STATUTUL ORAŞULUI   GAESTI , JUDEŢUL DAMBOVITA 

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a unităţii administrativ-teritoriale – Orașul Gaesti, Județul Dambovita

 ART. 1 (1) Orașul GAESTI  , Județul Dambovita  este:

 a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu; 

 b)  subiect juridic de drept fiscal;

 c) titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. 

      (2) Orașul Gaesti are sediul social în orașul Gaesti  , str. 13 Decembrie , nr.102 A, cod Siruta 135200, precum și codul de înregistrare fiscală nr.4279774. 

      (3) Însemnul specific al Orașului Gaesti , județul DAMBOVITA este Stema, aprobată prin H.G.593/14.08.2013 .

      Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o gaie de aur, cu ciocul roşu, ieşind, redată din faţă, privind spre dreapta, cu aripile deschise şi cu zborul în sus. În vârful scutului, în câmp roşu, se află 3 fulgi de zăpadă cu câte 6 raze de argint, poziţionaţi 2:1. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint

   Semnificaţiile elementelor însumate :Gaia dă denumirea localităţii. Fulgii de zăpadă simbolizează o importantă unitate economică, în care se produc frigidere şi alte aparate electrocasnice. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

 Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial cu numărul 544 din data de 28 august 2013  .

ART. 2 (1) Orașul Gaesti   , Județul Dambovita  are reşedinţa în Orașul Gaesti . 

 Localizare 

    Orașul Găești   este situat în partea de sud-vest a județului Dâmbovița, în Câmpia Găvanu Burdea, între Valea Argeșului la sud-vest și Valea Sabarului la sud-vest, ocupând o suprafață de 22,3 km². 

    În apropierea orașului se află comunele Gura Foii și Petrești. Regiunea în care se află amplasat orașul este o importantă zonă agricolă. Prima mențiune documentară despre orașul Găești datează din 19 iulie 1498 de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, care „întărește ocina Găeștilor mânăstirii Râncaciovului”. Coordonatele geografice:  44°43′ N   25°18′ E

Poziție geografică și limite:

  (2 )Orașul Gaesti  , Județul Dambovita  se delimitează din punct de vedere teritorial cu un număr de sase  unităţi administrativ-teritoriale, după cum urmează: 

 - nord—nord-est cu comuna Cobia;  

- la nord-est cu comuna Dragodana; 

- la sud-est cu comuna Mogoșani;

 -la sud cu comuna Petrești;

 - la vest cu comuna Crângurile; 

- la și nord-vest cu comuna Gura Foii.  

  (3) Oraşul Gaesti , Județul Dambovita potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional, are rangul III .

   (4) Conexiunea rutieră și ferată: 

- cu reședința de județ - Municipiul Târgoviște - se realizează prin intermediul drumului național DN 72, (str. 1 Decembrie spre Dragodana), aflată la 27 km; 

- cu Municipiul București (la o distanță de 69 km) și orașul Pitești (poziționat la circa 38 km) prin drumul național DN 7 (str. 13 Decembrie – str. Nicolae Titulescu) și prin autostrada București-Pitești (prin intermediul drumului național DN 61 - str. Șerban Cioculescu spre Petrești, Ghimpați);

- cu Gura Foii și Cobia, Ungureni prin DJ 702E (str. Viitorului);

 - cu centrele urbane București și Pitești orașul poate comunica prin calea ferată.   

Cadrul natural și calitatea factorilor de mediu

ART. 3 (1) Raport la marile trepte de relief ale judeţului Dâmboviţa, oraşul Găeşti este situat în câmpia joasă, mai precis în zona de luncă a râului Argeş (pe partea stângă) şi Sabar (pe partea dreaptă). Luncile sunt formate din nisipuri, viituri şi argile depozitate ce permit folosire în cea mai mare parte că teren arabil. Cadrul natural al teritoriului oraşului este constituit într-o suprafaţă plană cu o înclinare Nord-Vest și Sud-Est, clar pusă în evidență şi de aspectul reţelei hidrografice.

 Rețeaua hidrografică în sine este reprezentată de râul Argeș cu afluenții săi.

 Apele freatice – se acumulează în primul orizont de materiale permeabile, se alimentează din precipitații iar stratul acvifer este permanent și continuu. Apele freatice se află cantonate în pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri acvifere iar adâncimea lor medie variază între 2-5 m iar uneori, în lunci, sub 2 m. Grosimea stratului acvifer freatic este de 5-10 m, chiar 17 m. 

Mineralizarea nu depășește 1g/l, apele fiind potabile. Nivelul freatic se află la 70-85 cm, iar în zonele mlăștinoase se află la 40-50 cm. Apele freatice sunt folosite pentru alimentarea populației, în activitațile industriale și agricole. Terasa inferioară a teritoriului se confundă cu zona de luncă şi se dezvoltă în partea de sudvest a oraşului, de-a lungul râului Argeş, cu lăţimi variabile de până la 7 km Din punct de vedere morfologic, valea Argeșului prezintă o albie bine individualizată față de zona de câmpie, cu maluri de 2–6 m. Panta hidraulică mică a determinat schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Argeșul meandrează și exercită o puternică acțiune de eroziune laterală în depozitele de pietrișuri și nisipuri ușor fiabile. 

    Artera hidrografică principală reprezentată de râul Argeș are o direcție de curgere orientată nord vest-sud est, la limita sudică a teritoriului administrativ al orașului Găești. 

      În sectorul final, râul Argeș curge pe un singur fir, având lărgimea de 60–100 m. Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafață și până la adâncimea de 20–25 m se găsește un complex aluvionar de vârstă cuaternară constituit din pietrișuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile groase de argilă. De regulă, până la adâncimi de 6–8 m și chiar 12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere. 

   La adâncimea de 20 m forajele au identificat formațiuni de argile, argile prăfoase cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparțină unor formațiuni de vârstă precuaternară .

    Ca aspect și caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. 

  Argeşul meandrează şi exercită o puternică acţiune de eroziune laterală în depozitele de pietrişuri şi nisipuri uşor fiabile, oferind foarte bune materiale de construcţii sub formă de nisip şi pietriş, exploatate prin balastierele: Pătroaia, Ioneşti şi Mătăsaru. Acestor procese li se adaugă şi deversările râului în perioadele cu precipitaţii abundente. Variația de debite de la un anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. Debitul mediu multianual este de 36m3/s. Debitul mediu multianual în regim natural este de 40m3/s. Valori peste debitul mediu anual se înregistrează în perioada februarie-iulie, iar cele mai scăzută în luna septembrie. Terasa medie corespunde zonei cuprinse între zona de luncă şi zona colinară şi prezintă un aspect plan, cu o uşoară înclinare nord vest-sud est, secţionată de văi temporare, cu caracter torenţial. De-a lungul râurilor Potopu şi Cobia luncile ating lăţimi de până la 1 km  Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lățimi de până la 1 km formate din nisipuri, viituri și chiar argile depozitate fiind folosite în cea mai mare parte ca teren arabil. Râul Potopu prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândești pe care îl străbate de la nord la sud printr-o vale mult adâncită. Vara, datorită secetei, râul se seacă. Are pe partea dreaptă ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila. Are o lungime de 55 Km, panta medie de 8 la mie și un coeficient de sinuozitate egal cu 1,41. Are un debit mediu multianual de 0,84 m3/s, dar această cantitate de apă este foarte neuniform repartizată în timpul anului. Cele mai mari debite se înregistrează primăvara, iar cele mai scăzute vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. Lățimea albiei variază între 8 și 20 m. Calculând înclinarea reliefului se poate discuta despre energia de relief, un parametru care se mai numește și adâncimea fragmentării și este calculat ca diferenţa de nivel între liniile cele mai înalte şi fundul văilor. În fapt, energia de relief reprezintă cât s-au adâncit văile pornind de la o suprafaţă iniţială considerată orizontală. Cea mai mare suprafaţă, de peste 20 km2, o deţine intervalul între 1-5m/ km2. Aceasta are o pondere de peste 55% în totalul suprafeței administrative a orașului, ceea ce reflectă uniformitatea reliefului, fiind caracteristică câmpiilor tabulare. Spre nord-vestul şi nord-estul oraşului Găeşti, energia începe să crească la 5m/ km2 şi respectiv 15m/ km2. Cele două areale compacte prezintă o suprafaţă de 5 km2 şi respectiv 3 km2, având o pondere de 11,9% şi 7,15%. Situarea lor în partea nord-vestică şi nord-estică explică apariţia unor terase în lunca înaltă a Argeşului. Spre nord-est (Dragodana), terasa prezintă chiar şi o mică frunte în care s-au adâncit o serie de văi. Aici, diferenţa de nivel este de 15 m/ km2. Pluviodenudarea este puţin perceptibilă şi nu dă forme care să atragă atenţia, dar pagubele provocate sunt deosebit de importante pentru patrimoniul edafic, pentru pantele mai mari de 2o. Corelarea acestei probleme cu agresivitatea climatică şi cu roca slab consolidată, prezintă cel mai ridicat potenţial agresiv, terenurile fiind supuse unei degradări continue şi rapide. Procesele fluvio-torenţiale sunt periodic active. Ele se pun în evidenţă prin eroziunea laterală   35  provocată de Argeş mai ales acolo unde intervenţia antropică a dus la despădurire prin tăierea masivă a zăvoaielor de luncă. Aluviunile în suspensie se depun în patul albiei sub formă de ostroave, renii, bancuri submerse sau emerse ce duc la despletiri de curs şi migrări ale talvegului, iar eroziunea laterală duce chiar la formarea de belciuge. În zona orașului Găești, județul Dâmbovița, albia râului Argeș nu este amenajata cu lucrari hidrotehnice. În vecinatatea perimetrului, județul Dâmbovița, nu sunt insituite, conform H.G. 930/2005, zone de protecție sanitară și perimetre de protecție hidrogeologică pentru surse de alimentarea cu apă. Alunecările de teren sunt reduse și vizează terenurile cu pantă mai înclinată şi lipsită de vegetaţie de pe frunţile teraselor. Patul de alunecare este format din lentile de argile cuaternare ce se înmoaie şi devine alunecos, stratele de loess de deasupra pornind la vale în forme neregulate.

Tronsonul de albie de referință este situat în interiorul ariei naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000: ROSCI 0106 - „Lunca Mijlocie a Argeșului” (constituit în baza Directivei Habitate), ca parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România (conform Ordinului Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387 / 2011) și ariei de protecție   36   speciala avifaunistica ROSPA 0161 – „Lunca Mijlocie a Argeșului” (constituită în baza Hotărârii de Guvern nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturala protejata și declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în Romania). Suprafața în care aria ROSCI010612 în discuție interferează cu suprafața orașului Găești este sub 1% reprezentând o suprafață de interes de 23 ha.

Modificări antropice relevante în relief sunt rezultate în urma amenajării complexe a Argeşului prin construirea barajului și lacului de acumulare Zăvoiu Orbului în zona Mogoșani - Petrești. Alte modificări s-au produs odată cu amenajarea B.H. Potopul-Cobia-Răstoaca (cu scop de apărare împotriva inundațiilor a orașului Găești), şi a diverselor îndiguiri şi regularizări de cursuri pe Răstoaca (la Crângurile pe o lungine de 11,3 km), Potopul (la Gura Foii și Hulubești pe o lungime de 1 km) şi pe Cobia (la Găești, pe o lungime de 3,4 km).

Flora 

 (2) Pe teritoriul administrativ al orașului Găești este caracteristică vegetatia specifică zonei agricole de câmpie și de deal cu caracteristicile de silvostepă şi stepă, vegetaţia de luncă. Pădurea de stejar tipică de silvostepă s-a restrâns mult ca suprafaţă de-a lungul timpului ca urmare a defrişărilor masive cu scopul măririi terenurilor arabile şi a cerinţelor mai mari de lemn pentru construcţii. Astfel, în prezent predomină graminee xerofile precum iarba câmpului (Agrostis alba), coada vulpii (Alopercuspratensis), şi firuţa (Poa pratensis), pirul (Agropyrum) la care se adaugă numeroase specii de trifoi. Zona pădurilor de foioase nemorale - păduri de stejar, ulm, jugastru, sorb - ocupă zona câmpiilor înalte ( altitudini de 100 - 300 m) - Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Ploieşti. Zona de silvostepă - se întinde ca o fâşie cu laţimi variabile, în sudul Câmpiei Române, având o dezvoltare mai mare în parte de vest a Bărăganului. În această zonă întâlnim specii de stejar pufos, stejar brumăriu, cărpiniţă şi arţar tătărăsc. Subarboretul acestor păduri este compus din păducel, lemn câinesc, măceş, porumbar, sânger, corn. Frecvente sunt plantele agăţătoare precum curpenul (Clematis vitalba) și viţa sălbatică (Vitis Silvestris). Se mai pot aminti spinul vântului, colilia, rogozul, stânjenelul de baltă, limbariţa şi diferiţi arbuşti precum măceşul şi porumbarul.   Vegetaţia intrazonală şi azonală este reprezentată de vegetaţie psamofilă (de nisipuri, licalizată) şi vegetaţia de luncă (existentă în luncile interioare din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Teleorman).  Pădurile de esenţe moi sunt dezvoltate în luncile râurilor în pajişti mezohidrofile şi zăvoaie de anin negru şi alb, plop şi salcie în zonele umede ale câmpiei de divagare regăsindu-se păduri de stejar pedunculat şi pajişti mezohiprofile, local cu vegetaţie palustră. Pajiștile sunt caracterizate prin specii de graminee caracteristice precum: pirul, păpădia, golomatul, firuţa, iarba câmpului, pălămida, neghina, scânteiuţa şi urda vacii, traista ciobanului, urzica moartă, colilia, pelinul, volbura, muşeţelul, bozul, macul de câmp, coada şoricelului, spinul, pătlagina, troscot și altele. Luncile au o floră specifică, formată dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase ce prezintă adaptări şi caractere ecologice speciale. Predomina specii euroasiatice şi circumpolare alături de care se regăsesc și elemente sudice submediteraneene şi atlantice.Zăvoaiele de luncă cunosc ca vegetație două ramificări importante: Zăvoaiele de salcie situate pe aluviuni recente şi formate din Salix alba, Salix triandra și Zăvoaiele de plop pe grindurile nisipoase de lângă albii, formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcie completat de sânger, soc, călin, cătină roşie, mur.

Fauna: În spaţiile deschise, cultivate agricol întâlnim - popândăul, hârciogul, şoarecele de câmp, orbetele. Dintre insecte se pot aminti: greierele (Grillus desertus), lăcusta (Locustamigratorie), buha semănăturilor (Agrostis sagetum), cărăbuşul cerealelor (Anisopia austriaca). Pădurile adăpostesc o fauna bogată ce mai cuprinde căpriorul, vulpea, mistreţul, viezurele, veveriţa, pisica sălbatică etc. Trebuiesc menționate și prepeliţa, vulturul pleşuv de stepă, potârnichea, fazanul, ciocârlia de câmp, barza, eretele alb, coţofana, graurele, botgrosul, privighetoarea mare, dumbrăveanca, pupăza, sitarul şi animale carnivore - dihorul şi nevăstuica. În pădurile de foiase întâlnim - mierla, cinteza, privighetoare, uliu etc. Fauna de luncă existentă cuprinde: raţa sălbatică mare, raţa cu ciuf, raţa, gâsca de vară, lişiţa, pescăruşul, găinuşa de baltă, barza, greluşelul de zăvoi, stârcul cenuşiu, stârcul roşu, stârcul galben, chirighiţa neagră, corcodelul mic, gârliţa dar și păsări cântătoare: piţigoiul de stuf, lăcarii și păsări de pradă: vulturul pescar, şoimul rândunelelor, uliul păsărar. Fauna ihtiologică a apelor din cuprinsul teritoriului administrativ al orașului Găești cuprinde crap, caras, ştiucă, clean caracuda, obletele, somnul, săbiuţa, şalăul, roşioara, bibanul și altele. Reptilele cel mai des întâlnite sunt guşterul şi diferite specii de şerpi, broasca ţestoasă de baltă. În număr tot mai redus se pt întâlni vidra, nurca şi guzganul de apă.  În Regiunea Sud Muntenia există 72 de arii protejate de interes naţional - Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul natural Comana, Rezervaţia Manafu, Rezervaţia Teşila, Pădurea Troianu, Rezervaţia Naturală Cama Dinu Păsărică, Lacul Suhaia, APSA Iezer Călăraşi etc. Rezervaţiile naturale şi monumentele naturii din regiunea în analiză cuprind o mare varietate de ecosisteme, plante şi animale rare, forme de relief, puncte fosilifere şi diferite obiective geologice.  

Solurile

    Caracteristice pedologice ale solului sunt variate, datorită condițiilor de relief. În zona de câmpie sunt cernoziomuri levigate, moderat și puternic, cernoziomuri levigate freatic, soluri brun roscate podzolice, planosoluri formate pe depozite fine argiloase. În condițiile specifice de climă și vegetație, zona se bucură de unele din cele mai fertile soluri din județul Dâmbovița.15 Dealurile subcarpatice şi podişurile piemontane reprezintă treapta intermediară între munţi şi câmpie. De la altitudini de 800-900 m aflate la contactul cu muntele, scad la altitudini de 200-300 m la contactul cu câmpia. În cadrul reliefului se reflectă direct în caracteristicile morfografice şi morfometrice ale reliefului de câmpie, format în cea mai mare parte din suprafeţe joase plane sau uşor ondulate cu altitudini medii de 160-190m pentru luncile Argeşului şi Sabarului şi cu pante de sub 3o pentru peste 80% din suprafaţa totală 

Câmpia ocupă cea mai mare parte a regiunii, fiind situată în parte de sud a acesteia şi corespunde părţii centrale şi estice a Câmpiei Române. Din punct de vedere geologic, la suprafaţă predomină depozitele loessoide dispuse pe un strat de nisipuri. De la vest la este se succed unităţile de câmpie înaltă - Câmpia Piteştilor, Câmpia Târgoviştei şi Câmpia Ploieştilor. Din punct de vedere seismic suprafața administrativă a orașului se încadrează în zona de macroseismicitate de gradul VIII, STAS11100/1-77, iar conform normativului P10092 în zona    „C”, unde coeficientul seismic Ks=0,20 iar perioada de colt To=1,5. Câmpia Găvanu-Burdea reprezintă o prelungire a Piemontului Getic pe dreapta Argeşului extinzându-se de la Vedea la Argeş. Câmpia Burnazului se întinde între Dunăre, Călniştea, Vedea şi Argeş. În cadrul regiunii se găseşte şi jumătatea sudică a Câmpiei Boianului. Partea sudică şi sud-estică aparţine Câmpiei Bărăganului cu unităţile sale componente - Câmpia Mostiştea, Bărăganul de sud şi central. În partea sud estică a regiunii este lunca Dunării cu sectoarele: Mostişrea - Călăraşi, Călăraşi - Vadul Oii (Balta Borcea) şi Vadul Oii - Giurgeni. În profil transversal Valea Argeşului este asimetrică. Prezintă o extensiune mai mare a luncii pe partea dreaptă a cursului, cu lăţimi de până la 8m în zona oraşului Găeşti.  Orașul Găești este vulnerabil la inundaţii de tipul „pe cursuri de apă“, conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national.

Clima și calitatea aerului 

   Orașul Găești se situează spaţiul de studiu în zona de climă temperat continentală cu ierni blânde și veri calde și o temperatura medie anuala de + 10°C. Poziţia ocupată în cadrul Câmpiei Române, impune climatului continental o nuanţă de tranziţie, valea Argeşului fiind considerată limita între climatul continental cu influenţe sud-mediteraneene la vest şi climatul continental cu influenţe de ariditate la est. Conform Atlasului Geografic Naţional, oraşul Găeşti este situat în regiunea izotermei medii anuale de 10oC. Izotermele lunilor extreme au valori de 21,4oC în luna iulie şi de -1,9oC în luna februarie. Cele mai mari temperaturi se înregistrează în lunile de vară a căror medie este de 20,5 oC maxima înregistrându-se în luna iulie. Evoluţia în cursul zilei a temperaturilor aerului prezintă diferenţe de circa 2-3oC între luncă şi câmp. Astfel, pe timp senin ziua, variaţiile orare ale temperaturii aerului la nivelul câmpiei sunt mai mici ca amplitudine faţă de cele din luncă. Valorile temperaturii aerului înregistrate în luncă în timpul orelor de dimineaţă (4-8) şi seară (18-20) sunt mai mici faţă de câmp în vale, unde se produc inversiuni de temperatură, ceea ce se reflectă şi în valorile medii ale temperaturilor aerului mai coborâte în luncă fată de câmp Circulatia aerului este relevantă și caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor maselor de aer temperat continentale din est şi nord-est în semestrul rece, a celor de aer temperat oceanice din sectorul vestic în semestrul cald precum şi prin aduceri de aer tropical din nordul Africii care provoacă încălziri excesive vara şi intervale de moină iarna. Numărul zilelor senine este în medie de 105-115 / an iar al celor acoperite de 110-130/an. Durata strălucirii soarelui totalizează în medie peste 2000 de ore pe an. Luna cu cea mai mare insolaţie este iulie, înregistrând 323 de ore la Găeşti. În luna decembrie se înregistrează cea mai redusă durată de strălucire a soarelui de 36 ore, după care urmează o creştere a valorilor până în luna iulie. Direcţia predominantă a maselor de aer este iarna dinspre nord-vest sub influenţa anticiclonului Siberian şi vara dinspre vest sub influenţa anticiclonului Azorelor. Vânturile din nord-vest au o pondere de 20%, în timp ce vânturile din directia nordica au o frecventa de numai de 33% . Viteza lor medie variaza între 2,2-4,6 m/s, valoarea cea mai mare înregistrându-se în luna aprilie, iar cea mai mica în luna iunie fiind spatiu al manifestarilor eoliene moderate. Cele mai intense vin pe linia nord-est şi deţin 29% în luna aprilie iar calmul atmosferic reprezintă 56% în luna august. 

  Vânturile cu viteze cuprinse între 2-4 m/s au o pondere de 42%, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 16 %. Vânturile violente sunt rare, se resimt în lunile de vara (iulie, august) și pot să producă pagube livezilor, culturilor și retelelor de telefonie și electricitate. Viteza maximă absolută lunară se înregistrează în luna februarie în timpul iernii când spulberă și troienesc zăpada. Grosimea stratului de zăpadă este maximă în general în lunile ianuarie şi februarie când poate ajunge la 16 cm. Durata medie a stratului de zăpadă este de 44 de zile cu un maximum de zile cu strat de zăpadă în ianuarie şi decembrie şi un minimum de zile în martie şi noiembrie. Valorile precipitatilor atmosferice sunt cuprinse între 500-650 mm anual iar consumul minim al culturilor este apreciat a fi 350-400 mm/an. Cele mai scăzute precipitații se înregistreaza în luna februarie (20,3 mm), iar cele mai mari în luna iunie – iulie (95,5 mm). În cursul unui an normal pluviometric (circa 600 mm) cele mai multe precipitaţii se produc în perioada caldă a anului (65-70%), restul aparţinând sezonului rece. Această distribuţie a precipitaţiilor este favorabilă acumulării rezervei de apă din sol în timpul iernii pentru desfăşurarea optimă a perioadei de vegetaţie a plantelor. La Găeşti zilele noroase au cea mai mare frecvenţă în luna decembrie de 13,8. Procentual, intervalul noiembrie-mai este caracterizat de o acoperire de 35% cu nori. Cea mai mică frecvenţă la Găeşti a zilelor cu cer acoperit se înregistrează în perioada caldă a anului iunie-septembrie de 12,6%. Aerul este relativ curat însă în perioadele calde secetoase poate antrena niveluri importante de praf. Umiditatea aerului este în scădere din luna decembrie până în luna iunie-iulie cu aproximativ 14 procente datorită climatului mai excesiv al reliefului de câmpie. Pentru perioada de vară, umezeala relativă a aerului cunoaşte valori procentuale mai mari datorită următorilor factori: - frecvenţa sporită a averselor de ploaie; - evaporarea accentuată determinată de creşterea temperaturii aerului; - valori ridicate ale procesului de evapotranspiraţie la plante. Clima temperat-continentală de tranziţie constituie prin precipitaţiile torenţiale din sezonul devară, secetele prelungite, vânt, zăpadă, factor declanşator al diferitelor procese geomorfologice. Radiaţia solară directă are valori medii de 70-71Kcal/cm2, pe suprafaţa orizontală, acestea fiind mai mari vara şi mai reduse în anotimpul de iarnă. Vara, pe timp senin valorile lunare ale radiaţiei solare directe sunt de 10-12Kcal/cm2, pentru ca iarna acestea să scadă foarte mult ajungând chiar la 1Kcal/cm2. Variaţiile zilnice, lunare şi anuale pot fi influenţate de diferite fenomene hidrometeorologice care modifică transparenţa aerului (nori, ceaţă) condiţionate de starea generală a atmosferei, valorile maxime ale radiaţiei globale se produc în perioada caldă a anului (aprilie –septembrie) iar valorile minime ale radiaţiei globale se înregistrează în luna decembrie-martie când unghiul de incidenţă al soarelui are valorile cele mai mici, nebulozitatea (cantitatea norilor existenţi pe bolta cerească) prezintă valorile cele mai mari. Fluxul luminos oscilează între 1,40-1,70 klucşi în dimineţile de toamnă şi 50,2-51,1 klucşi la amiaza zilelor de vară. Cele mai mari variaţii de temperatură apar la nivelul cu creşteri însemnate de la o oră la alta, de 5-10oC, iar în jurul orelor 8-9 creşterile depăşesc chiar 10oC, atingând la orele 14 și valori de 45o C. După orele 16-17, temperaturile înregistrează coborâri însemnate, păstrându-se totuşi semnificative până la orele serii (19-20), pe timp senin de vară. În semestrul cald al anului, încălzirea aerului atmosferic se face diferenţiat în funcţie de configuraţia formelor de relief concave (depresiuni-văi) sau convexe (dealuri). În procesul formării nebulozității, un rol important îl au configuraţia reliefului, altitudinea şi natura suprafeţei zonei, gradul de urbanism (activitatea industrială). Circulaţia locală a aerului determină ziua o reducere a nebulozităţii deasupra reliefului de câmpie. Nebulozitatea prezintă variaţii lunare în cursul unui an, maxima înregistrându-se iarna, în luna ianuarie, iar minima în luna august. Valoarea medie anuală este de 5,2%, relieful de câmpie şi durata de strălucire a soarelui mai mare intensificând procesul de evaporare iar cerul fiind predominant senin, atingând valoarea minimă în cursul lunii august. 

Fenomene atmosferice 

 • Roua: din luna martie până în noiembrie într-un număr mediu de 39 de cazuri anual. 

 • Bruma: din luna octombrie şi până în luna aprilie într-o medie de 40 şi 70 de zile pe an.. 

• Grindina: din luna mai până în luna august. 

 • Ceaţa: foarte des întâlnită în regiunile de luncă şi în apropierea lacurilor şi bălţilor cu o amplitudine minimă în perioada verii

 • Viscolul: din luna noiembrie până în martie însă preponderent în intervalul ianuarie - februarie. 

 • Poleiul: specific perioadei reci și important pentru curculația rutieră cunoaște o frecvenţă redusă.

  • Furtunile: din luna martie până în noiembrie însă preponderent în intervalul mai - august.

 Secţiunea a V-a

 „Zone de risc natural“. Lunca Argeşului cât şi lunca Sabarului prezintă un sector mai înalt în imediata apropiere a albiei minore, reprezentat de grinduri, dincolo de care suprafaţa coboară puţin, pentru ca la contactul cu terasele să prezinte o uşoară înălţare. Arealul oraşului Găeşti cuprinde 4 mari trepte de relief, şi anume: sub 180 m, 180-190 m, 190-200 m, peste 200 m. Ca pondere şi suprafaţă domină cu aproximativ 30km2 treapta de relief cu altitudini cuprinse între 180-190m care deţine circa 73% din areal. Mai redusă ca suprafaţă este treapta cu altitudini de peste 200m (sub 1 km2 şi pondere de sub 2%). Pe treapta cu altitudini de sub 180m și cu o suprafaţă de 1,2 km2 şi o pondere de 2,86%. se regăseşte în partea de S-E a zona administrativă a orașului orientat spre lunca joasă a Argeşului. În nord-vest, fragmentată de Sabar, Clocoticiu şi Argeş se identifică treapta 190-200m și care poate fi considerată lunca înaltă a Argeşului şi Sabarului.

 Solurile se împart în soluri zonale, azonale şi neevoluate. Solul este rezultatul acţiunii de lungă durată a complexului de factori naturali numiţi factori pedogenetici în care cel mai important rol îl are clima la care se adaugă vegetaţia, microorganismele, roca de solificare, relieful şi activitatea antropică Soluri zonale: Solurile brun roşcate podzolite, soluri brune aluviale, brune iluviale şi brune podzolite. Soluri azonale: Solurilor hidromorfe (formate în condiţiile unui exces permanent de apă sau temporar de umiditate). Lăcoviştile: În condiţii naturale, ele sunt folosite că păşuni şi fâneţe. După drenare, pot fi cu succes cultivate cu cereale şi plante tehnice Solurile aluviale (caracterizate printr-o cantitate de humus mai redusă şi o fertilitate mai slabă) sunt prezente în luncile Argeşului şi Dunării. Au tendinţa de trecere spre solurile zonale, respectiv soluri aluviale, cernoziomice şi cernoziomuri de fâneaţă

ART. 4. Prima atestare documentară a orasului  Gaesti  a avut loc la data de  9 iulie  1498.

ART. 5. (1) Populaţia

  Principala resursă reală a unei regiuni este populația de la nivelul zonei. În acest sens, se poate aprecia corect faptul că dimensionarea populaţiei  influenţează majoritatea tendinţelor mondiale. Stabilizarea populaţiei umane – estimată să se producă în a doua jumătate a acestui secol – nu va rezolva problemele lumii, dar poate contribui la eforturile pentru o dezvoltare durabilă.

  Creşterea populaţiei va determina intensificarea utilizării resurselor naturale, a poluării mediului şi a schimbărilor în utilizarea terenurilor, precum urbanizarea. Schimbările în cadrul tendinţelor demografice mondiale vor avea consecinţe directe asupra mediului înconjurător local prin schimbare climatică şi consum de resurse. Fertilitatea, mortalitatea, migrația, dezvoltarea economică, sărăcia și guvernanța sunt principalii factori care determină creșterea populației. Nesiguranța există din numeroase variabile dificil de cuantificat, de exemplu în ceea ce privește fluxurile de migrație, educația femeilor și accesul femeilor la controlul nașterilor, ratele de fertilitate, accesul la asistență medicală și speranța de viață. Pentru o viziune corectă și o integrare realistă a datelor disponibile la nivelul orașului Găești este necesară prezentarea generală a situației în regiunea de analiză. 

(2) Aspectele privind numărul populației se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba lor maternă în relația cu administrația publică locală și cu serviciile deconcentrate. 

( 3) Conform datelor statistice disponibile pentru anul 2020, orașul Găești avea 8057 persoane de sex feminin și 6837 persoane de sex masculin, totalul fiind de 14894 de persoane.  

( 4) Etnic, structura populaţiei oraşului Găeşti este reprezentată majorita de români în proporţie de 93,41%, fiind urmaţi de etnia romă (1,71%) şi în ponderi foarte mici de turci, maghiari şi bulgari.  n și 6837 persoane de sex masculin, totalul fiind de 14894 de persoane.  

CAPITOLUL II

Autorităţile administraţiei publice locale

 ART.6.  (1)Autoritățile administrației publice locale sunt: 

I. Consiliul Local al Orașului GAESTI    reprezintă autoritatea deliberativă de la nivelul unității administrativ-teritoriale Gaesti  și este format din 17 membri.

 2 Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

 3 Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: 

- atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes local;

 - atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

 - atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;

 - atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local;

- atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. 

II. Primarul Orașului Gaesti– ca autoritate executivă al UAT GAESTI   – în persoana dlui Grigore  GHEORHE.

    Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local.

   Primarul dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

      Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele prevăzute la alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate.

     Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.

  . Primarul conduce instituţiile publice de interes local, precum şi serviciile publice de interes local.

    Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi, precum şi de a formula amendamente de fond sau de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor iniţiatori. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-verbal al şedinţei.

 Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administraţiei publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

     La nivelul Orașului Gaesti , consiliul local a ales un viceprimar, numele acestuia fiind Constantin  Gabriel   DUMITRESCU .

     Viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului, atribuţiile ce îi revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atribuţiile sale viceprimarului.

     Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiei de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

     Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local, înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate.

      Apartenența politică a celor 17consilieri locali este următoarea: 

- BADEA IONUT    IRINEL  - P.N.L. 

-  DINCA IOANA – P.N.L.

- DUMITRESCU   CONSTANTIN GABRIEL –P.N.L.

- LAZAR   CONTES   MARIAN –P.N.L. 

- PLAVIE   ALEXANDRU   -P.N.L.

- STAN EUGENIU –P.N.L.

- SCHIOPU   STEFAN – P.N.L. 

- VISOIU   CARMEN – P.N.L .

-ZAMFIR   PETRE   GHEORGHE – P.N.L.

-  COATA   EMIL – P.S.D.

-  OSIAC MIHAELA – P.S.D.

-   POPESCU   CLAUDIU – CEZAR– P.S.D.

- RADUT   MARIAN   – P.S.D.

-  RIZESCU   MARIAN   – P.S.D.

-SOCOTEANU    MARIUS   AURELIAN – P.S.D.

- BUTA RAZVAN – PRO ROMANIA

- CALIN VERONICA– PRO ROMANIA

(3) Constituirea Consiliului Local al Orașului GAESTI   s-a constituit prin Ordinul Prefectului Județului dambovita  nr.673/04.11.2020.

 ART.7. (1) Autoritatea publică locală a Orașului Gaesti are dreptul de a conferi titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru persoane sau personalități care se găsesc în una din următoarele situații:

 a) - personalități cu recunoaștere locală, națională sau internațională care și-au pus amprenta asupra dezvoltării orașului Gaesti și a imaginii acestuia;

 b)-personalități care, prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele Orașului Gaesti , în țară și străinătate; 

c)- persoane care, prin acțiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau prin sacrificiul suprem au salvat viețile concetățenilor lor, în orașul Gaesti  ;

 d)- persoane care, prin acțiunile lor dezinteresate (donații, acțiuni umanitare etc.), au produs o îmbunătățire simțitoare a condițiilor de viață a locuitorilor orașului Gaesti 

 e)-foști deținuți politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulterioară au un aport la realizarea unei imagini pozitive a orașului Gaesti  în lume;

 f)-sportivi din orașul GaestI   care au obținut rezultate deosebite în competiții sportive internaționale; g)alte situații stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al consiliului local. 

(2) Autoritatea publică locală a Orașului Gaesti are dreptul de a retrage titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine care se găsesc în una din următoarele situații:

 a) au fost condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracțiuni contra statului, crime împotriva umanității, fapte penale; 

b) au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea Titlului; propunerea se va face după clarificarea situației juridice.

CAPITOLUL III

Căi de comunicaţii

ART.8. Raza teritorială a Orașului Gaesti  este tranzitată, după caz, de una sau mai multe dintre următoarele rețele de transport, potrivit prevederilor privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național 

- Secțiunea I

 - Rețele de transport, cu modificările și completările ulterioare:

 a)-rețeaua rutieră;

 b)-rețeaua de căi ferate;

(2)Rețeaua de transport prevăzută la alin.(1) lit.a)este formată, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din drumuri de interes național, drumuri de interes județean și drumuri de interes comunal și poduri, după caz.

. (3)Rețeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. b), potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006, cu modificările ulterioare, cuprinde: linii de cale ferată convenționale, linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi sau poduri noi, după caz.

CAPITOLUL IV

Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a UAT Orașul Gaesti 

 ART.9. (1)Rețeaua școlară de la nivelul Orașului Gaesti 

  Potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde numărul total de unități de învățământ de stat preuniversitar, acreditate, precum și furnizori de educație.

 (2) Pe raza teritorială a Orașului Gaesti  își desfășoară activitatea un număr total de11unități de învățământ de stat preuniversitar. 

(3) Unitățile de învățământ și furnizorii de educație prevăzuți la alin. (1), sunt.:

1 CLUBUL COPIILOR GĂEȘTI cu personalitate juridică ;

2 GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.3 GĂEȘTI arondată ;

3 GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.5 GĂEȘTI arondată;

 4 GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.6 GĂEȘTI arondată;

 5 GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL „PITICOT” GĂEȘTI arondată;

 6 GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „INOCENŢA” GĂEȘTI cu personalitate juridical;

 7 ȘCOALA GIMNAZIALĂ „RADU CEL MARE” GĂEȘTI cu personalitate juridică ;

8 ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘERBAN CIOCULESCU” GĂEȘTI cu personalitate juridical;

 9 COLEGIUL NAȚIONAL „VLADIMIR STREINU” GĂEȘTI cu personalitate juridică ;

10 LICEUL TEHNOLOGIC „IORDACHE GOLESCU” GĂEȘTI cu personalitate juridică ;

11 LICEUL TEHNOLOGIC „DR.C. ANGELESCU” GĂEȘTI cu personalitate juridical;

 (4)UAT -Orașul Gaesti   susține unitățile de învățământ și furnizorii de educație prevăzuți la alin. (1) potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011. 

Colegiul Naţional „Vladimir Streinu”

    Colegiul Naţional „Vladimir Streinu” este continuatorul de drept al învăţământului liceal 45 iniţiat în anul 1921 în oraşul Găești. După transformarea în 1938 a liceului în liceu agricol, continuitatea teoretică a aparţinut Liceului teoretic „O. Goga”. Din 1948, liceul care a funcţionat în Strada Argesului nr. 2 s-a mutat într-un local de pe strada N. Titulescu nr. 24, dar 1953 reprezintă practic anul renasterii activităţii învăţământului liceal teoretic din orașul Găești.

     În prima etapă a învăţământului liceal (27 de ani) au absolvit 15 promoţii, în total 444 de elevi, având ca mentori, profesori de marcă precum: Ştefan Popescu, Serban Cioculescu, N. Iordache (Vladimir Streinu), Elena Iordache-Streinu, Vasile Maciu, George Potra, Virgil Ghiţescu.

   Cea de-a doua perioadă, cuprinsă între 1953-2001, a adus o permanentă preocupare pentru calitatea procesului de învăţământ și a celui educativ, acest lucru evidenţiindu-se în rezultatele remarcabile obţinute de generaţii de elevi din rândul cărora au iesit personalităţi ale vieţii social-politice, culturale și stiinţifice, care au devenit cunoscute nu numai pe plan local, dar și la nivel naţional. Colegiul Naţional „Vladimir Streinu” funcţionează în momentul de faţă în două clădiri care includ 17 săli de clasă, 3 laboratoare de informatică, 3 de alte specialităţi (biologie, chimie, fizică), 1 bibliotecă, 1 laborator limbi moderne, sală de sport și teren baschet, internat și cantină. 

Cadre didactice ale unității de învățământ46: 58 profesori învățământ primar și gimnazial, 9 personal didactic auxiliar  47, 12 personal nedidactic48. Având un colectiv de cadre didactice de prestigiu, Colegiul Naţional „Vladimir Streinu” s-a remarcat prin rezultatele obţinute la olimpiadele şi concursurile şcolare. O preocupare specială se constată şi pentru sfera activităţilor extracurriculare, elevii liceului fiind implicaţi în numeroase activităţi cultural-artistice şi sportive, desfăşurate atât pe plan local cât şi pe plan judeţean.

Liceul Tehnologic „Dr. C. Angelescu “  

     Specificul oraşului Găești, preponderent agricol, a condus la înfiinţarea, în perioada interbelică, a unei unităţi de învăţamânt cu profil agricol, și anume actualul Liceu Tehnologic „Dr. C. Angelescu “.  La 20 septembrie 1921, în cadru festiv, si-a deschis cursurile primul gimnaziu din zonă. Numărul mare de elevi, în mare parte fii de ţărani dar și de comercianţi și intelectuali din cele 5 judeţe asezate în jurul orașului Găești au făcut ca fosta clădire în care se desfăsurau cursurile să fie neîncăpătoare, punându-se problema construirii unei noi scoli. Ministrul Instrucţiunii a ridicat gimnaziul în 1921 la rangul de liceu. Liceul si-a desfăsurat activitatea până în anul 1938, când ministerul a dispus transformarea acestuia în gimnaziu agricol. 

   Ulterior din anul 1974 a devenit Liceul Agricol Găești. Liceul agricol a suferit numeroase transformări, reusind să îsi creeze o personalitate distinctă în cadrul unităţilor de profil din judeţ. În 1996, în Consiliul de Administraţie al şcolii s-a decis revenirea la numele ctitorului acestei şcoli, respectiv Grup Şcolar Agricol Dr. C. Angelescu iar ulterior, conform unor schimbări legislative, ajungându-se la denumirea actuală, respectiv Liceul Tehnologic „Dr. C. Angelescu”.

 Liceul Tehnologic „Dr. C. Angelescu” include 32 săli de clasă parţial mobilate corespunzător, fără dotări cu mijloace didactice moderne, 1 sală gimnastică, neamenajată corespunzător, 2 ateliere şcolare, parţial dotate cu echipamentele de specialitate, 2 terenuri sportive, parţial amenajate, 1 bibliotecă şcolară cu peste 10.000 exemplare de cărţi, 1 centru de documentare şi informare, dotat corespunzător. Toţi elevii liceului au acces la computer şi internet în cadrul orelor de informatică. Liceul Tehnologic „Dr. C. Angelescu” asemeni multor instituții de învățământ este afectat de degradarea accentuată a bazei materiale de specialitate necesitând intervenția în acest sens.

   Liceul Tehnologic „Iordache Golescu“Școala a început să funcționeze în anul 1972 ca Centrul Școlar pentru industrie chimică, sub patronajul Întreprinderii de Utilaj Chimic Găești, care i-a asigurat baza materială și pentru care a pregătit forță calificată de muncă. În 1976 a devenit Grup Școlar Industrial de Chimie Găești. Între anii 1980-1990 s-a numit Liceul Industrial nr.1 Găești. Din 1990 până în 2006 denumirea a fost din nou Grup Școlar Industrial de Chimie Găești. Începând cu 01.09.2012 unitatea se numește Liceul Tehnologic „Iordache Golescu” Găești.52 Gheorghe Golescu, cunoscut și ca Iordache Golescu (1768 – 1848) a fost un boier, cărturar și om de stat român, fiul marelui ban Radu Golescu, fratele mai mare al lui Dinicu Golescu53. Cunoştea limbile: greacă, latină, italiană, germană, franceză. Cărturar autentic, spirit activ şi de o largă deschidere, Iordache Golescu a asigurat o bogată activitate culturală dar şi administrativ-politică. A întemeiat şcoli, elaborând instrumentele fundamentale pentru procesul de învăţământ (gramatici, dicţionare) şi încurajând trimiterea la studii în străinătate a unor tineri români ca bursieri. Contemporan cu amatorii folclorişti de bună-credinţă, Iordache Golescu şi Anton Pann deschid şirul unei generaţii care apare în primele decenii ale secolului al XIX-lea, orientând cultura noastră din perspectiva unui fond originar folcloric. În prezent, liceul desfăşoară actul educaţional prin intermediul următoarei infrastructuri, dispusă în 4 corpuri de clădire, pe o suprafaţă de 5.000 mp: 1 corp administrativ şi săli de clasă, 1 corp ateliere, laboratoare, săli de sport, 1 corp cămin - fete (repartizate ca săli de curs), 1 corp cămin - băieţi (repartizate ca săli de curs).

Şcoala Gimnazială „Şerban Cioculescu”

 Şcoala Gimnazială „Şerban Cioculescu” Găeşti a fost înfiițată în anul 1971.

Cu o echipă de cadre didactice performante şi dornice de afirmare, şcoala a devenit un element de reper în ceea ce înseamnă calitate, profesionalism, evidenţiindu-se prin rezultate deosebite ale elevilor în activitatea la clasă, proiecte educaţionale, la concursurile şi olimpiadele şcolare, la examenele de la finalul clasei a VIII-a. 

  Elevii Școlii Gimnaziale „Şerban Cioculescu” Găeşti în anul școlar 2021-2022: 

• Învățământ primar - 486 elevi 

• Învățămant gimnazial - 381 elevi 

Cadre didactice ale Școlii Gimnaziale: 58 profesori învățământ primar și gimnazial, 6 personal didactic auxiliar; 1 secretar șef; 1 secretar; 1 contabil, 1 informatician, 1 bibliotecar. Personalul nedidactic este reprezentat de un număr de 9 angajați.

    În cadrul Scolii gimnaziale „Serban Cioculescu” se află o sală de sport modernă şi bine întreţinută, existând o bună tradiţie în practicarea handbalului. Elevii acestei scoli au făcut cunoscute în întreaga ţară numele scolii şi al oraşului Găeşti. De aici au plecat numeroşi handbalişti care activează în campionatul naţional, la cluburi de prestigiu. Unităţile de învăţământ sunt dotate cu echipamente IT şi reţea de comunicaţii electronice. În cadrul bibliotecilor ce aparţin unităţilor de învăţământ există un bogat fond de carte şcolară ceea ce facilitează accesul elevilor la cultură, acesta fiind considerat de reprezentanţii comunităţii un element puternic al sistemului educaţional. Spațiile Școlii Gimnaziale „Şerban Cioculescu” Găeşti: 25 săli de clasă, 1 bibliotecă, 1 laborator informatică, 1 cabinet consiliere și orientare școlară, 1 cabinet itineranți, 1 cabinet logopedie, 1 cabinet medical, 1 sală de spectacol, 1 cancelarie, 1 sală de sport, 1 cabinet Director, 1 cabinet Director adjunct, 1 birou secretariat, 1 birou contabilitate. Proiecte ale unității de învățămât: Reducerea violenţei fizice şi psihologice în unităţile de învăţământ preuniversitar, Let's go green, Proiect Erasmus Am I European.

Şcoala Gimnazială „Radu cel Mare” și Grădinițele nr. 3, 5, 6

 Şcoala Gimnazială „Radu cel Mare” are în subordine Şcoala Gimnazială Nr. 1 și Grădiniţele Nr. 3, Nr. 5 și Nr. 6. 

Şcoala Gimnazială „Radu cel Mare” și Grădiniţa Nr. 5 împart infrastructura de 16 săli de clasă, 1 laborator informatică, 1 cabinet logopedie, 1 cabinet asistenţă psihologică, 1 cabinet consiliere psihopedagogică, 1 cabinet medical, 1 sală festivităţi, 1 bibliotecă, 1 sală de sport, teren sport pentru handbal/fotbal, teren sport pentru bachet/volei, reţea de calculatoare conectate la internet. Şcoala Gimnazială Nr. 1 şi Gradiniţa Nr. 6 dispun în comun de 10 săli de clasă, 1 sală de sport - handbal, volei, baschet, 1 laborator informatică, 1 bibliotecă, 1 cabinet logopedie, reţea de calculatoare conectate la internet. Gradiniţa Nr. 3 dispune de 3 săli de clasă.  

 Grădiniţa cu program prelungit „Inocenţa“ îşi desfăşoară activitatea dispunând de următoarea infrastructură: 8 săli de clasă, 8 băi, 1 bibliotecă, 1 cabinet CRED, 1 bucătărie, 2 oficii vase, 1 vestiar personal nedidactic, 1 cabinet medical, 1 cabinet contabil, 1 cabinet director, 1 cabinet administrator, 1 cabinet casier, teren de joacă.  

Grădiniţa „Piticot” dispune de o bază materială care constă din: 4 săli de clasă, teren de joacă

Învăţământ superior 

 Oraşul Găeşti nu dispune de unităţi de învăţământ superior, accesul la acestea fiind asigurat prin intermediul centrelor universitare din oraşele situate în apropiere şi nu numai. Centrele urbane care se află în apropierea oraşului Găeşti oferă formare universitară printr-o serie de instituții de stat sau private care organizează cursuri în regim de învăţământ la zi sau distanţă cum ar fi în Târgovişte, Piteşti, Ploieşti, Bucureşti și în cadrul cărora studenţii au acces la diferite specializări.

ART.10. Cultură şi sport 

Oraşul Găeşti beneficiază de avantajul situării pe o rută cu multe atracţii turistice majore: la est oraşul Târgovişte, în imediata proximitate se află Comuna Cobia cu mânăstirea din secolul XV şi bisericile de lemn, iar la vest ansamblul de la Goleşti şi Muzeul Viticulturii. În plus, există două foste conace boiereşti şi parcurile ce le înconjoară, marile antrepozite din zona gării, constituind un patrimoniu cu mare potenţial, pentru care să se poate recurge la accesarea de fonduri nerambursabile în ideea restaurării și folosirii ca centre culturale neconvenţionale sau centre de turism specializat.

   Pe teritoriul  orasului   Gaesti se remarcă o serie de monumente istorice care constituie patrimoniul cultural de mare valoare şi importanţă naţională.

- Biserici Biserica „Sf. Nicoiae”(Boanga) Anul construirii: 1812 Stil arhitectural: bizantinmuntenesc Valoare declarată: clădire monument istoric Cult: ortodox Valoare istorică şi arhitecturală: medie ;

-Biserica „Sf. Iiie” Anul construirii: 1780 Stil arhitectural: bizantinmuntenesc Valoare declarată: clădire monument istoric Cult: ortodox Valoare istorică şi arhitecturală: medie

- Biserica „Sf. Treime” Anul construirii: 1823 Stil arhitectural: bizantinmuntenesc Valoare declarată: clădire monument istoric Cult: ortodox Valoare istorică şi arhitecturală: medie 

- Biserica „Intrarea în Biserică - Ciofiec” Anul construirii: 1776 Stil arhitectural: bizantinmuntenesc Valoare declarată: clădire monument istoric Cult: ortodox Valoare istorică şi arhitecturală: mare.

Alte monumente istorice - printre cele mai reprezentative ar fi: 

• Fosta primărie (construită în sec. XX)

 • Casa „Ciubuc Elena” - farmacie (construită în sec. XIX)

 • Conacul Grigore Olănescu, azi Clubul Arctic (construit în 1890)

 • Liceul Agricol (construit în perioada interbelică)

 • Casa Olănescu, azi Clubul Copiilor - în parc (construită în sec. XIX)

 • Restaurantul „Doi Tei“ sec. XX

 • Fostul conac Grigore Olanescu, sec. XIX - Clubul Arctic 

• Fostul depozit CAM- începutul sec. XX. - Cladirea Liceului Agricol sec. XX.

Clubul Copiilor Găești

 Clubul Copiilor Găești  a fost înfiintat în anul 1969, beneficiind întotdeauna de un cadru adecvat în care să-și desfășoare activitatea. În prezent functioneaza intr-o cladire construita în anul 1895, clădire P+1, în stare bună de funcţionare, care poarta pe umerii sai o intreaga istorie, fiind initial un conac de vanatoare construit în stil brancovenesc, cladirea aflandu-se intr-un parc natural de 4,5 hectare. în acest parc se gasesc cativa arbori unici prin varsta și specie: Ginkobiloba (arborele pacodelor), Carpinus Betubus, Magnolia Kobus, Castaneea Sativa, care alaturi de speciile comune asigura un cadru natural deosebit. Clubul dispune de scena exterioară, sală de sport (tenis), sală de balet (dans modern). Clubul Copiilor desfăşoară activităţi extraşcolare, respectiv concursuri pe diferite tematici artistice şi sociale, cum ar fi: concursul naţional de artă plastică „Tradiţie şi artă plastică”, concurs/ proiect de voluntariat „O jucărie pentru un copil trist” (prin intermediul acestuia au beneficiat şi copiii celor care primesc ajutor social de la Primărie), concursul naţional de dans „Condurul de cleştar”.

Casa de Cultură „Dumitru Stanciu” din Găești face posibilă organizarea evenimentelor cultural-artistice fiind situată pe strada principală a orașului Găești, mai exact pe strada Nicolae Titulescu nr. 5A. Aceasta poartă denumirea de „Dumitru Stanciu” în memoria celui care a fost director al acestei instituții56 în urmă cu mulți ani, Puiu Stanciu, așa cum îi spuneau apropiații și care a fost un om de excepție lăsând în urma sa marele Festival de satiră și umor popular românesc „Povestea Vorbei” pe care l-a înființat în anul 1978. Casa de Cultură are 302 de locuri care sunt de cele mai multe ori insuficiente

 I n fiecare an Casa de Cultură organizează cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Oraș Găești, Zilele Orașului Găești în perioada 19-20 iulie iar anii 2015 și 2016 au fost marcați în perioada 10-13 septembrie de Marele Festival „Gheorghe Zamfir” în considerația marelui naist găeștian. Pe lângă evenimentele prestabilite care se desfăşoară pe parcursul unui an calendaristic, Casa de Cultură închiriază spaţiul de care dispune, la solicitarea terţilor, în vederea organizării de diferite evenimente ocazionale (spectacole de teatru, etc.) De asemenea, Casa de Cultură se ocupă de administrarea publicaţiei lunare „Cronica Găeştiului”, care se adresează în principal locuitorilor oraşului Găeşti. În anul 2021 Casa de Cultură „Dumitru Stanciu” intra în reabilitare57 prin proiectul „Reabilitare, modernizare și extindere Casa de Cultură „Dumitru Stanciu” reabilitare realizată în asociere de firmele SC Confort Casa Construct SRL, SC Realdeco SRL și SC Pro Arhidesign SRL. Întreaga investiție este suportata de Compania Națională de Investiții, din fonduri guvernamentale.

    În 7 mai 2019 a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Reabilitare, consolidare și modernizare monument istoric, schimbare destinație în Centrul Cultural Gheorghe Zamfir”. ficiente pentru diferitele evenimente prezentate .

Centrul Cultural „Gheorghe Zamfir”

      Primăria Orașului Găești, în calitate de beneficiar, a accesat finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, în cadrul Axei prioritare 5 - „Îmbunătățirea mediului urban şi conservarea, protecția şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”. Prin acest proiect, autoritățile locale valorifică patrimoniul cultural, în vederea diversificării ofertei turistice, stimulându-se pe această cale dezvoltarea locală. Astfel, conservarea și restaurarea obiectivului de patrimoniu Casa Ciubuc, promovarea și valorificarea acestuia prin transformarea în Centrul Cultural „Gheorghe Zamfir”, vor conduce la creșterea numărului de vizite cu 1.500 de persoane anual. În acest context, vor fi inițiate o serie de acțiuni culturalartistice care să readucă în atenția publicului obiectivul de patrimoniu, printre acestea, Festivalul Internațional de Nai „Gheorghe Zamfir”, organizat în onoarea artistului român, având o conotație aparte.

Biblioteca „Aurel Iordache“ 

 În oraşul Găeşti funcţionează de asemenea Biblioteca „Aurel Iordache“, fondul de carte disponibil fiind reprezentat de peste 120.000 de volume.

Structura sportiva

   În oraşul Găeşti există infrastructură în vederea desfăşurării de activităţi sportive atât pentru sportivii profesionişti, cât şi pentru ceilalţi locuitori ai oraşului care sunt interesaţi de practicarea sportului în timpul liber: 

• Stadionul orăşenesc, care a fost inaugurat în anul 1937, cu o suprafaţă de 19.000 mp şi o suprafaţă construită de 198 mp; 

• Sala de sport din cadrul Școlii Nr. 6 „Serban Cioculescu”, inaugurată în anul 2004 - beneficiarii direcţi ai săli de sport sunt elevii Şcolii Şerban Cioculescu şi cei ai Clubului Sportiv Şcolar, însă toţi locuitorii oraşului Găeşti îşi pot petrece timpul liber aici făcând sport. 

În oraşul Găeşti din 2014 s-a înfiinţat Clubul Sportiv „Progresul” Găeşti, cu sediul la Şcoala „Radu cel Mare” care cuprinde mai multe ramuri sportive, precum atletim, baschet fete, fotbal şi handbal. La nivelul clubului se realizează selecţia, pregătirea şi participarea în competiţii de nivel local, judeţean, naţional a copiilor şi juniorilor pe mai multe ramuri sportive, această selecţie fiind făcută în timp de către profesorii clubului.

 (2) Orașul Gaesti   participă la finanţarea manifestărilor culturale de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii. 

ART. 11 (1) Pe raza teritorială a Orașului Gaesti  se asigură una sau mai multe dintre următoarele forme de asistenţă medicală, după caz:

 a) asistenţă medicală profilactică şi curativă; 

b) asistenţă medicală de urgenţă; 

c) alte servicii de asistenţă medicală şi prestaţii autorizate conform legii.

 (2) Orașul Gaesti  participă la finanţarea activităţilor de asistenţă de sănătate publică de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii. 

(3) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează, dacă este cazul, prin: 

a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie şi de alte specialităţi, centre de diagnostic şi tratament, centre medicale, centre de sănătate, laboratoare, precum şi prin alte unităţi sanitare publice şi private, după caz; 

b) unităţi sanitare publice cu paturi. 

(4) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) lit. b) se asigură, dacă este cazul, prin unităţi specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, precum şi prin structuri de primire a urgenţelor, organizate în acest scop.

Spitalul Orăşenesc Găeşti

 Dintre unitățile medicale, la nivelul orașului Găești, cea mai importantă este reprezentată de Spitalul Orăşenesc Găeşti, care integrează și ambulatoriu în cadrul spitalului fiind dotată cu paturi care asigură asistenţă medicală de specialitate şi de urgenţă pentru o largă populaţie din tot sudul judeţului într-un număr de 16 localităţi.

 Compartimentului primiri urgenţe (CPU) dispune de 10 locuri suplimentare. 

Ambulatoriul de specialitate asigură servicii medicale pentru specialităţile clinice şi paraclinice.

 •  Serviciile medicale în specialităţile clinice sunt: chirurgie, obstetrică-ginecologie, medicină internă, pediatrie, psihiatrie, reumatologie.

 •  Serviciile medicale acordate în ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile paraclinice sunt: radiologie şi imagistică medicală. Spitalul Orăşenesc Găeşti a fost înfiinţat în anul 1907 și este gestionat cu o structura organizatorică aprobată prin Ordin MS nr. 508/27.03.2008, asigură și asistenţa medicală de urgenţă pe autostrada Bucureşti - Piteşti de la km 50 la km 80 și se prezintă după cum urmează: • Secţia medicină internă 45 paturi • Secţia pediatrie 30 paturi 

• Secţia chirurgie generală 25 paturi 

• Compartimentul ATI 5 paturi 

• Compartiment obstetrică – ginecologie 20 paturi

 • Compartiment neonatologie 10 paturi 

• Compartiment reumatologie 5 paturi   

 o TOTAL paturi pentru pacienţi 140 paturi.

 Este necesar de subliniat faptul că:  - dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală şi cu medicamente este sub necesarul real;

 - numărul personalului medical este sub nevoia reală a populației deservite;

 - spaţiile destinate acordării unei asistenţe medicale moderne, la standarde europene sunt limitate;

 - eficiența energetică poate fi îmbunătățită la nivelul instituției.

 Gestiunea performantă de la nivelul Spitalului Orăşenesc Găești se completează și prin folosirea unui program informatic de evidenţă a pacienţilor de numit programul Hipocrate prin care se poate asigura reducerea numărului de paturi din spitale şi dezvoltarea serviciilor din ambulatoriu, ca o măsură de aliniere la standardele U.E .în domeniu.

Protecţia socială 

   În data de 30.08.2021 Consiliul Judeţean Dâmboviţa aproba „Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale 2021 - 2027 din judeţul Dâmboviţa” vizând furnizarea serviciilor sociale la nivelul judeţului Dâmboviţa. Conform acestui document, misiunea DGASPC Dâmboviţa în perioada 2021-2027 este de a dezvolta propriul sistem cât şi de a încheia parteneriate cu autorităţile, instituţiile publice locale şi organismele private în vederea diversificării serviciilor sociale comunitare în vederea prevenirii intrării copilului în dificultate, implementării şi monitorizării drepturilor acestuia şi combaterii riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice şi cu dizabilităţi din judeţ. 

Conform D.G.A.S.P.C – Dâmbovita – Strategia Județeană de dezvoltare a serviciilor sociale 2021 - 2027 din judetul Dâmbovița, la nivelul orașului Găești sunt acreditați trei furnizori de servicii sociale.

  FURNIZORI DE SERVICII SOCIALE ACREDITAŢI ÎN GĂEȘTI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA – 

Conform aceluiași document, la nivelul orașului Găești, serviciile sociale licențiate oferite în cadrul instituțiilor de profil sunt reprezentate, din partea domeniului public astfel:

CAPITOLUL V

Funcţiuni economice ale unităţii administrativ-teritoriale a Orașului Gaesti

ART. 15 Industrie și servicii 

   Orașul Găești reprezintă un important punct de concentrare industrială din Regiunea Sud, având o dezvoltare economică complexă și o infrastructură bună pentru atragerea de investiții în industrie, servicii și comerţ. Un aspect important care a permis dezvoltarea oraşului din punct de vedere economic a fost reprezentat de facilitățile oferite investitorilor, respectiv accesul la terenuri și utilități ceea ce a încurajat investițiile în zonă. Pe teritoriul oraşului Găeşti îşi desfăşoară activitatea un număr de 38 de agenți economici cu participare străină.

  1)  In orașul Găești își desfășoară activitatea societatea Arctic SA, lider detașat pe piața națională de electrocasnice cu o cotă de piață de circa 35%, cea mai mare fabrică de producţie de frigidere din Europa, având o capacitate anuală de 2,5 milioane de unităţi. Găești înregistrează o singură întreprindere mare care activează în domeniul „Industriei prelucrătoare” reprezentată de societatea Arctic SA având ca domeniu principal de activitate Fabricarea de aparate electrocasnice - cod CAEN 2751.

Top 3 domenii de activitate în Găești după profitul realizat   

1. Fabricarea de aparate electrocasnice Cod caen: 2751 - Găești, Județul Dâmbovița - Fabricarea de aparate electrocasnice 

Număr agenți economici

 -0,13% din totalul agenților economici din Găești, Județul Dâmbovița;

 Cifra de afaceri: 2,7 Miliarde lei (618,3 milioane euro), 85,28% din cifra de afaceri din Găești, Județul Dâmbovița;

Număr angajați: 3.614 angajați, 65,52% din totalul de angajați din Găești, Județul Dâmbovița Profit: 104,3 milioane lei (23,7 milioane euro), 70,20% din profitul net realizat în Găești, Județul Dâmbovița.

2. Extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și caolinului Cod caen: 812 

- Găești, Județul Dâmbovița - Extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și caolinului

 Număr agenți economici 4: 0,26% din totalul agenților economici din Găești, Județul Dâmbovița Cifra de afaceri: 21,8 milioane lei (5 milioane euro), 0,68% din cifra de afaceri din Găești, Județul Dâmbovița

Număr angajați: 47 angajați, 0,85% din totalul de angajați din Găești, Județul Dâmbovița Profit: 5,9 milioane lei (1,3 milioane euro), 3,95% din profitul net realizat în Găești, Județul Dâmbovița

3. Activitati de testare și analize tehnice Cod caen: 7120 - Găești, Județul Dâmbovița - Activitati de testare și analize tehnice Număr agenți economici 13: 0,84% din totalul agenților economici din Găești, Județul Dâmbovița Cifra de afaceri: 4 milioane lei (902.326 euro), 0,12% din cifra de afaceri din Găești, Județul Dâmbovița Număr angajați: 9 angajați, 0,16% din totalul de angajați din Găești, Județul Dâmbovița Profit: 2,8 milioane lei (635.229 euro), 1,88% din profitul net realizat în Găești, Județul Dâmbovița

Transporturi rutiere de marfuri 

Cod caen: 4941 - Găești, Județul Dâmbovița - Transporturi rutiere de marfuri 

Număr agenți economici 58 : 3,77% din totalul agenților economici din Găești, Județul Dâmbovița Cifra de afaceri: 38,5 milioane lei (8,7 milioane euro), 1,21% din cifra de afaceri din Găești, Județul Dâmbovița

 Număr angajați: 136 angajați, 2,47% din totalul de angajați din Găești, Județul Dâmbovița Profit: 2,8 milioane lei (625.044 euro), 1,85% din profitul net realizat în Găești, Județul Dâmbovița;

Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun Cod caen: 4711 - Găești, Județul Dâmbovița

 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun 

Număr agenți economici 30 : 1,95% din totalul agenților economici din Găești, Județul Dâmbovița Cifra de afaceri: 34,2 milioane lei (7,8 milioane euro), 1,07% din cifra de afaceri din Găești, Județul Dâmbovița 

Număr angajați: 92 angajați, 1,67% din totalul de angajați din Găești, Județul Dâmbovița Profit: 2,6 milioane lei (589.109 euro), 1,74% din profitul net realizat în Găești, Județul Dâmbovița

Agricultură

 O prezentare comparativă a orașului Găești în cadrul județului Dâmbovița se prezintă astfel: 

■ Terenurile agricole reprezintă 0,71% din patrimoniul judeţului şi 15,4% din resursa agricolă de care dispun toate oraşele judeţului;

 ■ Din categoria terenurilor agricole de care dispune oraşul Găeşti, ponderea cea mai importantă o deţine terenul arabil, adică o proporţie de cca. 75% din totalul suprafeţei cuprinse în teritoriul administrative.  Suprafaţa agricolă16 de 1.722,73 ha este dispusă astfel: 1.363,20 ha extravilan și 359,53 ha intravilan.

Exploatări agricole organizate

 Suprafaţa totală a oraşului Găeşti este de 2.297 ha, din care suprafaţa agricolă 1.722,73 ha. 

   Din suprafaţa totală a oraşului, terenul agricol reprezintă 75%, iar pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră 1,31%. Producţia agricolă este echilibrat dezvoltată pe cele două componente: cultura vegetală şi creşterea animalelor. În ceea ce priveşte numărul de ferme vegetale şi animale, la nivelul oraşului Găeşti predomină fermele agricole de subzistenţă care produc produse agricole (vegetale şi animale) pentru consumul propriu sau pentru vânzarea produselor agricole (lapte, legume, cereale, fructe) pe pieţele din oras. Predomină lucrătorii pe cont propriu în agricultură care deţin certificat de producător. În domeniul culturilor realizate, ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor (80%): porumb (40%), grâu (30%), legume (10%), diferenţa de 20% fiind deţinută de alte culturi (seminţe oleaginoase, etc.).

    Gradul de asociere al fermierilor (atât la nivel local cât şi la nivel judeţean) este redus, forme de asociere înregistrându-se doar izolat. Menţionăm totuşi principalele asociaţii din judeţul Dâmboviţa, din care fac parte şi fermieri din oraşul Găeşti:

 • Asociaţia Agricolă „Spicul (Şelaru)” care administrează o suprafaţă de 29,67 ha; 

• Asociaţia Agricolă Aurora „Corbii Mari” care administrează o suprafaţă de 110,85 ha; 

• Asociaţia producătorilor agricoli „Valea Florilor” care administrează o suprafaţă de 48,54 ha;

 • Asociaţia Producătorilor și Agricultorilor „Fructul de Pietrari” care administrează o suprafaţă de 27,02 ha; • Asociaţia „Comeasca” care administrează o suprafaţă de 240 ha; 

• Asociaţia „Muscelul” care administrează o suprafaţă de 76,77 ha.

     În Găești, pentru situația marilor fermieri din oraşul Găești, fermele au o suprafaţă medie de cca. 50 ha, ponderea acestora fiind de 5% din totalul fermelor înregistrate la centrul local APIA Găeşti. Fermele medii au o suprafată de cca. 5-10 ha şi deţin o pondere de 15%, în timp ce fermele mici, cu suprafeţe medii de cca. 1- 5 ha deţin ponderea cea mai mare, respectiv 80% din totalul fermelor înregistrate la APIA.

Silvicultură și vânătoare 

    Suprafaţa non-agricolă a oraşului Găeşti se ridică la un total de 574,27 ha, din care:

 • 30 ha reprezintă păduri şi alte terenuri forestiere; 

.• 53 ha terenuri cu ape şi ape cu stuf;

 • 491,27 ha curţi construcţii, căi de comunicaţii etc.

   Fondul forestier ocupă 1,02% din suprafaţa oraşului. Aceasta face ca silvicultura să reprezinte o ramură economică importantă, ca şi industria de prelucrare a lemnului. Conform datelor prezentate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Dâmboviţa, în oraşul Găești existau 5 societăţi al cărui domeniu principal de activitate este diviziunea CAEN 02 „Silvicultura și exploatare forestieră” și 6 societăţi al cărui domeniu principal de activitate este diviziunea CAEN rev.2 - 01 „Agricultură, vânătoare şi servicii anexe”.

Serviciul Public de Asistenţă Socială (SPAS) din cadrul Primăriei Găeşti

      Serviciul Public de Asistenţă Socială (SPAS) din cadrul Primăriei Găeşti asigură activitatea de prevenţie şi intervenţie primară pentru persoanele aflate în dificultate în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora. Obiectivul serviciului îl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe şi servicii de protecţie a persoanelor, familiilor, grupurilor şi comunităţilor cu probleme speciale aflate în dificultate şi un grad de risc social, care nu au posilitatea de a realiza prin mijloace şi eforuri proprii un mod normal şi decent de viaţă.

   În cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială al Primăriei oraşului Găeşti îşi desfăşoară activitatea asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav.   

  Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Clubul Pensionarilor” - a obţinut acreditarea şi a început să funcţioneze în anul 2013 sub administrarea primăriei. 

Numărul total de beneficiari ai centrului este până în prezent de 70 de persoane, asigurând servicii sociale pentru un număr mediu de 40 de persoane pe zi. 

Serviciile oferite de Centrul de zi „Clubul Pensionarilor” sunt:

 • consiliere socială, psihologică şi juridică - săptămânal se organizează şedinţe cu diferite teme la care sunt invitate persoane publice în vederea rezolvării anumitor probleme ale beneficiarilor;

 • activităţi de socializare: şah, remmy, table;

 • activităţi cultural-artistice;

 • activităţi recreative: vizionarea de programe TV, jocuri în grup, excursii;

 • consultaţii medicale; 

• fitness;

• masaj.

Penitenciarul Găești 

 Istoria unității penitenciare a început în anul 1966 când aici s-a înfiinţat Institutul Special de Reeducare Minori ( ISRM), fiind aduşi minori din coloniile din ţară. În institut se urmărea ca minorii să capete un nivel adecvat de cunoştinţe generale şi în acelaşi timp să se califice într-o meserie care să le permită integrarea în societate. Activităţile educative organizate urmăreau: încurajarea talentelor, formarea şi cimentarea trăsăturilor moral-civice, organizarea timpului liber, dezvoltarea spiritului de competiţie prin participarea la concursuri artistice şi sportive.

Începând cu data de 30.12.1972, după apariţia Decretului 545, unitatea se va numi Centrul de Reeducare Minori. Minorii din centru erau repartizaţi la următoarele forme de învăţământ : 

1. •Școală generală: 

• Cursuri de zi; 

• Cursuri seral;

1.  • Cursuri fără frecvență.
2. Școală profesională:

 • Profil mecanici auto; 

3. Cursuri de calificare, gradul I, pentru următoarele meserii: 

• lăcătuși mecanici de întreținere și reparații universale; 

• electricieni; 

• sudori electrici

Prin Decretul de graţiere şi amnistie numărul 147 din 01.06.1977 toţi minorii sunt liberaţi, iar unităţile de reeducare sunt desfiinţate. Baza materială a Centrului de Reeducare Găeşti a rămas în conservare până în martie 1978, când prin Decretul nr. 80 se reînfiinţează la Găeşti Şcoala Speciala de Muncă şi Reeducare a Minorilor, ce va funcţiona în conformitate cu Decretul 218/ 1977. După desfințare și reînfințare, şcoala va mai funcţiona conform decretului 218/1978 până la 1 octombrie 1992, când a fost abrogat prin Legea 104/1992. De atunci şi până în 06.12.2012, Centrul de Reeducare Găeşti a funcţionat în baza Decretului 545/1972, aici fiind internaţi minori cărora instanţa de judecată le-a aplicat măsura educativă a internării. A fost singurul Centru de Reeducare din ţară unde erau internaţi atât minori cât şi minore, cazaţi separat, dar desfăşurând o serie de activităţi educative, culturale și artistice în comun. În contextul reformei justiţiei penale din prin ordinul ministrului justiţiei nr. 807/ 21.05.1997, se înfiinţează al doilea serviciu de probaţiune din țară cu următoarele obiective operaţionale:

1. Supravegherea executării sancţiunilor neprivative de liberate aplicate minorilor din judeţele Argeş şi Dâmboviţa;

 2. Întocmirea rapoartelor psiho-comportamentale la solicitarea instanţelor de judecată;

 3. Intervenţii psiho-sociale specializate pentru minorii internaţi în centrul de reeducare sau pentru cei care instanţa a dispus o sancţiune alternativă; Din decembrie 2012, prin H.G. nr. 1155/ 06.12.2012, instituţia a fost transformată în penitenciar, prin reorganizarea Centrului de Reeducare Găeşti.

    Penitenciarul Găești în prezent oferă posibilitatea încheierii unor contracte de prestări servicii, având ca obiect folosirea la muncă, în condiţii avantajoase, a unor persoane private de libertate40.  Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate se realizează în temeiul unui contract de prestări servicii încheiat între directorul penitenciarului (în calitatea de prestator) și operatorul economic (în calitate de beneficiar).

CAPITOLUL VI

Bunurile din patrimoniul UAT – Orașul Gaesti

ART. 16 (1) Patrimoniul Orașului Gaesti  Județul Dambovita  este compus din bunuri mobile și imobile ce aparțin domeniului public și privat al localității, precum și din totalitatea drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial.

 A . DOMENIUL PUBLIC AL ORASULUI  GAESTI  este alcătuit din bunurile prevăzute la art.136 alin. (4) din Constituție, din cele stabilite în anexa Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite prin modurile prevăzute de lege: 

a) pe cale naturală;

 b) prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii; 

c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publică;

 d) prin acte de donaţie sau legate acceptate de Consiliul Local, dacă bunul în cauză intră în domeniul public;

 e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al unităţii administrativ teritoriale, în domeniul public al acesteia, pentru cauza de utilitate publică;

 f) prin alte moduri prevăzute de lege.

 B. DOMENIUL PRIVAT AL ORASULUI  GAESTI 

   Domeniul privat al Orasului  Gaesti  este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea orasului şi care nu fac parte din domeniul public, conform Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Consiliul Local poate da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.  

 Consiliul Local poate aproba ca bunurile care aparțin domeniului public sau privat al Orasului  Gaesti  să fie date în administrarea regiilor autonome și/sau instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate prin licitație publică, în condițiile prevăzute de lege. De asemenea, Consiliul Local aprobă vânzarea bunurilor ce aparțin domeniului privat sau cumpărarea unor bunuri de interes local, în conformitate cu legile în vigoare.

CAPITOLUL VII

Serviciile publice existente

ART. 17 Serviciile comunitare de utilităţi publice furnizate la nivelul OrașuluiGaesti , Județul Dambovita  sunt:

 a) serviciul public de alimentare apă şi canalizare, furnizat de către SC “Compania de Apă Dambovita ” SA 

c) serviciul public de salubrizare, furnizat de: SC “I.G.O.  ” SRL Gaesti 

 d) serviciul public de iluminat;

ART. 18 Transportul şi distribuţia energiei electrice de pe raza teritorială a Orașului Gaesti  sunt furnizate de către SC ELECTRICA  SA și prin mai mulți operatori autorizați de către ANRSC pe piața energiei.

ART. 19 Alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorială a Orașului Gaesti   este asigurată de către SC DISTRIGAZ  SA și, prin mai mulți operatori autorizați de către ANRSC pe piața gazului metan .

CAPITOLUL VIII

Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local

ART. 20 (1) U.A.T . Oraşul Gaesti  atribuie sau schimbă denumirile de: străzi, pieţe şi de obiective de interes public local, precum şi pentru obiective şi instituţii de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.  

   (2) În situaţia în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliului local, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

(3) Schimbarea denumirilor instituţiilor publice şi a obiectivelor de interes judeţean, se face prin hotărâre a consiliului judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile şi obiectivele în cauză, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IX

Societatea civilă, respectiv partidele politice, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în UAT Orașul Gaesti

ART. 21 (1) Orașul Gaesti  realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi cluburi sportive, instituţii culturale şi artistice, organizaţii de tineret, în vederea finanţării şi realizării unor acţiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunităţii. 

(2) Orașul Gaesti  acordă o atenţie deosebită proiectelor culturale şi educative cu caracter local, regional, naţional, european şi internaţional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unităţii 

ART. 22 (1) Pe teritoriul UAT -Orașul Gaesti   Județul Dambovita  își desfășoară activitatea partide politice, înființate în condițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

ART. 23 (1) În Orașul Gaesti , Județul Dambovita își desfășoară activitatea următoarele culte religioase: a. 5 biserici, cult orthodox  si 4 biserici  apartinand  cultelor :   Adventist  , Baptist  , Crestini dupa evanghelie si  Penticostal   .

CAPITOLUL X

Participare publică

 ART. 24  Populaţia din Orașul Gaesti  , Județul Dambovita este consultată şi participă la dezbaterea problemelor de interes local sau judeţean, după caz, astfel: 

a) prin intermediul referendumului local, organizat în condiţiile legii; 

b) prin intermediul adunărilor cetăţeneşti organizate pe cartiere şi/sau zone ori străzi;

 c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative;

 d) prin participarea la şedinţele consiliului local;

 e) prin alte forme de consultare directă a cetăţenilor, stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului.

 ART. 25 (1) În funcţie de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare şi validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare sau ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

CAPITOLUL XI

Cooperare sau asociere

ART. 26 Orașul Gaesti  , Județul Dambovita  se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare. 

ART. 27 Orașul Gaesti  , Județul Dambovita  aderă la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

ART. 28 Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii.

CAPITOLUL XII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 29 Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului Orașului Gaesti  , Județul dambovita sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorităţii deliberative.

 ART. 30 Prezentul statut şi anexele acestuia, se actualizează, în funcţie de modificările şi completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora, cel puţin o dată pe an.