferent PAYT avantajele/ dezavantajele și modul de reflectare în tariful specific activității

Tabel 12- Opţiuni implementare PAYT

În vedere implementării instrumentului ”plătește pentru cât arunci” se poate utiliza un element din cele enumerate mai sus sau se poate realiza o combinație de mai multe elemente.

Implementarea tehnică a instrumentului ”plătește pentru cât arunci” are la bază 3 elemente:

• Identificarea utilizatorului (utilizator/recipient)
• Măsurarea cantității de deșeuri (cântărire, volum, frecvență)
• Aplicarea unui cost pe unitate

În vederea oferirii unor orientări în implementării acestui instrument, Ministerul Mediului a publicat câteva recomandări, conform cărora implementarea instrumentului se poate realiza prin:

• modificarea volumelor recipienților de colectare;
• saci personalizați inscripționați cu coduri de bare și culori diferite în funcție de tipul deșeurilor colectate;
• modificarea frecvenței de colectare;
• prin măsurarea greutății recipienților de colectare pentru fiecare tip de deșeuri colectate (reciclabile, biodeșeuri, reziduale, inerte) și fiecare flux (menajere, similare, servicii publice).

Pentru implementarea acestui instrument se montează pe recipiente cipuri RFID (pe pubele)/etichetă cu coduri de bare (pe saci) pentru identificarea utilizatorului (inclusiv date privind volumul recipientului). Pe autospecialele de colectare a deșeurilor se montează sisteme de citire a acestor cipuri şi coduri de bare, care vor înregistra şi numărul de ridicări de la fiecare utilizator.

A.N.R.S.C. va elabora şi va publica pe site-ul instituției recomandări privind operaționalizarea instrumentului economic «plătește pentru cât arunci», pe baza celor mai bune practici naționale și europene din domeniu[4].

În vederea implementării instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

• Etapa 1 – Stabilirea obiectivelor specifice PAYT, respectiv scopul urmărit de ADI/UAT prin implementarea instrumentului PAYT. Stabilirea obiectivelor se va realiza în corelare cu țintele și obiectivele PJGD/PMGD.

De asemenea, în aceasta etapa se vor stabili criteriile pentru selectarea elementului PAYT și se vor ierarhiza in funcție de importanță acordată conform politicilor UAT / obiectivele și țintele PJGD/PMGD.

• Etapa 2 – Realizare studiu privind selectarea instrumentului PAYT – studiu va face o analiza a situației existente și pornind de la obiectivele specifice urmărite de UAT pentru implementarea PAYT va analiza opțiunile implementării PAYT (volum, frecvență, greutate, saci personalizati, sau o combinație a acestora frecvență-volum, frecvență-greutate etc.). În baza unei analize multicriteriale (luand in considerare criteriile stabilite in etapa I) se va selecta elementul PAYT optim. După selectarea elementului PAYT se va realiza o analiză de optiuni pentru implementarea financiară a instrumentului: cu o componentă de tarif sau mai multe componente de tarif. In cadrul studiului se va face si o analiză a riscurilor implementării instrumentului PAYT selectat (identificare riscuri/dificultati in implementare și posibile solutii).

Conținut minim al studiului: Descrierea situației existente și principale deficiențe; Obiective specifice PAYT; Optiuni tehnice implementare PAYT; Costuri implementare opțiuni (costuri de investiție; Costuri de operare); Compararea opțiunilor și selectarea PAYT optim (analiza multi-criteriala); Implementarea financiară a instrumentului /Mecanismul financiar; Analiza riscurilor; Concluzii și recomandări

• Etapa 3 – Consultarea publicului – se va realiza consultarea publicului cu privire la Instrumentul PAYT selectat și modul de implementare.
• Etapa 4 – Definitivarea și aprobarea Instrumentului PAYT – pe baza rezultatelor consultării publicului se vor definitiva aspectele privind implementarea PAYT și se va elabora și aproba de autoritățile competente Regulamentul pentru implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci”.
• Etapa 5 – Implementarea PAYT, inclusiv acțiuni de conștientizare și sancționare – implementarea PAYT mai presupune:
• realizarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor dezvoltate și adaptate specificului instrumentului PAYT selectat
• conștientizare și informarea utilizatorilor în vederea acceptării instrumentului PAYT selectat de către utilizatori
• existența unui sistem de verificare, control și sancționare a fraudelor, precum şi implementarea unui regim al contravențiilor.

În vederea adoptării unui sistem PAYT este recomandat ca sistemului PAYT selectat să fie implementat mai întâi într-o zonă pilot, cu monitorizare rezultatelor şi doar ulterior să fie extins la nivelul întregii comunități.

Regulile privind implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” vor fi stabilite de UAT-uri/ADI, iar instrumentul va putea fi implementat în urma elaborării și aprobării de autoritățile competente a Regulamentului pentru implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci”, după consultarea publică.

1. ASPECTE DE MEDIU

Din punct de vedere al protecţiei mediului, desfăşurarea activităţiilor componente ale serviciului de salubrizare delegate trebuie să acopere trei aspecte majore:

1. Aspecte referitoare la monitorizarea impactului asupra mediului pe care îl au activităţile desfăşurate– care vor fi cuprinse şi în autorizaţiile de mediu pentru desfăşurarea acestor activităţi;
2. Aspecte referitoare la atingerea ţintelor prevăzute în legislaţia de mediu privind deşeurile;
3. Aspecte referitoare la respectarea altor prevederi legale din domeniul gestionării deşeurilor.
   1. Aspecte referitoare la monitorizarea impactului asupra mediului pe care îl au activităţile desfăşurate

Obligaţiile care revin operatorilor de salubrizare pentru a asigura un impact negativ minim asupra mediului datorat activităţilor desfăşurate sunt:

• interzicerea abandonării deşeurilor sau eliminării/evacuării lor în alte spaţii decât cele prevăzute prin autorizaţia de mediu;
• transportarea deşeurilor cu mijloacele de transport doar pe rutele autorizate şi doar către instalaţiile de sortare/tratare pentru care au primit permis;
•  menţinerea separată a fluxurilor de deşeuri colectate;
• menţinerea curată a punctelor de colectare administrate, primite în concesiune de la Autoritatea Contractantă;
• menţinerea în stare de igienă şi funcţionare bună a mijloacelor de transport utilizate în activitate, pentru asigurarea unor niveluri minime pentru consumul de carburanţi şi emisii de noxe în atmosferă;
• păstrarea unei evidenţe exacte a cantităţilor de deşeuri gestionate şi a trasabilităţii lor;
• respectarea tuturor măsurilor impuse prin autorizaţia de mediu, autorizaţia sanitară, autorizaţia de funcţionare şi licenţa de operare.

1. Aspecte referitoare la atingerea ţintelor prevăzute în legislaţia de mediu privind deşeurile municipale

Obiectivele şi ţintele sunt deosebit de importante în definirea alternativelor tehnice, în elaborarea Studiului de oportunitate şi a Regulamentului de salubrizare, dar şi în elaborarea documentaţiilor de atribuire pentru delegarea gestiunii activităţii de operare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor.

Obiectivele și țintele privind gestionarea deșeurilor municipale sunt prezentate în capitolul 3 iar dintre acestea, unele obiective și ținte reprezintă criterii pentru stabilirea alternativelor de gestionare a deșeurilor municipale, și anume:

• Creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare:
• la 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 de calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) – incepand cu 2025, conform Directivei cadru;
• la 60% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 de calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) – incepand cu 2030, conform Directivei cadru;
• la 65% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 de calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) – incepand cu 2035, conform Directivei cadru.
• -          Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 – incepand cu 2023;
• -          Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale la 15% din cantitatea totală de deșeuri generată – incepand cu  2023;
• Depozitarea deşeurilor este permisă numai dacă deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic - incepand cu 2023;
• Obligativitatea colectării separate a biodeșeurilor începând cu 31 decembrie 2023;
• Depozitarea deșeurilor numai în depozite conforme – permanent;

Termenele de îndeplinire a țintelor sunt stabilite pe baza prevederilor legale, precum și luând în considerare faptul că noile instalații de tratare a deșeurilor se asumă a fi în operare cel mai devreme în anul 2025.

Din punct de vedere al activității de colectare și transport al deșeurilor municipale elementul cel mai important este rata de capturare care trebuie asigurată pentru atingerea țintelor. Ratele de capturare/colectare au fost stabilite în cadrul PJGD Maramureș.

1. Aspecte referitoare la respectarea altor prevederi legale din domeniul gestionării deşeurilor

Față de calculele din Analiza Cost-Beneficiu din proiect, prin OUG nr. 196/2005, cu modificările și completările ulterioare, apare obligativitatea de plată la AFM după cum urmează:

• pentru valoarea contribuției pentru economia circulară (CEC) pentru deșeurile depozitate de 160 lei/tonă începând din anul 2024;
• contribuţie de 50 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 a OUG nr. 196/2005 a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual şi cantitatea efectiv încredinţată spre reciclare şi alte forme de valorificare.

1. ASPECTE SOCIALE

În situaţia actuală, un procent însemnat din populaţia angajată în gestionarea deşeurilor este implicată neoficial, efectuând activităţi necompatibile cu gestionarea igienică a deşeurilor, fiind expusă la riscuri de îmbolnăvire şi rănire.

Există două categorii de persoane a căror sănătate va beneficia de pe urma proiectului, şi anume:

(i) lucrătorii implicaţi în gestionarea deşeurilor;

(ii) populaţia în general.

Implementarea noului sistem de management al deşeurilor va îmbunătăţi semnificativ starea de sănătate şi gradul de siguranţă al populaţiei, reducând poluanţii emişi în mod semnificativ din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Prin creşterea nivelului calitativ al serviciilor de salubrizare, comunităţile locale vor beneficia de o îmbunătăţire a calităţii mediului şi implicit a sănătăţii populaţiei. De asemenea, organizarea unui serviciu de salubrizare centralizat în mediul rural şi închiderea depozitelor neconforme vor conduce la creşterea gradului de satisfacţie a populaţiei cu privire la prestarea acestor servicii.

În cadrul procedurii de delegare a serviciilor, se a solicita operatorilor să se certifice conform OH SAS 18001 privind sănătatea şi securitatea în muncă.

Extinderea activităţilor în sectorul managementului deşeurilor şi gradul mai ridicat de automatizare a activităţilor nu vor produce o scădere a numărului de muncitori, ci apariţia unor noi categorii de locuri de muncă care necesită abilităţi de un nivel mai ridicat, cu un nivel de salarizare aferent.

Datorită tehnicilor noi de gestionare a deşeurilor implementate şi în urma operării conforme a instalaţiilor nu vor exista grupuri de populaţie afectate negativ.

În cadrul ACB din Aplicaţia de Finanţare a proiectului SMID Maramureș sunt identificate obiectivele şi ţintele socio-economice:

• crearea de noi locuri de muncă;
• crearea de noi oportunităţi de afacere;
• sănătatea oamenilor;
• calitatea vieţii

Proiectul va îmbunătăţi standardele de viaţă ale întregii populaţii din judeţ prin serviciile adecvate de gestionare a deşeurilor pe care le oferă.

1. PREZENTAREA SOLUŢIEI OPTIME DE DELEGARE A ACTIVITĂȚILOR COMPONENTE ALE SERVICIULUI DE SALUBRIZARE

• 8.1.                ACTIVITĂŢILE DE SALUBRIZARE DELEGATE

Activităţile de salubrizare care fac obiectul delegării gestiunii serviciului de salubrizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2006 privind salubrizarea localităţilor, republicată cu modificările și completările ulterioare:

1. transferul deşeurilor municipale în staţii de transfer, inclusiv transportul separat al deşeurilor reziduale la depozitele de deşeuri nepericuloase şi/sau la instalaţiile integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă; 
2. sortarea deşeurilor de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă colectate separat din deşeurile municipale în staţii de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică; 
3. tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale în instalaţiile de tratare mecano-biologice sau, după caz, în instalaţiile integrate de tratare, inclusiv transportul deşeurilor stabilizate biologic şi al deşeurilor reziduale care nu mai pot fi valorificate la depozitele de deşeuri şi al deşeurilor reziduale valorificabile energetic la instalaţiile de valorificare energetică; 
4. tratarea aerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;
5. eliminarea, prin depozitare, a deşeurilor reziduale, a deşeurilor stradale, a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor la depozitele de deşeuri nepericuloase;
6. operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deşeurilor de la persoanele fizice. 

Beneficiarii acestor activităţi sunt:

• Comunităţile locale componente ale ADIGIDM Maramureș;
• Persoane fizice, locuitori ai judeţului Maramureș, care beneficiază individual de una sau mai multe activităţi specifice serviciului de salubrizare;
• Agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Maramureș;
• Instituţii publice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Maramureș.

• 8.2.                NUMĂR CONTRACTE DE DELEGARE A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE

Judeţul Maramureș a fost împărţit în 4 zone de colectare, conform Aplicației de Finanțare a proiectului SMID Maramureș, fiecare dintre ele fiind deservită de una sau mai multe instalaţii de gestionare a deşeurilor.

În urma analizei opțiunilor privind numărul de contracte de delegare, opțiunea recomandată este:

• 8.3.                ARIA DELEGĂRII

Aria delegării activităților componente ale serviciului de salubrizare este județul Maramureș, aria unităților administrativ teritoriale asociate in cadrul ADIGIDM Maramureș.

În figura de mai jos este prezentataă aria delegării și localizarea infrastructurii delegate.

Figura 6 - Harta zone de colectare și localizarea infrastructurii de gestionare deșeuri municipale

În tabelul de mai jos este prezentată populația rezidentă (conform Recensamant 2021) estimată din aria delegată, pentru fiecare zonă de colectare.

Tabel 13 – Populația rezidentă arie delegată 

 (Sursă:  Recensământul populației 2021)

• 8.4.                DURATA DELEGĂRII SERVICIILOR

Conform prevederilor actelor normative în vigoare (Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice) durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată şi nu va depăsi durata maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. 

Conform Legii 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii durata maximă a concesiunii nu poate depăşi timpul estimat în mod rezonabil necesar concesionarului pentru a obţine un venit minim care să permită recuperarea costurilor investiţiilor efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum şi a unui profit rezonabil

Având în vedere că:

• Autorittaea contractntă deleagă și infrastrutura de gestionare a deșeurilor. 
• Investiţiile in sarcina operatorilor sunt minime și nu au o durată de amortizare mai mare de 5 ani

și luând în considerare că: 

• conform  art. 32 alin (3) din Legea 51/2006 republicată ” Durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabileşte, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 şi ale Legii nr. 100/2016 şi nu va depăşi durata maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. În cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.”

• 8.5.                MECANISMUL FINANCIAR / MECANISMUL DE PLATĂ

În baza prevederilor Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru asigurarea finanţării serviciului, beneficiarii serviciilor de salubrizare achită contravaloarea serviciului de salubrizare prin tarife, în cazul în care prestarea serviciului de salubrizare se face pe baza unui contract sau prin taxe speciale, dacă se prestează fără contract încheiat.

Astfel, plata serviciilor de salubrizare poate fi percepută de la utilizatorii serviciului în două forme, respectiv două sisteme de încasare a tarifului:

• tarif - perceput de operatorul serviciului direct de la utilizator în baza unui contract încheiat cu utilizatorul
• taxă - percepută de administraţia publică locală de la utilizatorii din aria administrativă în baza unei HCL

În cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Maramureș şi conform Hotarării AGA ADIGIDM-MM, se prevede:

• implementarea sistemului de taxă pentru utilizatorii casnici;  
• implementarea sistemului de tarif pentru utilizatorii non-casnici.

Mecanismul financiar în cazul modalității de plată prin taxă este reglementat prin Ordinul ANRSC 640/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare. La art. 40 și 42 din Ordin este prevăzut:

” ART. 40

(1)   În modalitatea de plată prin taxă, contractele de prestări servicii încheiate între operatorii care desfășoară activități de salubrizare pe fluxul deșeurilor municipale conțin numai clauze cu privire la condițiile de recepție și de acceptare a deșeurilor la stațiile de sortare, instalațiile de tratare și/sau depozitele de deșeuri, după caz, și nu la plata respectivelor servicii, care se asigură de către autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale din taxele de salubrizare încasate de la utilizatori sau, după caz, de către asociația de dezvoltare intercomunitară, conform fluxului financiar stabilit prin contractul de delegare, din sumele virate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale membre ale asociației.

(2)   În modalitatea de plată prin taxă, nu se emit facturi între operatori pentru prestarea activităților de salubrizare desfășurate pe fluxul deșeurilor municipale.

...

Art. 42

(1)   În modalitatea de plată prin taxă,  operatorii care desfășoară activități de salubrizare pe fluxul deșeurilor municipale facturează autoritatea administrației publice locale sau, după caz, asociația de dezvoltare intercomunitară, după cum urmează: 

a)    fiecare operator care desfășoară activități de salubrizare pe fluxul deșeurilor municipale, cu excepția operatorului depozitului de deșeuri, evidențiază distinct pe factură valoarea activității/prestației, calculată prin aplicarea tarifului aprobat la cantitatea totală de deșeuri aferentă activității/prestației; 

b)    operatorul depozitului de deșeuri evidențiază distinct pe factură valoarea activității,  calculată prin aplicarea tarifului de depozitare aprobat la cantitatea totală de deșeuri acceptată la depozit de la fiecare operator în parte, inclusiv valoarea contribuției pentru economia circulară aferentă.”

In afara fluxurilor financiare menționate mai sus, mai există un flux, acela al rambursării costurilor de operare (colectare, transport, transfer, sortare) de către OIREP-urile pentru deşeurile de ambalaje colectate în cadrul sistemului. ADI, în baza mandatului UAT, va încheia contracte/parteneriate cu OIREP-urile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Schema Mecanismului Financiar în cazul sistemului prin Taxă este prezentată mai jos.

Figura 7 – Schema mecanismului de plată – sistem taxă

Flux financiar 1 – Plata efectuată de utilizatori

Flux financiar 1a –  UAT încasează taxa de salubrizare de la Utilizatorii Casnici 

inclusiv de la Utilizatorii Non-Casnici de pa raza unui UAT in cazul in care  Consiliul Local decide în Regulamentul propriu de instituire a taxei de salubrizare că și această categorie de utilizatori intră sub incidența colectării contravalorii serviciului de salubrizare prin taxă.

Flux financiar 2 – Plata către operatorii de salubrizare de pe fluxul deșeurilor

Flux financiar 2a –   UAT achită lunar Operatorilor de pe fluxul deșeurilor (Colectare și Transport, Transfer; Sortare; TMB; Compostare; Depozit Sârbi; CCVD/CAV) contravaloarea serviciilor prestate către Utilizatorii Casnici, în baza facturii emisă de aceștia care conține valoarea activității/prestației, calculată prin aplicarea tarifului aprobat la cantitatea lunară de deșeuri aferentă activității/prestației, precum şi cheltuielile cu eliminarea prin depozitare şi cu valoarea contributiei pentru economia circulară calculate numai pentru cantitatea de deşeuri destinată  a fi eliminată prin depozitare rezultată din aplicarea indicatorului de performanţă al activităţii/prestaţiei, prevăzut în contractul de delegare..

Flux financiar 3 – Plata redevenței

                                 Operatorii achită redevența aferentă activităților delegate, care se plătește în Fondul IID (conform OUG 198/2005)

Flux financiar 4 – UAT/ADI încasează suma pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje de la organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor (OIREP), sumă care este utilizată pentru calculului taxei de salubrizare.

Mecanismul financiar în cazul modalității de plată prin tarif este de asemenea reglementat prin Ordinul ANRSC 640/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare. Mecanismul de plată prin tarif se va aplica doar in cazul utilizatorilor non-casnici dacă Consiliul Local decide în Regulamentul propriu de instituire a taxei de salubrizare că această categorie de utilizatori nu intră sub incidența colectării contravalorii serviciului de salubrizare prin taxă.

Schema Mecanismului Financiar în cazul sistemului prin Tarif este prezentată mai jos.

Figura 8 – Schema mecanismului de plată – sistem tarif pentru utilizatori non-casnici

Flux financiar 1 – Plata efectuată de utilizatori

Flux financiar 1b –  Operatorul de Colectare și transport încasează contravaloare serviciilor în baza tarifului aprobat de la Utilizatorii Non-Casnici

Flux financiar 2 – Plata către operatorii de salubrizare de pe fluxul deșeurilor

Flux financiar 2b –  Operatorul de Colectare și transport achită lunar Operatorilor de pe fluxul deșeurilor (Transfer; Sortare; TMB; Compostare; Depozit Sârbi; CAV) contravaloarea serviciilor prestate către Utilizatorii Non-Casnici, în baza facturii emisă de aceștia care conține valoarea activității/prestației, calculată prin aplicarea tarifului aprobat la cantitatea lunară de deșeuri aferentă activității/prestației, precum şi cheltuielile cu eliminarea prin depozitare şi cu valoarea contributiei pentru economia circulară calculate numai pentru cantitatea de deşeuri destinată  a fi eliminată prin depozitare rezultată din aplicarea indicatorului de performanţă al activităţii/prestaţiei, prevăzut în contractul de delegare.

                                 Operatorii achită redevența aferentă activităților delegate, care se plătește în Fondul IID (conform OUG 198/2005)

Flux financiar 3 – Plata redevenței

                                 Operatorii achită redevența aferentă activităților delegate, care se plătește în Fondul IID (conform OUG 198/2005)

Stabilirea, modificarea și ajustarea tarifelor se va realiza în conformitate cu prevederile Ordinului ANRSC 640/2022, respectiv ale legislației în vigoare.

• 8.6.                INVESTITII PUSE LA DISPOZITIE DE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ

Împreună cu activitățile de salubrizare delegate se va concesiona și infrastructura aferentă realziată în cadrul proiectului SMID Maramureș. 

Infrastructura ce va fi concesionată de autoritatea contractantă defalcată pe activități delegate este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 14 Infrastructura delegată

Infrastructura concesionată ce va fi delegată detaliată pe componente va fi prezentată în cadrul documentațieie de atribuire.

• 8.7.                ESTIMAREA CHELTUIELILOR DE OPERARE ȘI ÎNTREȚINERE ȘI A VALORII CONTRACTELOR DE DELEGARE

În estimarea cheltuielilor de operare și întreținere pentru fiecare zonă luate în considerare la stabilirea valorii contractelor de delegare prin concesiune pentru serviciul de salubrizare s-au luat în considerare cerințele legislative în vigoare, respectiv:

• OUG nr. 92/2021 - prevede la art. 17 alin. (5) lit. f) și i) că autoritățile administrației publice locale ale UAT-ului au obligația:
  1. să includă în caietele de sarcini și în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare tarife/taxe distincte pentru activitățile desfășurate de operatorii de salubrizare;
  2. să stabilească și să aprobe tarife/taxe distincte pentru beneficiarii serviciului de salubrizare pentru gestionarea deșeurilor reciclabile colectate separat, respectiv pentru gestionarea celorlalte categorii de deșeuri. 
• Ordinul A.N.R.S.C.   nr. 640/2022 - privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile de salubrizare, precum şi de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deşeurilor şi a taxelor de salubrizare
  1. Tarifele pentru activitatea/activităţile desfăşurate pe fluxul deşeurilor municipale se fundamentează de operatori prin luarea în calcul numai a cheltuielilor de operare aferente activităţii/prestaţiei respective, fără a include în structura tarifului:

  a) cheltuieli aferente altor activităţi de salubrizare desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale, precum cheltuieli cu depozitarea, cheltuieli cu sortarea şi/sau cheltuieli aferente altor activităţi de tratare a deşeurilor;

  b) cheltuieli cu contribuţia pentru economia circulară;

  c) venituri estimate/obţinute din vânzarea/valorificarea deşeurilor şi/sau din sumele încasate de la organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.

• Legea nr.101/2006 republicată art. 26 alin (8), cu modificările și completările ulterioare, prevede că nivelul tarifelor vor fi stabilite astfel încât:

a)    să acopere costul efectiv al prestării serviciului de salubrizare;

b)    să acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi exploatare a serviciului de salubrizare;

c)    să încurajeze investiţiile de capital;

d)    să respecte şi să asigure autonomia financiară a operatorului;

La calculul valorii estimate a contractelor s-au avut în vedere prevederile art.12 și 13 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii:

“Art. 12 

(1) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii este cifra totală de afaceri a concesionarului generată pe durata contractului, fără TVA, în schimbul lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul concesiunii, precum şi pentru bunurile accesorii acestor lucrări şi servicii.

......

Art. 13 Autoritatea/entitatea contractantă calculează valoarea estimată a concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii utilizând o metodă obiectivă ce trebuie specificată în documentaţia de atribuire, ....” 

Luând considerare prevederile legale în vigoare, precum și prevederile Ordinului ANRSC 640/2022 s-au estimat costurile de operare pentru fiecare activitate de salubrizare ce va fi delegată. În baza cheltuielilor de operare aferente activităţilor delegate s-a determinat valoarea estimată a contractului de delegare, prin raportare la durata și prognoza creșterii inflației (conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză publicate pe www.cnp.ro). 

În tabelul de mai jos este prezentat calculul valorii estimare:

Tabel 15 – Valoare estimat contract de delegare

Notă: valorile pentru anii 2- 5 de operare s-au stabilit prin aplicarea creșterii inflației conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză publicate pe www.cnp.ro (prognoza 2025-2029 – varianta de primăvară 2026)

Valoarea estimată a contractului de delegare pe perioada de 5 ani este de 191.864.191,84 lei fără TVA.

• 8.8.                PREVEDERI CONTRACTUALE

Conform art. 29 alin. (11) din Legea nr. 51/2006, cu toate modificările şi completările, toate contractele de delegare a gestiunii, indiferent de activităţile delegate, cuprind în mod obligatoriu clauze referitoare la:

1. denumirea părţilor contractante

În ceea ce priveşte denumirile părţilor contractante facem următoarele precizări:

• Unitatea Administrativ-Teritorială/ UAT-urile care deleagă împreună gestiunea unor activităţi componente ale serviciului de salubrizare poartă denumirea conform legii, de „delegatar”;

Contractul de delegare poate fi încheiat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare Integrată a Deşeurilor Menajere în Judeţul Maramureș (ADI) în numele și pe seama UAT, însă calitatea de delegatar va rămâne a UAT-urilor respective ca parte la contract, ADI fiind doar mandatarul acestora.

• Operatorul căruia i se deleagă gestiunea este denumit, conform legii, „delegat”.
  1. obiectul contractului, cu indicarea activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice ce urmează a fi furnizate/prestate în baza contractului de delegare a gestiunii, astfel cum sunt prevăzute în legile speciale; 

Precizăm ca există o legătură intrinsecă între prestarea unui serviciu/ unei activităţi componente şi exploatarea de către acelaşi operator a infrastructurii aferente. Nu pot face obiectul contractului acele activităţi a căror infrastructură nu este exploatată de către operatorul căruia i s-ar delega gestiunea activităţii prin includerea ei în obiectul contractului. 

1. durata contractului;

Durata contractului de delegare prin concesiune a activităților componente ale serviciului de salubrizare este de 5 ani, durată ce va fi menţionată în documentaţia de atribuire.

În ceea ce priveşte clauzele de prelungire a duratei contractelor, acestea sunt reglementate de prevederile Legii nr. 100/2006.

1. aria teritorială pe care vor fi prestate serviciile;
2. drepturile şi obligaţiile părţilor contractante; 
3. modul de repartizare a riscurilor între părţi (în cazul contractelor de concesiune);
4. natura oricăror drepturi exclusive sau speciale acordate delegatului;
5. sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la investiţii/programele de investiţii, precum reabilitări, modernizări, obiective noi, extinderi, inclusiv modul de finanţare a acestora;
6. indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului şi modul de monitorizare şi evaluare a îndeplinirii acestora;
7. tarifele pe care delegatul are dreptul să le practice la data începerii furnizării/prestării serviciului, precum şi regulile, principiile şi/sau formulele de ajustare şi modificare a acestora;

Precizam că este vorba despre „tariful” încasat de operator în contravaloarea prestării serviciului, care nu se confundă cu „sistemul de tarife”. Acest tarif al operatorului poate fi recuperat fie direct de la utilizatori (în sistem de tarife, când există şi contracte de prestări servicii încheiate direct de operator cu utilizatorii), fie este plătit de autoritatea publicǎ (în sistem de taxe speciale plătite de utilizatori către autoritatea publică localǎ – aşa cum este prevăzut în Contractul de Asociere al Proiectului SMID în judeţul Maramureș). 

De asemenea, stabilirea, modificarea şi ajustarea acestor tarife se face în conformitate cu metodologia ANRSC aprobată prin Ordinul nr. 640/2022. 

1. compensaţia pentru obligaţiile de serviciu public în sarcina delegatului, dacă este cazul, cu indicarea parametrilor de calcul, control şi revizuire a compensaţiei, precum şi modalităţile de evitare şi recuperare a oricărei supracompensaţii;
2. modul de facturare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate direct utilizatorilor şi/sau delegatarului, după caz;
3. nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz;

La stabilirea nivelului redevenţei, se va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea serviciului/activităţii de utilităţi publice şi gradul de suportabilitate al populaţiei. Nivelul redevenţei se stabileşte în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru toţi potenţialii operatori de servicii de utilităţi publice, utilizându-se aceeaşi metodologie de calcul.

1. garanţia de bună execuţie a contractului, cu indicarea valorii, modului de constituire şi de executare a acesteia;
2. răspunderea contractuală;
3. forţa majoră;
4. condiţiile de revizuire a clauzelor contractuale;
5. condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor rezultate din investiţiile realizate;

Există trei categorii de bunuri care sunt folosite în executarea contractului: 

• bunuri de retur sunt acele bunuri care la încetarea din orice cauză a contractului revin de plin drept, gratuit şi libere de orice sarcina delegatarului, fiind bunuri de retur atât bunurile proprietatea publică sau privată a UAT concesionate operatorului, cât şi bunurile rezultate din investiţiile obligatorii prevăzute de contractul de delegare în sarcina operatorului, însă acestea din urmă sunt proprietatea operatorului pe durata contractului, abia la încetarea contractului intrând în proprietatea UAT^[5];
• bunuri de preluare sunt acele bunuri care la încetarea contractului de delegare pot reveni delegatarului în măsura în care acesta din urmă îşi manifestă intenţia de a prelua bunurile respective în schimbul plăţii unei compensaţii, în condiţiile legii;
• bunuri proprii -acele bunuri care aparţin delegatului (operatorului) şi care la încetarea contractului rămân în proprietatea acestuia, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel.
  1. menţinerea echilibrului contractual; 
  2. cazurile de încetare şi condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;
• încetarea prin ajungere la termen a contractului;
• încetarea prin acordul părţilor;
• denunţarea unilaterală a contractului de către delegatar pentru motive de interes naţional sau local, cu plata unei juste despăgubiri (situaţie de încetare neprevăzută în mod expres de lege, fiind însă o practică consacrată de jurisprudenţa europeană, anumite contracte analizate stipulând expres acest caz de încetare);
• rezilierea, ca o formă de încetare a contractului ce intervine doar în caz de neexecutare sau încălcare de către una dintre părţi a obligaţiilor sale contractuale, situaţie în care partea prejudiciată poate cere rezilierea contractului cu plată de daune interese în sarcina părţii culpabile;
  1. forţa de muncă; 
  2. alte clauze convenite de părţi, după caz;

Contractul de delegare a gestiunii va avea în mod obligatoriu următoarele anexe:

1. caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului; 
2. regulamentul serviciului; 
3. inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente serviciului; 
4. procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit. c)
5. indicatorii tehnici corelați cu țintele/obiectivele asumate la nivel național.

Precizăm ca regulamentul serviciului a fost elaborat conform regulamentului-cadru aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 97/2025. 

Caietul de sarcini trebuie să fie elaborat conform caietului de sarcini cadru aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 98/2025, dar adaptat noilor prevederi legale în domeniul gestionării deșeurilor și salubrizării localităților, totodată urmărind respectarea cerințelor impuse de legislația în domeniul achizițiilor publice, respectiv prevederile Legii 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

• 8.9.                ANALIZA ŞI REPARTIZAREA RISCURILOR

Orice proiect de investiţii publice implică riscuri, atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare.

Atribuirea unei concesiuni de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar a unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor respective. 

Se presupune că concesionarul îşi asumă riscul de operare atunci când, în condiţii de exploatare normale, nu i se garantează recuperarea investiţiilor efectuate sau a costurilor suportate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii. Partea riscului transferată către concesionar implică o expunere reală la situaţiile neprevăzute care pot apărea pe piaţă, astfel încât orice pierdere potenţială estimată suportată de concesionar nu este doar nominală sau neglijabilă.

Riscul poate fi definit ca fiind incertitudinea veniturilor, cheltuielilor şi a planificării în timp a proiectului. Pentru a obţine o estimare realistă a costurilor apărute de-a lungul întregii durate de viaţă a unui proiect, trebuie identificate, alocate şi evaluate riscurile relevante aferente proiectului.

Riscul de operare poate consta în:

  a) fie riscul de cerere - riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile care fac obiectul concesiunii;

  b) fie riscul de ofertă - riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii, în special riscul că furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii. 

  c) fie ambele riscuri, de cerere şi de ofertă.

Cea mai frecvent utilizată metodologie de identificare a riscurilor este Matricea riscurilor. Aceasta este prezentată ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului în ceea ce priveşte cheltuielile, veniturile şi planificarea acestora.

La elaborarea matricei menţionate, riscurile au fost grupate pe categorii în baza ordinii cronologice a evenimentelor din cadrul proiectului pentru a se evita dubla cuantificare a aceluiaşi risc. De asemenea, au fost identificate şi evidenţiate cele mai importante riscuri, care pot avea cel mai mare impact asupra proiectului.

Matricea riscurilor realizată, cuprinde următoarele categorii de riscuri:

• Riscuri de ofertă – pot apărea în fiecare an, pe perioada operării. Sunt mai mari în primii 1 – 3 ani de la darea în folosinţă şi includ şi riscul majorării cheltuielilor cu forţa de muncă faţă de previziunile iniţiale; în general sunt riscuri legate de furnizarea serviciilor care fac obiectul concesiunii, acele riscuri care fac ca furnizarea sa nu corespunda cererii;
• Riscuri de cerere – riscuri care influenţează câştigurile reale ale proiectului prin gradul de utilizare de către populaţie şi operatorii economici a serviciului prestat de Concesionar; în general sunt riscuri legate de cererea reală pentru servicii, care depăşeşte sau nu acoperă serviciile concesionate;
• Alte riscuri – riscuri generale ce nu sunt legate de nicio categorie de mai sus (ex. modificarea legislaţiei şi a regulamentelor, modificări ale cursului valutar etc.).

În ceea ce priveşte alocarea riscurilor, pentru fiecare risc s-a stabilit dacă va fi reţinut de către Autoritatea contractantă, va fi alocat Concesionarului sau va fi împărţit între ambele părţi.

În Anexa 1 sunt prezentate riscurile identificate şi modul de alocare a acestora.

Precizăm că sunt excluse riscurile care vor fi prevăzute în contractul dintre părţi şi pentru care există prevederi contractuale.

Nu sunt considerate riscuri toate condiţiile ce vor fi prevăzute în Documentaţia de atribuire, condiţii ce trebuie îndeplinite de către Operator (ex. asigurarea cu personal, dotare minimală, autorizări şi experienţa relevantă, sisteme de management etc.).

• 8.10.            INDICATORI DE MONITORIZARE A PERFORMANŢEI OPERATORILOR

În această secţiune sunt prezentaţi indicatorii de performanţă propuşi, a căror monitorizare continuă de către ADI/UAT va asigura funcţionarea conform parametrilor a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor şi va contribui la atingerea ţintelor de gestionare a deşeurilor asumate.

Principalele acte normative ce definesc și impun stabilirea și aplicarea de indicatori specifici activităților de salubrizare, reglementând totodată monitorizarea și aplicarea acestora, sunt următoarele:

• Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 51/2006”);
• Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 101/2006”);
• OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare („OUG nr. 92/2021”).

Conform art. 40 alin. (2) din OUG nr. 92/2021, „planurile de gestionare a deșeurilor prevăzute la alin. (1) conțin, după caz, și luând în considerare nivelul geografic și acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la: (...) j) indicatori și obiective calitative sau cantitative corespunzătoare, în special în ceea ce privește cantitatea de deșeuri generate și tratarea acestora și deșeurile municipale care sunt eliminate sau supuse valorificării energetice”. Prin urmare, la identificarea și stabilirea nivelurilor indicatorilor de performanță trebuie avute în vedere nivelurile stabilite pentru astfel de indicatori, dacă există, în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) și în Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD), aplicabile, de la caz la caz.

Conform prevederilor legale imperative, respectiv art. 29 alin. (10) și (11) din Legea nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

• O anexă care să conțină „indicatori tehnici corelați cu țintele/obiectivele asumate la nivel național” – art. 29 alin. (10) lit. e);
• O clauză referitoare la „indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului și modul de monitorizare și evaluare a îndeplinirii acestora” - art. 29 alin. (11) lit. i).

Conform art. 17 alin. (5) lit. g) din OUG nr. 92/2021: „Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligații: (... ) g) să stabilească și să includă în caietele de sarcini, în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare și în regulamentele serviciului de salubrizare indicatori de performanță pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare, care să cuprindă indicatorii prevăzuți în anexa nr. 5, astfel încât să atingă obiectivele de reciclare prevăzute la lit. b) - e) și penalități pentru nerealizarea lor”.

Ordinul ANRSC nr. 97/2025 defineşte indicatorii de performanţă ca “ parametri ai serviciului de salubrizare, realizaţi de operatorul de servicii, pentru care se stabilesc niveluri minime de performanţă şi calitate, urmăriţi la nivelul operatorului”. 

Raportat la prevederile legale menționate anterior putem distinge următoarele categorii de indicatori:

• Indicatori de performanță obligatorii cu penalități – cei prevăzuți în Anexa 5 la OUG 92/2021
• Indicatori de performanță privind calitatea serviciului sau aferenți activităților din cadrul serviciului de salubrizare (alții decât cei obligatorii prevăzuți în Anexa 5 la OUG 92/2021)

Indicatorii de performanţă ai activităților delegate sunt prezentați în Anexa 2.

În ceea ce privește aprobarea indicatorilor de performanță, conform art. 6 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 101/2006, autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului București au competențe exclusive în ceea ce privește organizarea, atribuirea, coordonarea și controlul activităților de salubrizare desfășurate în aria teritorială de competență a acestora, exercitând atribuții privind aprobarea includerii în contractele de delegare a gestiunii și în hotărârile de dare în administrare a indicatorilor de performanță pentru activitățile de gestionare a deșeurilor, la nivelul prevăzut în specificațiile tehnice de funcționare ale stațiilor/instalațiilor de tratare a deșeurilor și/sau la nivelul minim prevăzut în Anexa nr. 5 la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv a penalităților suportate de operatori pentru neîndeplinirea acestora.

Totodată, conform prevederilor alin. (3) ale aceluiași articol, unitățile administrativ-teritoriale pot mandata, în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (5) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciul de salubrizare a localităților, prin hotărâri ale autorităților lor deliberative, să exercite, pe seama și în numele lor, atribuțiile și drepturile prevăzute la art. 6 alin. (1) și (2), cu excepția celor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b), d), f), g), k), l), m), o) privind aprobarea reducerii valorii taxei de salubrizare și lit. ș).

În mod efectiv, prin hotărâri ale Consiliilor locale/Consiliul județean și ale AGA ADI, vor fi aprobate:

• Regulamentul serviciului
• Studiul de oportunitate privind fundamentarea deciziei de delegare a gestiunii activităţilor componente ale serviciului de salubrizare;
• Documentația de atribuire pentru delegarea activităţilor componente ale serviciului de salubrizare
• Contractul de delegare, doar pentru acele activități componente care fac obiectul contractului de delegare. Astfel, contractul de delegare (proiectul acestuia, după caz), va cuprinde:
  1. Clauza obligatorie privind indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului și modul de monitorizare și evaluare a îndeplinirii acestora;
  2. Anexa cu indicatorii de performanță (atât cei obligatorii cât și alți indicatori de perfomanță)
      

1. CALENDARUL ESTIMAT AL PROCEDURILOR DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR DE DELEGARE

Procedura recomandată de atribuire a contractului de delegare a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţul Maramureș este licitaţia deschisă.

Licitaţia deschisă implică un număr nelimitat de Ofertanţi şi se desfăşoară într-o singură etapă sau în două etape. Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea Documentaţiei de atribuire de către orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestricţionat şi deplin, prin mijloace electronice sau pe suport hârtie ori pe suport magnetic (în situaţia în care ataşarea documentaţiei de atribuire nu este posibilă din motive tehnice) la conţinutul Documentaţiei de atribuire.

După depunerea Ofertelor, Autoritatea contractantă le va evalua şi va declara Oferta câştigătoare numai dintre Ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire precizat în Anunţul de participare şi în Documentaţia de atribuire.

După desemnarea Ofertantului câştigător nu există nicio posibilitate de negociere a Contractului, ci doar revizuirea acestuia în funcţie de propunerile făcute de Ofertantul câştigător în cadrul procedurii de atribuire şi acceptate de către Autoritatea contractantă, fără a se modifica condiţiile de bază ale Documentaţiei de atribuire şi ale Ofertei. 

Principalele etape ale licitaţiei deschise:

• Încărcarea documentaţiei de atribuire (fişa de date a concesiunii, caietul de sarcini, modelul de contract şi formularele şi modelele de documente) şi a documentelor suport (declaraţia privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante şi strategia de contractare) în SEAP, în zilele lucrătoare
• Evaluarea şi validarea documentaţiei de către ANAP, dacă e cazul;
• Transmiterea Anunţului de participare spre publicare către operatorul SEAP;
• Primirea solicitărilor de clarificări şi emiterea răspunsurilor la acestea;
• Depunerea şi deschiderea ofertelor;
• Evaluarea ofertelor depuse;
• Desemnarea ofertantului câştigător;
• Încheierea contractului cu ofertantul declarat câştigător.

Contractul poate fi semnat cel mai devreme în 4 luni de la transmiterea anunţului de participare în SEAP în situaţia în care nu există contestaţii care să ducă la suspendarea procedurii, atât pe perioada de solicitare a clarificărilor cât şi după informarea ofertanţilor cu privire la rezultatul procedurii de atribuire.

Tabel 16 - Calendarul estimat al procedurilor de atribuire a contractelor de delegare

1. CONCLUZII

Prin prezentul studiu s-a realizat fundamentarea și s-au stabilit soluțiile optime de delegare a gestiunii următoarelor activități componente ale serviciului de salubrizare:

1. transferul deşeurilor municipale în staţii de transfer, inclusiv transportul separat al deşeurilor reziduale la depozitele de deşeuri nepericuloase şi/sau la instalaţiile integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă; 
2. sortarea deşeurilor de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă colectate separat din deşeurile municipale în staţii de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică; 
3. tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale în instalaţiile de tratare mecano-biologice sau, după caz, în instalaţiile integrate de tratare, inclusiv transportul deşeurilor stabilizate biologic şi al deşeurilor reziduale care nu mai pot fi valorificate la depozitele de deşeuri şi al deşeurilor reziduale valorificabile energetic la instalaţiile de valorificare energetică; 
4. tratarea aerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;
5. eliminarea, prin depozitare, a deşeurilor reziduale, a deşeurilor stradale, a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor la depozitele de deşeuri nepericuloase;
6. operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deşeurilor de la persoanele fizice. 

În urma analizării fezabilității tehnice și economico-financiare și a opțiunilor de delegare a gestiunii activităților componente a serviciului de salubrizare, soluția optimă de delegare a gestiunii este: 

1. Forma de gestiune adoptată pentru activităţile de colectare şi transport a deşeurilor, inclusiv operarea stațiilor de transfer și a centrelor de colectare cu aport voluntar este gestiunea delegată.
2. Tipul de contract este concesiune de servicii ceea ce implică transferul către concesionar a unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea serviciilor.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare Integrată a Deşeurilor Menajere în Judeţul Maramureș va delega, în numele şi pe seama Unităţilor Administrativ Teritoriale membre ADI, prin contract de concesiune de servicii activitatea privind transferul, sortarea, tratarea mecanico-biologică, compostarea, operarea centrelor de colectare cu aport voluntar și eliminarea prin depozitare a deșeurilor municipale.

1. Atribuirea contractelor de delegare prin concesiune a activităţilor de colectare şi transport  se va face în baza Legii nr. 100/2016 prin licitaţie deschisă într-o singură etapă.
2. Durata estimată a delegării e de 5 ani, astfel încât să acopere durata necesară amortizării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului.
   1. Atribuirea se va face pe 1 singur lot, respectiv se va incheia 1 contract de delegare.

Prevederile Ordinul ANRSC 640/2022 au impact asupra mecanismului financiar stabilit in cadrul proiectului SMID Maramureș. Astfel în baza acestui act normativ se impune implementarea următorului mecanism financiar: 

• Sistem taxă

• Sistem tarif pentru utilizatorii non-casnici

Stabilirea, modificarea și ajustarea tarifelor se va realiza în conformitate cu prevederile Ordinului ANRSC 640/2022.

În vederea demarării procedurii de delegare a activităților componente ale serviciului de salubrizare este necesar a se elabora și aproba următoarele documente:

• Strategia de contractare 
• Documentaţia de atribuire, care conține – Instrucțiuni pentru ofertanți/Fişa de date, Caietul de sarcini, Formulare, Modelul de contract de delegare.

Anexa 1

ALOCAREA RISCURILOR 

Anexa 2

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ, PENALITĂȚI ȘI SANCȚIUNI CONTRACTUALE

1. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ ACTIVITĂȚI DELEGATE

*Valorile ratelor minime de colectare au fost stabilite prin raportare la prevederile legislației naționale în vigoare la data elaborării documentației. Valorile indicatorilor se vor putea modifica pe durata de implementare a contractului în corelare cu modificarea țintelor stabilite la nivel județean prin PJGD sau stabilite la nivel național. 

II. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PRIVIND CALITATEA SERVICIULUI

III. CONTRAVENŢII ŞI SANCŢIUNI CONTRACTUALE